Anexa din 31 august 2010

Anexa Nr. 1

LISTA DISCIPLINELOR

la care se sustine examenul de bacalaureat 2011

1. Probele de evaluare a competentelor lingvistice și digitale Filiera, profilul, specializarea Proba A: probă orală B: probă orală C: (probă orală, scrisă și practică) D: probă scrisă/practică Toate Probă de evaluare a competentelor de comunicare orală în limba Probă de evaluare a competentelor de comunicare orală în limba română maternă - pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă Probă de evaluare a competentei lingvistice într-o limbă de circulatie internatională studiată în liceu Probă de evaluare a competentelor digitale a minorităților naționale 2. Probele scrise 2.1. Probele comune: Filiera, profilul, specializarea Proba E a) probă scrisă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările b) probă scrisă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale Toate Limba și literatura română Limba și literatura maternă 2.2. Probele diferentiate:

A. Filiera teoretică: Profilul Specializarea Proba E c) probă diferențiată în funcție de filieră, profil, specializare d) probă scrisă la alegere, în funcție de filieră, profil, specializare Umanist Filologie Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie Științe sociale Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie Real Matematică-informatică Matematică Fizică, Chimie, Biologie, Informatică Științe ale naturii Matematică Fizică, Chimie, Biologie, Informatică B. Filiera tehnologică Profilul Specializarea Proba E c) probă diferențiată în funcție de filieră, profil, specializare d) probă scrisă la alegere, în funcție de filieră, profil, specializare Servicii Tehnician în turism Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie Tehnician în administrație Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie Tehnician în activități economice Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie Tehnician în activități de poștă Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie Tehnician în achiziții și contractări Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie Tehnician în hotelărie Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie Tehnician în activități de comerț Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie Tehnician în gastronomie Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie Organizator banqueting Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie Coafor stilist Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie Resurse naturale și protectia mediului Tehnician ecolog și protecția calității mediului Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician hidro-meteorolog Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician chimist de laborator Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician analize produse alimentare Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician veterinar pentru animale de companie Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în prelucrarea lemnului Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în agricultură Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician agro-montan Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician veterinar Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în silvicultură și exploatări forestiere Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în industria alimentară Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în agroturism Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician agronom Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician horticultor Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician zootehnist Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în agricultură ecologică Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în prelucrarea produselor de origine animală Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în morărit, panificație și produse făinoase Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în industria alimentară fermentativă și în prelucrarea legumelor și fructelor Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în industria alimentară extractivă Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician pentru animale de companie Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician proiectant produse finite din lemn Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician designer mobilă și amenajări interioare Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnic Tehnician de telecomunicații Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician electronist Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician electrotehnist Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician operator tehnică de calcul Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în automatizări Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în instalații electrice Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician electromecanic Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician operator telematică Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician operatori roboți industriali Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician mecatronist Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician proiectant CAD Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician prelucrări mecanice Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician transporturi Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician prelucrări la cald Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician metrolog Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician aviație Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician instalații de bord (avion) Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician desenator pentru construcții și instalații Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în industria materialelor de construcții Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în industria sticlei și ceramicii Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician instalator pentru construcții Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în construcții și lucrări publice Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician audio-video Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician producție film și televiziune Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician multimedia Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician operator procesare text imagine Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician poligraf Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician producție poligrafică Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în chimie industrială Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician designer vestimentar Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în industria textilă Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician în industria pielăriei Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician electrician electronist auto Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician energetician Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician prelucrări pe mașini cu comandă numerică Matematică Fizică, Chimie, Biologie Tehnician construcții navale Matematică Fizică, Chimie, Biologie NOTĂ: Candidații pot alege pentru probele scrise E ) d), din lista de mai sus, una dintre disciplinele studiate în liceu. Această prevedere se aplică și candidaților proveniți din învățământul liceal – filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare profesională, care pot opta, din lista de mai sus, pentru una din disciplinele care au fost studiate în școala de arte și meserii, în anul de completare sau în ciclul superior al liceului. C. Filiera vocatională

Profilul Specializarea Proba E c) probă diferențiată în funcție de filieră, profil, specializare d) probă scrisă la alegere, în funcție de filieră, profil, specializare Artistic Arhitectură, arte ambientale și design Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Arte plastice și decorative Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Coregrafie Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Muzică Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Arta actorului Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Pedagogic Învățător - educatoare Matematică Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Bibliotecar-documentarist Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Instructor-animator Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie

Instructor pentru activități extrașcolare Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Pedagog școlar Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Educatie fizică și sport Liceu cu program sportiv Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Militar Matematică-informatică Matematică Fizică, Chimie, Biologie, Informatică Teologic Teologie Ortodoxă Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Patrimoniu cultural Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Teologie Romano – Catolică Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Teologie Greco – Catolică Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Teologie Baptistă Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Teologie Penticostală Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Teologie Adventistă Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Teologie Unitariană Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Teologie Reformată Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie Teologie Musulmană Istorie Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie

Anexa Nr. 2

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

1. O usmenoj i pisanoj književnosti ( uopce). Književni rodovi ; Lirika ( pojam opcenito). Petar Preradovic – Rodu o jeziku ( oda – opci prikaz); S.S.Kranjcevic – Iseljenik ( elegija – opci prikaz); Hasanaginica ( narodna balada – književni komentar). Epika ( pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive ( epska pjesmaknjiževni komentar); Ivana Brlic Mazuranic – Regoc ( bajka – opci prikaz); Slavko Kolar – Breza ( pripovijest – opci prikaz). Drama ( pojam opcenito). Marin Držic – Novela od Stanca ( komedija – opci prikaz). 2. Diskurzivni književni oblici ( pojam opcenito). Antun Gustav Matoš ( život i književni rad). Oko lobora ( putopis – opci prikaz). 3. Srednjovekovna književnost ( najstariji hrvatski pisani spomenici). Bašcanska ploca ( opci prikaz). 4. Renesansa ( Hrvatska renesansa i njezina središta: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar – glavni pisci i djela). Marko Marulic ( život i rad). Judita ( književni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz).Marin Držic ( život i književni rad). Dundo Maroje ( opci prikaz). 5. Barok ( Hrvatski barok – katolicka obnova, književni oblici i znacajke). Ivan Gundulic ( život i književni rad). Osman ( opci prikaz). 6. Klasicizam i prosvetiteljstvo ( Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic,Satir (opci prikaz).Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni ( opci prikaz). 7. Romantizam i ilirizam ( Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci ( opci prikaz). Petar Preradovic ( život i književni rad). Smrt smail – age Cengica ( književni komentar). 8. Protorealizam ( Šenoino doba). August Šenoa ( život i književni rad). Zlatarovo zlato ( opci prikaz). 9. Realizam ( pojam opcenito). Ante Kovacic ( život i književni rad), U registraturi ( književni komentar). Josip Kozarac ( život i književni rad ), Mrtvi kapitali ( književni komentar). 10. Moderna ( opcenito). A.G.Matoš, 1909, Utjeha kose ( opci prikaz). Vladimir Nazor ( život i književni rad), Šuma spava ( opci prikaz). 11. Ekspresionizam ( opcenito). Miroslav Krleža ( život i književni rad), Bitka kod Bistrice Lesne ( književni komentar), Cežnja ( opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto ( opci prikaz). Tin Ujevic ( život i književni rad), Svakidašnja jadikovka ( opci prikaz). Ivan Goran Kovacic ( život i književni rad.) Jama ( književni komentar). Dobriša Cesaric ( život i književni rad). Oblak; Vocka poslije kiše ( opci prikaz). Ranko Marinkovic ( život i književni rad). Ruke; U znaku vage ( pripovijetka – opci prikaz). Literatura: udžbenici koji se koriste u školama s nastavnim hrvatskim jezikom. Opaske : nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata. C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ BACALAUREAT 2011 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura română ocupă un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezența celor două forme obligatorii de evaluare a performanțelor: în competențele lingvistice de comunicare orală în limba română și în competențele generale și specifice formate pe durata învățământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile și specializările. Curriculumul liceal, care stabilește principiul studierii limbii și literaturii române din perspectivă comunicativ-funcțională , pune accent pe latura formativă a învățării , fiind centrat pe achiziționarea de competențe , fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competențelor de evaluat și a conținuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă și comunicare . Proba scrisă vizează competențele de receptare și de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii și reguli de exprimare orală). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore de examen și este în conformitate cu prezenta programă de bacalaureat 2010 – 2011. Evaluarea performanței în competențele lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale și scrise și în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învățământului liceal. Subiectele cuprind texte literare și nonliterare, la prima vedere, precum și itemii corespunzători evaluării competențelor specifice și a conținuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 – 15 minute. II. COMPETENȚE DE EVALUAT Prin susținerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competențe dobândite în ciclul inferior și în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conținuturi parcurse în cele două cicluri liceale: 1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de comunicare Competențe specifice Conținuturi asociate 1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente și personalizate, adaptate unor situații de comunicare diverse – reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacțiile auditoriului (și) în condiții de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/ relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacțiilor și a opiniilor privind texte literare și nonliterare, filme artistice și documentare, spectacole de teatru, expoziții de pictură etc.; adecvarea la situația de comunicare (auditoriu, context) și la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.) – reguli și tehnici de construire a dialogului (atenția acordată partenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: 1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare și a formelor exprimării scrise compatibile cu situația de comunicare în elaborarea unor texte diverse 1.3. Identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte 1.4. Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise 1.5. Utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în producerea și în receptarea diverselor texte orale și scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului conversația, discuția argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situația de comunicare (partener, context etc.) și la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.); argumentare și contraargumentare în dialog – stilurile funcționale adecvate situației de comunicare – rolul elementelor verbale, paraverbale și nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spațiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc. – reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerința de redactare, adecvare stilistică, așezare în pagină, lizibilitate) – relatarea unei experiențe personale, descriere, povestire, argumentare, știri, anunțuri publicitare, corespondență privată și oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenție, scrisoarea în format electronic (e-mail) – exprimarea reacțiilor și a opiniilor față de texte literare (studiate sau la prima vedere) și nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/ nestructurat – modalități de indicare a bibliografiei, normele citării – normele limbii literare la nivelurile: ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual –limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon – expresivitatea în limbajul comun și în limbajul poetic – texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, științifice, argumentative, mesaje din domeniul audiovizualului – sens denotativ și sensuri conotative – elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul – ficțiune, imaginație, invenție; realitate, adevăr – scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc. – reacțiile receptorului: cititor, ascultător – componentele și funcțiile actului de comunicare – niveluri ale receptării și producerii textelor orale și scrise: fonetic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal și paraverbal – normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual – tipuri textuale și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ – discursul politic, discursul publicistic – rolul verbelor în narațiune; rolul adjectivelor în descriere – rolul formulelor de adresare, de inițiere, de menținere și de închidere a contactului verbal în monolog și în dialog 2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune și de interpretare, a modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea textelor literare și nonliterare Competențe specifice Conținuturi asociate 2.1. Identificarea temei și a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere 2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ 2.3. Identificarea și analiza principalelor componente de structură și de limbaj specifice textului dramatic 2.4. Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de limbaj în textul poetic 2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte 2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori și a propriei experiențe de lectură – temă, motiv/ motive identificat(e) în texte, viziune despre lume a autorului/ a personajelor operei literare – modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparținând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite – particularități ale construcției subiectului în textele narative; particularități ale compoziției în textele narative: incipit, final, episoade/ secvențe narative, tehnici narative; construcția personajelor; modalități de caracterizare a personajului; tipuri de personaje; instanțele comunicării în textul narativ; tipuri de perspectivă narativă; literalitatea; specii epice: basm cult, nuvelă, povestire, roman; registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber – particularități ale construcției subiectului în textul dramatic – particularități ale compoziției textului dramatic – modalități de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului – specii dramatice - comedia; o operă dramatică postbelică – creație dramatică și spectacol – cronica de spectacol, discutată în relație cu textul dramatic și punerea în scenă a acestuia (pentru proba orală) – titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică – sugestie și ambiguitate – imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie – poezie epică, poezie lirică – instanțele comunicării în textul poetic – viziune despre lume, teme și motive, concepții despre artă, sensuri multiple ale textelor literare – limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală) – lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experiență de viață și de lectură 3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/ literare Competențe specifice Conținuturi asociate 3.1. Identificarea și explicarea relațiilor dintre opere literare și contextul cultural în care au apărut acestea 3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului – trăsături ale curentelor culturale/ literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere – fundamente ale culturii române (originile și evoluția limbii române) cultural românesc, prin integrarea și relaționarea cunoștințelor asimilate – perioada veche (formarea conștiinței istorice) – curente culturale/ literare în secolele XVII-XVIII: umanismul și iluminismul – perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada pașoptistă; România, între Occident și Orient; criticismul junimist); b. curente culturale/ literare în secolul XIX – începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului și clasicismului); c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic și al experienței; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică și de viziune; curente culturale/ literare în perioada interbelică: modernism, tradiționalism, orientări avangardiste; identitate culturală în context european); perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/ literare: postmodernismul) – curente culturale/ literare românești în context european 4. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare Competențe specifice Conținuturi asociate 4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare și nonliterare studiate sau la prima vedere 4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare și nonliterare studiate sau la prima vedere 4.3. Compararea și evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăți proprii – construcția textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri și tehnici argumentative în texte literare și nonliterare, scrise sau orale – logica și coerența mesajului argumentativ – verbe evaluative, adverbe de mod/ predicative ca mărci ale subiectivității evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare – construcția discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative – eseul argumentativ – textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat – interpretări și judecăți de valoare exprimate în critica și în istoria literară – eseul structurat, eseul liber III. PRECIZĂRI PRIVIND CONȚINUTURILE PROGRAMEI

a. LITERATURĂ Autori canonici:  Mihai Eminescu  Ion Creangă  I.L. Caragiale  Titu Maiorescu  Ioan Slavici  G. Bacovia  Lucian Blaga  Tudor Arghezi  Ion Barbu  Mihail Sadoveanu  Liviu Rebreanu  Camil Petrescu  G. Călinescu  E. Lovinescu  Marin Preda  Nichita Stănescu  Marin Sorescu. Notă. Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puțin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparține atât autorilor canonici, cât și altor autori studiați. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puțin numărul minim de texte prevăzute în programa școlară, aparținând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei românești despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie și teorie literară (perioade, curente literare/ culturale, elemente de analiză tematică, structurală și stilistică) menționate în tabelul de mai sus și în lista ce urmează:  proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru aspectele esențiale ale speciei narative pe care o ilustrează;  roman: texte reprezentative pentru aspectele esențiale ale genului și ale evoluției acestuia;  poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esențiale ale genului și ale evoluției acestuia;  dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice și diferite ale genului și ale evoluției acestuia. Tematica studiilor de caz și dezbaterile menționate în tabel pot fi valorificate în cadrul probelor orale și scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăți de valoare (reproduse) pe marginea acestora. b. LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Niveluri de constituire a mesajului Notă. Conținuturile de mai jos vizează:

- aplicarea, în diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Nivelul fonetic - pronunții corecte/ incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul; - cacofonia; hipercorectitudinea; - pronunțare/ lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație). Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice; - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică; - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie); - sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor); - unități frazeologice (locuțiuni și expresii); - interpretarea sensului cuvintelor în context; - câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale; - etimologia populară, hipercorectitudinea; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparație; numerale etc.); valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului; - elemente de acord gramatical; (între predicat și subiect – acordul logic, acordul prin atracție; acordul atributului cu partea de vorbire determinată); - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative); - valori stilistice ale coordonării și subordonării în frază; - anacolutul. Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărțirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie și de punctuație); - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise. Nivelul stilistico-textual - registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situației de comunicare; - coerență și coeziune în exprimarea orală și scrisă; - tipuri de texte și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; - stiluri funcționale adecvate situației de comunicare; - limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon; - stil direct, stil indirect, stil indirect liber; - rolul figurilor de stil și al procedeelor artistice în constituirea sensului; - rolul elementelor arhaice și regionale în receptarea mesajelor.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 și nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul școlar 2006-2007, „ respectarea normelor prevăzute în ediția a II-a a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 2 ) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoașterii acestora, fiind evaluați ca atare“.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, absolvenții de liceu, toate profilurile și specializările, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba portugheză în cadrul Probei C, de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Această probă se susține în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înțelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. Limba modernă 2, Limba modernă 3 cu regim bilingv de studiu: - Filiera teoretică, toate profilurile și specializările - Filiera vocațională, toate profilurile și specializările II. COMPETENȚE DE EVALUAT COMPETENȚELE GENERALE: Competențele generale sunt aceleași pentru toate filierele/ profilurile/ specializările: - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare. - Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/ sarcini de lucru variate. - Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. - Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare. COMPETENȚE SPECIFICE: Competențele specifice (și conținuturile) se diferențiază pe cele două nivele: L2 și L3, astfel: LIMBA MODERNĂ 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Desprinderea sensului global/ ideilor esențiale dintr-un text dat. 1.2. Identificarea și selectarea, din mesaje variate, de informații și opinii relevante/ de informații punctuale/ de informații specifice. 1.3. Deducerea înțelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului. 1.4. * Identificarea, prin citire rapidă de informații/ detalii specifice dintr-un text, mai lung în vederea rezolvării unei sarcini de lucru. 1.5. * Corelarea de informații din diverse părți ale unui text / din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Prezentarea/ Relatarea unui fapt divers/ film/ întâmplări/ eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative. 2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent și specifice domeniului de specializare. 2.3. Redactarea de texte funcționale variate (instrucțiuni, anunțuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente și exemple în sprijinul opiniilor exprimate. 2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experiențe personale)/ profesional. 2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat. 2.6. Emiterea de ipoteze și susținerea lor cu câteva argumente. 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului și comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/ exprimarea poziției (acord/ dezacord); solicitarea și oferirea de clarificări, explicații. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete și de ordin personal la un chestionar/ sondaj/ interviu. 3.3. Exprimarea unor sentimente și reacții (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferență, regret, uimire) referitoare la evenimente/ situații/ experiențe trăite sau aflate. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulțumiri sau scuze. 3.6. Redactarea de texte funcționale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenții, a obține ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.). 3.7. Adecvarea formatului/ limbajului la subiect/ interlocutor/ cititorul intenționat, cu utilizarea convențiilor/ normelor sociale și culturale folosite în comunicarea formală și informală. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Luarea de notițe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/ unei informări. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute. 4.3.Traducerea din limba portugheză în limba maternă/ din limba maternă în limba portugheză, a unui mesaj/ text de mică dificultate. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esențială/ rezumarea conținutului unui mesaj/ text. 4.5. Transferul informațiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare. 4.6. * Transferul și adaptarea semnificației unui text literar la contexte neliterare. * Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferențiat (CD). LIMBA MODERNĂ 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Desprinderea semnificației globale; identificarea și selectarea informației relevante/ ideilor principale și a unor detalii din mesaje/ documente simple/ fragmente/ texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt și simplu. 1.3. Recunoașterea argumentelor și identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Povestirea/ Relatarea unei activități, unui fapt divers/ eveniment/ film, unor experiențe/ întâmplări personale. 2.2. Formularea de întrebări și răspunsuri/ de opinii argumentate despre ceea ce îi place/ nu îi place, pe o temă dată. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/ aplicării unei proceduri și răspunsul la întrebări de clarificare. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize). 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare. 3.2. Formularea de opinii/ sugestii, solicitarea și formularea de instrucțiuni. 3.3. Oferirea de răspunsuri și informații la întrebări simple (interviu/ chestionar). 3.4. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/ oficială sau la anunțuri din mass-media. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informațiilor dintr-o schemă/ diagramă/ tabel/ desen. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viață cotidiană. 4.3. Rezumarea unui text simplu. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba portugheză în limba maternă/ din limba maternă în limba portugheză. III. CONȚINUTURI

Limba modernă 2 și Limba modernă 3 cu regim bilingv de studiu

1.1 ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă). 1.2 FUNCȚII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare funcțiilor comunicative prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare/ C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizică - a face o expunere pe o temă dată - a exprima un raționament/ o judecată - a exprima o opinie personală/ stări/ sentimente - a argumenta o opinie personală - a relata evenimente - a descrie locuri, persoane, obiecte - a da, a cere informații practice cuiva - a exprima gusturi și preferințe - a sfătui pe cineva/ a cere cuiva să facă ceva/ a interzice - a situa în spațiu și timp - a exprima cantitatea/ calitatea; a compara - a propune/ a invita, a accepta/ a refuza - a-și exprima acordul/ dezacordul - a face o urare a felicita - a rezuma un text (idei esențiale) - a participa la o conversație / interacțiune orală (în situație de examen) 1.3 CONȚINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal. Lexic: relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical/ semantic, conotație/ denotație. Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea. Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparație; adjectivul posesiv; demonstrativ. Numeralul: cardinal și ordinal. Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcție de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento ; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ și nehotărât. Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ și negativ); forme nominale (infinitivul impersonal și personal, gerunziu simplu și compus, participiu); perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir + inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de, precisar de. verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar. folosirea verbelor ser și estar . diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale ( o, a, os, as ), conjugarea pronominală reflexivă. Adverbul: de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele cá și lá – utilizare emfatică. Prepoziția: folosirea prepozițiilor: a, de, em, com, por, para, até, desde ; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale. Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale. Sintaxa frazei: concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative; exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinței, concesiei, condiției, comparației. Tipuri și forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală; imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza 1.4 DOMENII TEMATICE, TEXTE ȘI TEME pentru comunicarea orală și scrisă DOMENII TEMATICE

DOMENIUL PERSONAL

 Viața personală (educație, stil de viață, comportament social, strategii de studiu, opțiuni pentru carieră, hobby-uri);  Relații interpersonale/ inter-umane/ profesionale, viața de echipă;  Universul adolescenței (cultură, sport, timp liber). DOMENIUL PUBLIC  Aspecte din viața contemporană (socio-economice, științifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);  Tinerii și viața comunitară;  Democrație, civism și drepturile omului;  Mass-media. DOMENIUL OCUPAȚIONAL  Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional;  Aspecte teoretice și practice ale specialității;  Locuri de muncă, echipamente, activități, operațiuni, comportament profesional, deontologie profesională;  Produse și servicii, calitatea serviciilor/ produselor. DOMENIUL EDUCAȚIONAL  Descoperiri științifice și tehnice;  Viața culturală și lumea artelor;  Patrimoniul socio-cultural european;  Obiceiuri și tradiții (lusofone și românești)  Repere culturale ale spațiului lingvistic european și lusofon – trecut și prezent.

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză; b) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar; c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150-350 de cuvinte); d) Dificultate: în funcție de profil. Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcție de profil.  TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).  TEME Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general:  Viața personală și socială : identitate (C.V.); relații între tineri, idealuri și proiecte, tinerii și comunitatea, tinerii și idolii lor; familia: membrii, ocupații; sănătate (droguri/ SIDA/ tabagismul / alcoolul …) etc.;  Viața cotidiană : convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poștă, bancă, meteo etc.;  Timp liber : fim-de-semana/ vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans) etc.;  Societate : educație; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri …); mass-media; modă; conflicte între generații; muncă / șomaj; violență/ non-violență etc.;  Mediul înconjurător : oraș/ sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc.;  Spațiul lusofon : Portugalia contemporană (evenimente marcante); orașe și provincii; obiceiuri, tradiții, sărbători; personalități culturale și științifice; lusofonia și țările lusofone;  Comunitatea europeană : locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuiții și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume. C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA JAPONEZĂ BACALAUREAT 2011 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA JAPONEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, absolvenții de liceu, toate profilurile și specializările, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba japoneză în cadrul Probei C, de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Această probă se susține în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înțelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. II. COMPETENȚE DE EVALUAT Pentru a se evalua competența de comunicare orală sau scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1 Desprinderea semnificației globale dintr-o discuție intre vorbitori nativi pe subiecte cunoscute 1.2 Recunoașterea argumentelor și identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute, auzit sau citit 1.3 Selectarea informațiilor relevante din diferite texte citite în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru 1.4 * Desprinderea semnificației globale și a unor informații de detaliu din înregistrări radio pe subiecte de interes, când mesajul este clar articulat 1.5 * Extragerea ideilor esențiale dintr-un text de informare generală, articol de presă sau text specializat 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 2.1 Prezentarea orală/ în scris a unei activități desfășurate în grup pe baza unui plan de idei 2.2 Relatarea oral/ în scris a unui eveniment/ unei experiențe, pe baza unui plan simplu de idei 2.3 Elaborarea unor texte funcționale simple după model 2.4 * Redactarea unei pagini de jurnal în fraze scurte care redau esența întâmplărilor 2.5 * Emiterea de ipoteze în cadrul unei discuții/ dezbateri 2.6 * Prezentarea oral/ în scris a unui film/ a unei cărți prin raportare la experiența personală 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă 3.1 Preluarea și transmiterea unui mesaj audiat când este permisa cererea pentru repetarea unor cuvinte în scopul clarificării 3.2 Comentarea pe scurt a unei informații vehiculate de interlocutori 3.3 Redactarea unei scrisori de răspuns la anunțuri din mass-media 3.4 * Formularea de răspunsuri coerente la un chestionar simplu cu întrebări deschise 3.5 * Susținerea unui punct de vedere în cadrul unei dezbateri folosind câteva argumente 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1 * Reformularea unui text scurt cunoscut prin contragere/ reducere 4.2 * Traducerea unor texte funcționale din limba japoneză în limba română (și invers) 4.3 * Schimbarea punctului de vedere într-o relatare scurtă * Competența generală 4 și toate competențele specifice de sub ea, precum și toate celelalte competențe specifice scrise cu italice și marcate cu asterisc (*) se recomandă numai pentru studiul limbii japoneze în regim intensiv (patru ore pe săptămână). III. CONȚINUTURI

1. LEXIC și SEMANTICĂ Elementele de lexic și semantică se învață și se însușesc în paralel cu celelalte competențe lingvistice, fiind în interdependență permanentă cu ele. Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizează controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia în raport cu textul sau retroversiunea dată, și se regăsesc în schemele de notare. NOTĂ: Elementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depăși nivelul 4 al Atestatului Internațional de Limbă Japoneză și se regăsesc în manualele studiate la clasă. Clasa a IX-a E de masta Nigongo (Bunkei 85) (L1 - 25) Clasa a X-a Minna no Nihongo, vol. 1, (L1 - L14) Clasa a XI-a Minna no Nihongo, vol. 2, (L15 - L25) Clasa a XII-a Minna no Nihongo, vol. 2, (L26 –L40) Pentru evaluarea kanji -lor însușiți se va ține seama de: - lista cerută pentru Noryoku Shiken/Atestatul Internațional de Limbă Japoneză (nivelul 5, 4) - manualul studiat la clasă: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan (L1 – L25) 2. ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire din programa de limbă japoneză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva; - a vorbi despre sine; - a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date; - a relata evenimente; - a da și a cere informații practice cuiva; - a propune/ a invita/ a refuza; - a-și exprima acordul/ dezacordul; - a vorbi despre sine; - a participa la o conversație orală; - a exprima o opinie personală; - a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirectă; - a cere permisiunea/ a interzice. 3. GRAMATICĂ Elementele de gramatică cuprinse în Programa de limbă japoneză pentru ciclul liceal (MEC CNC 2002) organizate pe: - clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjuncții, particule; - categorii: timp, aspect; - structuri: propoziții și fraze, subordonate; - procese și relații: topica, transformare etc..

Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate în cadrul examenului de bacalaureat se va

ține cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 5 și 4).

3. TEXTE SCRISE ȘI AUDIATE a) Tipul de text: autentic (literar); b) Sursa : manualele studiate, cărți din spațiul nipon; c) Lungimea : 50-125 de cuvinte; d) Dificultate : nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manual.

NOTĂ:

În cazul textelor studiate la clasă candidatul va trebui să demonstreze cunoașterea integrală atât a lexicului, cât și a structurilor gramaticale studiate.

În cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fără să depășească ca dificultate gramaticala nivelul 4 (Noryoku Shiken/ Atestatul de Limbă Japoneză) și se vor explica elementele de vocabular necunoscute.

