Decizia nr. 1357/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II pct. 1, 2, 5, 9,11 și 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 303/2008 3 decembrie 2008 (prevederi anume) privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și comp…
Are ca temei 1
- Legea nr. 215/2001 23 aprilie 2001 (prevederi anume) administrației publice locale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. II pct. 1 din Legea nr. 303/2008
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, excepție ridicată de Seraphina Ivona Fulicea, Ion Mihnea Alexandru Romalo, Gilles Maurice Marie Bragadir, Irene Jaqueline Marie Lodin de Lepinay, Șerban George Costandaky, Sabine Anne-Marie Dioudonnat, Helene Yvonne Germaine Bragadir Davis și Nicolas Andre Bragadir în Dosarul nr. 43.485/3/2006 al Curții de Apel București Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie.
La apelul nominal se prezintă avocatul Anca Ghencea, pentru Seraphina Ivona Fulicea, Ion Mihnea Alexandru Romalo, Gilles Maurice Marie Bragadir, Irene Jaqueline Marie Lodin de Lepinay, Sabine Anne-Marie Dioudonnat, Helene Yvonne Germaine Bragadir Davis și Nicolas Andre Bragadir, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Pentru Șerban George Costandaky se prezintă avocata Cristiana I. Stoica, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 748D/2010 și nr. 1.053D/2010, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate de Societatea Comercială "Flamingo Fun Club" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 44.192/3/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția comercială și de R.A.D.E.F. "România Film" în Dosarul nr. 687/64/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Părțile prezente nu se opun conexării dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 748D/2010 și nr. 1.053D/2010 la Dosarul nr. 654D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorilor părților prezente care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele invocate în fața instanței de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006
și ca neîntemeiată a prevederilor art. II pct. 1, 5 și 9 din aceeași lege, arătând că aceeași soluție cu privire la constituționalitatea textelor de lege criticate în prezenta cauză a fost pronunțată de Curtea Constituțională prin
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 26 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 43.485/3/2006, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor " art. II pct.1 din Legea nr. 303/2008
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia".
Excepția a fost ridicată de Seraphina Ivona Fulicea, Ion Mihnea Alexandru Romalo, Gilles Maurice Marie Bragadir, Irene Jaqueline Marie Lodin de Lepinay, Șerban George Costandaky, Sabine Anne-Marie Dioudonnat, Helene Yvonne Germaine Bragadir Davis și Nicolas Andre Bragadir.
Prin Încheierea din 17 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 44.192/3/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor "articolului unic pct. 8 din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr.328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, cu referire la punctele 1, 2, 5, 9, 11 și 12 ale art. II", excepție ridicată de Societatea Comercială "Flamingo Fun Club" - S.R.L. din Pitești.
Prin Încheierea din 15 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 687/64/2009, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor "pct. 8 ( art. II punctele 1, 2, 5, 9, 11 și 12) din Legea nr. 303/2008
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia", excepție ridicată de R.A.D.E.F. "România Film".
