Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1557/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

prezumat în vigoare

Data actului
7 decembrie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 69 din 26 ianuarie 2011
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 8.965 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 221/2009 2 iunie 2009 (prevederi anume) privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pr…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009

privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Andrei Pop în Dosarul nr. 4.392/83/2009 al Tribunalului Satu Mare - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.392/83/2009, Tribunalul Satu Mare - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009

privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepția a fost invocată de Andrei Pop cu ocazia soluționării unei acțiuni civile având ca obiect pretenții-despăgubiri.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin textul de lege criticat se derogă de la dreptul comun în ceea ce privește întinderea dreptului reclamantului cu privire la prejudiciul suferit prin măsura administrativă dispusă de statul român, prin aceea că prevederile

art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009

se referă doar la prejudiciul suferit constând în dauna efectivă, damnum emergens [despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative], fără a reglementa posibilitatea de a recupera acest prejudiciu și din perspectiva beneficiului nerealizat, lucrum cessans [veniturile pe care le-ar fi obținut familia celui executat prin împușcare în cazul în care nu s-ar fi luat această măsură administrativă]. Așa fiind, apreciază că reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 44 potrivit cărora proprietatea publică și privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege.

Tribunalul Satu Mare - Secția civilă opinează în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate invocate. Instanța reține că, potrivit

art. 5 din Legea nr. 221/2009 , persoana îndreptățită poate solicita acordarea de despăgubiri cu titlu de daune morale, în ipoteza existenței unei hotărâri de condamnare, prevăzându-se la lit. b) posibilitatea acordării unor despăgubiri reprezentând echivalentul daunei suferite efectiv. În acest context, instanța constată că nu există o suprapunere în privința regimului juridic, în special sub aspect probator, între daunele morale și cele materiale ce pot fi solicitate în temeiul acestui act normativ.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile

art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009

privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt constituționale. În acest sens, arată că reglementarea criticată nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 44, fiind rezultatul opțiunii legiuitorului, care poate decide asupra modului de reparare a injustițiilor și a abuzurilor din legislația anterioară.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009

privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009. Partea introductivă a art. 5 alin. (1) a fost modificată prin

art. XIII din Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010.

Dispozițiile de lege criticate au, în prezent, următorul cuprins:

"(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: [...]

b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare;".

Autorul excepției susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate critică prevederile

art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009

pentru faptul că acestea se referă doar la prejudiciul suferit constând în dauna efectivă, damnum emergens, fără a reglementa posibilitatea de a recupera acest prejudiciu și din perspectiva beneficiului nerealizat, lucrum cessans. Așadar, din motivarea excepției de neconstituționalitate, rezultă că autorul acesteia solicită Curții Constituționale completarea textului de lege criticat.

Având în vedere dispozițiile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constată că nu poate primi o atare susținere, deoarece modificarea și completarea textelor de lege intră în competența legiuitorului, iar nu a Curții Constituționale.

Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 , astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009

privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Andrei Pop în Dosarul nr. 4.392/83/2009 al Tribunalului Satu Mare - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 decembrie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.