Decizia nr. 1547/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, excepție ridicată de Ioan Radu Gâlceavă în Dosarul nr. 7.374/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă.
La apelul nominal se prezintă personal partea Ioan Gâlceavă, lipsă fiind autorul excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, apreciind că prin reglementarea criticată se aduce atingere dreptului de proprietate privată, precum și securității raporturilor juridice. În acest sens, depune note scrise la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 15 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 7.374/301/2008, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, excepție ridicată de Ioan Radu Gâlceavă cu ocazia soluționării unei acțiuni civile având ca obiect evacuare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât deschide calea recuperării în justiție a imobilelor preluate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, fără respectarea prevederilor
pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, și ale
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, legi speciale în materia retrocedărilor care au impus efectuarea unei proceduri prealabile având ca scop oprirea procedurilor de înstrăinare a acestor imobile de către chiriași. Așa fiind, apreciază că
art. 480 din Codul civil intră în contradicție cu prevederile Legii nr. 1/2009
pentru modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și, pe cale de consecință, încalcă flagrant normele referitoare la ocrotirea dreptului de proprietate privată, garantat atât de Legea fundamentală, cât și de directivele europene în vigoare.
Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, dat fiind faptul că autorul acesteia nu a formulat nicio critică concretă prin prisma căreia să se poată analiza constituționalitatea textului de lege criticat.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 480 din Codul civil, potrivit cărora: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege."
Autorul excepției consideră că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, precum și ale art. 44 care consacră dreptul de proprietate privată.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 480 din Codul civil au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Astfel, prin
Decizia nr. 584/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, și
Decizia nr. 424/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 16 iunie 2010, Curtea a statuat că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituționale invocate.
Prin aceste decizii Curtea a reținut că "prevederile art. 480 din Codul civil dau definiția legală a proprietății, precizând că dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultă din exercitarea celor trei atribute ale acestui drept real, usus, fructus și abusus, cât și un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea însă a ordinii publice și a dispozițiilor imperative ale legii.
Astfel, textul de lege criticat este în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege și, de asemenea, se aplică tuturor celor vizați de ipoteza normei legale, fără discriminări, fiind astfel respectat principiul egalității cetățenilor în fața legii."
Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în deciziile precedente, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față.
Referitor la acțiunile întemeiate pe dispozițiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate după intrarea în vigoare a
și soluționate neunitar de instanțele judecătorești, Curtea a reținut că prin
Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că atunci când intervine concursul dintre legea specială și legea generală, acesta se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială.
Totodată, în cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială, respectiv
Legea nr. 10/2001 , și Convenția europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, excepție ridicată de Ioan Radu Gâlceavă în Dosarul nr. 7.374/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 noiembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.