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile din lege criticate sunt neconstituționale pentru următoarele motive, redate în ordinea invocării lor:
- contravin art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, deoarece prin această măsură statul a intervenit în favoarea unei părți, prin transferul bunului în patrimoniul altei persoane juridice, ceea ce face ca demersul lor juridic să fie inutil. De asemenea, se consideră că textul de lege criticat contravine art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, art. 44 alin. (1) și (2) și art. 136 alin. (5) din Constituție, precum și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, întrucât, deși au câștigat un drept printr-o hotărâre irevocabilă, nu îl pot valorifica, deoarece bunul nu mai există în patrimoniul persoanei obligate să îl restituie;
- dispun trecerea din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale a unor bunuri imobile și mobile, fără ca acestea să fie declarate ca fiind bunuri de uz sau de interes public local, încălcând astfel dispozițiile
art. 136 alin. (2) din Constituție și prevederile Legii nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, care "nu prevede nicio modalitate de trecere a unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale", ceea ce prevede, în schimb,
- "nu există și nu poate exista, potrivit Constituției și
Legii nr. 213/1998 , un domeniu public sau privat al autoritățiiadministrativ teritoriale", astfel cum prevede " art. II pct. 9 din Legea nr. 303/2008 ", și nici subiectul de drept public determinat de "sectoarele municipiului București", deoarece unitățile administrativ-teritoriale menționate în art. 136 alin. (2) din Constituție reprezintă, potrivit art. 21 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, "comuna, orașul și județul";
- contravin principiului autonomiei locale, statuat de art. 120 alin. (1) din Constituție, deoarece "consiliul local al unității administrativ-teritoriale beneficiare este obligat să își însușească, prin hotărâre, preluarea unui bun, în proprietate publică, doar pe baza voinței primarului și a reprezentantului Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «România-Film», exprimată prin intermediul unui simplu protocol";
- contravin art. 136 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile[...]". Astfel, cu toate că prin art. II pct. 1 din legea criticată sălile și grădinile de spectacol cinematografic sunt trecute din domeniul privat al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, iar prin pct. 9 al aceluiași articol se interzice autorităților administrației publice locale trecerea imobilelor preluate în temeiul acestor prevederi legale din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autorități, totuși, la pct. 11, se dispune că autoritățile administrației publice locale pot iniția procedura de privatizare în favoarea titularului contractului de închiriere a respectivului imobil. Cu privire la bunurile mobile rezultate prin investițiile contractantului, se arată că, "deși pct. 1 al
art. II din Legea nr. 303/2008
dispune că bunurile mobile trec în domeniul public, la pct. 2 al aceluiași articol se arată că aceste bunuri trec, în același timp, și în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora". Se realizează astfel o naționalizare, un transfer silit de proprietate care operează din patrimoniul Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor "România Film", ceea ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Constituție;
-
a fost adoptată cu încălcarea art. 76 alin. (1) din Constituție, deoarece prevederile
art. II din Legea nr. 303/2008
au fost introduse și adoptate în Camera Deputaților, după ce legea fusese dezbătută și adoptată în Senat ca primă Cameră sesizată, iar la adoptarea legii nu a fost întrunit cvorumul necesar, respectiv votul majorității fiecărei Camere, ci votul majorității membrilor prezenți, necesar adoptării legilor ordinare.
Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, întrucât legiuitorul poate să reglementeze transmiterea unor bunuri din domeniul privat al statului în domeniul public și/sau privat al unităților administrativteritoriale locale. Potrivit art. 136 alin. (1) din Constituție, proprietatea este publică sau privată, iar în calitate de proprietar, statul are dreptul, prin organele sale competente, să afecteze unei utilități publice sau locale oricare dintre bunurile pe care le deține în proprietate privată, în speță sălile și grădinile de spectacol cinematografic. Dreptul de administrare a unor astfel de bunuri conferă titularului doar un drept de posesie și folosință în scopul pentru care au fost atribuite.
Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile pct. 8 ( art. II pct. 11 și 12) din Legea nr. 303/2008
contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și art. 136 alin. (4), iar prevederile pct. 8 (art. II pct. 1) din aceeași lege sunt neconstituționale în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, în măsura în care se interpretează în sensul că aceste consilii locale ale sectoarelor municipiului București ar avea în privința administrării domeniului public sau privat al municipiului alte atribuții decât cele date prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția referitoare la prevederile
art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006 , astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al
art. unic din Legea nr. 303/2008
este neîntemeiată. Invocă în acest sens
Decizia Curții Constituționale nr. 1.217/2008 . În ceea ce privește excepția referitoare la prevederile art. II pct. 2, 11 și 12 din aceeași lege, arată că este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituțională, prin
Decizia nr. 269/2010 , a statuat că aceste prevederi de lege sunt neconstituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, susținerile părților prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie prevederile
art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 303/2008
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia.
Analizând prevederile de lege criticate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie, din examinarea succesiunii actelor normative în materie, dispozițiile
art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006. Aceste texte au fost modificate și completate prin
art. II pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, astfel cum dispozițiile art. II pct. 1 din această ordonanță au fost, la rândul lor, modificate și completate prin pct. 8 al articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008. Textele legale criticate au următorul conținut:
"Art. II. - 1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, sălile și grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la
Ordonanța Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 328/2006 , cu modificările și completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «România Film», împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale locale, comunale, orășenești, municipale și al sectoarelor municipiului București, după caz, și în administrarea consiliilor locale respective.