În cazul textelor audiate, vor fi dialoguri, conversații, interviuri, texte/ fragmente de informare generală cu exerciții de confirmare a înțelegerii (de tipul “bifează”, “încercuiește”, “subliniază” etc.); exerciții cu alegere multiplă, răspunsuri la întrebări de tipul "adevărat"/ "fals"; exerciții de ordonare a propozițiilor dintr-un set, conform textului audiat.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ITALIANĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ITALIANĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, absolvenții de liceu, toate profilurile și specializările, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba italiană în cadrul Probei C, de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Această probă se susține în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înțelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. II. COMPETENȚE DE EVALUAT COMPETENȚE GENERALE L1, L2, L3 - FILIERA TEORETICĂ, TOATE PROFILURILE ȘI SPECIALIZĂRILE - FILIERA VOCAȚIONALĂ, TOATE PROFILURILE ȘI SPECIALIZĂRILE Competențele generale sunt aceleași pentru toate filierele/ profilurile/ specializările (cu excepția filierei tehnologice):  Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare.  Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/ sarcini de lucru variate.  Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă.  Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare. COMPETENȚE SPECIFICE Competențele specifice (și conținuturile) se diferențiază pe cele trei nivele: L1, L2 și L3, astfel: LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv) 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj. 1.2. Identificarea ideilor principale/ de informații cheie/ de detalii specifice/ extragerea esențialului din texte autentice. 1.3. Selectarea și corelarea de informații din diverse părți ale unui text/ din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru. 1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a le compara cu punctul de vedere personal). 1.5. Analizarea unor situații descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii. 1.6. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acțiunii). 1.7. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, narațiune la pers. I și a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Descrierea unor activități cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare și detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu și de domeniul de specializare. 2.2. Relatarea conținutului unui film/ prezentarea de cărți, evenimente, experiențe, cu exprimarea sentimentelor/ reacțiilor personale în legătură cu acestea. 2.3. Redactarea de paragrafe/ texte pe o temă de interes. 2.4. Expunerea unor idei, opinii și puncte de vedere proprii și susținerea lor cu argumente și exemple. 2.5. Elaborarea unui raport (a desfășurării unei activități de grup/ proiect individual/ activități cotidiene etc. ) / referat/ eseu */ prezentare, argumentate logic și susținute de exemple pertinente din experiența personală sau din alte surse. 2.6. Completarea de formulare și redactarea de texte funcționale variate, cu respectarea convențiilor specifice și cu folosirea de conectori. 2.7. Utilizarea convențiilor folosite în comunicarea orală și în scris, formală și informală, adecvând formatul și limbajul la context și la tipul de text. 2.8. *Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar. 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului și răspunsuri/ comentarii adecvate la acestea; solicitarea/ oferirea de clarificări/ explicații. 3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opțiunile. 3.3. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuții/ în mesaje de răspuns. 3.4. Susținerea unui punct de vedere în cadrul unei conversații, unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes. 3.5. Avansarea unor ipoteze și formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalți. 3.6. Redactarea de scrisori/ alte texte funcționale pe diferite teme, către diverși destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obține ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului și a limbajului la subiect și la cititorul intenționat. 3.7. Adaptarea formei mesajului la context/ la situația de comunicare în funcție de stil (formal/ informal), respectând normele socio-culturale uzuale. 3.8. * Susținerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuții/ al unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/ literare. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă. 4.2. Sintetizarea sub formă de schemă/ notițe a conținutului unui text; rezumarea în scris a unui text citit. 4.3. Transferul informațiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare. 4.4. Traducerea din limba italiană în limba maternă/ din limba maternă în limba italiană a unor texte/ mesaje de dificultate medie, din domenii de interes/ din domeniul de specializare. 4.5. *Rezumarea orală și/ sau în scris a esențialului dintr-un text literar. 4.6. *Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/ prin raportare la experiență personală. 4.7. *Raportarea mesajului literar la experiențe personale. *Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) și științe sociale (filiera vocațională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferențiat (CD). LIMBA MODERNĂ 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Desprinderea sensului global/ ideilor esențiale dintr-un text dat. 1.2. Identificarea și selectarea, din mesaje variate, de informații și opinii relevante/ de informații punctuale/ de informații specifice. 1.3. Deducerea înțelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului. 1.4. *Identificarea, prin citire rapidă de informații/ detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru. 1.5. *Corelarea de informații din diverse părți ale unui text/ din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Prezentarea/ Relatarea unui fapt divers/ film/ întâmplări/ eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative. 2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent și specifice domeniului de specializare. 2.3. Redactarea de texte funcționale variate (instrucțiuni, anunțuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente și exemple în sprijinul opiniilor exprimate. 2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experiențe personale)/ profesional. 2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat. 2.6. Emiterea de ipoteze și susținerea lor cu câteva argumente. 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului și comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/ exprimarea poziției (acord/ dezacord); solicitarea și oferirea de clarificări, explicații. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete și de ordin personal la un chestionar/ sondaj/ interviu. 3.3. Exprimarea unor sentimente și reacții (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferență, regret, uimire) referitoare la evenimente/ situații/ experiențe trăite sau aflate. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulțumiri sau scuze. 3.6. Redactarea de texte funcționale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenții, a obține ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.). 3.7. Adecvarea formatului/ limbajului la subiect/ interlocutor/ cititorul intenționat, cu utilizarea convențiilor/ normelor sociale și culturale folosite în comunicarea formală și informală. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Luarea de notițe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/ unei informări. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute. 4.3. Traducerea din limba italiană în limba maternă/ din limba maternă în limba italiană, a unui mesaj/ text de mică dificultate. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esențială/ rezumarea conținutului unui mesaj/ text. 4.5. Transferul informațiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare. 4.6. *Transferul și adaptarea semnificației unui text literar la contexte neliterare. *Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferențiat (CD). LIMBA MODERNĂ 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Desprinderea semnificației globale; identificarea și selectarea informației relevante/ ideilor principale și a unor detalii din mesaje/ documente simple/ fragmente/ texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt și simplu. 1.3. Recunoașterea argumentelor și identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Povestirea/ Relatarea unei activități, unui fapt divers/ eveniment/ film, a unor experiențe/ întâmplări personale. 2.2. Formularea de întrebări și răspunsuri/ de opinii argumentate despre ceea ce îi place/ nu îi place, pe o temă dată. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/ aplicării unei proceduri și răspunsul la întrebări de clarificare. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize). 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare. 3.2. Formularea de opinii/ sugestii, solicitarea și formularea de instrucțiuni. 3.3. Oferirea de răspunsuri și informații la întrebări simple (interviu/ chestionar). 3.4. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/ oficială sau la anunțuri din mass-media. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informațiilor dintr-o schemă/ diagramă/ tabel/ desen. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viață cotidiană. 4.3. Rezumarea unui text simplu. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba italiană în limba maternă/ din limba maternă în limba italiană. FILIERA TEHNOLOGICĂ Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologică – ruta directă și ruta progresivă de calificare profesională (toate calificările profesionale) COMPETENȚE GENERALE - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea și selectarea de informații în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru. - Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate. - Realizarea de interacțiuni, în comunicarea orală (în situație de examen) sau scrisă, pe teme cotidiene și pe teme profesionale. COMPETENȚE SPECIFICE 1. Obține informații prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1. Identificarea punctelor de vedere/ a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situație de examen). 1.2. Identificarea de informații-cheie, necesare și suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1. Identificarea de informații, idei și opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru – în texte de informare generală/ în texte referitoare la domeniul de activitate. 2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informații/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informații din diverse părți ale unui text/ din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.4. Transferul informațiilor din texte referitoare la domeniul ocupațional în diverse forme de prezentare. 2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variat 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului și răspunsul adecvat la acestea; solicitarea și oferirea de informații, clarificări și explicații. 3.2. Formularea clară, precisă și în mod politicos a informațiilor/ instrucțiunilor și a întrebărilor/ solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context și respectând convențiile uzuale. 3.3. Prezentarea de descrieri:  pe subiecte legate de domenii de interes propriu și/ sau profesional.  *de activități, stări și experiențe personale legate de viața cotidiană și de domeniul de activitate.  *de produse și servicii specifice domeniului ocupațional. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1. Transmiterea de informații corecte vizând aspecte din domeniul de activitate. 4.2. Completarea de documente și formulare profesionale, specifice domeniului ocupațional. 4.3. Redactarea unor texte funcționale variate, structurate, și cu folosirea de conectori. 4.4. Adecvarea formatului și limbajului la context, la tipul de text, la subiect și la cititorul intenționat; utilizarea convențiilor folosite în comunicarea scrisă, formală și informală. *Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru Limba 2. III. CONȚINUTURI

LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)

1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele școlare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1) și sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general. DOMENIUL PERSONAL  Viața personală (stil de viață, alimentație, sănătate, educație; activități în timpul liber, călătorii, etc.);  Relații interpersonale în familie și în societate, bunele maniere, relații între tineri (munca în echipă/ participarea la proiecte de cooperare educativă etc.);  Pregătirea tinerilor pentru viața activă (civism, proiecte de dezvoltare personală și de inserție socială);  Universul adolescenței (viața cotidiană, cultură, sport, probleme ale vieții cotidiene: droguri/ alcool/ fumat/ SIDA etc.); universul afectiv al tinerilor. DOMENIUL PUBLIC  Țări, orașe, călătorii – obiective/ situri culturale și turistice;  Aspecte semnificative din viața contemporană (sociale/ economice/ tehnice/ culturale/ ecologice);  Serviciile în societatea contemporană (servicii medicale/ hoteliere/ instituții de spectacole etc.);  Locuri și instituții publice (administrative/ culturale); relația cu instituțiile și serviciile publice;  Mijloace moderne de comunicare în masă;  Mediu urban/ mediu rural;  Mediul înconjurător; ocrotirea mediului și dezvoltarea durabilă. DOMENIUL OCUPAȚIONAL  Universul profesiilor și al meseriilor – aspecte relevante; cunoașterea unor aspecte semnificative din viața profesională (activități și profesiuni);  Preocupări, proiecte de formare individuală/ profesională. DOMENIUL EDUCAȚIONAL, CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE  Aspecte de cultură și civilizație în societatea italiană;  Repere de cultură și civilizație ale spațiului cultural italian ; viața culturală (muzee/ festivaluri/ evenimente culturale etc .); obiceiuri, tradiții, sărbători tradiționale; personalități din sfera culturală/ științifică/ sportivă/ religiei/ muzicii/ literaturii;  Condiția și rolul femeii în societatea contemporană;  Progresul tehnologic în societatea avansată universul mass-media;  Instituții europene și procesul de integrare europeană; *construcția europeană, aportul Italiei la acest proces;  Generația tânără și comunicarea în mediul electronic. 2. FUNCȚII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat, oral și în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente și structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcții comunicative, prevăzute de Programele școlare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1):  a exprima acordul/ dezacordul;  a da/ a cere informații practice;  a exprima posibilitatea sau imposibilitatea;  a a-și exprima admirația, interesul;  a exprima gusturi, preferințe;  a exprima îndoiala/ regretul;  a solicita repetarea/ reformularea unui mesaj;  a confirma/ infirma o informație;  a solicita confirmare/ infirmarea unei informații;  a formula un raționament relaționând cauze, efecte, ipoteze;  a exprima sentimente, stări emoționale și fizice;  a solicita/ a oferi informații despre obiecte, locuri, acțiuni, persoane (identitate, pregătire, preocupări, profesie, proiecte, realizări);  a descrie persoane, fapte, atitudini;  a descrie obiecte, locuri, fenomene.  a realiza descrieri/ prezentări de orașe, personalități/ aspecte culturale și sociale;  a relata o întâmplare/ eveniment/ o suită de acțiuni/ o discuție;  a explica un fenomen, o stare;  a argumenta un punct de vedere personal;  a face o expunere pe o temă dată;  a exprima interese, intenții și preferințe legate de dezvoltarea profesională;  a situa un eveniment în timp;  a da instrucțiuni, indicații;  *a exprima aprecieri asupra unei acțiuni/a unui produs concret sau abstract. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1). Elemente de fonetică, lexic și semantică Elemente de morfologie Articolul Substantivul Adjectivul (calificativ și pronominal) funcție de poziția față de substantiv ( buono, grande, alto, santo,  cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice și funcțiilor comunicative specificate mai sus;  relații semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte);  câmp lexical • limbaje specializate • figuri de stil, *registre ale limbii ;  denotație/conotație .  hotărât, nehotărât, partitiv;  folosirea și omiterea articolului;  prepoziția articulată.  gen, număr (inclusiv cazuri particulare: substantive cu plural neregulat și substantive “sovrabbondanti”) • exprimarea cazurilor.  acordul adj. calificativ, gradele de comparație (forme regulate și forme sintetice), sensul și comportamentul unor adjective în semplice, vecchio, certo ); Numeralul Pronumele Verbul Adverbul Prepoziția, conjuncția Elemente de sintaxă Sintaxa propoziției Sintaxa frazei Elemente de organizare a discursului, tipuri de texte  adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotărâte).  cardinal și ordinal, exprimarea secolelor, procentelor; numerale distributive, colective și colective cu valoare substantivală ( paio, coppia, decina, dozzina, centinaio, migliaio ).  pronumele personale cu funcție de subiect/ de politețe;  pronumele personale complemente (locul lor în fraza afirmativă, interogativă, negativă și imperativă);  pronumele personale complemente combinate (locul lor în fraza afirmativă, negativă și imperativă);  pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât • pronumele ne și ci/vi .  modul indicativ (timpuri simple și compuse);  modul condițional (prezent, trecut);  modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect);  modul imperativ (forma afirmativă și negativă);  moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu): prezent și trecut;  acordul participiului trecut;  diateză activă, reflexivă și pasivă .  adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmație și de negație;  grade de comparație; adverbe cu grade de comparație neregulată.  prepozițiilor și locuțiuni prepoziționale;  conjuncții și locuțiuni conjuncționale, coordonatoare și subordonatoare.  subiectul și predicatul, acordul subiectului cu predicatul;  atributul;  complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale.  concordanța timpurilor la indicativ;  cazurile de folosire a conjunctivului și concordanța la conjunctiv;  exprimarea: cauzei, concesiei, scopului, condiției ( periodo ipotetico ), necesității/ posibilității, consecinței;  subordonata implicită și explicită.  fraza activă, fraza pasivă;  fraza afirmativă și negativă;  fraza interogativă (directă și indirectă);  fraza impersonală, imperativă, exclamativă.  indicatori temporali și spațiali, articulatori logici; discurs direct și indirect;  textul descriptiv, narativ, poetic, argumentativ (structura și orientarea argumentativă, idei, argumente, exemple; analiză, producere și ordonare de paragrafe; diverse tipuri de articulatori); rezumatul de text; scrisoare;  documentul iconic: lectura imaginii – imaginea publicitară, interpretarea imaginii fixe. 4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa : pasaje din cărți, articole de presă, broșuri, pliante etc. în limba italiană; b) Tipul de text : text autentic literar/ neliterar; c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil și tipul de probă (oral/scris); d) Dificultate : în funcție de nivel și forma de studiu. L1 : Tipuri de texte:  texte autentice de informare generală, pagini Internet;  articole de presă, texte publicitare;  articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;  opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;  texte funcționale (proces-verbal, reclame, anunțuri, cereri, chestionare, fișe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondență personală (scrisoare, felicitări, invitații etc.) și oficială/ administrativă;  texte literare autentice; texte de tip reflexiv/ eseul reflectiv; fragmente de critică literară. Notă: În plus, pentru clasele de bilingv , se vor include: 1. Dante Alighieri : La Divina Commedia (l’Inferno, il Purgatorio, il Paradiso; presentazione generale, il titolo, la struttura, le fonti di ispirazione, l’argomento,la topografia, i numeri e la simmetria, il rapporto pena-peccato, il mondo antico ed il mondo contemporaneo al poeta, la lingua, i quattro sensi del poema); l’Inferno – canti V, XXVI (il tema, le fonti di ispirazione, i protagonisti, il rapporto pena-peccato, la modernità dei due protagonisti nei relativi canti; Dante, giudice ed uomo durante l’incontro con Francesca ed Ulisse); 2. Francesco Petrarca : Il Canzoniere (il titolo, la struttura, i temi, la lingua e lo stile, la novità dell’opera); i sonetti Solo e pensoso, Erano i capei d’oro a l’aura sparsi ; 3. Giovanni Boccaccio : Il Decamerone (il titolo, le fonti di ispirazione, la struttura, la cornice, i temi,il realismo dell’opera, la lingua e lo stile, la fortuna); Frate Cipolla (il tema, i personaggi, la caratterizzazione di fra’ Cipolla, la costruzione del suo discorso, la società contadina del Trecento, il realismo boccaccesco); 4. Carlo Goldoni : La riforma teatrale (il rifiuto dell’improvvisazione e del canovaccio e la stesura scritta dell’opera, la scelta dei caratteri, l’abbandono della maschera, la ricerca della verità e della semplicità nell’azione e nei dialoghi, la lingua, la critica garbata di cose e persone); La locandiera (il contesto storico, i personaggi, la caratterizzazione di Mirandolina, la modernità della protagonista, i personaggi, la critica sociale); 5. Giacomo Leopardi : L’Infinito (il tema ed i precursori, la struttura della poesia, la lingua e lo stile); 6. Alessandro Manzoni : I promessi sposi: il primo grande romanzo della letteratura italiana (il genere e la corrente letterari, le fonti di ispirazione ed i modelli, la composizione del romanzo, il vero storico e la Provvidenza, la struttura del romanzo, l’epoca storica, i personaggi, i fini del romanzo, la lingua e lo stile, l’importanza dell’opera); 7. Giovanni Verga : La roba (il genere letterario, il contesto storico-sociale, il carattere veristico dell’opera, il tema, la caratterizzazione del protagonista, la critica sociale, il tipo di narrazione, la lingua e lo stile); 8. Italo Svevo : La coscienza di Zeno (il contesto culturale, la struttura, i temi, i personaggi, le tecniche narrative, la lingua e lo stile, l’originalità del romanzo); 9. Luigi Pirandello : Il treno ha fischiato (il tema, la caratterizzazione del protagonista, i personaggi e le situazioni, il contrasto vita/forma, il tipo di narratore); 10. Giovanni Pascoli: La mia sera ( il titolo, la struttura della poesia, i temi pascoliani, elementi del decadentismo in Pascoli la lingua, lo stile e le innovazioni); 11. Giuseppe Ungaretti : San Martino del Carso, Fratelli (l’ermetismo e la poetica ungarettiana, il tema, la novità del linguaggio poetico); 12. Eugenio Montale : Meriggiare pallido e assorto, Spesso il mal di vivere ho incontrato, Felicità raggiunta (il tema esistenziale, i motivi ricorrenti ed i simboli, la struttura delle poesie, la lingua e lo stile); 13. Dino Buzzati : Il mostro colombre (Sessanta racconti). 14. Gabriele D’Annunzio : La pioggia nel pineto ; 15. Italo Calvino : Il barone rampante . * Temele, funcțiile comunicative, elementele de construcție a comunicării și tipurile de texte marcate prin asterisc (*) și corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) și științe sociale (din cadrul filierei vocaționale, profil militar M.A.I.), au prevăzută în curriculumul diferențiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 1. LIMBA MODERNĂ 2 1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele școlare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2) și sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general. DOMENIUL PERSONAL  Viața personală: - familia (membrii familiei; relații interpersonale în familie); - alimentație, sănătate etc.; - relații între tineri (viața școlară, comportamentul în societate, munca în echipă, activități de timp liber: sport, turism, hobby).  Universul adolescenței: - viața cotidiană, stiluri de viață; - universul afectiv al tinerilor; raportul între generații; - tinerii și provocări ale societății contemporane. DOMENIUL PUBLIC  Țări, regiuni, orașe – obiective turistice și culturale;  Lumea contemporană (aspecte sociale, economice, politice, istorice, tehnice);  Mediul înconjurător; aspecte semnificative din mediul urban/ rural;  Telecomunicații, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă. DOMENIUL OCUPAȚIONAL  Universul profesiilor și al meseriilor: - meserii, profesii, ocupații, activități, meserii de viitor; - cunoașterea unor aspecte semnificative din viața profesională; - preocupări, proiecte legate de viitorul profesional. DOMENIUL EDUCAȚIONAL. CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE  Tipuri de habitat și stiluri de viață;  Universul cultural italian/ trecut și prezent;  Tradiții, obiceiuri, sărbători;  Personalități din sfera artistică, științifică, sportivă;  * Italia în procesul de integrare europeană ;  *Relațiile italo-române/ integrare europeană . 2. FUNCȚII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat, oral și în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente și structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcții comunicative, prevăzute de Programele școlare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2):  a solicita și a oferi informații generale despre obiecte, locuri, acțiuni persoane;  a solicita și a da informații de ordin personal/ general;  a solicita și a oferi informații despre locuri de interes cultural/ turistic;  a cere confirmare/ infirmare unor informații despre produse, servicii/ experiențe și/ sau activități profesionale;  a solicita repetarea și reformularea unui mesaj;  a cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj;  a descrie obiecte, locuri, fenomene;  a caracteriza persoane, fapte, atitudini;  a povesti o întâmplare, un eveniment;  a explica un fenomen, o stare;  a exprima sentimente și stări sufletești;  a exprima certitudinea, îndoiala.  a cere și a exprima o părere/ o dorință/ o preferință;  a exprima acordul/ dezacordul, satisfacția sau regretul;  a da/ cere lămuriri, sfaturi;  a formula o interdicție;  a situa un eveniment în timp;  a face o expunere pe o temă dată;  a exprima obligația, necesitatea și posibilitatea de a face ceva;  *a susține cu argumente o opinie personală. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2). Elemente fonetice și lexicale Elemente de morfologie și sintaxă Articolul și substantivul Adjectivul Numeralul cardinal și ordinal, exprimarea secolelor și a procentelor,  cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice și funcțiilor comunicative specificate mai sus;  câmpuri lexicale; registre ale limbii italiene ;  relații semantice: antonimie, sinonimie, omonimie; familii de cuvinte.  articolul hotărât și nehotărât, folosirea și omiterea articolului;  articolul partitiv;  prepoziții articulate;  substantivul – gen, număr (formarea pluralului regulat și neregulat).  adjectivul calificativ: acordul și gradele de comparație (formele regulate și sintetice);  adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte).  numeralul numeralul distributiv Pronumele Verbul Adverbul adverbul, gradele de comparație. Prepoziția, conjuncția Elemente de sintaxă Sintaxa propoziției Sintaxa frazei Tipuri și forme de fraze Elemente de organizare a discursului, tipuri de texte (recunoaștere, caracteristici/ elemente structurale de bază);  pronumele personal subiect (forme accentuate și neaccentuate);  pronumele personal complement direct și indirect (locul lor în fraza afirmativă, negativă și imperativă); formele combinate;  pronumele posesiv;  pronumele demonstrativ;  pronumele relativ;  pronumele nehotărât (forme frecvente);  pronumele adverbiale ne și ci/ vi .  modul indicativ;  modul imperativ, cu folosirea pronumelui personal;  modul condițional (prezent și trecut);  modul conjunctiv;  modurile nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu (prezent, perfect).  prepoziții și conjuncții cu mare frecvență în comunicare.  subiectul, predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale  concordanța timpurilor la modul indicativ;  concordanța timpurilor la modul conjunctiv;  folosirea conjunctivului;  exprimarea cauzei, scopului, condiției ( periodo ipotetico ), consecinței, concesiei.  asertivă (afirmativă și negativă), interogativă, imperativă.  textul narativ, descriptiv, publicitar, poetic, * argumentativ. 4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: e) Sursa : pasaje din cărți, articole de presă, broșuri, pliante etc., în limba italiană; f) Tipul de text : text autentic literar/ neliterar; g) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil și tipul de probă (oral/ scris); h) Dificultate : în funcție de nivel și forma de studiu.

L2 : Tipuri de texte :

 texte/ fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;  texte de popularizare/ texte din mass-media (presă scrisă, anunțuri, publicitate);  texte/ paragrafe descriptive și narative; interviu, sondaj de opinii;  eseuri și texte funcționale (corespondență – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitație; cereri, formulare,procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamații);  *scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc. .

*Temele, funcțiile comunicative, elementele de construcție a comunicării și tipurile de texte, marcate prin asterisc (*) și corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferențiat 1 oră/ săpt. La limba modernă 2.

LIMBA MODERNĂ 3

1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele școlare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3) și sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general. DOMENIUL PERSONAL  Persoane (însușiri fizice, naționalitate, starea sănătății);  Familia: membrii familiei, relații interpersonale;  Petrecerea timpului liber: aniversări, activități sportive/ artistice, emisiuni de radio/ televiziune/ excursii/ vacanțe etc.;  Universul adolescenței (viață cotidiană, preocupări, idoli, vestimentație, modă etc.); relații între tineri (în activitatea școlară, în timpul liber, corespondență); universul afectiv al tinerilor. DOMENIUL PUBLIC  Orientarea în spațiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport;  Mediul urban/ mediul rural;  Lumea înconjurătoare: plante și animale;  Aspecte din viața contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice/ educație etc.);  Alimentație, cumpărături, magazine, prețuri. DOMENIUL OCUPAȚIONAL  Universul profesiilor și al meseriilor: aspecte relevante; proiecte de continuare a studiilor și/ sau de formare profesională. DOMENIUL EDUCAȚIONAL  Școala (relații cu colegii, orar, materii);  Mass-media pentru tineret;  Cultură și civilizație italiană: regiuni, orașe, obiective turistice, culturale;  Obiceiuri, tradiții: sărbători tradiționale, bucătăria italiană;  Personalități din sfera culturală, științifică, sportivă;  *Italia în procesul de integrare europeană . 2. FUNCȚII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat, oral și în scris, în contexte relevante (registru formal / informal) elemente și structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcții comunicative, prevăzute de Programele școlare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3):  a prezenta/ a se prezenta/ a răspunde la prezentare; a vorbi despre sine;  a iniția, a continua, a încheia un schimb  a exprima gusturi, preferințe;  a exprima o apreciere/ o judecată;  a caracteriza acțiuni sau persoane; verbal;  a solicita și a oferi informații de ordin personal;  a solicita/ a da informații diverse (despre persoane/ obiecte/ activități/ timp/ oră, program de lucru);  a descrie un obiect, o persoană;  a relata o acțiune, o suită de acțiuni;  a invita, a accepta, a refuza o invitație/ ceva;  a cere repetarea, explicitarea mesajului;  a se scuza/ a răspunde la scuze.  a exprima o opinie personală;  a exprima acordul, dezacordul;  a exprima stări emoționale (mulțumire/ satisfacție, teamă), sentimente;  a invita, a sfătui, a recomanda;  a exprima regretul;  a exprima motivul, cauza;  a formula o sugestie, o recomandare;  *a exprima certitudine, îndoială. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3). Elemente fonetice și lexicale Elemente de morfologie și sintaxă Articolul Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul Adverbul Prepoziția și conjuncția  cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice și actelor de vorbire specificate mai sus;  relații semantice: sinonime, antonime, familii de cuvinte;  câmpuri lexicale.  folosirea articolului hotărât și nehotărât, prepoziții articulate;  articolul partitiv.  gen, număr, pluralul substantivelor, substantive cu plural neregulat.  adjectivul calificativ: gradele de comparație;  adjectivul demonstrativ, posesiv.  cardinal și ordinal, exprimarea secolelor, cele patru operații aritmetice.  pronumele personale subiect, complement direct și indirect, pronumele de politețe;  pronumele combinate;  pronumele demonstrativ și posesiv;  pronumele relative și interogative;  pronumele nehotărâte.  modul indicativ (prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitorul simplu și viitorul anterior);  modul condițional (prezent și trecut);  modul conjunctiv și cazurile de folosire a acestuia;  modul imperativ;  moduri nepersonale;  modul participiu, acordul participiului trecut cu subiectul.  adverbul de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmație și de negație.  prepoziții și conjuncții frecvente în comunicare. 4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

i) Sursa : pasaje din cărți, articole de presă, broșuri, pliante etc., în limba italiană; j) Tipul de text : text autentic literar/ neliterar; k) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil și tipul de probă (oral/scris); l) Dificultate : în funcție de nivel și forma de studiu.

L3 : Tipuri de texte:

 fragmente/ texte de informare generală (descriptive, narative);  articole de presă, publicitate.

FILIERA TEHNOLOGICĂ

LIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2

Clasele a XI-a și a XII-a, ruta directă de calificare profesională Clasele a XII-a și a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională

1. DOMENII TEMATICE Se recomandă următoarele teme: DOMENIUL PERSONAL  Viața personală: educație, stil de viață, comportament social, strategii de studiu, opțiuni pentru carieră, hobby-uri;  Relații interpersonale/ profesionale, viața de echipă;  Universul adolescenței (cultură, sport, timp liber). DOMENIUL PUBLIC  Aspecte din viața contemporană (socio-economice/ științifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor);  Tinerii și viața comunitară;  Democrație, civism și drepturile omului;  Mass-media. DOMENIUL OCUPAȚIONAL  Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional;  Aspecte teoretice și practice ale specialității;  Organizarea locului de muncă (instituției, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;  Echipamente, activități, operații și procese de producție (în funcție de specializare);  Produse și servicii, calitatea serviciilor/ produselor. DOMENIUL EDUCAȚIONAL  Descoperiri științifice și tehnice;  Viața culturală și lumea artelor;  Patrimoniul socio-cultural european;  Repere culturale ale spațiului italian - trecut și prezent. 2. FUNCȚII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat, oral și în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente și structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcții comunicative, prevăzute de Programele școlare de limba italiană pentru filiera tehnologică .  a solicita și a oferi informații generale și de ordin personal;  a solicita și a oferi informații legate de completare a unui formular;  a solicita și a oferi informații cu caracter de orientare;  a solicita și a oferi informații despre produse și servicii (inclusiv despre costuri, prețuri etc.);  a solicita și a oferi informații despre fenomene, evenimente, experiențe, acțiuni și activități profesionale;  a solicita și a oferi informații despre programul zilnic / săptămânal;  a descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activități, evenimente, procese;  a formula comparații între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acțiuni și fapte prezente cu cele trecute;  a formula oferte/ invitații;  a accepta și a refuza o ofertă/ invitație;  a exprima și a argumenta refuzul de a face o acțiune;  a solicita și acorda/ refuza permisiunea de face ceva;  a oferi un obiect în mod politicos;  a exprima mulțumiri;  a cere scuze;  a utiliza formule adecvate contextual de inițiere, întreținere și încheiere a unei conversații (inclusiv telefonice);  a cere permisiunea de a întrerupe o conversație (față în față, la telefon).  a solicita și a da instrucțiuni/ indicații;  a solicita și a da sfaturi;  a solicita și a formula propuneri, sugestii;  a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul;  a corecta/ încuraja/ avertiza pe cineva;  a exprima obligația/ necesitatea/ interdicția de a face ceva;  a exprima diverse grade de certitudine;  a exprima presupuneri;  a exprima probabilitatea;  a exprima acțiuni/ stări posibile;  a exprima condiții;  a exprima cauze și consecințe;  a exprima intenții, dorințe, preferințe;  a exprima atitudini emoționale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere;  a exprima o hotărâre sau o promisiune;  a formula concluzii;  a formula decizii;  a solicita/ a exprima opinii, puncte de vedere personale;  a argumenta/ justifica opinii/ puncte de vedere personale;  a exprima satisfacția/ insatisfacția față de un punct de vedere;  a exprima și a motiva acordul/ dezacordul;  a contrazice opiniile altora;  a cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj;  a cere și a da detalii și explicații;  a solicita repetarea și reformularea. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programelor școlare pentru filiera tehnologică ( O.M. Nr. 3488/ 23.03.2006 ) Articolul : cazuri de folosire a articolului cu nume proprii, cu nume de rudenie, precedate de adjectivul posesiv; alte situații de folosire și omitere; Substantivul : substantive cu forma speciale de plural, pluralul substantivelor compuse; Adjectivul : calificativ, cu formele speciale de comparativ și superlativ, cu superlative neregulate; adjective determinative; Pronumele : pronumele personal, poziția formelor neaccentuate, pronumele combinate, pronumele ne,ci/vi , pronumele quanto, pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogative; Numeralul : numerale cardinale și ordinale (fracționare); procente; Verbul : diateza activă, pasivă și reflexivă; verbe neregulate, folosirea modurilor și timpurilor: moduri personale și nepersonale; Adverbul : grade de comparație ale adverbelor, locul adverbelor în propoziție; Cuvinte de legătură : conjuncții și prepoziții; Sintaxă : fraza condițională; concordanța timpurilor la indicativ și conjunctiv; vorbirea directă și indirectă. 4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ Filiera tehnologică: Tipuri de texte:  Text informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (rețete, instrucțiuni de folosire), publicitar, argumentativ

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA GREACĂ MODERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA GREACĂ MODERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului nr. 84/ 1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, absolvenții de liceu, toate profilurile și specializările, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba greacă modernă în cadrul Probei C, de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Această probă se susține în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înțelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. Limba greacă modernă este studiată în învățământul liceal după cum urmează: a) 2 ore/ săptămânal – pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia b) 4 ore/ săptămânal la clasele a IX-a și 5 ore/ săptămânal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia Competențele de evaluat, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte) vor respecta programele de limba greacă modernă clasa a IX-a – a XII-a, aprobate prin OM nr. 5201/ 24 decembrie 2003. II. COMPETENȚE DE EVALUAT Competențele generale: • Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare. • Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte. • Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală. • Transferul și medierea mesajelor scrise în situații variate de comunicare. • Receptarea informațiilor dintr-un text audiat. Competențele specifice, corelate cu tipuri de conținuturi. Candidații la examenul de bacalaureat pentru limba greacă ca limbă modernă trebuie să cunoască sistemul fonologic, lexical și gramatical al limbii grecești precum și elemente de cultură și civilizație greacă, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise, să interacționeze în limba greacă și să înțeleagă un text audiat, în situații date de comunicare . Examenul de Bacalaureat la limba greacă modernă 2010-2011 își propune crearea unui tip de evaluare, după modelul Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, document al Consiliului Europei, care să cuprindă: • nivelul competențelor generale ale candidatului; • însușirea conținuturilor; • valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii grecești; • competențele funcționale esențiale pentru reușita socială a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuală de informații complexe și comunicarea în contexte specifice. Totodată, programa de bacalaureat pentru limba greacă modernă dorește să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât și pentru candidați. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAȘTERE A LIMBII În cadrul probelor orale, scrise și de înțelegere a unui text audiat se evaluează nivelul de cunoaștere a limbii grecești ca limbă modernă, modul în care candidatul folosește limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competențelor lingvistice și a conținuturilor pe care candidatul și le-a însușit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa școlară. II.1. Competența de comunicare orală Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:  folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;  rezolvarea unor itemi care au drept scop acest lucru;  realizarea unui discurs oral convingător, logic și coerent pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/ a unui fapt divers/ a unei întâmplări/ a unei experiențe personale; - prezentarea unui film/ a unei cărți; - descrierea unui obiect, a unei persoane/ a unui personaj, a unei activități, a unor locuri cunoscute/ imaginare; - exprimarea și /sau argumentarea unei păreri personale/ a unui punct de vedere, pornind de la un text/ o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, capacitatea de a face asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau cu experiențele altor persoane; - capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situația de examen, utilizând limba greacă modernă potrivit contextului comunicațional. II.2. Competența de comunicare scrisă Pentru a evalua competența de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor demonstra următoarele competențe:  înțelegerea sensului global al unui text;  identificarea informațiilor semnificative din text;  alcătuirea unui rezumat al textului;  comentarea unui aspect din text;  exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/ conținutul textului respectiv;  recunoașterea utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;  analizarea și interpretarea unui aspect/ a unei idei din textul dat;  folosirea corectă a structurilor lexicale studiate;  descrierea locurilor cunoscute/ imaginare, a unor activități;  descrierea/ caracterizarea unei persoane;  relatarea unui eveniment/ a unui fapt divers/ a unei întâmplări/ a unei experiențe personale;  continuarea unui text, a unei idei;  construirea unui text pe baza unei teme date;  redactarea unui eseu;  comentarea unui subiect;  exprimarea și/ sau argumentarea unei păreri personale/ a unui punct de vedere, pornind de la un text/ o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, capacitatea de a face asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane. II.3. Competența de înțelegere a unui text audiat Pentru a evalua competența de înțelegere a unui text audiat, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor demonstra următoarele competențe:  înțelegerea sensului global al unui text;  identificarea informațiilor semnificative dintr-un text;  rezolvarea de itemi care au drept scop acest lucru. III. CONȚINUTURI Conținuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare. III.1. Conținuturi lexicale și tematice Se vor evalua cunoștințele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba greacă modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și din experiența umană în general. Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri. a) Tip de text - autentic: literar, non-literar; b) Sursa: articole din ziare și reviste, cărți din spațiul de limbă greacă modernă, internet; c) Lungimea: 125 – 350 cuvinte, în funcție de nivelul A1-B2; d) Dificultate: în conformitate cu programele școlare și cu Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi – CECRL (nivelurile A1-B2), dar fără să depășească gradul de dificultate al textelor din manuale.

III.2 Fonetică III.3 Morfologie III.4 Sintaxa propoziției (integral) III.5 Sintaxa frazei : propoziții principale, subordonate: completivă directă și indirectă, interogativă indirectă, atributivă, condițională, finală, concesivă, consecutivă, cauzală, temporală. III.6 Vocabular - lexicul specific temelor propuse; - familii de cuvinte; - sinonime, antonime, omonime și paronime. III.7 Teme propuse:

 Viața cotidiană (aniversări, prietenie, familie, locuință, lumea satului și a orașului, alimentația mediteraneeană, mediu înconjurător);  Hobbyuri (muzică, turism și călătorii, orașe, sport, reviste);  Viața profesională (alegerea unei profesii, completarea unui CV).

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe se și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, absolvenții de liceu, toate profilurile și specializările, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba germană modernă în cadrul Probei C, de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Această probă se susține în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înțelegere a unui text audiat. b. proba scrisă. c. proba orală. I.1. ​Filiera teoretică si vocațională (toate profilurile și specializările ) LIMBA MODERNĂ 1 LIMBA MODERNĂ 2 LIMBA MODERNĂ 3 I.2. ​Filiera tehnologică LIMBA MODERNĂ 1 Ruta directă și ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale). LIMBA MODERNĂ 2 Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale) și ruta progresivă (calificările profesionale: tehnician în activități de comerț , tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie ) Categoriile menționate corespund nivelurilor de competență A2, B1 si B2 prevăzute de Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi Străine . Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă este alcătuit pornind de la programele școlare în vigoare. Programa școlară pentru clasa a-IX-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației și Tineretului nr. 3458/09.03.2004; Programa școlară pentru clasa a-X-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării nr. 4598/31.08.2004; Programa școlară cls. a XII-a, filiera teoretică, toate profilurile și specializările, Filiera vocațională, toate profilurile și specializările, aprobată prin ordin al Ministrului Educației și Cercetării nr. 5959/22.12.06; Programa școlară pentru ciclul superior al liceului, Filiera tehnologică, Clasele a XI-a și a XII-a, ruta directă de calificare profesională, Clasele a XII-a și a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională, aprobată prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3488/23.03.2006. II. COMPETENȚE DE EVALUAT Competențele generale: • Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare. • Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte. • Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală. • Transferul și medierea mesajelor scrise în situații variate de comunicare. • Receptarea informațiilor dintr-un text audiat. Competențele specifice, corelate cu tipuri de conținuturi. Candidații la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă modernă trebuie să cunoască sistemul fonologic, lexical, gramatical și stilistic al limbii germane, precum și elemente de cultură și civilizație germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise, să interacționeze în limba germană și să înțeleagă un text audiat, în situații date de comunicare. Examenul de bacalaureat la limba germană modernă 2011 își propune crearea unui tip de evaluare după modelul Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, document al Consiliului Europei, care să cuprindă: - nivelul competențelor generale ale candidatului; - însușirea conținuturilor; - valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii germane; - competențele funcționale esențiale pentru reușita socială a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuală de informații complexe, gândirea critică, luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifice. Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă dorește să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât și pentru candidați. În cadrul probelor orale, scrise și de înțelegere a unui text audiat se evaluează nivelul de cunoaștere a limbii germane ca limbă modernă, modul de utilizare a acesteia în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competențelor lingvistice și a conținuturilor pe care candidatul și le-a însușit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa școlară. II.1. Competența de comunicare orală Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:  folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;  rezolvarea unor itemi care au drept scop acest lucru;  realizarea unui discurs convingător, logic și coerent pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/a unui fapt divers/a unei întâmplări/ a unei experiențe personale; - prezentarea unui film/ a unei cărți; - descrierea unui obiect, a unei persoane/ a unui personaj, a unei activități, a unor locuri cunoscute/imaginare; - exprimarea și/sau argumentarea unei păreri personale/ a unui punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, capacitatea de a face asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane. - participarea activă la o conversație (interacțiune orală) în situația de examen, utilizând limba germană potrivit contextului comunicațional. II.2. Competența de comunicare scrisă Pentru a evalua competența de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor demonstra următoarele competențe:  înțelegerea sensului global al unui text;  identificarea informațiilor semnificative din text;  redarea informațiilor unui text sub formă de rezumat;  comentarea unor aspecte din text;  exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv;  recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;  analizarea și interpretarea unui aspect/ a unei idei din textul dat;  folosirea corectă a structurilor lexicale studiate;  descrierea unor locuri cunoscute/imaginare, activități;  descrierea/caracterizarea unei persoane;  relatarea unui eveniment/ a unui fapt divers/ a unei întâmplări/ a unei experiențe personale;  continuarea unui text, a unei idei;  alcătuirea un text pe baza unei teme date;  redactarea unui eseu;  comentarea unui subiect;  exprimarea și/sau argumentarea unei păreri personale/ a unui punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, capacitatea de a face asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau cu experiențele altor persoane. II.3. Competența de înțelegere a unui text audiat Pentru a evalua competența de înțelegere a unui text audiat, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor demonstra următoarele competențe:  înțelegerea sensului global al unui text;  identificarea informațiilor semnificative dintr-un text;  rezolvarea de itemi care au drept scop acest lucru; III. CONȚINUTURI Conținuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare. III.1. Conținuturi lexicale și tematice Se vor evalua cunoștințele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și experiența umană în general. (vezi Anexa 2) Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri. a) Tip de text - autentic: literar, non-literar (vezi Anexa 1 ); b) Sursa: articole din ziare și reviste, cărți din spațiul germanofon, literatură cultă și populară, broșuri, internet. c) Lungimea: 125 – 350 cuvinte, în funcție de nivelul A1-B2. Dificultate: în conformitate cu programele școlare și cu Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi – CECRL( nivelurile A1-B2 ), dar fără să depășească gradul de dificultate al textelor din manuale; d) Domenii: domenii tematice cuprinse în programa școlară ( Anexa 2 ): 1. DOMENIUL PERSONAL - Viața personală (educație, stil de viață, comportament social, strategii de studiu, opțiuni pentru carieră, hobby-uri); - Relații interpersonale/inter-umane/profesionale, lucrul în echipă; - Universul adolescenței (cultură, sport, timp liber). 2. DOMENIUL PUBLIC - Aspecte din viața contemporană (socio-economice, științifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor); - Tinerii și viața comunitară; - Democrație, civism și drepturile omului. Egalitatea în drepturi. - Mass-media, comunicare. 3. DOMENIUL OCUPAȚIONAL - Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional; Organizarea locului de muncă (a instituției, a companiei), comportament profesional, deontologie profesională; - Produse și servicii, calitatea serviciilor/produselor. 4. DOMENIUL EDUCAȚIONAL - Descoperiri științifice și tehnice; - Viața culturală și lumea artelor; - Patrimoniul socio-cultural european – trecut și prezent; - Repere culturale ale spațiului lingvistic germanofon. III.2. FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII: III.2.1. Actele de vorbire Candidații vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situații de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal. III.2.2. Forme de comunicare în scris Candidații vor demonstra următoarele competențe: - completarea unui formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicații orale/scrise; - redactarea unui text funcțional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunț, text publicitar, reclamație; - redactarea unei povestiri, descrieri, caracterizări; - redactarea unui eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate. III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII III.3.1. Vocabular – Lexicul specific temelor propuse ( Anexa 2 ); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal.

clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții

categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză

structuri: propoziții, fraze

procese și relații: acord, topică, transformare, etc . noua ortografie a limbii germane,

formarea cuvintelor ( substantive, adjective, verbe )

Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu programele școlare în vigoare și cu Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi – CECRL( nivelurile A1-B2) Textele necunoscute/nestudiate la clasă nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt surse pentru ca elevii să dovedească următoarele competențe:

- capacitatea de a aborda un text necunoscut; - capacitatea de a se familiariza cu diferite genuri, stiluri și registre ale limbii; - însușirea unor cuvinte și expresii noi, a unor sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - însușirea unor structuri gramaticale noi și consolidarea celor vechi; - analizarea și comentarea unui text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; - identificarea anumitor detalii sau exemple pentru susținerea opiniilor personale;

Anexa 1 Textsorten

Rezepte Teletext Briefe Anleitungen Durchsagen Literarische Texte (Auszüge) Graffiti Handzettel Fuhrungen Fahrscheine Videotext Computerbildschirmtext Plakate Zeitungsartikel Vorschriften Anschlage Lieder Speisekarten Bericht Geschäftsbrief Bedienungsanleitungen Mitteilung Etiketten und Aufschriften Werbeschriften Visitenkarten Schilder Artikel Präsentation Zusammenfassungen Resourcen: Lehrbücher Reader Literaturbücher Prospekte Wörterbücher Zeitungen Zeitschriften Plakate Alben Fahrpläne Landkarten Stadtpläne

Anexa 2

Beschreibungskategorien zum Wortschatz

Bereich Orte Institutitutionen Personen Objekte Ereignisse Handlungen Privat Haus, Zimmer Garten (eigenes/r, der Familie, von Freunden, von Bekannten) -eigener Platz im Heim, Hotel usw. -auf dem Land am See, Meer -im Gebirge -Familie Freundesund Bekanntennetzwerke -Verwandte -Freunde -Bekannte - Einrichtungen und Möbel; -Kleidung -Hausgeräte -Spiel –und Werkzeug -Körper pflege -Freizeit-, Reiseund Sportausrüstung -Familienfeiern -Krankheit -Zwischenfälle -Unfälle -natürliche Phänomene -Feste -Besuche Lebensroutinen z.B.: anziehen, ausziehen, essen, waschen, basteln, u.s.w. Gartenarbeit -Hobbys Unterhaltung Sozial -öffentliche Räume: Straße, Platz, -Behörden -Vereine -Gesellschaf- -Mitglieder der Offentlichkeit -Geld, Formulare -Programme -Zwischenfälle -Unfälle -Einkaufen und öffentliche Dienste (in

Park usw. öffentliche Verkehrsmittel -Geschäfte -Märkte -Krankenhäuser -Arztpraxen -Stadien -Sportplätze -Sporthallen -Restaurant, Kneipe, Hotel ten -politische Parteien -Kirchen -Beamte -Verkäufer -Lehrer -Arzt -Polizisten -Sicherheitskräfte -Fahrer -Schaffner -Passagiere -Kellner -Kunden -Empfangspersonal -Priester, Pfarrer -Mahlzeiten -Getränke -Snacks -Personalausweis, Pässe, Führerscheine -Versammlungen -Geldstrafen -Spiele, Wettbewerbe Anspruch nehmen) -medizinische Dienste (in Anspruch nehmen) - fahren, wandern, reisen -öffentliche Unterhaltung und Freizeitaktivitäten -Sport, Spiele Schule Und Beruf -Schulen, Aula, Klassenraum, Schulhof, Hochschule, Universität, Seminarräume, Schulvertretung -Wohnheime Laboratorien -Mensa -Büros Werkstätten -Bauernhöfe -Läden, -Geschäfte -Hotels usw. -Schule, Berufsschule, Universität -Wissenschaftsund Forschungs- Institute -Firmen -Staatsund multinationale Unternehmen -Gewerkschaften -Lehrende, Lehrkörper -Eltern -Klassenkameraden, Sudierende -Arbeitgeber, Arbeitnehmer Kollegen -verschiedene Berufsbenenungen -Schuluniform -Schreib-, Malund Bastelmaterial Schulausrüstung und –kleidung -audiovisuelle Geräte -Tafel und Kreide -Computer -Büroausstattungen -Tiere, Pflanzen -erster und letzter Schultag, Schüleraustausch -Spiele, Pause -Seminare und Übungen -Diskussionen -Beratungsgespräche Ausverkäufe -Messen Routinen in: -Schulversammlungen, Lehrerkonferenzen, Unterricht, Spielen, Pausen, Laborarbeit, Hausaufgaben, Teamarbeit Verwaltung, Management, Produktionvorgängen, Bürovorgängen, Transport, Verkaufen -Computerarbeit -Reinigung Bildung -Museen Theatersäle -Kinosäle Konzertsäle Bibliotheken -Ausstellungsräume -Veranstaltungsräume Wissenschaftsund Kulturinstitutionen Beamten, Schauspieler, Künstler, Publikum, Kritiker Kunstgegenstände -Alben Musikinstrumente Eintrittskarte Prospekte, Pläne, Programme, Mal- , Spielund Bastelmaterial -Veranstaltungen -Aufund Vorführungen -Festivale -Besprechungen -Empfänge -Konferen zen Routinen in -Veranstaltungen -Aufund Vorfüh-rungen -Festivale Besprechungen -Empfängen -Konferenzen usw.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA FRANCEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA FRANCEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului nr. 84/ 1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, absolvenții de liceu, toate profilurile și specializările, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba franceză în cadrul Probei C, de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Această probă se susține în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înțelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. II. COMPETENȚE DE EVALUAT COMPETENȚE GENERALE L1, L2, L3 - Filiera teoretică, toate profilurile și specializările - Filiera vocațională, toate profilurile și specializările Competențele generale sunt aceleași pentru toate filierele/ profilurile/ specializările (cu excepția filierei tehnologice), în funcție de probă (oral/ scris): - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare; - Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/ sarcini de lucru variate; - Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă; - Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare. COMPETENȚE SPECIFICE Competențele specifice (și conținuturile) se diferențiază pe cele trei nivele: L1, L2 si L3, astfel: LIMBA MODERNĂ 1 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj. 1.2. Identificarea ideilor principale/ informațiilor cheie/ detaliilor specifice/ extragerea esențialului din texte autentice. 1.3. Selectarea și corelarea de informații din diverse părți ale unui text/ din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru. 1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a le compara cu punctul de vedere personal). 1.5. Analizarea unor situații descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii. 1.6. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acțiunii). 1.7. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, narațiune la pers I și a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Descrierea unor activități cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare și detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes personal și de domeniul de specializare. 2.2. Relatarea conținutului unui film/ prezentarea de cărți, evenimente, experiențe, cu exprimarea sentimentelor/ reacțiilor personale în legătură cu acestea. 2.3. Redactarea de paragrafe/ texte pe o temă de interes. 2.4. Expunerea unor idei, opinii și puncte de vedere proprii și susținerea lor cu argumente și exemple. 2.5. Elaborarea unui raport (a desfășurării unei activități de grup/ proiect individual/ activități cotidiene etc. ) / referat/ eseu/ prezentare, argumentate logic și susținute de exemple pertinente din experiența personală sau din alte surse. 2.6. Completarea de formulare și redactarea de texte funcționale variate, complexe, cu respectarea convențiilor specifice și cu folosirea de conectori. 2.7. Utilizarea convențiilor folosite în comunicarea formală și informală, adecvând formatul și limbajul la context și la tipul de text. 2.8. *Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar. 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului și răspunsuri/ comentarii adecvate la acestea; solicitarea/ oferirea de clarificări/ explicații. 3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opțiunile. 3.3. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuții/în mesaje de răspuns. 3.4. Susținerea unui punct de vedere în cadrul unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes. 3.5. Avansarea unor ipoteze și formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalți. 3.6. Redactarea de scrisori/ alte texte funcționale pe diferite teme, către diverși destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obține ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului și a limbajului la subiect și la cititorul intenționat. 3.7. Adaptarea formei mesajului la context/ la situația de comunicare în funcție de stil (formal/ informal), respectând normele socio-culturale uzuale. 3.8. *Susținerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuții/al unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/ literare. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă. 4.2. Sintetizarea sub formă de schemă/ notițe a conținutului unui text; rezumarea în scris, întrun număr de cuvinte dat, a unui text citit. 4.3. Transferul informațiilor din texte în diverse forme de prezentare. 4.4. Traducerea din limba franceză în limba maternă/ din limba maternă în limba franceză a unor texte/ mesaje de dificultate medie, din domenii de interes/ din domeniul de specializare. 4.5. *Rezumarea orală și/sau în scris a esențialului dintr-un text literar într-un număr determinat de cuvinte. 4.6. *Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/ prin raportare la experiența personală. 4.7. *Raportarea mesajului literar la experiențe personale. * Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) și științe sociale (filiera vocațională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferențiat (CD). LIMBA MODERNĂ 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Desprinderea sensului global/ ideilor esențiale dintr-un text dat. 1.2. Identificarea și selectarea, din mesaje variate, de informații și opinii relevante/ de informații punctuale/ de informații specifice. 1.3. Discriminarea între informații factuale și opinii, în mesaje diverse. 1.4. Deducerea înțelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului. 1.5. *Identificarea, prin citire rapidă, de informații/ detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru. 1.6. *Identificarea avantajelor și a dezavantajelor unor situații descrise în texte, în scopul luării unor decizii/ formulării unor soluții. 1.7. *Corelarea de informații din diverse părți ale unui text/din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Prezentarea unui monolog pe o temă dată, structurat, susținut de exemple din viața personală/ din alte surse. 2.2. Prezentarea/ Relatarea unui fapt divers/film/întâmplări/eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative. 2.3. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent și specifice domeniului de specializare. 2.4. Redactarea de texte funcționale variate (instrucțiuni, anunțuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente și exemple în sprijinul opiniilor exprimate. 2.5. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experiențe personale)/ profesional. 2.6. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat. 2.7. Emiterea de ipoteze și susținerea lor cu câteva argumente. 2.8. *Prezentarea și comentarea unui film/a unei cărți prin raportare la experiența personală, cu exprimarea gândurilor și/ sau sentimentelor despre acestea. 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului și comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/ exprimarea poziției (acord/ dezacord); solicitarea și oferirea de clarificări, explicații. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete și de ordin personal la un chestionar/ sondaj/ interviu. 3.3. Exprimarea unor sentimente și reacții (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferență, regret, uimire) referitoare la evenimente/ situații/ experiențe trăite sau aflate. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulțumiri sau scuze. 3.6. Redactarea de texte funcționale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenții, a obține ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.). 3.7. Adecvarea formatului/ limbajului la subiect/ interlocutor/ cititorul intenționat, cu utilizarea convențiilor/ normelor sociale și culturale folosite in comunicarea formală și informală. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Luarea de notițe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/ unei informări. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute. 4.3. Traducerea din limba franceză în limba maternă/ din limba maternă în limba franceză, a unui mesaj/ text de dificultate redusă. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esențială/ rezumarea conținutului unui mesaj/ text. 4.5. Transferul informațiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare. 4.6. *Transferul și adaptarea semnificației unui text literar la contexte neliterare. *Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferențiat (CD). LIMBA MODERNĂ 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Desprinderea semnificației globale; identificarea și selectarea informației relevante/ ideilor principale și a unor detalii din mesaje/ documente simple/ fragmente/ texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt și simplu. 1.3. Recunoașterea argumentelor și identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Povestirea/ Relatarea unei activități, unui fapt divers/ eveniment/ film, unor experiențe/ întâmplări personale. 2.2. Formularea de întrebări și răspunsuri/ de opinii argumentate despre ceea ce îi place/ nu îi place, pe o temă dată. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/ aplicării unei proceduri și răspunsul la întrebări de clarificare. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize). 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare. 3.2. Formularea de opinii/ sugestii, solicitarea și formularea de instrucțiuni. 3.3. Oferirea de răspunsuri și informații la întrebări simple (interviu/ chestionar). 3.4. Reformularea unui mesaj/ unor instrucțiuni. 3.5. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/ oficială sau la anunțuri din mass-media. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informațiilor dintr-o schemă/ diagramă/ tabel/ desen. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viață cotidiană. 4.3. Rezumarea unui text simplu. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba franceză în limba maternă/ din limba maternă în limba franceză. FILIERA TEHNOLOGICĂ Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologică – ruta directă și ruta progresivă de calificare profesională (toate calificările profesionale) COMPETENȚE GENERALE - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea și selectarea de informații în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru. - Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate. - Realizarea de interacțiuni, în comunicarea orală (în situație de examen) sau scrisă, pe teme cotidiene și pe teme profesionale. COMPETENȚE SPECIFICE 1. Obține informații prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1. Identificarea punctelor de vedere/ a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situație de examen). 1.2. Identificarea de informații-cheie, necesare și suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1. Identificarea de informații, idei și opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru - în texte de informare generală/ în texte referitoare la domeniul de activitate. 2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informații/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informații din diverse părți ale unui text/ din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.4. Transferul informațiilor din texte referitoare la domeniul ocupațional în diverse forme de prezentare. 2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului și răspunsul adecvat la acestea; solicitarea și oferirea de informații, clarificări și explicații. 3.2. Exprimarea propriilor opinii și puncte de vedere - și susținerea lor cu argumente - pe teme diverse de interes/ din domeniul de activitate. 3.3. Formularea clară, precisă și în mod politicos a informațiilor/ instrucțiunilor și a întrebărilor/ solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context și respectând convențiile uzuale. 3.4. Prezentarea de descrieri: - pe subiecte legate de domenii de interes propriu și/ sau profesional. - *de activități, stări și experiențe personale legate de viața cotidiană și de domeniul de activitate. - *de produse și servicii specifice domeniului ocupațional. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1. Transmiterea de informații corecte vizând aspecte din domeniul de activitate. 4.2. Completarea de documente și formulare profesionale, specifice domeniului ocupațional. 4.3. Redactarea unor texte funcționale variate, structurate, cu folosirea de conectori. 4.4. Adecvarea formatului și limbajului la context, la tipul de text, la subiect și la cititorul intenționat; utilizarea convențiilor folosite în comunicarea scrisă, formală și informală. * Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru Limba 2. III. CONȚINUTURI

LIMBA MODERNĂ 1

1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele școlare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1) și sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general. DOMENIUL PERSONAL  Viața personală (stil de viață, locuință, alimentație, sănătate; activități în timpul liber, călătorii; factori de risc etc.).  Relații interpersonale în familie și în societate, bunele maniere; relații între tineri (munca în echipă/ participarea la proiecte de cooperare educativă etc.).  Pregătirea tinerilor pentru viața activă (civism, proiecte de dezvoltare personală și de inserție socială).  Universul adolescenței (viața cotidiană, cultură, sport, probleme ale vieții cotidiene: droguri/ alcool/ fumat/ SIDA etc.); universul afectiv al tinerilor. DOMENIUL PUBLIC  Țări, regiuni, orașe – obiective/ situri culturale și turistice (din Franța metropolitană/ DOM – TOM/ spațiul francofon).  Aspecte semnificative din viața contemporană (sociale/ economice/ tehnice/ culturale/ ecologice).  Serviciile în societatea contemporană (servicii medicale/ hoteliere/ instituții organizatoare de spectacole etc.).  Locuri și instituții publice (administrative/ culturale); relația cu instituțiile și serviciile publice.  Mijloace moderne de comunicare în masă.  Mediu urban/ mediu rural.  Mediul înconjurător; ocrotirea mediului și dezvoltarea durabilă. DOMENIUL OCUPAȚIONAL  Universul profesiilor și al meseriilor – aspecte relevante; cunoașterea unor aspecte semnificative din viața profesională (activități și profesii).  Preocupări, proiecte de formare individuală/ profesională. DOMENIUL EDUCAȚIONAL, CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE  Aspecte/ evoluții/ tendințe marcante în societatea franceză contemporană (viața socială, educație etc.); date importante din viața contemporană a Franței; condiția și rolul femeii în societatea contemporană; *dezbateri importante în Franța contemporană.  Repere de cultură și civilizație ale spațiului cultural francez ; viața culturală (muzee/ festivaluri/ evenimente culturale etc .); obiceiuri, tradiții, sărbători tradiționale; personalități din sfera culturală/ științifică/ sportivă; *mari scriitori francezi din literatura modernă și contemporană.  Progresul tehnologic în societatea avansată; realizări tehnologice marcante în spațiul francofon; universul mass-media.  Instituții europene și procesul de integrare europeană; *construcția europeană, aportul Franței la acest proces. 2. FUNCȚII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat, oral și în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente și structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcții comunicative, prevăzute de Programele școlare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1):  a se prezenta/ a-și prezenta colegii/ mediul și modul de lucru;  a vorbi despre sine/ a se prezenta în cadrul unui interviu de angajare;  a exprima intenții și obiective legate de dezvoltarea personală;  a angaja/ a continua/ a încheia un schimb verbal;  a da/ a cere informații practice despre persoane, obiecte, locuri, evenimente, experiențe personale;  a solicita/ a oferi ceva (un obiect/ un sprijin/ un serviciu etc.) în mod politicos;  a solicita, a da explicații/ lămuriri/ instrucțiuni, indicații; * a explica un fenomen/ o stare/ un proces;  a solicita repetarea și reformularea unui mesaj;  a reda în vorbire indirectă spusele cuiva;  a identifica/ a descrie persoane, obiecte, locuri, activități, experiențe personale ;  a compara stări/ acțiuni/ fapte;  a exprima cantitatea;  a relata activități/ evenimente/ o suită de acțiuni/ evenimente etc.;  a situa un eveniment în timp;  a face propuneri.  a încuraja pe cineva;  a cere/ a da/ a refuza permisiunea;  a exprima o interdicție;  a da sfaturi;  a face o urare/ a felicita;  a exprima acordul, dezacordul (față de o acțiune/ un proiect/ un punct de vedere etc.);  a exprima necesitatea/ obligația;  a face o expunere pe o temă dată;  a reda pe scurt (a rezuma) o narațiune, o conversație;  a exprima stări și atitudini emoționale (nerăbdarea, regretul, neliniștea; * admirația, interesul, mulțumirea );  a solicita și a exprima puncte de vedere, opinii personale;  a susține cu argumente un punct de vedere;  a formula un raționament relaționând cauze-efecte/ ipoteze-concluzii;  *a exprima aprecieri asupra unei acțiuni/ a unui produs concret sau abstract;  *a justifica o opțiune/ o acțiune/ o atitudine;  *a pune în valoare un element al mesajului. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1). Elemente de fonetică, lexic și semantică Elemente de morfologie Articolul Substantivul  cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice și funcțiilor comunicative specificate mai sus;  relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte);  câmp lexical;  conotație/ denotație;  particularități ortografice ale verbelor *registre ale limbii.  hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția de) ;  gen, număr (inclusiv cazuri particulare); Adjectivul (calificativ și pronominal) Numeralul Pronumele Verbul - recunoaștere în texte); Adverbul Prepoziția, conjuncția Elemente de sintaxă Elemente de organizare  exprimarea cazurilor.  acordul adj. calificativ;  gradele de comparație (regulate și neregulate);  adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte).  cardinal și ordinal;  exprimarea procentelor; numerale fracționare și multiplicative.  pronumele personale cu funcție de subiect;  pronumele on ;  pronumele personale complemente (locul lor în fraza asertivă, interogativă și imperativă), pronumele personale complemente combinate (locul lor în fraza asertivă și imperativă);  pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât;  pronumele neutru le ;  pronumele en și y .  modul indicativ (timpuri simple și compuse);  modul condițional (prezent, trecut);  modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, * mai mult ca perfect  modul imperativ;  modul infinitiv (forme și contexte de utilizare: infinitivul prezent și trecut, forma afirmativă și negativă; V + Inf. , V + à+ Inf. , V + de+ Inf .);  modul gerunziu;  modul participiu (prezent, trecut); acordul participiului trecut;  diateză activă, reflexivă și pasivă;  folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, ...);  construcții impersonale.  adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmație și de negație;  grade de comparație; adverbe cu grade de comparație neregulată.  folosirea prepozițiilor și a conjuncțiilor;  conjuncția si de interogație indirectă.  subiectul, inversiunea subiectului;  predicatul, acordul subiectului cu predicatul;  atributul;  complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale.  concordanța timpurilor la indicativ;  concordanța timpurilor la condițional ( si condițional: I, II, III);  concordanța timpurilor la conjunctiv (limba vorbită);  folosirea conjunctivului: în propozițiile completivă și relativă; după verbe de dorință, voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie la forma interogativă/ negativă; după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale;  exprimarea: cauzei, scopului, condiției, consecinței, concesiei, necesității/ posibilității;  * comparația progresivă ;  * propoziția participială .  fraza activă, fraza pasivă; a discursului, tipuri de texte pronume, prezentative, alte procedee de punere punere în evidență)  fraza asertivă (afirmativă și negativă);  fraza interogativă (directă și indirectă);  fraza impersonală, imperativă, exclamativă; * fraza emfatică (detașarea unui constituent, reluarea unui constituent prin  indicatori temporali și spațiali, articulatori logici; discurs direct și indirect;  textul descriptiv, narativ, incitativ/ injonctiv, poetic, *dramatic, argumentativ (structura și orientarea argumentativă, idei, argumente, exemple; analiză, producere și ordonare de paragrafe; diverse tipuri de articulatori); rezumatul de text; scrisoare;  documentul iconic: lectura imaginii – imaginea publicitară, interpretarea imaginii fixe. 4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune , precum:

a) Sursa : pasaje din cărți, articole de presă, broșuri, pliante etc., în limba franceză; b) Tipul de text : text autentic literar/ neliterar; c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil și tipul de probă (oral/ scris); d) Dificultate : în funcție de nivel și forma de studiu.