2. Bunurile mobile aflate în inventarul sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic trec în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale locale și în administrarea consiliilor locale ale acestora.
[...]
5. Punerea în aplicare a dispozițiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unității administrativteritoriale beneficiare și reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «România Film», în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de către consiliile locale respective prin hotărâre.
[...]
9. Prin derogare de la dispozițiile
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, se interzice autorităților administrației publice locale trecerea imobilelor preluate în baza prezentei legi din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autorități administrativ-teritoriale.
[...]
11. În cazul sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic care la data preluării fac obiectul unui contract de închiriere ce prevede în mod expres obligativitatea difuzării de film cinematografic, autoritățile administrației publice locale pot iniția procedura de privatizare în favoarea contractantului, în baza dispozițiilor
privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, dacă difuzarea de film cinematografic s-a făcut constant și au fost respectate toate clauzele contractuale.
12. În termen de maximum 30 de zile de la preluarea sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic, în baza prezentei legi, beneficiarii contractelor de închiriere pot să notifice intenția de cumpărare consiliului local al autorității administrativ-teritoriale respective, cu respectarea prevederilor în vigoare. [...]"
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și alin. (5) care consacră supremația Constituției, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 73 alin. (3) lit. m) conform cărora regimul juridic general al proprietății și al moștenirii se reglementează prin lege organică, art. 76 alin. (1) potrivit căruia "Legile organice (...) se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere", art. 120 alin. (1) referitor la principiul autonomiei locale și art. 136 - "Proprietatea".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că asupra dispozițiilor legale criticate s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 269 din 16 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010, și
Decizia nr. 1.217 din 12 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2008. Cu acele prilejuri, instanța de contencios constituțional a constatat că prevederile art. II pct. 2 (în măsura în care se referă la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sălilor și al grădinilor de spectacol cinematografic), pct. 11 și 12 din
sunt neconstituționale. Prin aceeași decizie a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II pct. 1, 5 și 9 din aceeași lege.
Întrucât prevederile art. II pct. 2, 11 și 12 au fost declarate neconstituționale (în măsura în care se referă la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sălilor și al grădinilor de spectacol cinematografic) prin decizia menționată și având în vedere dispozițiile
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea urmează să respingă ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 .
Referitor la dispozițiile
art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006 , Curtea, prin
Decizia nr. 1.217 din 12 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2008, a reținut că dispozițiile art. II pct. 1 din legea criticată corespund exigențelor impuse de art. 44 alin. (1), (2) și (3) din Constituție. Dispozițiile art. II pct. 5 din lege reglementează modalitatea practică prin care unitatea administrativ-teritorială preia în proprietate publică și spre administrare bunurile mobile și imobile prevăzute la pct. 1-4 din actul normativ criticat, fără ca prin aceasta să se poată susține încălcarea principiului autonomiei locale, prevăzut de art. 120 alin. (1) din Constituție. În sfârșit, dispozițiile art. II pct. 9, de asemenea criticate, interzic autorităților administrației publice locale trecerea respectivelor bunuri imobile din domeniul public în domeniul lor privat. Or, aceasta este o măsură menită să asigure respectarea principiului inalienabilității proprietății publice.
Avându-se în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Astfel, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006
urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 , astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, excepție ridicată de Societatea Comercială "Flamingo Fun Club" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 44.192/3/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția comercială și de R.A.D.E.F. "România Film" în Dosarul nr. 687/64/2009 al Curții de Apel Brașov Secția contencios administrativ și fiscal.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006 , astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, excepție ridicată de Seraphina Ivona Fulicea, Ion Mihnea Alexandru Romalo, Gilles Maurice Marie Bragadir, Irene Jaqueline Marie Lodin de Lepinay, Șerban George Costandaky, Sabine Anne-Marie Dioudonnat, Helene Yvonne Germaine Bragadir Davis și Nicolas Andre Bragadir în Dosarul nr. 43.485/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, de Societatea Comercială "Flamingo Fun Club" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 44.192/3/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția comercială și de R.A.D.E.F. "România Film" în Dosarul nr. 687/64/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 octombrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.