L1 : Tipuri de texte :

 texte autentice de informare generală, pagini Internet;  articole de presă, texte publicitare;  articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;  opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;  texte funcționale (proces-verbal, reclame, anunțuri, cereri, chestionare, fișe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondență personală (scrisoare, felicitări, invitații etc.) și oficială/ administrativă;  *texte literare autentice; texte de tip reflexiv/ eseul reflectiv; fragmente de critică literară; dezbatere/ proces literar .

* Temele, funcțiile comunicative, elementele de construcție a comunicării și tipurile de texte marcate prin asterisc (*) și corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) și științe sociale (din cadrul filierei vocaționale, profil militar M.A.I.) care au prevăzută în curriculumul diferențiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 1.

LIMBA MODERNĂ 2

1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele școlare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2) și sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general. DOMENIUL PERSONAL  Viața personală: - familia (membrii familiei; relații interpersonale în familie); - locuință, alimentație, cumpărături, sănătate etc.; - relații între tineri (viața școlară, comportamentul in societate, munca în echipă, participarea la proiecte de cooperare educativă, activități de timp liber: sport, hobby etc.).  Universul adolescenței: - viața cotidiană, stiluri de viață; - universul afectiv al tinerilor; raportul între generații; - pregătirea tinerilor pentru viața activă (civism, proiecte de dezvoltare personală și de inserție socială).  Corespondență și proiecte școlare. DOMENIUL PUBLIC  Țări, regiuni, orașe – obiective turistice și culturale (din Franța metropolitana/ spațiul francofon);  Aspecte din viața socială contemporană (locuri și servicii publice; relația cu instituțiile și serviciile publice);  Mediul înconjurător; aspecte semnificative din mediul urban/ rural;  Telecomunicații, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă; generația tânără și tehnologia informației. DOMENIUL OCUPAȚIONAL  Universul profesiilor și al meseriilor: - meserii, profesii, ocupații, activități, meserii de viitor; - cunoașterea unor aspecte semnificative din viața profesională; - preocupări, proiecte legate de viitorul profesional.  Demersuri administrative (completare de formulare, C.V. etc.). DOMENIUL EDUCAȚIONAL, CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE  Orientarea către diverse trasee de formare (învățământ superior/ meserii);  Tipuri de habitat și stiluri de viață;  Situri de interes turistic și cultural din Franța/ festivaluri/ evenimente culturale;  Elemente importante din universul cultural francez (trecut și prezent) și francofon (datini, obiceiuri, sărbători tradiționale, mâncăruri specifice etc.);  Personalități din sfera artistică, științifică sau sportivă, realizări tehnologice marcante în spațiul francofon. *Personalități din sfera literară ;  Relațiile franco-române/ integrarea europeană;  *Cooperare francofonă: programe/ instituții/ actori. 2. FUNCȚII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat, oral și în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente și structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcții comunicative, prevăzute de Programele școlare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2): - a se prezenta/ a-și prezenta colegii/ mediul de lucru; - a vorbi despre sine/ la se prezenta într-un interviu de angajare; - a solicita și a oferi informații de ordin personal; - a situa în spațiu persoane/ obiecte/ acțiuni; - a da informații cu caracter de orientare în spațiu; - a descrie persoane/ obiecte/ locuri/ fenomene/ procese; - a caracteriza persoane/ fapte/ atitudini; - a situa un eveniment în timp; - a relata o acțiune/ o întâmplare/ un eveniment, o suită de acțiuni; - a solicita și a oferi informații:  cu caracter general, informații practice despre persoane, obiecte, locuri, acțiuni/ persoane (identitate, pregătire, preocupări, profesie, proiecte, realizări);  despre locuri de interes turistic;  despre evenimente, experiențe și activități. - a solicita, a da explicații/ instrucțiuni/ lămuriri. - a invita/ a face o propunere; a accepta/ a refuza o invitație/ propunere; - a cere cuiva să facă ceva/ a interzice cuiva să facă ceva; - a exprima cantitatea; - a exprima o dorință, gusturi, preferințe; - a exprima interese, intenții și preferințe legate de dezvoltarea personală; - a exprima acordul/ dezacordul; - a exprima obligația, necesitatea, posibilitatea; - exprima certitudinea si îndoiala; - a exprima sentimente și stări emoționale; - a mulțumi, a răspunde la mulțumiri; - a se scuza; - a solicita și a exprima o opinie personală; - a susține cu argumente un punct de vedere; - a justifica o opțiune/ o acțiune/ o atitudine; - a reda în vorbire indirectă spusele cuiva; - *a pune în valoare un element al mesajului; - *a explica un fenomen/ o acțiune/ un proces, relaționând cauze și efecte; - *a exprima aprecieri asupra unei acțiuni/a unui produs concret sau abstract. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2). Elemente fonetice și lexicale Elemente de morfologie și sintaxă Articolul și substantivul Adjectivul Numeralul - numeralul cardinal și ordinal. - cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice și funcțiilor comunicative specificate mai sus; - *câmpuri lexicale; *conotație/ denotație; *registre ale limbii franceze; - relații semantice: antonimie, sinonimie, omonimie; familii de cuvinte; - particularități ortografice ale verbelor. - articolul hotărât și nehotărât; - articolul partitiv; cazuri de substituire; - substantivul – gen, număr (inclusiv cazuri particulare). - adjectivul calificativ: acordul și gradele de comparație; - adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte). Pronumele Verbul Adverbul Prepoziția, conjuncția - prepoziții și conjuncții cu mare frecvență în comunicare. Sintaxa propoziției - subiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale. Sintaxa frazei * concesiei ( bien que ...., quoique ..., malgré ..., en dépit de ...). Tipuri și forme de fraze - asertivă (afirmativă și negativă), interogativă, imperativă, emfatică (principalele procedee ale emfazei). Elemente de organizare a discursului, tipuri de texte (recunoaștere, caracteristici/ elemente structurale de bază); - textul narativ, descriptiv, injonctiv, * poetic , argumentativ. - pronumele personal subiect (forme accentuate și neaccentuate); - pronumele personal complement direct și indirect (locul lor în fraza asertivă și imperativă); - pronumele posesiv; - pronumele demonstrativ; - pronumele relativ simplu și compus; - pronumele nehotărât (forme frecvente); - pronumele adverbiale en și y. - modul indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfectul simplu (recunoaștere), mai mult ca perfect, viitor; - modul imperativ; - modul condițional (prezent și trecut); - modul subjonctiv: subjonctivul prezent: formare (verbe regulate și neregulate frecvente); subjonctivul trecut (recunoaștere); contexte de utilizare de mare frecvență; - modul participiu (prezent, trecut); acordul participiului trecut; cazuri de nonacord al participiului trecut la verbele conjugate cu auxiliarul être ; - modul infinitiv (prezent, trecut); construcțiile V + Inf. , V + à+ Inf. , V + de+ Inf ; - modul gerunziu; - forme verbale perifrastice ( aller ,…. venir de ,… être en train de + infinitiv); - construcții impersonale; - discurs direct și indirect. - adverbe de mod, de cantitate, de timp, de loc, de afirmație și de negație; - adverbe cu grade comparație neregulate ( bien , mal ). - concordanța timpurilor la modul indicativ; - concordanța timpurilor la modul subjonctiv (limba vorbită); - folosirea subjonctivului după verbe care exprimă voința, ordinul, îndoiala, sentimente și stări emoționale; - exprimarea cauzei, scopului, ipotezei ( si condițional: I, II, III), consecinței, 4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ

(caracteristici comune cu cele de la punctul 4, pagina 10)

L2 : Tipuri de texte :

- texte/ fragmente autentice de informare generală, pagini Internet; - texte de popularizare/ texte din mass-media (presă scrisă, anunțuri, publicitate); - texte/ paragrafe descriptive și narative; interviu, chestionar, sondaj de opinii; - eseuri și texte funcționale (corespondență – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitație; cereri, formulare, CV, procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamații); - scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc..

*Temele, funcțiile comunicative, elementele de construcție a comunicării și tipurile de texte, marcate prin asterisc (*) și corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferențiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 2.

LIMBA MODERNĂ 3

1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele școlare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3) și sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general. DOMENIUL PERSONAL  Persoane (însușiri fizice, naționalitate, starea sănătății);  Familia: membrii familiei, relații interpersonale;  Petrecerea timpului liber: aniversări, activități sportive/ artistice, emisiuni de radio/ televiziune/ excursii/ vacanțe etc.;  Universul adolescenței (viață cotidiană, preocupări, idoli, vestimentație, modă etc.); relații între tineri (în activitatea școlară, în timpul liber, corespondență); universul afectiv al tinerilor. DOMENIUL PUBLIC  Orientarea în spațiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport;  Mediul urban/ mediul rural;  Lumea înconjurătoare: plante și animale;  Aspecte din viața contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice/ educație etc.); alimentație, cumpărături, magazine, prețuri. DOMENIUL OCUPAȚIONAL  Universul profesiilor și al meseriilor: aspecte relevante; proiecte de continuare a studiilor și/ sau de formare profesională;  Demersuri administrative (completare de formulare, Curriculum Vitae). DOMENIUL EDUCAȚIONAL  Școala (relații cu colegii, orar, materii);  Mass-media pentru tineret;  Universul francez: - orașe și situri de interes cultural din Franța; - date de referință din istoria Franței; - obiceiuri și tradiții, sărbători tradiționale.  Francofonia și universul francofon: repere geografice și culturale (țări, regiuni, orașe, obiective turistice și culturale, instituții culturale);  Personalități marcante din sfera culturală/ științifică/ sportivă. 2. FUNCȚII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat, oral și în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente și structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcții comunicative, prevăzute de Programele școlare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3):  a prezenta/a se prezenta/ a răspunde la prezentare; a vorbi despre sine;  a iniția, a continua, a încheia un schimb verbal (față în față/ convorbire telefonică);  a solicita și a oferi informații de ordin  a mulțumi/ a răspunde la mulțumiri;  a se scuza/ a răspunde la scuze;  a exprima gusturi, preferințe;  a exprima o apreciere/ o judecată;  a exprima ipoteze; personal;  a solicita/ a da informații diverse (despre persoane/ obiecte/ activități/ timp/ oră, program de lucru);  a solicita și a oferi informații cu caracter de orientare;  a identifica/ a localiza persoane și obiecte;  a descrie un obiect, o persoană, sărbători/ obiceiuri;  a povesti o întâmplare/ un eveniment;  a situa un eveniment în timp;  a invita; a accepta, a refuza o invitație/ o ofertă.  a face comparații;  a exprima intenția, obligația;  a exprima o dorință, un sentiment;  a exprima ceea ce îți place/ nu îți place;  a cere cuiva să facă ceva;  a solicita și a da permisiunea de a face ceva;  a exprima acordul, dezacordul;  a exprima stări emoționale (mulțumire/ satisfacție, surpriză, mirare), sentimente;  a solicita și a oferi o părere personală. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3). Elemente fonetice și lexicale Elemente de morfologie și sintaxă Articolul Substantivul - gen, număr ; exprimarea cazurilor (construcții cu prepozițiile à și de ); nume de țări (masculin, feminin). Adjectivul Numeralul - cardinal și ordinal. Pronumele Verbul - cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice și actelor de vorbire specificate mai sus; - relații semantice: sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte. - articolul hotărât și nehotărât; - articolul partitiv (forme; înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția de ). - adjectivul calificativ, acordul adjectivului, gradele de comparație regulată și neregulate ( bon ); - adjectivul posesiv; - adjective nehotărâte - forme frecvente. - pronumele personale subiecte (forme neaccentuate și accentuate); - pronumele personal cu funcție de complement direct și indirect; locul lor în fraza asertivă și imperativă; - pronumele demonstrativ simplu și compus; - pronumele interogativ ( qui , que , où ) și pronumele relative simple ( qui , que , quoi, où , dont ); - pronume demonstrative neutre: ceci , cela , ça; - pronumele nehotărâte - forme frecvente; - pronumele adverbial en și y ; - pronumele on. - modul indicativ (prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitorul simplu și viitorul apropiat); - modul condițional (prezent si trecut); - modul subjonctiv prezent: cazuri frecvente de utilizare; - modul imperativ prezent; - modul participiu, acordul participiului trecut cu subiectul; - infinitivul (prezent și trecut); Adverbul - adverbul de mod (formare); gradele de comparație. Prepoziția - prepoziții și conjuncții frecvente în comunicare. Sintaxa frazei Tipuri și forme de fraze - locuțiuni verbale cu verbul avoir ( avoir faim , avoir soif , avoir mal ) și être ( être bien , être mal , être content ); - diateza pasivă. - concordanța timpurilor la indicativ în subordonata completivă directă; - subordonata circumstanțială introdusă prin si condițional (I, II, III). - fraza asertivă (afirmativă și negativă); - fraza interogativă (intonația melodică, construcția perifrastică, inversiunea subiectului); - fraza exclamativă. 4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ

(caracteristici comune cu cele de la punctul 4, pagina 10)

L3 : Tipuri de texte:

- fragmente/ texte de informare generală (descriptive, narative) și de specialitate; - articole de presă, publicitate; - dialoguri, povestiri, descrieri, interviuri, rezumat, texte argumentative; - texte funcționale (cereri, reclame, anunțuri; chestionare, rapoarte , scheme, diagrame, desene, tabele; broșuri de informare, instrucțiuni; scrisori personale: carte poștală, felicitare, invitație, telegramă/ scrisori oficiale de diverse tipuri).

FILIERA TEHNOLOGICĂ

LIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2

Clasele a XI-a și a XII-a, ruta directă de calificare profesională Clasele a XII-a și a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională

1. DOMENII TEMATICE DOMENIUL PERSONAL  Viața personală: educație, stil de viață, comportament social, strategii de studiu, opțiuni pentru carieră, hobby-uri;  Relații interpersonale/ profesionale, viața de echipă;  Universul adolescenței (cultură, sport, timp liber). DOMENIUL PUBLIC  Aspecte din viața contemporană (socio-economice/ științifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor);  Tinerii și viața comunitară;  Democrație, civism și drepturile omului;  Mass-media. DOMENIUL OCUPAȚIONAL  Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional;  Aspecte teoretice și practice ale specialității;  Organizarea locului de muncă (instituției, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;  Echipamente, activități, operații și procese de producție (în funcție de specializare);  Produse și servicii, calitatea serviciilor/ produselor. DOMENIUL EDUCAȚIONAL  Descoperiri științifice și tehnice;  Viața culturală și lumea artelor;  Patrimoniul socio-cultural european;  Repere culturale ale spațiului lingvistic francofon - trecut și prezent. 2. FUNCȚII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat, oral și în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente și structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcții comunicative, prevăzute de Programele școlare de limba franceză pentru filiera tehnologică .  a solicita și a oferi informații generale și de ordin personal;  a solicita și a oferi informații legate de completarea unui formular;  a solicita și a oferi informații cu caracter de orientare;  a solicita și a oferi informații despre produse și servicii (inclusiv despre costuri, prețuri etc.);  a solicita și a oferi informații despre fenomene, evenimente, experiențe, acțiuni și activități profesionale;  a solicita și a oferi informații despre programul zilnic/ săptămânal;  a descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activități, evenimente, procese;  a formula comparații între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acțiuni și fapte prezente cu cele trecute;  a formula oferte/ invitații;  a accepta și a refuza o ofertă/ invitație;  a exprima și a argumenta refuzul de a face o acțiune;  a solicita și acorda/ refuza permisiunea de face ceva;  a oferi un obiect în mod politicos;  a exprima mulțumiri;  a cere scuze;  a utiliza formule adecvate contextual de inițiere, întreținere și încheiere a unei  a solicita și a da instrucțiuni/ indicații;  a solicita și a da sfaturi;  a solicita și a formula propuneri, sugestii;  a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul;  a corecta/ încuraja/ avertiza pe cineva;  a exprima obligația/ necesitatea/ interdicția de a face ceva;  a exprima diverse grade de certitudine;  a exprima presupuneri;  a exprima probabilitatea;  a exprima acțiuni/ stări posibile;  a exprima condiții;  a exprima cauze și consecințe;  a exprima intenții, dorințe, preferințe;  a exprima atitudini emoționale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere;  a exprima o hotărâre sau o promisiune;  a formula concluzii;  a formula decizii;  a solicita/ a exprima opinii, puncte de vedere personale;  a argumenta/ justifica opinii/ puncte de vedere personale;  a exprima satisfacția/ insatisfacția față de un punct de vedere;  a exprima și a motiva acordul/ dezacordul;  a contrazice opiniile altora;  a cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj;  a cere și a da detalii și explicații;  a solicita repetarea și reformularea.

conversații (inclusiv telefonice);  a cere permisiunea de a întrerupe o conversație (față în față, la telefon).

3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programelor școlare pentru filiera tehnologică. Articolul: cazuri speciale de utilizare a articolului, omisiunea articolului; Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective; Adjectivul: comparația neregulată; Pronumele : neutru „le”; Numeralul: numerale ordinale (fracționare, multiplicative); procente; Verbul: diateza pasivă; construcții cu infinitivul și cu participiul, acordul participiului trecut; Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime și aproximare; grade de comparație; Cuvinte de legătură: prepoziții de loc, de timp, de mod; conjuncții; locuțiuni; Sintaxă: fraza condițională; corespondența timpurilor; vorbirea directă și indirectă. 4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ Filiera tehnologică: Tipuri de texte :  prezentări de produse/ interviuri/ eseuri;  texte/fragmente autentice de informare generala, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare;  texte specifice domeniului ocupațional: texte de lege și reglementări, manuale, rapoarte, note, fișe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice;  texte funcționale: (corespondență: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamații; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucțiuni, broșuri de informare, prospecte; C.V. etc.);  formulare și alte documente specifice domeniului ocupațional (facturi, fișe tehnice, fișe de evidență, fișe de producție, comenzi etc.).

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ENGLEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ENGLEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, absolvenții de liceu, toate profilurile și specializările, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba engleză în cadrul Probei C, de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Această probă se susține în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înțelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. PRECIZĂRI METODOLOGICE Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului Național, examenul de bacalaureat la Limba engleză se organizează pe baza unei programe de examen construită strict pe baza programelor școlare de trunchi comun aflate în uz 1 . Conform programelor școlare de trunchi comun aflate în uz, pentru finele claselor a XII-a licee teoretice și vocaționale , nivelurile țintă vor fi echivalente cu următoarele niveluri din Cadrul european comun de referință al limbilor : LIMBA MODERNĂ 1: nivelul B 2 pentru toate competențele. LIMBA MODERNĂ 2: nivelul B 2 pentru competențele de receptare; nivelul B 1 pentru competențele de producere. LIMBA MODERNĂ 3: nivelul A 2 pentru toate competențele. Pentru finele clasei a XII-a licee tehnologice, ruta directă de calificare , respectiv pentru finele clasei a XIII-a, ruta progresivă de calificare prin S.A.M. + anul de completare, nivelurile țintă specificate prin raportare la Cadrul european comun de referință al limbilor vor fi următoarele: LIMBA MODERNĂ 1 ( ambele rute de calificare , toate calificările profesionale): nivelul B 2 pentru toate competențele. LIMBA MODERNĂ 2 ( ruta directă de calificare , toate calificările profesionale și ruta progresivă de calificare , calificările profesionale Tehnician în activități de comerț, Tehnician în gastronomie, Organizator banqueting,Tehnician în hotelărie ): nivelul B 2 pentru competențele de receptare; nivelul B 1 pentru competențele de producere. LIMBA MODERNĂ 2 ( ruta progresivă de calificare, toate celelalte calificări profesionale) nivelul A 2 pentru toate competențele. 1 1 Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată în conformitate cu Programele școlare pentru ciclul superior al liceului, Limba engleză: filiera teoretică, toate profilurile și specializările; filiera vocațională, toate profilurile și specializările: clasele a XI-a și a XII-a: O.M. 3410 / 07.03.2006; filiera tehnologică clasele a XI-a și a XII-a, ruta directă de calificare profesională; clasele a XII-a și a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională: O.M. 3488 / 23.03.2006. II. COMPETENȚE DE EVALUAT LICEE TEORETICE ȘI VOCAȚIONALE (toate profilurile și specializările) LIMBA MODERNĂ 1 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1 Identificarea ideilor principale, a informațiilor / detaliilor specifice, extragerea esențialului din texte audiate/ citite referitoare la probleme de actualitate, pentru a rezolva o sarcină de lucru. 1.2 Selectarea și corelarea mai multor informații din diverse părți ale unui text/ din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru. 1.3 Identificarea, în mesaje orale / scrise diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate, pentru a le compara cu punctul de vedere personal. 1.4 Analizarea unor situații descrise în texte audiate/citite în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii. 1.5 * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, fundalul acțiunii, vocea auctorială, narațiune la pers. I și a III-a), a simbolurilor, metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică . 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 2.1 Prezentarea, oral/ în scris, de filme, cărți, evenimente, experiențe, cu exprimarea sentimentelor, reacțiilor personale legate de acestea. 2.2 Prezentarea, oral/ în scris, de descrieri clare și detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu și de domeniul de specializare. 2.3 Expunerea, oral/ în scris, a unor idei, opinii și puncte de vedere proprii și susținerea lor cu argumente și exemple. 2.4 Elaborarea, oral/ în scris, a unui raport/ referat/ eseu / prezentare, argumentate logic și susținute de exemple pertinente din experiența personală sau din alte surse. 2.5 Completarea de formulare și redactarea de texte funcționale variate mai complexe, structurate și cu folosirea de conectori. 2.6 Utilizarea convențiilor folosite în comunicarea formală și informală, adecvând formatul și limbajul la context și la tipul de text. *2.7 Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/convingătoare. *2.8 Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar. 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1 Solicitarea adecvată, oral/ în scris, a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului și oferirea de răspunsuri / comentarii adecvate la acestea; solicitarea / oferirea de clarificări / explicații. 3.2 Susținerea unui punct de vedere în cadrul unei discuții / al unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes. 3.3 Avansarea, oral/ în scris, a unor ipoteze și formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalți. 3.4 Oferirea de răspunsuri, oral/ în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opțiunile. 3.5 Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în mesaje de răspuns. 3.6 Redactarea de scrisori / alte texte funcționale pe diferite teme, către diverși destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obține ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului și a limbajului la subiect și la cititorul intenționat. 3.7 Adaptarea formei mesajului la situația de comunicare în funcție de stil (formal/ informal). *3.8 Susținerea cu argumente și contra-argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuții /unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale /literare. *3.9 Utilizarea limbajului adecvat în negocierea sensului într-o interacțiune orală/scrisă. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Redarea, oral/ în scris, cu cuvinte proprii, a spuselor altor persoane / a conținutului unui text. 4.2 Rezumarea, oral/ în scris, a unui text într-un număr de cuvinte dat. 4.3 Transferul informațiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare. 4.4 Traducerea din limba engleză în limba maternă / din limba maternă în limba engleză a unor texte/ mesaje de dificultate medie, din domenii de interes / din domeniul de specializare. *4.5 Raportarea mesajului literar la experiența personală. *4.6 Rezumarea, oral/ în scris, a esențialului dintr-un text din mass-media / literar într-un număr determinat de cuvinte. *4.7 Parafrazarea , oral/ în scris, a unui citat folosind exemple personale /prin raportare la experiența personală. Competențele specifice marcate prin asterisc și corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) și științe sociale (filiera vocațională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferențiat (CD). LIMBA MODERNĂ 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1 Identificarea ideilor principale în mesaje orale / scrise, referitoare la subiecte despre viața cotidiană și despre domeniul de specializare. 1.2 Identificarea, în mesaje orale / scrise, de informații punctuale relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru. 1.3 Decodarea semnificației unor elemente de vocabular nefamiliare, din context, prin asocieri / conexiuni. 1.4 Selectarea, din texte orale / scrise referitoare la domeniul de specializare, de informații și opinii relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru. 1.5 Discriminarea între informații factuale și opinii, în mesaje orale și/sau scrise. *1.6 Identificarea prin citire rapidă de informații / detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru. *1.7 Corelarea de informații din diverse părți ale unui text /din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru. *1.8 Identificarea avantajelor și a dezavantajelor unor situații descrise în texte, în scopul luării unor decizii, al formulării unor soluții. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 2.1 Elaborarea, oral/ în scris, de descrieri clare și detaliate pe subiecte din domenii de interes personal și / sau profesional. 2.2 Prezentarea orală / relatarea în scris a unui fapt divers / film / întâmplări / eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative. 2.3 Completarea de documente (formular, chestionar etc.) de uz curent și specifice domeniului de specializare. 2.4 Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, pe baza unei scheme date, cu folosirea unui limbaj adecvat. 2.5 Redactarea de texte funcționale variate, structurate, după model, aducând argumente și exemple în sprijinul opiniilor exprimate. 2.6 Prezentarea unui monolog pe temă dată, structurat, susținut de exemple din viața personală sau din alte surse. 2.7 Transmiterea, în limbaj clar și precis, oral / în scris, de informații corecte vizând aspecte din domeniul de specializare. 2.8 Emiterea, oral/ în scris, de ipoteze și susținerea lor cu câteva argumente. *2.9 Prezentarea și comentarea unui film / a unei cărți prin raportare la experiența personală, cu exprimarea gândurilor și / sau a sentimentelor despre acestea. 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului și comentarea succintă a părerilor exprimate de interlocutor / exprimarea poziției (acord/dezacord); solicitarea și oferirea de clarificări/ explicații. 3.2 Verificarea înțelegerii și solicitarea / oferirea de clarificări / explicații, atunci când informația nu este clar înțeleasă. 3.3 Oferirea de răspunsuri concrete și de ordin personal la un chestionar / sondaj sau în cadrul unui interviu. 3.4 Exprimarea unor sentimente și reacții (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferență, regret, uimire) referitoare la evenimente/ situații/ experiențe trăite sau aflate. 3.5 Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar deja elaborat, adăugând câteva întrebări. 3.6 Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulțumiri sau scuze. 3.7 Redactarea de texte funcționale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenții, a obține ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.). 3.8 Adecvarea formatului / limbajului la subiect / la interlocutor /cititorul intenționat, cu utilizarea convențiilor folosite în comunicarea formală și informală și a normelor sociale și culturale. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1 Redarea, oral/ în scris, prin cuvinte proprii, a unor mesaje / texte simple din domenii cunoscute. 4.2 Luarea de notițe dintr-o lectură pe o temă de interes, în vederea realizării unui raport/unei informări. 4.3 Traducerea din limba engleză în limba maternă / din limba maternă în limba engleză, oral / în scris, a unui mesaj funcțional / text simplu din domeniul de specializare. 4.4 Rezumarea, oral/ în scris, a unui paragraf la o idee esențială / rezumarea conținutului unui mesaj. 4.5 Transferul informațiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare. *4.6 Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale / literare, printr-un enunț explicativ mai amplu, la solicitarea interlocutorului. *4.7 Transferul și adaptarea semnificației unui text literar la contexte neliterare. * Competențele specifice marcate prin asterisc și corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) și științe sociale (filiera vocațională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferențiat (CD). LIMBA MODERNĂ 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1 Identificarea și selectarea informației esențiale, relevante, a ideilor principale și a unor detalii din mesaje / documente simple / fragmente / texte pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. 1.2 Desprinderea semnificației generale a unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard. 1.3 Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt și simplu, audiat sau citit. 1.4 Extragerea ideilor principale și a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru. 1.5 Recunoașterea argumentelor și identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 2.1 Relatarea, oral / în scris, a unei activități / unui fapt divers / eveniment / film / a unor experiențe / întâmplări personale pe baza unui plan dat. 2.2 Formularea de întrebări și răspunsuri și de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, pe o temă dată. 2.3 Redactarea unei scrisori personale simple. 2.4 Explicarea folosirii unui produs / aplicării unei proceduri și răspunsul la întrebări de clarificare. 2.5 Completarea de formulare de uz curent (CV, vize). 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1 Formularea de opinii / sugestii, solicitarea și formularea de instrucțiuni. 3.2 Oferirea de răspunsuri și informații la întrebări simple în cadrul unui interviu. 3.3 Reformularea unui mesaj / unor instrucțiuni la cererea interlocutorului. 3.4 Elaborarea unui răspuns oral / scris la o scrisoare personală. 3.5 Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la anunțuri din mass-media / la o scrisoare oficială. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1 Explicarea unei scheme / diagrame / a unui desen / tabel, folosind un limbaj comun. 4.2 Redactarea unui text simplu explicativ prin transferarea informațiilor dintr-o schemă / diagramă / tabel / desen. 4.3 Transferarea informațiilor dintr-un text în scheme, tabele, diagrame. 4.4 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme din viața cotidiană. III. CONȚINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările)

TEXTE

Surse și tipuri de mesaje orale / scrise

Texte de lungime variabilă care conțin și elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre, de dificultate medie:

Limba modernă 1

■ texte autentice de informare generală, pagini Internet; ■ articole de enciclopedie / lucrări de popularizare; ■ articole de presă scrisă, știri, texte publicitare; ■ texte specifice domeniilor de specializare; ■ texte funcționale cu conținut operațional: formulare, corespondență, prospecte; ■ formulare cu utilizare curentă; ■ corespondență oficială / administrativă, anunțuri, reclame, cereri, chestionare, procese verbale, C.V.; ■ corespondență personală, invitații, felicitări; ■ diagrame, grafice, tabele; ■ conferințe, prezentări, interviuri; ■ transmisiuni radio și TV, talk-show-uri; ■ *fragmente de critică literară; ■ *texte literare autentice neadaptate de dimensiuni reduse/ medii; ■ *texte de tip reflexiv; ■ *înregistrări preluate din mass-media; * Tipurile de texte marcate prin asterisc (*) și corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun și sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) și științe sociale (profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferențiat (CD). Tipuri de texte care trebuie produse ■ descrieri / comparări de obiecte, persoane, situații, activități, evenimente; ■ povestire / prezentare orală / scrisă; ■ raport / referat / eseu / expunere / povestire / prezentare; ■ corespondență personală și oficială / administrativă; ■ formulare, chestionare și alte documente specifice domeniului de specializare; ■ paragrafe /texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate; ■ plan de idei, schemă de prezentare; ■ eseuri și texte funcționale structurate. - *eseul reflectiv; - *eseu cu structură dată * Tipurile de texte marcate prin asterisc (*) și corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun și sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) și științe sociale (profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferențiat (CD). Limba modernă 2 Surse și tipuri de mesaje orale / scrise Texte de lungime variabilă care conțin și elemente de vocabular nefamiliare: ■ texte / fragmente orale/ scrise autentice de informare generală, pagini Internet; ■ texte /paragrafe descriptive și narative; ■ texte cu conținut operațional: cereri, corespondență, formulare, prospecte. ■ texte din mass-media: presă scrisă / audio-vizuală, anunțuri, publicitate; ■ povestiri/ rapoarte/ prezentări orale/ scrise, interviuri, conversații; ■ mesaje scrise, cereri, reclamații; ■ fragmente / texte de specialitate; ■ tabele, grafice; ■ *articole de presă; ■ *texte literare; ■ *recenzii; ■ * dialoguri pe teme cotidiene; ■ *dialoguri pe teme culturale; ■ *materiale de referință: antologii, istorii literare, Internet; ■ *presă specializată; ■ *critică literară; ■ *eseu de opinie, eseu argumentativ. Tipuri de texte care trebuie produse ■ formulare, chestionare și alte documente specifice domeniului de specializare; ■ paragrafe/ texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate; ■ descrieri/ comparări de obiecte, persoane, situații, activități, evenimente; ■ povestire/ prezentare orală / scrisă; ■ plan de idei, schemă de prezentare; ■ eseuri și texte funcționale structurate (corespondență, procese verbale, rapoarte, C.V., documente specifice domeniului de specializare). Limba modernă 3 Surse și tipuri de mesaje orale / scrise ■ documente simple: instrucțiuni, formulare, carte poștală, broșuri de informare, scrisoare personală și texte scurte; ■ texte funcționale: scrisori oficiale de diverse tipuri/ reclamă/ anunț/ invitație; ■ rapoarte/ prezentări orale/ scrise de dificultate medie; ■ fragmente/ texte de informare generală/ de specialitate, descriptive, narative și argumentative; ■ dialoguri, conversații, interviuri, chestionare; ■ articole de presă, publicitate; ■ povestire/ descriere/ comparare de obiecte, persoane; ■ scheme, diagrame, desene, tabele. Tipuri de texte care trebuie produse ■ texte funcționale simple: scrisoare informală; ■ dialoguri simple; ■ povestire/ prezentare orală/ scrisă simplă; ■ descrieri/ comparări simple de obiecte, persoane; ■ paragrafe/ texte scurte pe diverse arii tematice.

Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) și științe sociale (filiera vocațională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferențiat (CD).

DOMENII TEMATICE DOMENIUL PERSONAL

Viața personală (educație, stil de viață, comportament social, strategii de studiu, opțiuni pentru carieră, hobby-uri);

Relații interpersonale/ inter-umane / profesionale, viața de echipă; Universul adolescenței (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viața contemporană (socio-economice, științifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

Tinerii și viața comunitară;

Democrație, civism și drepturile omului; Mass-media.

DOMENIUL OCUPAȚIONAL

Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional; Aspecte teoretice și practice ale specialității;

Locuri de muncă, echipamente, activități, operațiuni, comportament profesional, deontologie profesională;

Produse și servicii, calitatea serviciilor / produselor. DOMENIUL EDUCAȚIONAL

Descoperiri științifice și tehnice;

Viața culturală și lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european;

Repere culturale ale spațiului lingvistic respectiv – trecut și prezent.

FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII

- A solicita și a oferi informații legate de completarea unui formular - A solicita și a oferi informații despre produse și servicii (inclusiv despre costuri, prețuri, etc.) - A solicita și a oferi informații despre fenomene, evenimente, experiențe, acțiuni și activități profesionale - A formula comparații între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activități, evenimente, procese - A exprima și a argumenta refuzul de a face o acțiune - A solicita și acorda/ refuza permisiunea de face ceva - A utiliza formule adecvate contextual de inițiere, întreținere și încheiere a unei conversații (inclusiv telefonice) - A întrerupe în mod politicos - A solicita și a da instrucțiuni - A solicita și a da sfaturi - A solicita și a formula propuneri, sugestii - A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul - A corecta/ încuraja/ avertiza pe cineva - A convinge, a determina cursul unei acțiuni - A exprima acordul/ dezacordul cu un curs de acțiune - A caracteriza persoane, fapte, acțiuni - A compara stări, acțiuni și fapte prezente cu cele trecute - A formula concluzii - A exprima obligația / necesitatea / interdicția de a face ceva - A exprima diverse grade de certitudine/ incertitudine - A exprima condiții - A exprima cauze și consecințe - A exprima intenții, dorințe, preferințe - A exprima atitudini emoționale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere - A exprima o hotărâre sau o promisiune - A exprima opinii / puncte de vedere personale - A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale - A solicita opinii / puncte de vedere personale - A exprima satisfacția / insatisfacția față de un punct de vedere - A exprima și a motiva acordul / dezacordul față de opiniile altora - A contrazice opiniile altora - A cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj - A cere și a da detalii și explicații - A solicita repetarea și reformularea ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII: - Limba modernă 1 și Limba modernă 2 - Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective - Adjectivul: comparația intensivă, structuri care utilizează comparativul - Articolul: articolul zero, omiterea articolului, cazuri speciale de utilizare a articolului - Numeralul: numerale ordinale, numerale fracționare, numerale multiplicative - Verbul: timpuri verbale perfecte; diateza pasivă directă și indirectă; verbe modale; construcții cu infinitivul și cu participiul, funcții sintactice ale participiul trecut - Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime și aproximare; grade de comparație - Cuvinte de legătură: prepoziții de loc, de timp, de poziție, de mișcare; conjuncții; locuțiuni - Sintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condițională; corespondența timpurilor; vorbirea directă / indirectă - Limba modernă 3 - Substantivul : plurale neregulate, substantive defective de număr - Articolul : hotărât, nehotărât, posesiv, omiterea articolului - Adjectivul și adverbul : grade de comparație neregulate - Verbul : aspectul continuu, diateza activă / pasivă - Cuvinte de legătură: prepoziția - Sintaxă: fraza condițională; corespondența timpurilor

FILIERA TEHNOLOGICĂ

LIMBA MODERNĂ 1 și LIMBA MODERNĂ 2

CLASA A XII-A, ruta directă de calificare prin liceul tehnologic (toate calificările profesionale)

1. Obține informații prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1 Identificarea informațiilor necesare și suficiente pentru decodarea sensului global al mesajelor orale. 1.2 Identificarea punctelor de vedere și a sentimentelor exprimate. 2. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1 Identificarea de informații și opinii relevante, în texte de informare generală / în texte referitoare la domeniul ocupațional, necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru. 2.2 Scanarea unui text mai lung pentru identificarea de detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini. 2.3 Corelarea în mod coerent a mai multor informații din diverse părți ale unui text / din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.4 Transferul informațiilor din texte referitoare la domeniul ocupațional în diverse forme de prezentare. 2.5 Analizarea avantajelor și dezavantajelor unor situații descrise în texte, în scopul luării unor decizii. 2.6 Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 3.1 Solicitarea opiniilor interlocutorului și răspunsul adecvat la acestea; solicitarea și oferirea de informații, clarificări și explicații. 3.2 Exprimarea propriilor opinii și puncte de vedere legate de domeniul de activitate. 3.3 Formularea clară, precisă și în mod politicos a informațiilor/ instrucțiunilor și a întrebărilor/ solicitărilor. 3.4 Descrierea de activități, stări și experiențe personale legate viața cotidiană și de domeniul de activitate 3.5 Prezentarea de produse și servicii specifice domeniului ocupațional * de activități, stări și experiențe personale legate de viața cotidiană și de domeniul de activitate. * de produse și servicii specifice domeniului ocupațional. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1 Transmiterea, în limbaj clar și precis, de informații corecte vizând aspecte din domeniul de activitate. 4.2 Completarea de documente și formulare profesionale specifice domeniului ocupațional. 4.3 Redactarea unor texte funcționale structurate variate, mai complexe și cu folosirea de conectori. 4.4 Adecvarea formatului și limbajului la context și la tipul de text / la subiect și la cititorul intenționat. 4.5 Utilizarea convențiilor folosite în comunicarea scrisă, formală și informală. * Competențele specifice marcate prin asterisc și corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru Limba modernă 2

CONȚINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările) Limba modernă 1 și Limba modernă 2

TEXTE

Texte, care conțin și elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă:

 texte specifice domeniului ocupațional: texte de lege și reglementări, manuale, rapoarte, note, fișe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice;  texte cu conținut operațional: contracte, corespondență, faxuri, formulare, standarde, instrucțiuni, broșuri de informare, prospecte;  texte / fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;  texte de popularizare: știri / articole de presă, texte publicitare scrise;  texte funcționale: instrucțiuni, corespondență, formulare, prospecte. DOMENII TEMATICE  DOMENIUL PERSONAL Viața personală (educație, stil de viață, comportament social, strategii de studiu, opțiuni pentru carieră, hobby-uri); Relații interpersonale/ inter-umane/ profesionale, viața de echipă; Universul adolescenței (cultura, sport, timp liber).  DOMENIUL PUBLIC Aspecte din viața contemporană (socio-economice, științifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor); Tinerii și viața comunitară; Democrație, civism și drepturile omului; Mass-media.  DOMENIUL OCUPAȚIONAL Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional; Aspecte teoretice și practice ale specialității; Organizarea locului de muncă (instituției, companiei), comportament profesional, deontologie profesională; Echipamente, activități, operații și procese de producție (în funcție de specializare); Produse și servicii, calitatea serviciilor/ produselor.  DOMENIUL EDUCAȚIONAL

Descoperiri științifice și tehnice; Viața culturală și lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european;

Repere culturale ale spațiului lingvistic anglo-saxon – trecut și prezent.

FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII

A solicita și a oferi informații generale și de ordin personal

A solicita și a oferi informații legate de completarea unui formular A solicita și a oferi informații cu caracter de orientare

A solicita și a oferi informații despre produse și servicii (inclusiv despre costuri, prețuri etc.)

A solicita și a oferi informații despre fenomene, evenimente, experiențe, acțiuni și activități profesionale

A solicita și a oferi informații despre programul zilnic/ săptămânal

A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activități, evenimente, procese

A formula comparații între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acțiuni și fapte prezente cu cele trecute

A formula oferte / invitații

A accepta și a refuza o ofertă / invitație

A exprima și a argumenta refuzul de a face o acțiune A solicita și acorda / refuza permisiunea de face ceva A oferi un obiect în mod politicos

A exprima mulțumiri A cere scuze

A utiliza formule adecvate contextual de inițiere, întreținere și încheiere a unei conversații (inclusiv telefonice)

A cere permisiunea de a întrerupe o conversație (față în față, la telefon) A solicita și a da instrucțiuni / indicații

A solicita și a da sfaturi

A solicita și a formula propuneri, sugestii

A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul A corecta/ încuraja/ avertiza pe cineva.

A exprima obligația/ necesitatea/ interdicția de a face ceva A exprima diverse grade de certitudine

A exprima presupuneri A exprima probabilitatea

A exprima acțiuni/ stări posibile A exprima condiții

A exprima cauze și consecințe

A exprima intenții, dorințe, preferințe

A exprima atitudini emoționale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere A exprima o hotărâre sau o promisiune

A formula concluzii A formula decizii

A exprima opinii/ puncte de vedere personale

A argumenta / justifica opinii/ puncte de vedere personale A solicita opinii/ puncte de vedere personale

A exprima satisfacția/ insatisfacția față de un punct de vedere

A exprima și a motiva acordul/ dezacordul cu un curs de acțiune/ față de opiniile altora A contrazice opiniile altora

A cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj A cere și a da detalii și explicații

A solicita repetarea și reformularea

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Limba modernă 1 și Limba modernă 2 :

Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective

Adjectivul: comparația intensivă, structuri care utilizează comparativul

Articolul: articolul zero, omisiunea articolului, cazuri speciale de utilizare a articolului Numeralul: numerale ordinale, numerale fracționare, numerale multiplicative

Verbul: diateza pasivă; verbe modale; construcții cu infinitivul și cu participiul, funcții sintactice ale participiul trecut

Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime și aproximare; grade de comparație

Cuvinte de legătură: prepoziții de loc, de timp, de poziție, de mișcare; conjuncții; locuțiuni

Sintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condițională; corespondența timpurilor; vorbirea directă / indirectă

Tipuri de texte : informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (rețete, instrucțiuni de folosire), publicitar, argumentativ.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

TIP PROGRAMĂ: PROFIL REAL ȘI PEDAGOGIC

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA

LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

I. IITEPATYPA - LITERATURA 1. I.TT.KoTJ15peBcbK11ti – noeMa EHe"Aa i n'eca HaTaJ1Ka TToJ1TaBKa 2. r.KBiTKa–OcHoB'5HeHKo–npeAcTaBH11K ceHT11MeHTaJ1 i 3Myion11coBoro peaJ1i3My–noBicTb Mapyc5 3. Po3B11ToK 6atiK11 B I-ti noJ1oB11Hi 19cT.: €BreH r pe6iHKa i TT.ryJ1aK– ApTeMoBcbK11ti–BeAMe)K11ti cyA, TTaH Ta Co6aKa 4. T.r.illeB4eHKo – I.PaHH5 TBop4icTb - 6aJ1aA11 - noeMa KaTep11Ha - icTop114Ha noeMa ratiAaMaK11 i icTop114Hi Bipwi - J1ip114Hi Bipwi–,ll; yMKa, TTepe6eHA5, Ha Bi4Hy naM'5Tb KoTJ15peBcbKoMy, ,ll; o OcHoB'5HeHKa. - II-tinepioA TBop4ocTi illeB4eHKa: - TTocJ1aHH5 I MepTB11M, i)K11B11M...,KaBKa3, CoH, noeM11 HatiM114Ka, CoBa, Bipw 3anoBiT - III-ti nepioA TBop4ocTi illeB4eHKa: - HeBiJ1bH114a noe3i5. 33axaJ15BHi KH11)KK11.MoT11B11 noe3iti TTepioAy 3acJ1aHH5 - IV-ti nepioA TBop4ocTi illeB4eHKa: - noeM11 Mapi5, HeocfiT11 - ncaJ1M11 - J1ip114Hi Bipwi. 5. TBop4icTb TT. M11pHoro, poMaH Xi6a peByTb BoJ111, 5K 5cJ1a noBHi? 6. TBop4icTb M. BoB4Ka: IHcT11TyTKa, Ko3a4Ka, KapMeJ1-oK 7. TBop4icTb Jl. rJ1i6oBa: 6atiK11i J1ip114Hi Bipwi 8. I. He4yti–JleB11u,bK11ti: M11KoJ1a ,ll; )Kep5, KatiAaweBa ciM'5 9. I.51.<l>paHKo – noeT114HaTBop4icTb - npo3oBi TBop11: Boa KoHcTpiKTop, Bop11cJ1aB cMieTbc5, 10. Jl.YKpa"HKa – noeT114HaTBop4icTb - ApaMaJlicoBanicH5 11. M.Kou,-o611HcbK11ti, TBop4icTb: IHTepMeu,u,o 12. B.CTecfaH11K, TBop4icTb: HoB11Ha 13. O.Ko611J15HcbKa, TBop11: 3eMJ15, Y HeAiJ1-o paHo 3iJ1J15 KonaJ1a 14. O.OJ1ecb, TBop4icTb – J1ip11Ka 15. M.BopoH11ti, TBop4icTb – J1ip11Ka 16. TT.T11411Ha, 36ipKa CoH54Hi KJ1apHeT11 17. B.Coc-opa, iHT11MHa J1ip11Ka 18. OJ1.,ll; oB)KeHKo, TBop4icTb – 3a4apoBaHa ,ll; ecHa 19. OJ1ecb roH4ap, poMaH Co6op 20. ,ll; M11Tpo TTaBJ1114Ko, J1ip11Ka 21. JliHa KocTeHKo, J1ip11Ka 22. IBaH ,Dpa4, J1ip11Ka 23. Bop11c OJ1itiH11K, J1ip11Ka 24. YKpa"HcbKa J1iTepaTypa B PyMyHi" – noe3i5 i npo3a 25. Teopi5 J1iTepaTyp11: - cTpyKTypa J1iTepaTypHoro TBopy - cT11J1icT114Hi 3BopoT11 - J1iTepaTypHi B11A11 i )KaHp11 26. PeAaryBaHH5 J111cTa 27. PeAaryBaHH5 3anpoweHH5 II. rPAMATlfKA - GRAMATICA 1. <l>oHeT11Ka: - YKpa"HcbK11ti aJ1cfaBiT - roJ1ocHi - TTp11roJ1ocHi - CKJ1aA, HaroJ1oc - AnocTpocf - TToABoeHH5 np11roJ1ocH11x - TToM'5KweHH5 np11roJ1ocH11x - HeHaroJ1oweHi e/11 2. JleKc11Ka: - OcHoBH11ti cJ1oBH11KoB11ti cfoHA - OMoHiM11 - C11HoHiM11 - AHToHiM11 - TTapoHiM11 3. ByAoBa cJ1oBa: KopiHb, npecfiKc, cycfiKc, 3aKiH4eHH5, ocHoBa cJ1oBa 4. MopcfoJ1ori5: - qacT11H11 MoB11: - iMeHH11K i tioro KaTeropi" - np11KMeTH11K i tioro KaTeropi" - 411cJ1iBH11K i tioro KaTeropi" - 3atiMeHH11K i tioro KaTeropi" - AiecJ1oBo i tioro KaTeropi" - <l>opM11 AiecJ1oBa: - Aienp11KMeTH11K - Aienp11cJ1iBH11K 5. TTp11cJ1iBH11K 6. TTp11tiMeHH11K 7. qacTKa 8. CnoJ1y4H11K 9. B11ryK 10. C11HTaKc11c npocToro pe4eHH5 11. C11HTaKc11c cKJ1aAHoro pe4eHH5 III. )]lfT5JqA IITEPATYPA – LITERATURĂ PENTRU COPII

- PROFIL PEDAGOGIC -

1. T.illeB4eHKo: OtiAi6poBo, TeMH11tira-o! CaAoK B11wHeB11ti KoJ1o xaT11, I3oJ1oTo", i Aoporo" 2. Jl.rJ1i6oB: 6atiK11, 3araAK11, BiAraAK11 3. M.BoB4oK: ,DBa c11H11, ropn11Ha 4. I.<l>paHKo: OJ1iBeu,b, KpacHe n11caHH5, Jl11c M11K11Ta, KoJ111 w,e 3Bipi roBop11J111, ,DpiMa-oTb ceJ1a, ,D11ByBaJ1acb 311Ma 5. M.Kou,-o611HcbK11ti: 51J111HKa, MaJ1eHbK11ti rpiwH11K, Xap11TT5 6. Jl.YKpa"HKa: u,11KJ1 Y A11T54oMy Kpy3i (MaMo, iAe B)Ke 311Ma), T11wa MopcbKa 7. M.P11J1bcbK11ti: TTicH5 npo wKoJ1y 8. TT. rpa6oBcbK11ti: BecH5HKa 9. M.BopoH11ti: CHi)K11HK11 10. TT.T11411Ha: A 5 y rati xoA11J1a, Xop J1icoB11x A3BiHo4KiB 11. B.Coc-opa: 311Ma,Jl-o6J1-o BecHy 12. B.rpiH4eHKo: onoBiAaHH5 13. M.CTeJ1bMax: Bipwi AJ15 AiTeti 14. O.OJ1ecb: Ha pi3ABo rop11Tb 5J111HKa C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA EBRAICĂ BACALAUREAT 2011 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA EBRAICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului nr. 84/ 1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, absolvenții de liceu, toate profilurile și specializările, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba ebraică în cadrul Probei C, de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Această probă se susține în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înțelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare Competențe specifice Texte sursă Anticiparea elementelor de conținut ale unui text pe baza titlului/ unei imagini Deducerea sensului unor elemente de vocabular necunoscute, din context Identificarea ideilor principale în mesaje orale/ scrise pe teme cotidiene Identificarea sensului global al unui mesaj scurt oral/ scris (autentic) Identificarea, în mesaje orale/ scrise, de informații punctuale relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru Selectarea, din mesaje orale/ scrise, de informații generale și/ sau punctuale relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru  Grafice și tabele  Texte orale/ scrise de informare generală, descriptive și narative, autentice sau adaptate 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare Competențe specifice Texte produse Elaborarea de texte orale/ scrise de lungime medie cu caracter descriptiv, narativ, argumentativ, de opinie Prezentarea orală/ relatarea în scris a unui fapt divers/ film/ întâmplări/ eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative Redactarea de texte funcționale simple și scurte  Descrieri de obiecte, persoane, situații  Narațiune orală/ scrisă  Texte argumentative  Texte de opinie  Texte funcționale scurte (scrisoare informală, mesaj e-mail) 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă Competențe specifice Texte produse Adecvarea limbajului la subiect și la interlocutor, cu utilizarea convențiilor folosite în comunicarea orală și scrisă Exprimarea, oral și/ sau în scris, a unor sentimente și reacții în cadrul unor interacțiuni orale și/ sau scrise referitoare la evenimente/ situații/ experiențe trăite sau aflate Formularea de idei/ păreri în cadrul unei discuții/ în mesaje de răspuns  Dialog  Mesaje/ scrisori personale 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare Competențe specifice Texte utilizate Redarea (oral și/ sau în scris), prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute Reducerea unui paragraf la o idee esențială Sintetizarea sub formă de schemă/ notițe a conținutului unui text scris/ mesaj oral Traducerea din limba ebraică în limba română/ din limba română în limba ebraică, oral și/ sau în scris, a unui mesaj/ text simplu cu ajutorul dicționarului Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă  Prospecte, instrucțiuni,  Texte de informare generală  Texte de informare generală  Tabele, diagrame III. CONȚINUTURI

TEME

Activități din viața cotidiană

Aspecte din viața contemporană (sociale, ecologice) Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional Cultura, sport, timp liber

Descoperiri științifice și tehnice

Educație, stil de viață, comportament social, opțiuni pentru carieră Hobby-uri

Mass-media Obiceiuri evreiești

Obiective turistice în Israel Relații interumane

Tinerii și viața comunitară

Universul adolescenței (cultura, sport) Viața contemporană

Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, expoziții)

Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber)

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Literele alfabetului și silabele

- literele ebraice cu silabele corespunzătoare (litere de mână și litere de tipar) Substantivul - "ieshi", "ein" "im" , "bli" " mutar" "asur" - acordul intre substantiv, gen și numerale - contracția de substantiv la masculin și feminin - contracția de substantive cu adjective - declinarea cu prepoziții - schimbarea de la singular la plural feminin - schimbarea de la singular la plural masculin - scrierea substantivului la singular si plural - structura "col " + substantiv la plural - substantivul cu prepoziție și adjectiv - utilizarea substantivului cu " kinur havur" (substituent de diminutiv) - structuri cu genitivul – “shel”, “al” - structuri cu acuzativul - ,,et’’ Adjectivul - acordul între substantiv și adjectiv Pronumele - "ata", "at", "anahnu" ,"atem", "aten" "hem" si "hen" - însemnarea pronumelor în propoziții Numeralul - numeralul cardinal de la 10-1000 - numerale feminine și masculine Structuri homofonice, polisemantice etc Prepoziții: - "shel" și "al", "et", "bishvil", "el" și "etzell", "al iad", "be", "me", "al", "le", "shel", "aharei" și "iml", ‘’lifnei she”, “aharei she”, “bli” - declinarea prepozițiilor: "me" , "biglali", "bishvil", " kmo", "etzem", "ben", "el", "le" ," shel" și "at", "le" ," shel" si "at" Prepoziții și conjuncții: : "im"," le", "be", "al", "le iad", "aval", ‘im” Adverbul - "ahi", „el”, „kidai le’’, „mutar”, „asur”, Expresii specifice si neregulate: - utilizarea cuvintelor stamim cu "shem hapoal": "efshar", "asur", "mutar", "lo tzarih" - "(lo) kedai", "naim", "kasha", "tov" - "kegon" Sructuri specifice: " kidai le", " lifnei she" "aharei she" Verbul - “ieshi”, “ein” - " be gizrat lamed iud zman avar" - "be binian" " nifal" "zman ove"(afirmativ, negativ, interogativ) - "be binian" "hitpael", "zman avar"(afirmativ, negativ, interogativ) - "be binian" "ifil" "zman ove"(afirmativ, negativ, interogativ) - "be binian" "piel" "zman atid": "siper", "diber" si "kibel"(afirmativ, negativ, interogativ) - "beinoni paul binian paal gizrat ashlemim" - "beinoni paul binian paal gizrat lamed iud" - "binian ifil gizrat ashlemim zman atid" - "binian ifil gizrat hashlemim zman avar" - "binian itpael gizrat ashlemim zman atid" - "binian itpael gizrat hashlemim zman avar" - "binian paal gizrat ain iud tzivui zman atid" - "binian paal gizrat ain vav zman atid" - "binian pall gizrat lamed hei zman atid" - "binian pall gizrat pei iud zman atid" - "binian piel gizrat ashlemim zman atid" - "binian piel gizrat hashlemim zman avar" - "diber", "binian piel" " zman avar" (afirmativ, negativ, interogativ) - "gur", lamad" "rutz", "catav" ,"cara", "ahal", "diber" ",sihek","binian paal" , "zman hove" (negativ ,interogativ ,afirmativ) - "iahol" cu "shem hapoal" - "laasot" - "lihtov" , la timpul trecut - "ratza" "binian paal" , timpul prezent " tzarich" , "iahol" - “binian paal”, “gizrat”, “haslemim”, “zman hove”, “rabim”, “rabot” - “binjan paal”, “gizrat haslemim”, “shem hapoal” - “gizrat”, “hashlemim”, “zman”, “hove” - biniam pie gizrat hashlemim si shem hapoal - binian hitpael gizrat hashlemim zman ove si sem hapoal - binian ifi gizrat hashlemim zman ove si sem hapoal - binian ifil gizrat ain vav zman avar - binian paal gizrat "ain vav" și "sem hapoal - binian paal gizrat pei iud zman ove si sem hapoal - binian paal, gizrat ashlemim zman avar - binian paal, gizrat lamed iud zman ove, shem hapoal - structurile "shem hapoal" "be binian" "paal" Sintaxa - propoziția afirmativă - propoziția completivă cu pronumele interogativ - propoziția concesiva - propoziția interogativa cu "ma?" "im mi?" - propoziția interogativă: De ce? Când? Unde? - propoziția nominală în trecut - propoziții cu "lean?", "eifo?" - propoziții interogaticve cu : De unde? Unde? Cine? Ce fel? - propozițiile cu ,,mishpatim stamiim" la timpul trecut, prezent și viitor - propozițiile cu cuvinte de legătură "siba": "mishum she", "mekevan she", "mipnei she" - propozițiile de tipul "mishpatei tahlit ve teur tahlit" - propozițiile de tipul "mishpatei tnai be hol hazmanim" - propozițiile formate cu prepoziția "at" - propozițiile interogative cu "eizo?" "eize?" "elu?" - propozițiile formate cu ajutorul cuvântului interogativ. Exemple: "mi ata?" ,"meain at?" - propozițiile nominale formate prin intermediul negativului și afirmativului. Exemple: "iesi" , "ein"" - structura " mishpatei siba" - concordanța propoziției nominale de gen și număr - folosirea complementului - concordanța timpurilor - vorbirea directă si vorbirea indirectă

FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII

a accepta și a refuza o ofertă/ invitație

a argumenta/ justifica opinii/ puncte de vedere personale a caracteriza persoane, fapte, acțiuni

a cere permisiunea de a întrerupe o conversație a cere scuze

a cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj a cere și a da detalii și explicații

a cere și a oferi informații de orientare în spațiu. a comenta păreri

a compara acțiunile prezente cu cele trecute

a compara stări, acțiuni și fapte prezente cu cele trecute a comunica în societate

a contrazice opiniile altora a convinge

a da instrucțiuni a da sfaturi

a da și a solicita informații

a descoperi și a exprima emoții a descoperi și exprima atitudini

a descrie persoane, locuri, evenimente;

a exprima atitudini emoționale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere a exprima cauze și consecințe

a exprima compasiunea a exprima decizii

a exprima intenții, dorințe, preferințe a exprima interdicția de a face ceva

a exprima o hotărâre sau o promisiune a exprima obligația de a face ceva

a exprima opinii/ puncte de vedere personale a exprima preferințe

a exprima propuneri

a exprima puncte de vedere personale. a exprima refuzul, a argumenta refuzul

a exprima satisfacția/ insatisfacția față de un punct de vedere a exprima surpriza, curiozitatea, teama, îndoiala

a exprima și a argumenta refuzul de a face o acțiune a exprima și a solicita o opinie

a face prezentări

a face urări cu o anumită ocazie a formula concluzii

a încuraja, a avertiza pe cineva a întrerupe în mod politicos

a oferi informații despre programul zilnic/ săptămânal (orar școlar, materii școlare etc.); a oferi și a solicita informații de ordin personal;

a oferi și a solicita informații despre prețuri, alimente etc.

a oferi și a solicita informații legate de completarea unui formular a oferi un obiect în mod politicos

a raporta a saluta

a solicita/ oferi informații despre diverse evenimente;

a solicita informații despre ce fac diverse persoane (în prezent, în trecut) a solicita opinii/ puncte de vedere personale

a solicita repetarea și reformularea

a solicita și a formula propuneri, sugestii a solicita și a oferi informații generale;

a solicita și acorda/ refuza permisiunea de face ceva a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul

a trage concluzii

a utiliza formule adecvate contextual de inițiere, întreținere și încheiere a unei conversații (inclusiv telefonice)

ași exprima acordul/ dezacordul NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume. C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ BACALAUREAT 2011 TIP PROGRAMĂ: PROFIL TEOLOGIC ȘI PEDAGOGIC PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ (PROFIL TEOLOGIC ȘI PEDAGOGIC) I - OKUMA – ANLAMA -Bir olay yaz1s1n1 anlaml1 bir șekilde okuyabilme, -Hikâye türünün özeliklerini kavrayabilme, -Metin içinde cümleyi tan1yabilme, -Bir manzumeyi özeliklerine göre okuyabilme, -Manzume ile düzyaz1 aras1ndaki fark1 kavrayabilme, -Paragraf ve paragraftaki düșünceyi kavrayabilme, -Bir șiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek, -Bir șiirin șekil ve anlam özelliklerini kavrayabilme, -Olay yaz1lar1nda sebep-sonuç ilișkisini kavrayabilmek, -Olay yaz1lar1n1 meydana getiren unsurlar1 kavrayabilme(yer,zaman,olay ve kișiler) -Sevilen bir șiiri ezberlemeyebilme, -Olay yaz1lar1 ile fikir yaz1lar1 aras1ndaki fark1 kavrayabilme, -Bir metnin yard1mc1 fikirlerini ve ana fikrini bulabilme, -Plân ve plân1n yararlar1n1 kavrayabilmek, -Bir metindeki olaylar1 karș1lașt1rarak benzer ve farkl1 yanlar1 kavrayabilme, -Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme,okuma,gözlem…) -Okunan bir yaz1daki sebep-sonuç ilișkilerini kavrayabilme, -Bir metnin dil ve anlat1m(üslüp) özelliklerini kavrayabilme, -Bir manzumenin ana temas1n1 kavrayabilme, -Sözlü ve yaz1l1 ifade aras1ndaki benzer ve farkl1l1klar1 kavrayabilme. II – ANLATIM A) SÖZLÜ ANLATIM B) YAZILI ANLATIM -Dogru ve düzgün konușabilmek, -Türkçe derslerindeki her türlü faaliyetlere kat1labilmek ve var1lan sonuçlar1 anlatabilmek ve aç1klayabilmek, yazabilmek, yazabilmek, -Bir tart1șmaya kat1labilmek, -Görülen veya yașanan olaylarla ilgili duygu ve düșüncelerini anlat1p,yazabilmek, -Atasözlerini,özdeyișleri ve deyimleri aç1klayabilmek, -Çevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylar1n1 anlat1p yazabilmek, -Özel mektup,iș mektubu,dilekçe ve telegraf yazabilmek, -Paragraflardaki düșünceleri aç1klayabilmek, -Olay veya kiși tasvirleri yapabilmek (sözlü ve yaz1l1), -Topluluk karș1s1nda aç1ș konușmas1, kapan1ș konușmas1 yapabilmek, -Yaz1lar1n1 uygun bir plâna göre geliștirebilmek, -Okuduklar1ndan notlar alabilmek, -Konușmalar1n1 uygun bir plâna göre geliștirebilmek, -Kompozisyon çeșitlerini (yaz1l1 ve sözlü kompozisyon) kavrayabilmek, -Bir fikir yaz1s1 yazabilmek. III - DiL BiLGiSi(GRAMER) KONULARI A) SES BiLGiSi -Türkçe’deki sesli ve sessiz harfleri tan1yabilmek, -Büyük ünlü uyumu kural1n1 kavrayabilmek, -Küçük ünlü uyumu kural1n1 kavrayabilmek, -Ünsüzlerin benzeșmesi kural1n1 kavrayabilmek, -Ünlü düșmesi kural1n1 kavrayabilmek, -Süreksiz sert ünsüzlerin yumușamas1 kural1n1 kavrayabilmek, -Türkçe’de bașta ve sonda bulunmayan ünsüzleri tan1yabilmek, -Seslerin birleșmesini,hece ve hece çeșitlerini kavrayabilmek. B) KELiME BiLGiSi -Türkçe’deki kelime türlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin yap1lar1, isim tamlamalar1, isimlerin çeșitleri s1fatlar ve s1fatlar1n yap1lar1, s1fatlar1n çeșitleri s1fat tamlamalar1, zamirler ve zamirlerin yap1lar1, zamirlerin çeșitleri, zarflar ve zarflar1n yap1lar1, zarflar1n çeșitleri, fiiller ve fiillerin yap1lar1, fiillerde kip,zaman ve kiși, yap1lar1na göre fiiler, edatlar baglaçlar, ünlemler. C) CÜMLE BiLGiSi -Anlamlar1na göre cümle çeșitlerini kavrayabilmek olumlu cümleler, olumsuz cümleler, soru cümleleri, ünlem cümleleri, șart cümleleri. -Yap1lar1na göre cümle türlerini kavrayabilmek basit cümle, bileșik cümle, s1ral1 cümle, bagl1 cümle, s1ral1-bagl1 cümle. Cümlenin ögelerini kavrayabilmek. özne yüklem zarf tümleci dolayl1 tümleç belirtili nesne belirtisiz nesne D) ANLAM BiLGiSi -Türkçe kelimelerin anlam özelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gerçek anlam1, Kelimelerin mecaz anlam1, Kelimelerin terim anlam1, Kelimelerin deyim anlam1, Z1t anlaml1 kelimeler, Eș anlaml1 kelimeler. E) YAPI BiLGiSi EKLER Yap1m ekleri Çekim ekleri(isim ve fiil çekim ekleri) Basit kelime Türemiș kelime Bileșik kelime F) EDEBÎ BiLGiLER -Yaz1 türlerini kavrayabilmek. Roman ve roman çeșitleri Hikâye Masal Tiyatro ve çeșitleri, Destan, Șiir ve șiir çeșitleri, Gezi yaz1lar1, Nutuk Makale F1kra, Sohbet -Edebiyat1n1n tan1m1 ve konusu -Türk edebiyat1’n1n devirleri -Edebiyatta ifade tarzlar1(Sözlü ifade-Yaz1l1 ifade) -Șiirle ilgili bilgiler, Söz sanatlar1(Benzetme,mübalaga,Tenâsüb…) -Halk edebiyat1 ve özellikleri, -Halk edebiyat1 naz1m șekilleri -Klâsik Türk edebiyat1 ve özellikleri G) iMLA VE NOKTALAMA

-Büyük harflerin imlas1

-Özel isimlerin imlas1,

-Eklerin imlas1,

-Yabanc1 kelimelerin imlâs1, Nokta

Virgül Noktal1 virgül T1rnak ișareti iki nokta Soru ișareti Ünlem ișareti

NOT: 1. Mecidiye Kemal Atatürk ilahiyat ve Pedagoji Lisesi’nde Türkiye Cumhuriyeti Millî Egitim Bakanl1g1 taraf1ndan olușturulan komisyon taraf1ndan yaz1lan ders kitaplar1 okutulmaktad1r.

2. Okulumuzda teoloji ve pedagoji bölümlerde ayn1 müfredat program1 uygulanmaktad1r.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

SLOVENSKÝ JAZYK A LITERATÚRA

Pre reálny a humanitný smer lýceí s vyucovacím jazykom slovenským:

I. Slovenská literatúra 1. Text. Všeobecnosti - prvky komunikacnej situácie (vysielatel', prijímatel', správa, kód, kontext); - funkcie komunikácie - literárny / neliterárny text - text a kontext - témy a literárne motívy - literatúra a iné druhy umenia 2. Próza a) epická próza vysvetlenie pojmov; vývoj a typológia (romantická, realistická a fantastická próza) b) epické žánre (umelá rozprávka, povest', novela, historická, fantastická; psychologická; román klasický, súcasný; román do druhej svetovej vojny). c) štruktúra epického textu - zložky epického textu (autor, rozprávac, postavy, citatel') - druhy rozprávaca v epickom texte (vševedúci rozprávac, postava – rozprávac, oko kamery; rozprávanie v 1. a 3. osobe - kompozícia epického diela; dej, konflikt, fázy deja, rámcové rozprávanie, - postavy - druhy postáv (hlavné, vedl'ajšie, epizodické; charaktery, postavy typ; spôsoby charakterizovania postavy). d) jazyk epického diela - spôsoby rozprávania: rozprávanie, dialóg, opis - rec postáv, priama a nepriama rec, polopriama rec. 3. Poézia a) vysvetlenie termínu; rozvoj (baroková, klasicistická, romantická, realistická; symbolizmus, modernizmus), typológia (lyrická a epická poézia) b) štruktúra lyrického diela - komunikácia v básnickom texte (lyrický subjekt; vzt'ah autor – lyrický subjekt) c) jazyk lyrického diela - charakteristiky umeleckého jazyka (sugestívnost', expresívnost',at'.) - básnická obrazotvornost' - umelecké prostriedky (enumerácia, antitéza, synkretizmus, opakovanie, refrénovitost', recnícka otázka, recnícke zvolanie, epiteton, metafora) - verš, sloha, vol'ný verš, metrický rozmer, rým, rytmus. 4. Dráma a) vysvetlenie pojmu b) žánre (komédia, tragédia, cinohra) c) štruktúra dramatického textu - kompozícia dramatického textu: výstup, scéna, obraz, replika, scénické poznámky, dramatická postava, spôsoby charakterizovania d) jazyk drámy; expresívnost' v dramatickom texte, osobitosti, výstavby dialógu v dramatickom texte; monológ. - jazyk postáv ako spôsob charakterizovania dramatického diela 5. Literárne obdobie - klasicizmus - romantizmus - realizmus - medzivojnové obdobie 6. Kanonickí autori: Ján Kollár (Slávy dcéra), Ján Hollý (Svätopluk), Andrej Sládkovic (Marína, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Král' (Zakliata panna vo Váhu a divný Janko), Ján Chalupka (Kocúrkovo), Ján Botto (Smrt' Jánošíkova), J. M. Hurban (Olejkár), P. O. Hviezdoslav (Hájnikova žena), M. Kukucín (Neprebudený, Dom v stráni), B. Slancíkova Timrava (Tapákovci, Skúsenost'), J. Gregor Tajovský (Do konca, Maco Mliec, Statky – zmätky), I. Krasko (Otcova rol'a), J. Jesenský (Strach, Vyhnali ma), L. N. Jége (Adam Šangala), Hronský (Jozef Mak). M. Urban (Živý bic). Fr. Švantner (Malka), Dobroslav Chrobák (Drak sa vracia), M. Figuli (Tri gaštanové kone), I. Stodola (Jožko Púcik a jeho kariéra), J. Kostra , (Peniažtek), P. Jaroš (Tisícrocná vcela), M. Rúfus (Modlitbicky), Rudolf Jašík (Mftve oci), František Hecko (Cervené víno), V. Šikula (S Rozárkou), Slovenská literatúra v Rumunsku (Adam Suchánsky, Ondrej Štefanko, Dagmar Mária Anoca, Pavol Bujtár). II. Jazyk a komunikácia - uplatnenie pravopisných, ortoepických, interpunkcných, morfologicko-syntaktických noriem - vhodné používanie lexikálno-sématických jednotiek - hláskoslovie - rytmický zákon hlásky - delenie hlások - znelostná asimilácia III. Lexikológia - náuka, tvorenie slov, slovo, synonymá, antonymá, homonymá - triedenie slovnej zásoby - frazeológia a význam slov IV. Štylistika - štýly - funkcné texty C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ BACALAUREAT 2011 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ Sadržaj programa srpskog jezika i književnosti 1. Narodna književnost : ( Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine). Lirske pesme. Podela ( poslenicke, mitološke, obredne, prigodne, ljubavne, šaljive). Lirsko – epske pesme. ( Hasanaginica). Epske pesme. ( Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija). Pripovetke. ( U cara Trojana kozje uši, Ero i Turcin). 2. Strednjovekovna književnost : Sveti Sava: Život i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic: Život i prosvetiteljsko delo. 3. Književnost doba romantizma : Vuk Stefanovic Karadžic. Rad na reformi književnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegoš. Život i pesnicko delo ( Gorski vijenac – opšti prikaz); Branko Radicevic ( Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti – književni komentar); Dura Jakšic ( Na Liparu – književni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj ( Dulici, Dulici uveoci – opšti prikaz); Laza Kostic ( Santa Maria della Salute – književni komentar). 4. Realizam : Laza Lazarevic ( Sve ce to narod pozlatiti – književni komentar); Vojislav Ilic ( U poznu jesen, Grm – književni komentar); Radoje Domanovic ( Danga – književni komentar): Aleksa Šantic ( Mi znamo sudbu – književni komentar). 5. Novi realizam : Borisav Stankovic ( Necista krv – opšti prikaz); Petar Kocic ( Jazavac pred sudom – opšti prikaz ); Branislav Nušic ( Gospoda ministarka – književni komentar). 6. Moderna poezija : Jovan Ducic ( Morska vrba – književni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu – književni komentar). 7. ​ Književnost XX - og veka : Ivo Andric ( Most na Žepi – književni komentar, Na Drini cuprija – opšti prikaz ); Miloš Crnjanski ( Seobe – opšti prikaz); Desanka Maksimovic ( Strepnja, Krvava bajka – književni komentar); Veljko Petrovic ( Ratar – književni komentar); Branko Copic ( Bašta sljezove boje – književni komentar); Dobrica Cosic ( Koreni – opšti prikaz); Stevan Raickovic ( Kamena uspavanka – književni komentar); Vasko Popa ( Patka – književni komentar).

Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udžbenika za VIII razred : Recnik. Sintaksa. Morfološka analiza .

Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i književnosti:

 raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;  primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije književnosti;  raspoznavanje osobenosti književnih pravaca;  raspoznavanje i obrazloženje stilskih razlika u pismenom izražavanju;  poznavanje imena književnih likova, njihovog mesta i uloge u književnim delima;  poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog izražavanja;  elaboracija književnog komentara, karakterizacije književnih likova, komparativno prikazivanje dva književna dela, dva pisca ili dva književna perioda, sintezu književne delatnosti pojedinih pisaca;  argumentovanje poznavanja osnovnih književnoteorijskih pojmova.

Literatura:

Srpski jezik i književnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i književnost, X razred, 2006. Srpska književnost, XI razred, 1997.

Srpska književnost, XII razred, 1995.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

1. A követelmények a képességekre, a kompetenciákra, az alkalmazott ismeretekre irányulnak az érvényes tantervben megjelölt képességterületeken. I. Kommunikációs képességek • Tudatos nyelvi viselkedés • Helyes anyanyelvhasználat szóban és írásban • Véleménynyilvánítás szóban és írásban II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei • Az irodalmi szövegnek mint nyelvi alkotásnak a megragadása; • A szöveggel való viszony megteremtése, értelmezési szempontok megfogalmazása, háttérismeretek mozgósítása, saját olvasat létrehozása; • Az értéklátás képessége; • A nyelvi kulturális hagyományok felismerése az írásban és az olvasásban; • Kulturális tájékozottság: kapcsolatteremtés az olvasott muvek között korszak, stílusirányzat alapján; 2. Részletezett kimeneti követelmények

I. Kommunikációs képességek

Kompetenciák, képességek Tartalmak 1. Közlési helyzetek, nyelvváltozatok, nyelvi regiszterek felismerése és használata. Stiláris követelmények felismerése és alkalmazása a nyelvhasználatban. 1.1 A nyelvi közlés tényez6i (adó, vev6, csatorna, kód, üzenet, kontextus), funkciói (ismeretközl6, érzelemkifejez6, felhívó, kapcsolatteremt6, metanyelvi, stilisztikai). 1.2 Mindennapi kommunikáció (párbeszéd, monológ); nyilvános kommunikáció; tömegkommunikáció. 1.3 Rétegzettség és norma a nyelvhasználatban (köznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tájnyelvi változatok); a nyelvváltozatok eltér6 kifejezési formái. 1.4 Stílusrétegek, stílusárnyalatok (társalgási, tudományosszakmai, publicisztikai, hivatalos, szépirodalmi). 1.5 Stíluselem, stílushatás; állandó és alkalmi stílusérték; denotatív és konnotatív jelentés. 2. A szövegértés képessége. A szövegszeriiség felismerése és alkalmazása a szövegalkotásban. 2.1 A szöveg. Szövegszervez6 eljárások. Szövegszerkezet, szövegösszefüggés, grammatikai kapcsolóelemek, szövegjelentés (tételmondat, kulcsszó, témahálózat). 2.2 Szövegtípusok, szövegmufajok (elbeszél6, leíró, érvel6; hivatalos írásmuvek: hivatalos levél, szakmai önéletrajz; levél).

Kompetenciák, képességek Tartalmak 3. Az érvelo-meggyozo, értekezo szövegek felismerése; érvelés szóban és írásban. 3.1 Érvel6-meggy6z6, értekez6 szövegek (szónoklat, értekezés). 3.2 Az érvel6-meggy6z6, értekez6 szöveg jellemz6i: szókincs, terminológia, az érvelés technikája (érvek, ellenérvek; deduktív, induktív érvelés; bizonyítás, cáfolat). 4. Tudatos nyelvi magatartás: helyes beszéd és a helyesírási készség miiködtetése; a nyelvhelyességi vétségek és stílustalanságok, stílustörések felismerése és javítása. 4.1 Szóbeli és írott szövegek jellemz6i. 4.2 A kommunikációs helyzethez és a tárgyhoz igazodó megnyilatkozás. 4.3 A magyar helyesírás alapelvei (a kiejtés, a szóelemzés, a hagyomány és az egyszerusítés elve); az egybeírás és különírás szabályai; a tulajdonnevek írásának szabályai; az idegen szavak helyesírása; a központozás szabályai. 5. Véleményalkotás különbözo kommunikációs helyzetekben és adott szöveggel kapcsolatosan; a vélemény kifejtése összefüggo szövegben (szóban és írásban). 5.1 Vélemény, magyarázat; információk kiemelése, összefüggések megragadása, elfogadás, elutasítás megfogalmazása. 6. Bibliográfia használata a tájékozódásban, az önálló szövegalkotásban. 6.1 Könyv- és könyvtárhasználat; a forráshasználat etikai normái és formai kötöttségei; idézés, hivatkozás.

II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei

Kompetenciák, képességek Tartalmak 1. Az értéklátás képessége, saját olvasat létrehozása. 1.1 Esztétikai tapasztalat, esztétikai érték, megjelenített értékek, értékrend, értékszerkezet. 1.2 Esztétikai min6ségek: fenséges, alantas, tragikus, elégikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus, abszurd, groteszk, tragikomikus. 1.3 Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elégikus, tárgyilagos. 2. A nyelvi, kulturális hagyományok felismerése szépirodalmi szövegekben, tájékozódás az irodalmi korszakokban és stílusokban. 2.1 Irodalmi kánon, korstílus, stílusjegyek.

Kompetenciák, képességek Tartalmak 3. Irodalmi formák és kódok felismerése és értelmezése. 3.1 Szóképek: metafora, megszemélyesítés, szinesztézia, allegória, metonímia, szimbólum. Hasonlat. Vándormotívum, archetípus. Alakzatok: ismétlés, ellentét, kihagyás, felcserélés, gondolatpárhuzam. 3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsúlyos ritmus, id6mértékes ritmus, rím és rímfajták. Balassi-strófa, szonett. 3.3 Tér- és id6szerkezet az epikai, lírai, drámai alkotásokban. 3.4 Epikai mufajok: eposz, ballada, legenda, novella, regény, napló, irodalmi levél. 3.5 Lírai mufajok: dal, epigramma, óda, himnusz, költ6i levél, életkép, elégia, leíró költemény. 3.6 Drámai mufajok: tragédia, tragikomédia, drámai költemény. 4. Narrációs eljárások felismerése és értelmezése epikus miivekben (történetalakítás: metaforikus, metonimikus; részletezés, siirítés, jelenetezés; a folytonosság és megszakítottság alakzatai; téridoszerkezet, idokezelés; hosteremtés; elbeszéloi nézopontok, elbeszéloi és szereploi szólamok, nézopontváltás). 4.1 Elbeszélés és tanítás a legendában és a tézisregényben. 4.2 H6steremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történeti tárgyú muballada, történelmi regény). 4.3 Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél, szentimentalista énregény). Az elbeszél6i ént létrehozó narrációs eljárások. 4.4 Történetalakítás és id6kezelés a romantikus, realista, klasszikus modern epikus alkotásokban. 4.5 Romantikus, realista, naturalista, modern emberkép az epikus alkotásokban. 5. Elbeszéloi formák játékának felismerése és értelmezése. 5.1 Elbeszél6i formák játéka: elbeszél6i modalitás, intertextualitás. 5.2 Imitáció a barokk eposzban. 6. A lírai én változatainak felismerése és értelmezése. 6.1 A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai (keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista, romantikus, modern). 6.2 Lírai én a romantikában (teremt6 zseni, látnok, hasonmás), a klasszikus modernségben (az én felnövesztése, az én megsokszorozódása), a kés6 modernségben (az én megsokszorozódása, az én háttérbe húzódása, önértelmezés). 7. A lírai beszéd változatainak felismerése és értelmezése. 7.1 Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség. 7.2 Egyszólamúság, többszólamúság, önmegszólítás. 7.3 Allegorikusság, szimbolikusság, tárgyiasság.

Kompetenciák, képességek Tartalmak 8. Az imitációelv miiködésének, a költoszerep és imitáció összefüggéseinek felismerése a lírai alkotásokban. 8.1 Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra, szentencia), imitáció és verselés (klasszikus id6mértékes verselés: hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és mufajok (óda, elégia, epigramma). 8.2 Imitáció a humanista és klasszicista lírában. 9. Intertextuális viszonyok felismerése és értelmezése lírai szövegekben. 9.1 Az intertextualitás eljárásai: idézés, rájátszás, utalás. 10. A drámai mii jellemzoinek a felismerése és értelmezése. 10.1 Cselekmény, konfliktus, szerepl6k rendszere, drámai h6s, szerkezet, beszédfajták. 11. A drámaváltozatok kulturális összefüggéseinek felismerése és értelmezése. 11.1 A romantikus dráma. 11.2 Eszmetörténeti összefüggések a drámai költeményben. 11.3 A cselekmény, konfliktus, h6s átértelmez6dése a 20. századi drámában.

Ajánlott szerzok listája :

Ady Endre, Áprily Lajos, Arany János, Babits Mihály, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály, Dsida Jen6, Esterházy Péter, Jókai Mór, József Attila, Kányádi Sándor, Kármán József, Katona József, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kosztolányi Dezs6, Kovács András Ferenc, Kölcsey Ferenc, Krúdy Gyula, Kuncz Aladár, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Németh László, Ottlik Géza, Örkény István, Janus Pannonius, Pet6fi Sándor, Pilinszky János, Radnóti Mikós, Szabó L6rinc, Tamási Áron, Tóth Árpád, Székely János, Szilágyi Domokos, Szilágyi István, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós, Weöres Sándor

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Richtlinien für die Abiturprüfung 2011 Deutsche Sprache und Literatur

Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mündliche Prüfung abzulegen.

Anforderungen

Die Prüflinge sollen Fähigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen können:

 Wissen, selbständiges Denken, Urteilsfähigkeit und Darstellungsvermögen;  Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geübter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang;  Selbständiges Erklären, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbständiges Anwenden und Übertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte;  Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbständigen Lösungen, Begründungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;  Lebensgefühl der literarischen Epochen und Verständnis für die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erörterungen miteinzubeziehen;  Fähigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erörtern;  Fähigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen;  Fähigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefühl der Moderne anzustellen;  Fähigkeit einige schriftliche Umgangsund Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen;  Fähigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und darüber hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen;

Inhalte:

a. Literatur:  Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. G.E.Lessing als Vertreter der Aufklä7rung. G.E.Lessing: Nathan der Weise.  Sturm und Drang: Lebensgefühl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.  Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszüge).  Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.  Realismus: Wesenszüge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.  Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Büchner, B.Brecht, Fr. Dürrenmatt  Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand von literarischen Texten.  Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklärung bis zur Gegenwart. b. Grammatik/Sprachbetrachtung:

Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz.

3. Die schriftliche Prüfung Die schriftliche Prüfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden drei Aufgaben mit Unterpunkten gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prüfung bekannt gegeben. Bewertet wird:  angemessene Behandlung des Themas;  strukturierte und differenzierte Argumentation;  Transfervermögen;  zweckmäßige Gliederung der Arbeit;  Beachtung der sprachlichen Normen; Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung beträgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben. 4. Die mündliche Prüfung Die mündliche Prüfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prüfungsordnung. Anforderungen:  zusammenhängende Äußerung zu einem gegebenen Thema;  Prüfungsgespräch über größere fachliche Zusammenhänge;  Textinterpretation; Bewertet wird:  inhaltliche Qualität des Prüfungsgespräches;  Transfervermögen;  sprachliche Bewältigung der gestellten Aufgaben;

Die Abiturprüfung in den beiden Spezialabteilungen am „Colegiul German Goethe“ in Bukarest und am „Liceul Teoretic Nikolaus Lenau“ wird in allen Prüfungsfächern (außer dem Fach Rumänisch für welches die Bestimmungen der rumänischen Prüfungsordnung gelten) gemäß der von beiden Seiten genehmigten Prüfungsordnung durchgeführt.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA RUSĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA RUSĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învățământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, absolvenții de liceu, toate profilurile și specializările, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba rusă în cadrul Probei C, de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal.

Această probă se susține în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:

a. proba de înțelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală.

Tipuri de programă

Luând în considerare specificitatea programelor școlare de limba rusă ca limbă modernă pentru învățământul liceal, în funcție de statutul disciplinei și de alocările orare aferente din planurile-cadru ale diferitelor filiere/ profiluri/ specializări sau calificări profesionale (în cazul liceului tehnologic), la disciplina limba rusă ca limbă modernă 1 ca limba modernă 2 sau ca limba modernă 3 examenul de bacalaureat 2011 se va desfășura după următoarele tipuri de programe:

 Programe pentru LIMBA MODERNĂ 1

• Programa 1A , valabilă pentru: ✓ absolvenții de liceu, filierele teoretică și vocațională, toate profilurile și specializările. • Programa 1B , valabilă pentru: ✓ absolvenții de liceu, filiera tehnologică, ruta directă și ruta progresivă, toate calificările profesionale.  Programe pentru LIMBA MODERNĂ 2 • Programa 2A , valabilă pentru: ✓ absolvenții de liceu, filierele teoretică și vocațională, toate profilurile și specializările. • Programa 2B , valabilă pentru: ✓ absolvenții de liceu, filiera tehnologică, ruta directă, toate calificările profesionale; ✓ absolvenții de liceu, filiera tehnologică, ruta progresivă, calificările profesionale tehnician în activități de comerț , tehnician în gastronomie , organizator banqueting , tehnician în hotelărie .  Programe pentru LIMBA MODERNĂ 3 (care înlocuiește, după caz, limba modernă 2 sau limba modernă 1) • Programa 3 , valabilă pentru: ✓ absolvenții de liceu (toate filierele, profilurile, specializările/ calificările profesionale) care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a;

absolvenții de liceu, filiera tehnologică, ruta progresivă – toate calificările profesionale care în

școala de arte și meserii și în anul de completare nu au studiat limba modernă 2.

LIMBA MODERNĂ 1

PROGRAMA 1A – LIMBA MODERNĂ 1, FILIERELE TEORETICĂ ȘI VOCAȚIONALĂ

I. COMPETENȚE DE EVALUAT Competențele de evaluat sunt specificate prin raportare la competențele generale și specifice prevăzute de programele școlare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a – a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor profiluri și specializări din cadrul filierelor teoretică și vocațională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 și 5959/ 22.12.2006, după cum urmează: Competențe generale 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare Competențe specifice NOTĂ: Filierele teoretică și vocațională prezintă un corp comun de competențe specifice, neevidențiate prin tehnoredactare. Pentru specializarea filologie – din cadrul filierei teoretice, profil umanist – corpului comun de competențe i se adaugă și competențele marcate prin asterisc (*) și corp de literă cursiv , prezentate în tabel sub linia punctată. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj audiat sau citit 1.2 Selectarea ideilor principale/ a informațiilor cheie/ a detaliilor specifice din texte audiate sau citite, referitoare la probleme din domenii de interes general și din domeniul de specializare 1.3 Corelarea, în mod coerent, a mai multor informații din diverse părți ale unui text/din texte diferite, în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru 1.4 Identificarea – în mesaje orale și scrise, de tipuri și conținuturi diverse, – a unor puncte de vedere, opinii, atitudini și sentimente exprimate, pentru a le raporta la propria experiență 1.5 Decodarea sensului unor elemente de vocabular nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni 1.6 Analizarea unor situații descrise în texte audiate/ citite, în scopul formulării de soluții/ al luării unor decizii *1.7 Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, fundalul acțiunii, voce auctorială, narațiune la pers. I și a III-a)/ a unor mijloace de expresie artistică (simboluri, metafore etc.) 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare 2.1 Relatarea coerentă – oral/ în scris – sub formă de povestire/ descriere, a unor fapte, evenimente, situații reale sau imaginare, a unor aspecte privind persoane sau locuri din domenii de interes general/ din domeniul de specializare 2.2 Prezentarea, oral în scris, a conținutului unui film, al unei cărți// relatarea unor evenimente/ experiențe personale – cu formularea de idei, de opinii sau de puncte de vedere proprii și susținerea acestora cu argumente/ exemple pertinente 2.3 Elaborarea unui eseu argumentat logic și susținut cu exemple pertinente din experiența personală sau preluate din alte surse 2.4. Redactarea de texte funcționale variate (scrisoare personală, scrisoare de intenție, invitație, felicitare, C.V. etc.), cu folosirea de conectori, respectând convențiile specifice 2.5 Utilizarea convențiilor folosite în comunicarea orală și scrisă – formală și informală – adecvând formatul și limbajul la context și la tipul de text 2.6 Oferirea și solicitarea, oral/în scris, de informații și de instrucțiuni clare și precise pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru 2.7 Completarea de formulare de uz curent și specifice domeniului de specializare *2.8 Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/ convingătoare *2.9 Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1 Participarea la conversații, folosind un limbaj adecvat funcțional la context și respectând normele socio-culturale, în funcție de rolul asumat în comunicare și de relația cu interlocutorul/ interlocutorii 3.2 Solicitarea și oferirea de reformulări/ clarificări/ explicații, în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise, cu respectarea convențiilor specifice 3.3 Susținerea unui punct de vedere în cadrul unei discuții orale/ al unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes general sau din domeniul de specializare 3.4 Formularea, oral/ în scris, a unor ipoteze sau de răspunsuri adecvate la ipoteze emise de ceilalți 3.5 Oferirea de răspunsuri, oral sau în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opțiunile 3.6 Solicitarea – oral/ în scris, adresată interlocutorului – de a formula idei, opinii, păreri, respectiv oferirea de răspunsuri/ comentarii adecvate la acestea 3.7 Redactarea de mesaje de răspuns pe diferite teme, către diverși destinatari, în diferite scopuri de comunicare (pentru a obține ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului și a limbajului la subiect și la receptor 3.8 Solicitarea și oferirea de răspunsuri concrete și de ordin personal în situație de interviu *3.9 Susținerea cu argumente și contraargumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuții/ al unui schimb de mesaje scrise pe teme culturale/ literare 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1 Traducerea din limba rusă în limba română/ * din limba română în limba rusă , a unui text autentic sau adaptat, de lungime și dificultate medie, din domenii de interes general/ din domeniul de specializare 4.2 Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă *și a vorbirii in directe în vorbire directă , cu respectarea convențiilor impuse de specificul situației de comunicare 4.3 Rezumarea în scris, într-un un număr determinat de cuvinte/ enunțuri, a unui text citit 4.4 Transferul de informații factuale, din texte referitoare la domeniul de specializare, în diverse forme de prezentare *4.5 Rezumarea, oral/ în scris, – într-un număr determinat de cuvinte/ enunțuri – a esențialului dintr-un text citit (literar/ nonliterar) *4.6 Parafrazarea unui citat, folosind exemple personale/prin raportare la propria experiență *4.7 Raportarea unui mesaj literar la propria persoană/ la experiența personală II. CONȚINUTURI ( 1)

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competențelor de receptare/ de producere/ de mediere/ de transfer a(al) mesajelor, precum și a competențelor de interacțiune în comunicare – în registrul oral/ scris – sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general. Selecția temelor este alcătuită pe baza programelor școlare pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor filiere/ profiluri/ specializări, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 și 3488/ 23.03.2006, după cum urmează:

Domeniul personal

- Viața personală (date personale, familie, sănătate, stil de viață, factori de risc, comportament social, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri) - Relații interpersonale / interumane / profesionale, viața de echipă - Universul adolescenței (cultură, sport, activități de timp liber etc.) - Pregătirea pentru viața activă (proiecte de dezvoltare personală și de inserție socială) Domeniul public - Țări și orașe – România în context european - Aspecte din viața contemporană (socio-economice, culturale, științifice, tehnice, ecologice etc.) - Tinerii în viața comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri - Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă - Generația tânără și tehnologia informației Domeniul ocupațional - Universul profesiilor. Aspecte legate de viitorul profesional și de profesiuni: activități principale, locuri de muncă - Produse și servicii (pașapoarte, viză, declarație vamală, poștă, transport, cazare, asistență medicală, cumpărături). Calitatea serviciilor și a produselor Domeniul educațional. Cultură și civilizație rusă - Oferte educaționale în domeniul de specializare. Instituții de învățământ superior de profil din Rusia - Descoperiri științifice și tehnice - Itinerare turistice și spirituale în spațiul de cultură și civilizație rusă - Patrimoniu cultural rus și universal (în funcție de specializare). Repere ale spațiului de cultură și civilizație rusă – trecut și prezent. - Viața culturală și lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii și artelor plastice din Rusia (sec. XIX) - Mari scriitori ruși – viața și universul creației (prezentare generală): A.S. Pușkin, M.Iu. Lermontov, N.V. Gogol, I.S. Turgheniev, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S.A. Esenin, * B.L. Pasternak sau M.A. Bulgakov , * A.A. Ahmatova sau * M.I. Țvetaeva . A.C. TTywK11H («EBreH11ti OHer11H», * llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy ); M.JO. JlepMoHToB («,DeMoH» 11J111 «repoti Hawero BpeMeH11», *llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy ); * H.B.I'ozollb (oâ1o npou36eâe1ue no 6b6opy) ; H.C. TypreHeB (oAHo npo113BeAeH11e no Bh6opy); A.TT. qexoB (oA11H paccKa3 no Bh6opy, oAHa nbeca no Bh6opy); Jl.H. ToJ1cToti («BotiHa 11 M11p», *«A11a Kape1u1a» ); <l>.M. ,DocToeBcK11ti (oAHo npo113BeAeH11e no Bh6opy), C.A. EceH11H (* llupuKa , oAHo cT11xoTBopeH11e no Bh6opy); * A.A. AxMamo6a ( llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6 h 6opy ) 11J111 * M.M. �6emae6a ( llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6 h 6opy ); * E.Jl. Tlacmep1aK («/(oKmop )Ku6azo») 11J111 * M.A. EyllzaKo6 («Macmep u Mapzapuma») . - *Curente literare (romantism, realism, modernism) – prezentare generală, reprezentanți. - *Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, personajul feminin. - *Dialogul culturilor. Interferențe culturale româno-ruse (1) Elementele de conținut evidențiate prin asterisc (*) și corp de literă cursiv sunt numai pentru absolvenții specializării filologie din cadrul filierei teoretice, profil umanist. ACTELE DE VORBIRE și STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/ temelor menționate mai sus sunt cele prevăzute de programele școlare de limba rusă ca limba modernă 1, în vigoare pentru ciclurile inferior și superior ale liceului, corespunzătoare diferitelor profiluri și specializări din cadrul filierelor teoretică și vocațională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 și 5959/ 22.12.2006. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ Textele în limba rusă vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: ✓ Sursa : pasaje din cărți, articole de presă, broșuri, pliante etc.; ✓ Tipul de text : text autentic * literar / neliterar; ✓ Dimensiune (număr de cuvinte ) : în funcție de profil și tipul de probă (oral/scris); ✓ Dificultate : în funcție de specializare și de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL). Tipuri de texte ✓ texte autentice de informare generală, pagini Internet; ✓ articole de presă, texte publicitare; ✓ articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare; ✓ opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.; ✓ texte funcționale (proces-verbal, reclame, anunțuri, cereri, chestionare, fișe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondență personală (scrisoare, felicitare, invitație etc.) și oficială/ administrativă; ✓ *texte literare autentice; texte de tip reflexiv/eseul reflectiv; fragmente de critică literară; dezbatere/ proces literar .

PROGRAMA 1B – LIMBA MODERNĂ1, FILIERA TEHNOLOGICĂ, TOATE CALIFICĂRILE PROFESIONALE

I. ​ COMPETENȚE DE EVALUAT Competențele de evaluat sunt specificate prin raportare la competențele prevăzute de programele școlare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a/ a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 și 3488/ 23.03.2006, după cum urmează: Competențe generale 1. Obține informații prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 5. Participă la interacțiuni verbale, orale și scrise, pe teme cotidiene și pe teme profesionale Competențe specifice 1. Obține informații prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1 Identificarea de informații-cheie, necesare și suficiente pentru decodarea sensului global al unui mesaj audiat 1.2 Obținerea – dintr-un mesaj oral, referitor la domenii de interes general sau la domeniul de specializare, – a unor detalii relevante pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru 1.3 Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni 1.4 Identificarea unor opinii, atitudini, sentimente exprimate într-un mesaj oral 2. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1 Identificarea – în texte de informare generală sau din domeniul ocupațional – de informații și opinii relevante, necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru 2.2 Scanarea unui text de specialitate sau de informare generală, în scopul identificării de informații/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru 2.3 Corelarea în mod coerent a mai multor informații din diverse părți ale unui text/ din texte diferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru 2.4 Analizarea avantajelor și dezavantajelor unor situații descrise în texte, în scopul identificării de soluții și al luării unor decizii 2.5 Transferul de informații din texte referitoare la domeniul ocupațional, în diverse forme de prezentare 2.6 Identificarea, prin raportare la context sau prin asocieri/ conexiuni, a sensului unor aspecte de conținut nefamiliare/ necunoscute 2.7 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje scrise, referitoare la domenii de interes general sau la domeniul de specializare 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 3.1 Oferirea și solicitarea de informații/ instrucțiuni necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru 3.2 Formularea clară, precisă și politicoasă a unor întrebări și răspunsuri, folosind un limbaj adecvat la context și respectând convențiile uzuale 3.3 Prezentarea de descrieri clare și detaliate, pe teme din domenii de interes propriu și/sau profesional 3.4 Comunicarea – într-o manieră clară, precisă și politicoasă – a unor informații sau instrucțiuni, în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru privind domenii de interes general și domeniul de specializare 3.5 Utilizarea adecvată a termenilor de specialitate comuni/ familiari, relevanți pentru sarcina de lucru 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1 Completarea de documente și formulare de lucru specifice domeniului ocupațional 4.2 Redactarea de texte funcționale diverse, structurate folosind adecvat conectorii specifici 4.3 Transmiterea clară și precisă a unor informații sau instrucțiuni vizând aspecte din domenii de interes general sau domeniul de specializare 4.4 Utilizarea convențiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală și informală, adecvând formatul și limbajul la tipul de text, la subiect și la cititorul intenționat 5. Participă la interacțiuni verbale, orale și scrise, pe teme cotidiene și pe teme profesionale 5.1 Avansarea și susținerea cu argumente a unor opinii/ opțiuni, în cadrul unor conversații/ discuții/ corespondență pe teme diverse de interes general sau din domeniul de specializare 5.2 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului și răspunsul adecvat la acestea 5.3 Inițierea de acțiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului unui mesaj 5.4 Oferirea, la cerere, a unor clarificări/ explicații – atunci când informația nu este înțeleasă imediat – în conversații/ discuții/ corespondență pe teme de interes 5.5 Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă, în situații de interacțiune orală sau scrisă 5.6 Participarea la conversații folosind un limbaj adecvat la context și respectând convențiile folosite în comunicarea orală, precum și normele sociale și culturale, în funcție de rol și de relațiile cu interlocutorul/ interlocutorii II. CONȚINUTURI

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competențelor de receptare/ de producere a mesajelor orale și scrise, precum și a competențelor de interacțiune în comunicarea orală sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, activitatea profesională, experiența personală și experiența umană în general. Selecția temelor este alcătuită pe baza programelor școlare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a/ a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 și 3488/ 23.03.2006, astfel:

Domeniul personal

- Viața personală: date personale, educație, strategii de studiu, opțiuni pentru carieră, stil de viață, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri - Relații interpersonale / profesionale, viața de echipă, comportament social - Universul adolescenței (cultură, sport, activități de timp liber etc.). Domeniul public - Țări și orașe – România în context european - Aspecte din viața contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ științifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor) - Tinerii și viața comunitară - Democrație, civism și drepturile omului - Mass-media. Domeniul ocupațional - Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional - Aspecte teoretice și practice ale specializării - Locul de muncă (instituție, companie): organizare, comportament și deontologie profesională - Echipamente, activități, operații și procese de producție (în funcție de domeniul de specializare) - Produse și servicii (pașapoarte, viză, declarație vamală, poștă, transport, cazare, asistență medicală, cumpărături etc.); calitatea serviciilor și a produselor. Domeniul educațional. Cultură și civilizație rusă - Descoperiri științifice și tehnice - Viața culturală și lumea artelor; patrimoniul socio-cultural european - Repere culturale ale spațiului etnolingvistic rus – trecut și prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc. – prezentare generală. ACTELE DE VORBIRE și STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/ temelor menționate mai sus sunt cele prevăzute de programele școlare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a/ a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, toate profilurile/ calificările profesionale, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 și 3488/ 23.03.2006. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ Textele în limba rusă pentru limba modernă 1, filiera tehnologică , vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: ✓ Sursa : pasaje din cărți, articole de presă, broșuri, pliante, cărți tehnice ale unor produse etc.; ✓ Tipul de text : text autentic/ adaptat neliterar; ✓ Dimensiune (număr de cuvinte ) : în funcție de tipul de probă (oral/ scris); ✓ Dificultate : în funcție de nivel (corespunzător nivelului vizat din CECRL). Tipuri de texte ✓ texte/fragmente de texte de informare generală, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare; prezentări de produse/interviuri/eseuri; ✓ texte normative din domeniul ocupațional, manuale, rapoarte, note, fișe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice; ✓ texte funcționale: (corespondență: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamații ; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucțiuni, broșuri de informare, prospecte; C.V. etc.); ✓ formulare și alte documente specifice domeniului ocupațional (facturi, fișe tehnice, fișe de evidență, fișe de producție, comenzi etc.).

LIMBA MODERNĂ 2

PROGRAMA 2A – LIMBA MODERNĂ 2, FILIERELE TEORETICĂ ȘI VOCAȚIONALĂ

I. ​ COMPETENȚE DE EVALUAT Competențele de evaluat sunt specificate prin raportare la competențele prevăzute de programele școlare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor profiluri și specializări din cadrul filierelor teoretică și vocațională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 și 5959/ 22.12.2006, după cum urmează: Competențe generale 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare Competențe specifice NOTĂ: Filierele teoretică și vocațională prezintă un corp comun de competențe specifice, neevidențiate prin tehnoredactare. Pentru specializarea filologie – din cadrul filierei teoretice, profil umanist – corpului comun de competențe i se adaugă și competențele marcate prin asterisc (*) și corp de literă cursiv , prezentate în tabel sub linia punctată . 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1 Identificarea ideilor principale în mesaje orale și/ sau scrise, referitoare la aspecte din viața cotidiană și din domeniul de specializare 1.2 Selectarea – din texte orale și/ sau scrise din domeniul de specializare – a unor informații punctuale/ a unor opinii relevante, pentru a rezolva o sarcină de lucru 1.3 Discriminarea între informații factuale și opinii, în mesaje orale și/sau scrise 1.4 Decodarea semnificației unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni *1.5 Identificarea de avantaje și dezavantaje ale unor situații descrise în texte, pentru a formula soluții *1.6 Corelarea unor informații din diverse părți ale unui text literar/ din texte literare diferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 2.1 Elaborarea, oral/în scris, de descrieri clare și detaliate pe subiecte din domenii de interes general și/ sau profesional 2.2 Prezentarea orală/ relatarea în scris a unui fapt divers/ film/ a unei întâmplări/ a unui eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative 2.3 Elaborarea unui text structurat pe subiecte de interes general, cu prezentarea unor opinii/ ipoteze și susținerea acestora cu argumente și exemple 2.4 Prezentarea unui monolog structurat pe o temă dată, susținut de exemple din viața personală sau din alte surse 2.5 Elaborarea de texte funcționale variate, redactate conform convențiilor specifice folosite în comunicarea scrisă 2.6 Completarea unor documente (formular, chestionar etc.) de uz curent și specifice domeniului de specializare *2.7 Prezentarea și comentarea unui film/ a unei cărți, prin raportare la experiența personală, cu exprimarea de opinii sau de impresii despre acestea 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1 Participarea la conversații folosind un limbaj adecvat la context și respectând convențiile folosite în comunicarea orală și normele sociale și culturale 3.2 Exprimarea unor sentimente și reacții (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferență, regret, uimire etc.) în cadrul unor interacțiuni orale și/ sau scrise, referitoare la evenimente/ situații/ experiențe trăite sau aflate 3.3 Solicitarea în mod adecvat a opiniei interlocutorului sau comentarea succintă a unui punct de vedere/ a unor păreri exprimate de partener în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise 3.4 Redactarea de texte funcționale pe diverse teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenții, a obține ceva, a informa, a convinge, a felicita, a invita, a refuza etc.) 3.5 Adecvarea formatului și a limbajului la subiect și la interlocutor/ la cititorul intenționat, cu utilizarea convențiilor folosite în comunicarea orală și scrisă, formală și informală 3.6 Solicitarea/ oferirea de răspunsuri concrete și de ordin personal în cadrul unui interviu *3.7 Solicitarea/ oferirea de clarificări/ explicații, în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise pe teme culturale sau din domeniul de specializare 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1 Redarea succintă (oral și/ sau în scris), prin cuvinte proprii, a conținutului unui mesaj/ text simplu din domenii de interes general 4.2 Traducerea în scris, din limba rusă în limba română/*din limba română în limba rusă, a unui mesaj pe teme din universul familiar/ din domeniul de specializare 4.3 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje orale sau scrise, pe teme din viața cotidiană 4.4 Rezumarea, oral/ în scris, a conținutului unui mesaj liber sau funcțional, într-un număr limitat de cuvinte/ enunțuri 4.5 Transferul de informații factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare *4.6 Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale/ literare, printr-un enunț explicativ mai amplu, la solicitarea interlocutorului *4.7 Transferul și adaptarea semnificației unui text literar la contexte neliterare II. CONȚINUTURI (2)

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competențelor de receptare/ de producere/ de mediere/ de transfer a(al) mesajelor, precum și a competențelor de interacțiune în comunicare – în registrul oral/ scris – sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general. Selecția temelor este alcătuită pe baza programelor școlare pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor filiere/ profiluri/ specializări din cadrul filierelor teoretică și vocațională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 și 5959/ 22.12.2006, după cum urmează:

Domeniul personal

- Viața personală (date personale, familie, sănătate, stil de viață, factori de risc, comportament social, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri) (2) Elementele de conținut evidențiate prin asterisc (*) și corp de literă cursiv sunt numai pentru absolvenții specializării filologie din cadrul filierei teoretice, profil umanist. - Relații interpersonale / interumane / profesionale, viața de echipă - Universul adolescenței (cultură, sport, activități de timp liber etc.) - Pregătirea pentru viața activă (proiecte de dezvoltare personală și de inserție socială) Domeniul public - Țări și orașe – România în context european - Aspecte semnificative din viața contemporană: socio-economice, culturale, științifice, tehnice, ecologice - Tinerii în viața comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri - Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă - Generația tânără și tehnologia informației Domeniul ocupațional - Universul profesiilor. Aspecte legate de viitorul profesional și de profesiuni: activități principale, locuri de muncă - Produse și servicii (pașapoarte, viză, declarație vamală, poștă, transport, cazare, asistență medicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor și a produselor Domeniul educațional. Cultură și civilizație - Oferte educaționale în domeniul de specializare. Instituții de învățământ superior de profil din Rusia - Descoperiri științifice și tehnice - Itinerare turistice și spirituale în spațiul de cultură și civilizație rusă - Patrimoniul cultural rus și universal (în funcție de specializare). Repere ale spațiului de cultură și civilizație rusă – trecut și prezent - Viața culturală și lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii și artelor plastice din Rusia (sec. XIX) - Mari scriitori ruși – viața și universul creației (prezentare generală): A.S. Pușkin, M. Iu. Lermontov, * N.V. Gogol , I.S. Turgheniev, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S.A. Esenin, *B.L. Pasternak sau *M.A. Bulgakov , * A.A. Ahmatova sau *M.I. Țvetaeva A.C. TTywK11H («EBreH11ti OHer11H», * llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy ); M.JO. JlepMoHToB («,DeMoH» 11J111 «repoti Hawero BpeMeH11», *llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy ); * H.B. I'ozollb (oâ1o npou36eâe1ue no 6b6opy) ; H.C. TypreHeB (oAHo npo113BeAeH11e no Bh6opy); A.TT. qexoB (oA11H paccKa3 no Bh6opy, oAHa nbeca no Bh6opy); Jl.H. ToJ1cToti («BotiHa 11 M11p», *«A11a Kape1u1a» ); <l>.M. ,DocToeBcK11ti (oAHo npo113BeAeH11e no Bh6opy), C.A. EceH11H (* llupuKa , oAHo cT11xoTBopeH11e no Bh6opy); * A.A. AxMamo6a ( llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy ) 11J111 * M.M. �6emae6a ( llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy ); * E.Jl. Tlacmep1aK («/(oKmop )Ku6azo») 11J111 * M.A. EyllzaKo6 («Macmep u Mapzapuma») . - *Curente literare (romantism, realism, modernism) – prezentare generală, reprezentanți. - *Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, personajul feminin. - * Dialogul culturilor. Interferențe culturale româno-ruse ACTELE DE VORBIRE și STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menționate mai sus sunt cele prevăzute de programele școlare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru ciclurile inferior și superior ale liceului, corespunzătoare diferitelor profiluri și specializări din cadrul filierelor teoretică și vocațională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 și 5959/ 22.12.2006. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ Textele în limba rusă pentru limba modernă 2 , filierele teoretică și vocațională, vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: ✓ Sursa : pasaje din cărți, articole de presă, broșuri, pliante etc.; ✓ Tipul de text : text autentic * literar / neliterar; ✓ Dimensiune (număr de cuvinte ) : în funcție de profil și tipul de probă (oral/scris); ✓ Dificultate : în funcție de specializare și de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL). Tipuri de texte ✓ texte autentice de informare generală, pagini Internet; ✓ texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunțuri, publicitate); ✓ texte/paragrafe descriptive și narative; interviu, chestionar, sondaje de opinii; ✓ eseuri și texte funcționale (corespondență – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitație; cereri, formulare, C.V., procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamații); ✓ *scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc .

PROGRAMA 2B – LIMBA MODERNĂ 2, FILIERA TEHNOLOGICĂ, TOATE CALIFICĂRILE PROFESIONALE

I. ​ COMPETENȚE DE EVALUAT Competențele de evaluat sunt specificate prin raportare la competențele prevăzute de programele școlare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a – a XII-a/ a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activități de comerț , tehnician în gastronomie , organizator banqueting , tehnician în hotelărie , aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 și 3488/ 23.03.2006, astfel: Competențe generale 1. Obține informații prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 5. Participă la interacțiuni verbale, orale și scrise, pe teme cotidiene și pe teme profesionale Competențe specifice 1. Obține informații prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1 Identificarea informațiilor-cheie pentru desprinderea sensului global al unui mesaj oral 1.2 Obținerea – din mesaje orale, referitoare la domenii de interes general sau la domeniul de specializare, – a unor informații specifice/ a unor detalii relevante pentru rezolvarea unei sarcini de lucru 1.3 Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni 2. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1 Identificarea – în texte pe teme din domenii de interes general sau din domeniul de specializare – a unor informații factuale, a unor idei sau opinii necesare pentru rezolvarea unor sarcini de lucru 2.2 Scanarea unui text, pentru identificarea unor detalii specifice, în scopul rezolvării unei sarcini de lucru 2.3 Decodarea sensului unor elemente de conținut – cu ajutorul contextului sau prin asocieri/ conexiuni – în texte pe teme din domenii de interes general sau din domeniul de specializare 2.4 Corelarea de informații din diverse părți ale unui text/ din texte diferite, pentru rezolvarea unei sarcini de lucru 2.5 Transferul de informații factuale din texte referitoare la domeniul ocupațional, în diverse forme de prezentare 2.6 Formularea unor opinii/ puncte de vedere legate de domeniul de activitate 2.7 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje scrise, referitoare la domenii de interes general și la domeniul de specializare 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 3.1 Oferirea și solicitarea de informații necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru 3.2 Comunicarea de informații sau de instrucțiuni/ formularea de întrebări, într-o manieră clară și politicoasă 3.3 Descrierea de activități, stări și experiențe personale legate de viața cotidiană/ de domeniul de specializare 3.4 Prezentarea de produse și servicii specifice domeniului ocupațional 3.5 Realizarea de prezentări simple pentru promovarea de produse și servicii specifice domeniului ocupațional 3.6 Utilizarea unor termeni de specialitate comuni, relevanți pentru sarcina de lucru 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1 Completarea de documente și formulare de lucru specifice domeniului ocupațional 4.2 Redactarea de texte funcționale structurate, folosind adecvat conectorii specifici 4.3 Transmiterea clară și precisă, oral și în scris, a unor informații sau instrucțiuni vizând aspecte din domenii de interes general sau domeniul de specializare 4.4 Utilizarea adecvată a convențiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală și informală 4.5 Redactarea de texte funcționale diverse, structurate și folosind conectori specifici 5. Participă la interacțiuni verbale, orale și scrise, pe teme cotidiene și pe teme profesionale 5.1 Oferirea de opinii proprii și susținerea lor cu argumente în conversații pe teme diverse de interes general sau din domeniul ocupațional 5.2 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului/ destinatarului și răspunsul adecvat la acestea 5.3 Inițierea de acțiuni adecvate pentru a confirma sau a clarifica aspecte conținute într-un mesaj oral sau scris pe teme de interes de interes general și din domeniul de specializare, atunci când informația nu este înțeleasă imediat 5.4 Oferirea, la cerere, a unor clarificări/ explicații – atunci când informația nu este înțeleasă imediat – în conversații/ discuții/ corespondență pe teme din domenii de interes de interes general și din domeniul de specializare 5.5 Participarea la conversații, folosind un limbaj adecvat la context și respectând convențiile folosite în conversație, precum și normele sociale și culturale, în funcție de rol și de relațiile cu interlocutorul 5.6. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă II. ​ CONȚINUTURI

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competențelor de receptare/ de producere a mesajelor orale și scrise, precum și a competențelor de interacțiune în comunicarea orală sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, activitatea profesională, experiența personală și experiența umană în general. Selecția temelor este alcătuită pe baza programelor școlare pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a/ a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activități de comerț , tehnician în gastronomie , organizator banqueting , tehnician în hotelărie , aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 și 3488/ 23.03.2006, astfel:

Domeniul personal

- Viața personală: date personale, educație, strategii de studiu, opțiuni pentru carieră, stil de viață, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri - Relații interpersonale / profesionale, viața de echipă, comportament social - Universul adolescenței (cultură, sport, activități de timp liber etc.). Domeniul public - Țări și orașe – România în context european - Aspecte din viața contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ științifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor) - Tinerii și viața comunitară - Democrație, civism și drepturile omului - Mass-media. Domeniul ocupațional - Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional - Aspecte teoretice și practice ale specializării - Locul de muncă (instituție, companie): organizare, comportament profesional - Echipamente, activități, operații și procese de producție (în funcție de domeniul de specializare) - Produse și servicii (pașapoarte, viză, declarație vamală, poștă, transport, cazare, asistență medicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor și a produselor Domeniul educațional. Cultură și civilizație - Descoperiri științifice și tehnice - Viața culturală și lumea artelor - Patrimoniul socio-cultural european - Repere culturale ale spațiului etnolingvistic rus – trecut și prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc. ACTELE DE VORBIRE și STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/ temelor menționate sunt cele prevăzute de programele școlare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a. a X-a, a XI-a și a XII-a/ a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activități de comerț , tehnician în gastronomie , organizator banqueting , tehnician în hotelărie , aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 și 3488/ 23.03.2006. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ Textele în limba rusă pentru limba modernă 1, filiera tehnologică , vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: ✓ Sursa : pasaje din cărți, articole de presă, broșuri, pliante, cărți tehnice ale unor produse etc.; ✓ Tipul de text : text autentic/ adaptat neliterar; ✓ Dimensiune (număr de cuvinte ) : în funcție de tipul de probă (oral/ scris); ✓ Dificultate : în funcție de nivel (corespunzător nivelului vizat din CECRL). Tipuri de texte ✓ texte/fragmente de texte de informare generală, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare; prezentări de produse/interviuri/eseuri; ✓ texte normative din domeniul ocupațional, manuale, rapoarte, note, fișe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice; ✓ texte funcționale: (corespondență: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamații ; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucțiuni, broșuri de informare, prospecte; C.V. etc.); ✓ formulare și alte documente specifice domeniului ocupațional (facturi, fișe tehnice, fișe de evidență, fișe de producție, comenzi etc.).

LIMBA MODERNĂ 3

PROGRAMA 3 – LIMBA MODERNĂ 3, TOATE FILIERELE, PROFILURILE

ȘI SPECIALIZĂRILE/ CALIFICĂRILE PROFESIONALE

I. ​ COMPETENȚE DE EVALUAT Competențele de evaluat sunt specificate prin raportare la programele școlare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a – a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 și 5959/ 22.12.2006, după cum urmează: Competențe generale 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare Competențe specifice 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1 Identificarea și selectarea informației esențiale / a ideilor principale dintr-un text de informare 1.2 Identificarea și selectarea de informații factuale din mesaje orale / din documente simple / din texte pe subiecte de interes, pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru 1.3 Extragerea ideilor principale și a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru 1.4 Selectarea informațiilor relevante din diferite texte / fragmente de texte descriptive sau narative, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru 1.5 Recunoașterea argumentelor și identificarea concluziilor, într-un text argumentativ pe teme cunoscute 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare 2.1 Povestirea/ relatarea, oral și/sau în scris, a unor experiențe sau întâmplări personale, a unui fapt divers, a unui eveniment/ descrierea unor persoane, obiecte, locuri din universul familiar 2.2 Formularea de întrebări și răspunsuri și de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, pe o temă dată 2.3 Redactarea unei scrisori personale simple, cu respectarea convențiilor specifice stilului epistolar 2.4 Explicarea folosirii unui produs/ a aplicării unei proceduri și răspunsul la întrebări de clarificare 2.5 Completarea unor formulare de uz curent (CV, viză etc.) 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1 Solicitarea și formularea de opinii/ de sugestii/ de instrucțiuni în vederea desfășurării unei activități/ a îndeplinirii unei sarcini de lucru 3.2 Oferirea de răspunsuri și informații la întrebări simple în cadrul unui interviu / chestionar 3.3 Exprimarea acordului sau a dezacordului într-o interacțiune orală sau scrisă, formală sau informală, pe teme cunoscute 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.4 Elaborarea unui răspuns la o scrisoare personală/ oficială, la un anunț din mass-media 3.5 Reformularea unui mesaj/ oferirea de clarificări sau explicații, la cererea interlocutorului 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1 Rezumarea, oral sau în scris, într-un număr limitat de cuvinte/ enunțuri, a unui text pe teme din domenii de interes general 4.2 Redactarea unui scurt text explicativ, prin transferarea informațiilor dintr-o schemă/ diagramă/ dintr-un tabel/ desen, folosind un limbaj comun 4.3 Transformarea – din vorbire directă în vorbire indirectă – a unor mesaje pe teme din viața cotidiană 4.4 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje simple pe teme de interes general II. ​ CONȚINUTURI DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competențelor de receptare/ de producere/ de mediere/ de transfer a(al) mesajelor, precum și a competențelor de interacțiune în comunicare – în registrul oral/ scris – sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general. Selecția temelor este alcătuită pe baza programelor școlare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 și 5959/ 22.12.2006, după cum urmează: Domeniul personal - Viața personală: date personale, familie, sănătate, programul zilei (timp liber/ timp ocupat), relații interpersonale - Petrecerea timpului liber: ocupații, activități sportive, hobby-uri, televiziune etc. - Universul adolescenței: viața cotidiană, vestimentație/ modă etc. - Relații între tineri (în activitatea școlară, în timpul liber, corespondență) - Universul afectiv al tinerilor Domeniul public - Călătorii, mijloace de transport, orientarea în spațiu - Mediul urban / mediul rural - Aspecte din viața contemporană: educaționale, socio-economice, tehnologice, ecologice etc. - Lumea înconjurătoare: om – natură – anotimpuri, natura și viața - Mass-media Domeniul ocupațional - Universul profesiilor: profesiuni, aspecte relevante legate de profesiuni și de viitorul profesional, proiecte de formare profesională - Demersuri administrative (completare de formulare, C.V.) - Servicii (pașapoarte, viză, vamă, transport, cazare, asistență medicală, cumpărături și magazine). Domeniul educațional. Cultură și civilizație rusă - Școala: discipline de învățământ, orar, activități specifice - Repere științifice și culturale: cucerirea cosmosului, tehnologii informatice, muzică, literatură, arte plastice etc. - Cultură și civilizație rusă: orașe, locuri și obiective de interes turistic și cultural din Rusia - Instituții de învățământ superior din Rusia și oferte educaționale (în funcție de specializare) - Repere culturale ale spațiului etnolingvistic rus – trecut și prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc. ACTELE DE VORBIRE și STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menționate mai sus sunt cele prevăzute de programele școlare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XII-a și a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 și 5959/ 22.12.2006. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ Textele în limba rusă pentru limba modernă 3 vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: ✓ Sursa : pasaje din cărți, broșuri, pliante etc.; ✓ Tipul de text : text autentic/ adaptat neliterar; ✓ Dimensiune (număr de cuvinte ) : în funcție de tipul de probă (oral/scris); ✓ Dificultate : în funcție de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL). Tipuri de texte ✓ fragmente de texte de informare generală (descriptive, narative) și de specialitate, pagini Internet; ✓ articole de presă, texte publicitare; ✓ dialoguri, povestiri, descrieri, interviuri, rezumat, texte argumentative; ✓ texte funcționale (cereri, reclame, anunțuri; chestionare, rapoarte , scheme, diagrame, desene, tabele; broșuri de informare, instrucțiuni; scrisori personale: carte poștală, felicitare, invitație, telegramă/scrisori oficiale de diverse tipuri) NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume. C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA SPANIOLĂ BACALAUREAT 2011 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA SPANIOLĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, absolvenții de liceu, toate profilurile și specializările, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba spaniolă în cadrul Probei C, de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Această probă se susține în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înțelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. 1. ​Filiera teoretică si vocațională (toate profilurile și specializările) LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv) LIMBA MODERNĂ 2 LIMBA MODERNĂ 3 2. ​Filiera tehnologică

LIMBA MODERNĂ 1

Ruta directă și ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale).

LIMBA MODERNĂ 2

Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale) și ruta progresivă (calificările profesionale: tehnician în activități de comerț , tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie )

Categoriile menționate corespund nivelurilor de competență A2, B1 și B2 prevăzute de

Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi Străine .

II. COMPETENȚE DE EVALUAT COMPETENȚE GENERALE L1, L2, L3 - Filiera teoretică, toate profilurile și specializările - Filiera vocațională, toate profilurile și specializările Competențele generale sunt aceleași pentru toate filierele/ profilurile/ specializările (cu excepția filierei tehnologice), în funcție de probă (oral/ scris): - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare. - Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/ sarcini de lucru variate. - Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. - Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare. COMPETENȚE SPECIFICE Competențele specifice (și conținuturile) se diferențiază pe cele trei nivele: L1, L2 și L3, astfel: LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv) 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj. 1.2. Identificarea ideilor principale/ de informații cheie/ de detalii specifice/ extragerea esențialului din texte autentice. 1.3. Selectarea și corelarea de informații din diverse părți ale unui text/ din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru. 1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a le compara cu punctul de vedere personal). 1.5. Analizarea unor situații descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii. 1.6. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acțiunii). 1.7. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, narațiune la pers. I și a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Descrierea unor activități cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare și detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu și de domeniul de specializare. 2.2. Relatarea conținutului unui film/ prezentarea de cărți, evenimente, experiențe, cu exprimarea sentimentelor/ reacțiilor personale în legătură cu acestea. 2.3. Redactarea de paragrafe/ texte pe o temă de interes. 2.4. Expunerea unor idei, opinii și puncte de vedere proprii și susținerea lor cu argumente și exemple. 2.5. Elaborarea unui raport (a desfășurării unei activități de grup/ proiect individual/ activități cotidiene etc. ) / referat/ eseu */ prezentare, argumentate logic și susținute de exemple pertinente din experiența personală sau din alte surse. 2.6. Completarea de formulare și redactarea de texte funcționale variate, cu respectarea convențiilor specifice și cu folosirea de conectori. 2.7. Utilizarea convențiilor folosite în comunicarea orală și în scris, formală și informală, adecvând formatul și limbajul la context și la tipul de text. 2.8. * Argumentarea oral/ în scris a modului personal de interpretare a unui text literar. * Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) și științe sociale (filiera vocațională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferențiat (CD). 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului și răspunsuri/ comentarii adecvate la acestea; solicitarea/ oferirea de clarificări/ explicații. 3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opțiunile. 3.3. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuții/ în mesaje de răspuns. 3.4. Susținerea unui punct de vedere în cadrul unei conversații, unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes. 3.5. Avansarea unor ipoteze și formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalți. 3.6. Redactarea de scrisori/ alte texte funcționale pe diferite teme, către diverși destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obține ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului și a limbajului la subiect și la cititorul intenționat. 3.7. Adaptarea formei mesajului la context/ la situația de comunicare în funcție de stil (formal/ informal), respectând normele socio-culturale uzuale. 3.8. * Susținerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuții/ al unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale / literare. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă. 4.2. Sintetizarea sub formă de schemă/ notițe a conținutului unui text; rezumarea în scris a unui text citit. 4.3. Transferul informațiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare. 4.4. Traducerea din limba spaniolă în limba maternă/ din limba maternă în limba spaniolă a unor texte/ mesaje de dificultate medie, din domenii de interes/ din domeniul de specializare. 4.5. * Rezumarea orală și/ sau în scris a esențialului dintr-un text literar. 4.6. * Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/ prin raportare la experiență personală. 4.7. * Raportarea mesajului literar la experiențe personale. * Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) și științe sociale (filiera vocațională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferențiat (CD). LIMBA MODERNĂ 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Desprinderea sensului global/ ideilor esențiale dintr-un text dat. 1.2. Identificarea și selectarea, din mesaje variate, de informații și opinii relevante/ de informații punctuale/ de informații specifice. 1.3. Deducerea înțelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului. 1.4. * Identificarea, prin citire rapidă de informații/ detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru. 1.5. * Corelarea de informații din diverse părți ale unui text / din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Prezentarea/ Relatarea unui fapt divers/ film/ întâmplări/ eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative. 2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent și specifice domeniului de specializare. 2.3. Redactarea de texte funcționale variate (instrucțiuni, anunțuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente și exemple în sprijinul opiniilor exprimate. 2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experiențe personale)/ profesional. 2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat. 2.6. Emiterea de ipoteze și susținerea lor cu câteva argumente. 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului și comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/ exprimarea poziției (acord/ dezacord); solicitarea și oferirea de clarificări, explicații. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete și de ordin personal la un chestionar/ sondaj/ interviu. 3.3. Exprimarea unor sentimente și reacții (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferență, regret, uimire) referitoare la evenimente/ situații/ experiențe trăite sau aflate. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulțumiri sau scuze. 3.6. Redactarea de texte funcționale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenții, a obține ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.). 3.7. Adecvarea formatului/ limbajului la subiect/ interlocutor/ cititorul intenționat, cu utilizarea convențiilor/ normelor sociale și culturale folosite în comunicarea formală și informală. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Luarea de notițe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/ unei informări. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute. 4.3. Traducerea din limba spaniolă în limba maternă/ din limba maternă în limba spaniolă, a unui mesaj/ text de mică dificultate. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esențială/ rezumarea conținutului unui mesaj/ text. 4.5. Transferul informațiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare. 4.6. * Transferul și adaptarea semnificației unui text literar la contexte neliterare. * Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferențiat (CD). LIMBA MODERNĂ 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 1.1. Desprinderea semnificației globale; identificarea și selectarea informației relevante/ ideilor principale și a unor detalii din mesaje/ documente simple/ fragmente/ texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt și simplu. 1.3. Recunoașterea argumentelor și identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Povestirea/ Relatarea unei activități, unui fapt divers/ eveniment/ film, unor experiențe/ întâmplări personale. 2.2. Formularea de întrebări și răspunsuri/ de opinii argumentate despre ceea ce îi place/ nu îi place, pe o temă dată. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/ aplicării unei proceduri și răspunsul la întrebări de clarificare. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize). 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare. 3.2. Formularea de opinii/ sugestii, solicitarea și formularea de instrucțiuni. 3.3. Oferirea de răspunsuri și informații la întrebări simple (interviu/ chestionar). 3.4. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/ oficială sau la anunțuri din mass-media. 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informațiilor dintr-o schemă/ diagramă/ tabel/ desen. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viață cotidiană. 4.3. Rezumarea unui text simplu. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba spaniolă în limba maternă/ din limba maternă în limba spaniolă. III. CONȚINUTURI

ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă).

TEXTE și TEME (pentru comunicarea orală și scrisă)

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă; b) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar; c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150 – 350 de cuvinte); d) Dificultate: în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la Bilingv la Minorități/ L3.

DOMENII TEMATICE

DOMENIUL PERSONAL

Viața personală (educație, stil de viață, comportament social, strategii de studiu, opțiuni pentru carieră, hobby-uri);

Relații interpersonale/ inter-umane/ profesionale, viața de echipă; Universul adolescenței (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viața contemporană (socio-economice, științifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

Tinerii și viața comunitară;

Democrație, civism și drepturile omului; Mass-media.

DOMENIUL OCUPAȚIONAL

Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional; Aspecte teoretice și practice ale specialității;

Locuri de muncă, echipamente, activități, operațiuni, comportament profesional, deontologie profesională;

Produse și servicii, calitatea serviciilor / produselor. DOMENIUL EDUCAȚIONAL

Descoperiri științifice și tehnice;

Viața culturală și lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european; Obiceiuri și tradiții (hispanice și românești)

Repere culturale ale spațiului lingvistic european și hispanic – trecut și prezent.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII:

BILINGV

1. Articolul - hotărât și nehotărât - modificări eufonice - omiterea articolului - valorile neutrului lo 2. Substantivul - genul și numărul substantivelor - substantive defective de număr - cazuri speciale de schimbare a sensului în funcție de gen - funcțiile dativului 3. Adjectivul - grade de comparație (inclusiv forme neregulate) - apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv - adjectivul posesiv - adjectivul demonstrativ - adjective nehotărâte 4. Pronumele - pronumele personal (forme accentuate/ neaccentuate) - pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogația directă/ indirectă - pronumele nehotărîte - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser/ estar cu valoare copulativă - perifraze verbale ( estar , ir , llevar , andar , venir , seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser - estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/ relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonata temporală, condițională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă - concordanța timpurilor - stil direct/ indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul – rol de distingere între paronime FUNCȚII COMUNICATIVE - a caracteriza persoane/ personaje - a exprima opinia - a exprima o judecată/ dorință - a comunica prin telefon - a relata o intrigă - a relata un eveniment posibil - a justifica/ a argumenta - a descrie un peisaj - a exprima un sentiment - a interzice - a trage concluzii - a da/ a cere informații practice - a convinge - a exprima o ipoteză COMUNICARE SCRISĂ - a comunica prin scrisori/ a redacta o scrisoare de răspuns - a redacta o caracterizare a unei persoane/ personaj - a descrie un peisaj - a rezuma o intrigă - a redacta un eseu - a redacta o narațiune, respectând anumite cerințe - a redacta o scrisoare oficială/ CV

1. Articolul - hotărât și nehotărât - modificări eufonice - valorile articolului neutru lo 2. Substantivul - substantive defective de număr - formarea prin derivare și compunere - genul și numărul substantivelor 3. Adjectivul - apocopare 1-2 ore, 3-4 ore - modificarea de sens în funcție de poziția față de substantiv - grade de comparație (forme regulate/ neregulate) - adjectivul posesiv - adjective nehotărâte și distributive 4. Pronumele - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ) - reflexiv - posesiv - nehotărât și negativ - interogativ - relativ - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativă - perifraze verbale ( estar , seguir , ir + gerunziul; perifraze incoative și terminative) - diateza pasivă cu ser - estar 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - negativ - relativ - interogativ 7. Prepoziția - sensuri de bază ale prepozițiilor a, con, de, en, por, para… - opozițiile a/ en, por/ para - corelațiile de/ a, desde/ hasta - prepoziții grupate 8. Sintaxa -coordonarea - subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă, relativă - si condițional - stil direct/indirect – corespondența timpurilor 9. Lexicologie - familia de cuvinte - sinonime - antonime - omonime - câmpuri semantice FUNCȚII COMUNICATIVE - a relata activități la trecut, prezent și viitor - a exprima o dorință/ un sentiment/ o judecată - a comunica prin telefon - a exprima opinia - a formula o invitație - a accepta/a refuza - a descrie persoane/ locuri - a caracteriza persoane/ personaje - a exprima visuri/ speranțe - a cere/ a da informații practice - a convinge - a exprima o ipoteză COMUNICAREA SCRISĂ - a comunica prin scrisori/ a redacta o scrisoare de răspuns/ a redacta o scrisoare oficială/ CV - a redacta o invitație/ a răspunde în scris la o invitație - a caracteriza persoane/ personaje - a rezuma un text - a redacta un text narativ - a redacta un eseu

Minorități/ L3

1. Articolul - hotărât și nehotărât 2. Substantivul - gen și număr (cazuri particulare) 3. Numeralul - cardinal și ordinal 4. Adjectivul - gradele de comparație 5. Pronumele - personal (forme accentuate și neaccentuate) - demonstrativ - posesiv - relativ - interogativ 6. Verbul - forma și folosirea timpurilor și a modurilor - perifraze verbale uzuale ( estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziția - principalele prepoziții: a, de, con, sobre… 9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 10. Sintaxa – coordonarea – subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă și relativă – si condițional – stil direct/ indirect 11. Semantică - familia de cuvinte - sinonime - antonime - câmpuri semantice FUNCȚII COMUNICATIVE - a se prezenta/ a prezenta pe cineva - a cere/ a oferi informații - a relata o întâmplare - a exprima o părere personală - a exprima preferințe/ dorințe/ sentimente - a comunica prin telefon - a recomanda - a exprima o îndoială - a exprima obligația - a descrie un personaj - a exprima visuri/ speranțe - a exprima cantitatea COMUNICARE SCRISĂ - a redacta scrisori personale - a redacta un text pe o temă familiară - a caracteriza persoane/ personaje - a rezuma un text - a redacta o povestire - a redacta mesaje formale (CV, scrisori) - a completa formulare tipizate

TIPURI DE TEXTE L1 :

 texte autentice de informare generală, pagini Internet;  articole de presă, texte publicitare;  articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;  opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;  texte funcționale (proces-verbal, reclame, anunțuri, cereri, chestionare, fișe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondență personală (scrisoare, felicitări, invitații etc.) și oficială/ administrativă;  texte literare autentice; texte de tip reflexiv/ eseul reflectiv; fragmente de critică literară; L2 :  texte/ fragmente autentice de informare generală, pagini Internet  texte de popularizare/ texte din mass-media (presă scrisă, anunțuri, publicitate)  texte/ paragrafe descriptive și narative; interviu, sondaj de opinii  eseuri și texte funcționale (corespondență – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitație; cereri, formulare,procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamații;)

* scurte povestiri , comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc.

L3 :

• fragmente/ texte de informare generală (descriptive, narative)

■ articole de presă, publicitate

FILIERA TEHNOLOGICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologica – ruta directă și ruta progresivă de calificare profesională (toate calificările profesionale) II. COMPETENȚE DE EVALUAT COMPETENȚE GENERALE  Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea și selectarea de informații în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru.  Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate.  Realizarea de interacțiuni, în comunicarea orală (în situație de examen) sau scrisă, pe teme cotidiene și pe teme profesionale. COMPETENȚE SPECIFICE 1. Obține informații prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1. Identificarea punctelor de vedere/ a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situație de examen). 1.2. Identificarea de informații-cheie, necesare și suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1. Identificarea de informații, idei și opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru – în texte de informare generală/ în texte referitoare la domeniul de activitate. 2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informații/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informații din diverse părți ale unui text/ din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.4. Transferul informațiilor din texte referitoare la domeniul ocupațional în diverse forme de prezentare. 2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului și răspunsul adecvat la acestea; solicitarea și oferirea de informații, clarificări și explicații. 3.2. Formularea clară, precisă și în mod politicos a informațiilor/ instrucțiunilor și a întrebărilor/ solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context și respectând convențiile uzuale. 3.3. Prezentarea de descrieri:  pe subiecte legate de domenii de interes propriu și/ sau profesional.  * de activități, stări și experiențe personale legate de viața cotidiană și de domeniul de activitate.  * de produse și servicii specifice domeniului ocupațional. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1. Transmiterea de informații corecte vizând aspecte din domeniul de activitate. 4.2. Completarea de documente și formulare profesionale, specifice domeniului ocupațional. 4.3. Redactarea unor texte funcționale variate, structurate, și cu folosirea de conectori. 4.4. Adecvarea formatului și limbajului la context, la tipul de text, la subiect și la cititorul intenționat; utilizarea convențiilor folosite în comunicarea scrisă, formală și informală. * Competențele specifice marcate prin corp de literă cursiv și asterisc sunt obligatorii numai pentru Limba 2. III. CONȚINUTURI

RECOMANDATE (pentru toate calificările profesionale) ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă).

DOMENII TEMATICE:

DOMENIUL PERSONAL

Viața personală (educație, stil de viață, comportament social, opțiuni pentru carieră, hobby-uri); Relații interpersonale/ inter-umane / profesionale;

Universul adolescenței (cultura, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viața contemporană (socio-economice, științifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

Tinerii și viața comunitară;

Democrație, civism și drepturile omului; Mass-media.

DOMENIUL OCUPAȚIONAL

Aspecte legate de profesiuni și de viitorul profesional; Aspecte teoretice și practice ale specialității;

Organizarea locului de muncă (instituției, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;

Echipamente, activități, operații și procese de producție (în funcție de specializare); Produse și servicii, calitatea serviciilor / produselor.

DOMENIUL EDUCAȚIONAL

Descoperiri științifice și tehnice; Patrimoniul socio-cultural european;

Repere culturale ale spațiului lingvistic hispanic – trecut și prezent

FUNCȚII COMUNICATIVE:

A solicita și a oferi informații generale și de ordin personal

A solicita și a oferi informații despre produse și servicii (inclusiv despre costuri, prețuri, etc.) A solicita și a oferi informații despre evenimente, experiențe, acțiuni și activități profesionale

A solicita și a oferi informații despre programul zilnic / săptămânal A confirma / infirma informații

A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activități, evenimente, procese A formula oferte / invitații

A accepta și a refuza o ofertă / invitație

A exprima și a argumenta refuzul de a face o acțiune A exprima mulțumiri

A cere scuze

A utiliza formule adecvate contextual de inițiere, întreținere și încheiere a unei conversații (inclusiv telefonice)

A cere permisiunea de a întrerupe o conversație

A cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj A solicita și a da instrucțiuni

A solicita și a formula propuneri, sugestii

A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul

A exprima acordul / dezacordul cu un curs de acțiune A caracteriza persoane, fapte, acțiuni

A exprima obligația / necesitatea / interdicția de a face ceva A exprima probabilitatea

A exprima condiții

A exprima cauze și consecințe

A exprima intenții, dorințe, preferințe

A exprima atitudini emoționale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere A exprima opinii / puncte de vedere personale

A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale A solicita opinii / puncte de vedere personale

A exprima satisfacția / insatisfacția față de un punct de vedere

A exprima și a motiva acordul / dezacordul față de opiniile altora A face prezentări

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII:

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programelor școlare pentru filiera tehnologica*.

* O.M. Nr. 3488 / 23.03.2006) MORFOLOGIE

Articolul : folosirea și omiterea articolului cu nume proprii.

Substantivul : substantive cu forme speciale de plural, pluralul substantivelor compuse. Adjectivul : adjective calificative – adjective cu forme speciale de comparativ și superlativ, adjective cu superlative neregulate; adjective determinative (posesive, demonstrative, nehotărâte).

Pronumele : pronume personale, poziția formelor neaccentuate (atone), combinații de pronume neaccentuate; pronumele posesive, pronumele demonstrative, pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogative.

Verbul : folosirea modului indicativ și a modului conjunctiv; modul imperativ; moduri nepersonale.

Adverbul : grade de comparație ale adverbelor.

Prepoziția : sistematizarea si actualizarea principalelor prepoziții. Conjuncția : conjuncțiile coordonatoare și subordonate.

SINTAXĂ

Concordanța timpurilor la modul indicativ și la modul conjunctiv. Vorbirea directă și indirectă.

Exprimarea cauzei, a consecinței, a scopului și a condiției.

TIPURI DE TEXTE

Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (rețete, instrucțiuni de folosire), publicitar, argumentativ.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU EVALUAREA COMPETENȚELOR DIGITALE

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU EVALUAREA COMPETENȚELOR DIGITALE

I. STATUTUL PROBEI DE EVALUARE A COMPETENȚELOR DIGITALE Proba D, pentru evaluarea competențelor digitale, are statutul de probă obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat, pentru candidații de la toate filierele, profilurile și specializările. Proba se desfășoară în laboratoarele de informatică din unitățile școlare, pe parcursul perioadei menționate în Calendarul examenului de bacalaureat - 2011 . II. COMPETENȚE DE EVALUAT Sunt propuse șapte domenii de competență: 1. Utilizarea computerului și organizarea fișierelor  Operarea corectă la nivel elementar  Descrierea interfeței sistemului de operare  Descrierea organizării informațiilor pe suport extern  Dobândirea deprinderilor de lucru cu discuri logice, directoare, fișiere  Utilizarea unor accesorii ale sistemului de operare Windows  Aplicarea modalității de tipărire a unui fișier  Realizarea unor aplicații practice  Cunoașterea tastaturii ca dispozitiv de introducere a datelor și în special de editare. Funcțiile mouse-ului  Dobândirea deprinderilor de utilizare a tastaturii în procesul de procesare text sau grafică  Operarea ergonomică și eficientă cu tastatura  Realizarea unor deprinderi practice de lucru rapid 2. Editoare de texte  Enumerarea și aplicarea operațiilor de bază necesare prelucrării unui text  Utilizarea operațiilor de bază în procesarea textului  Aplicarea diferitelor modalități de formatare a textului  Utilizarea avansată a editorului de texte  Formatarea finală a unui document  Descrierea și aplicarea corectă a modului de tipărire a unui document  Descrierea facilităților de utilizare a poștei electronice, faxului și prezentării oferite de editor  Realizarea unor aplicații practice  Deprinderea redactării corecte și rapide a unor documente 3. Informație și comunicare  Definirea noțiunilor legate de „arhitectura” Internetului  Enumerarea serviciilor oferite în Internet și descrierea acestora  Enumerarea componentelor necesare accesului la Internet  Clasificarea și folosirea modului de adresare în Internet  Utilizarea posibilităților de căutare a informațiilor  Aplicarea modalităților de folosire a serviciului de e-mail  Descrierea și aplicarea măsurilor de securitate în utilizarea Internetului  Utilizarea serviciului de conversație  Utilizarea corectă a regulilor de comportare în rețeaua Internet  Realizarea unor aplicații practice  Utilizarea operațiilor de bază necesare realizării unei pagini HTML  Folosirea elementelor de bază pentru inserarea în pagină a elementelor: text, imagine  Aplicarea operațiilor de bază necesare pentru realizarea unei pagini – copiere, mutare, ștergere  Enumerarea și aplicarea modalităților de a realiza o hiper-legătură  Utilizarea tabelelor într-o pagină web  Realizarea unor aplicații practice  Transformarea documentelor text obișnuite sau a prezentărilor PPT în pagini web 4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informației (IT)  Identificarea componentelor hard și soft ale unui calculator personal  Descrierea funcționării unui calculator personal  Descrierea performanțelor unui computer  Definirea conceptului de rețea de calculatoare și enumerarea avantajelor lucrului în rețea  Descrierea situațiilor în care poate fi utilizat un calculator în activitatea zilnică  Argumentarea necesității securizării computerelor și a rețelelor  Descrierea implicațiilor utilizării calculatorului, din punct de vedere al sănătății  Descrierea aspectelor de bază legale privind utilizarea soft-ului 5. Editoare de calcul tabelar  Aplicarea operațiilor elementare și a conceptelor de bază ale aplicației Excel  Utilizarea opțiunilor de formatare și gestionare a datelor din foile de calcul  Utilizarea formulelor și a funcțiilor  Utilizarea corectă a opțiunilor de tipărire a unei foi de calcul  Utilizarea unor tehnici și procedee de realizare de grafice și diagrame  Realizarea de import obiecte  Realizarea unor aplicații practice 6. Baze de date  Aplicarea operațiilor elementare și a conceptelor de bază ale aplicației Access  Operarea cu baze de date  Crearea și utilizarea formularelor  Utilizarea informațiilor dintr-o bază de date  Crearea și utilizarea rapoartelor  Realizarea unor aplicații practice 7. Prezentări  Aplicarea operațiilor de bază necesare realizării unei prezentări - PowerPoint  Aplicarea elementelor de bază în procesarea textului  Utilizarea operațiilor de bază necesare pentru realizarea unei prezentări - copiere, mutare, ștergere  Aplicarea modalităților de formatare a unei prezentări  Utilizarea elementelor grafice în prezentare  Utilizarea diagramelor  Inserarea imaginilor și altor obiecte într-o prezentare  Realizarea animației într-o prezentare  Realizarea unei prezentări  Identificarea modalităților de a realiza tipărirea prezentării  Realizarea unor aplicații practice III. CONȚINUTURI Conținuturile corespunzătoare celor șapte domenii de competență sunt: 1. Utilizarea computerului și organizarea fișierelor  Pornirea/oprirea corectă/repornirea calculatorului. Închiderea unei aplicații care nu răspunde.  Vizualizarea informațiilor referitoare la resursele hardware și software ale calculatorului (versiune sistem de operare, tipul procesorului, memorie instalată, etc.)  Desktop: data și ora, volumul, opțiuni desktop de afișare (de exemplu: opțiuni pentru fundal, screen saver, diverse opțiuni de setare). Utilizarea opțiunii Print Screen  Pictograme  Ferestre: descriere, operații cu ferestre  Disc logic, director, fișier: identificare, proprietăți, vizualizare conținut  Operații cu directoare și fișiere: creare, copiere, mutare, ștergere, căutare, redenumire, sortare după nume, tip, data modificării, realizarea unei copii de siguranță pe dischetă, pe CD, sau pe un alt suport extern, vizualizarea conținutului, determinarea dimensiunii, schimbarea stării fișierului (numai citire etc.)  Schimbarea discului de lucru curent  Schimbarea directorului de lucru curent  Notepad  Paint  Calculator  Imprimantă. Printarea unui document. Vizualizarea stadiului în care se află procesul de tipărire, restartarea, renunțarea la un proces de tipărire.  Instalarea în sistem a unei imprimante  Organizarea aplicațiilor realizate într-o structură de directoare proprie  Descrierea diverselor tipuri de tastaturi. Setarea tastaturii și a opțiunilor specifice.  Funcțiile tastelor  Taste speciale Windows. Deplasarea cursorului și click-uri obținute cu tastatura  Tastele de editare  Tastele funcționale, rol  Shortcuturi – combinații de taste  Poziția corpului în timpul lucrului  Utilizarea corectă a mâinilor (degetelor) în timpul lucrului (introducerii sau editării)  Arhivarea fișierelor  Viruși informatici și antiviruși 2. Editoare de texte  Lansarea unei aplicații de procesare de text  Deschiderea unui document existent – modificarea și salvarea lui  Crearea unui document nou  Închiderea unui document. Salvarea unui document sub un alt nume sau alt format (de exemplu text, rich text format, HTML, etc)  Utilizarea „Ajutor”-ului  Închiderea aplicației de procesare de text  Inițializarea paginii de lucru  Introducerea informațiilor în text, funcția „Anulare”  Selectarea informațiilor – caracter, cuvânt, paragraf, întregul document  Copierea, mutarea, ștergerea - folosirea comenzilor „ Copiere”, „Lipire”, „Decupare”  Căutarea și înlocuirea – utilizarea comenzilor „Găsire” și „Înlocuire”  Schimbarea dimensiunii și tipului caracterelor  Folosirea stilului: bold (caractere aldine), italice (caractere cursive) și subliniere.  Marcare vizuală (neprintabil) paragraf, text  Utilizarea culorilor în text  Alinierea textului în cadrul documentului  Spațierea rândurilor  Copierea formatului unui text selectat  Folosirea și setarea tabulatorilor: aliniere stânga, dreapta, centru, pe punctul zecimal, poziționarea tabulatorilor  Folosirea listelor (numerotare, marcatori)  Utilizarea instrumentelor de pe bara de desenare  Inserarea și formatarea tabelelor într-un document, operații în tabele  Inserarea și formatarea graficelor și imaginilor  Importarea obiectelor, tabelelor, graficelor, fișierelor  Inserarea bordurilor de pagină (culoare, lățime, model, etc.)  Stiluri și paginare – aplicarea stilurilor existente unui document, numerotarea paginilor  Antet și subsol, introducerea datei, autorului, numărului paginii  Nota de subsol sau de sfârșit de text  Corectarea greșelilor de ortografie și a celor gramaticale - folosirea funcției de corectare ortografică și gramaticală  Trecerea în revistă a documentului – examinare înaintea imprimării  Folosirea opțiunilor de bază pentru tipărire - fereastra Imprimare  Tipărirea documentului utilizând una din imprimantele instalate sau într-un fișier  Opțiunea „Trimite către..”  Opțiunea „Scrisori și corespondențe”  Opțiunea trimitere la fax  Opțiunea trimitere într-o prezentare  Sugestii: întocmirea unei cereri, realizarea unei diplome complexe, realizarea unei pagini pentru fax, realizarea unui raport, realizarea unei scrisori oficiale, întocmirea unui referat la o disciplină studiată  Organizarea aplicațiilor realizate într-o structură de directoare proprie  Reguli generale de tehnoredactare și estetica paginii tipărite  Reguli de redactare a textelor oficiale sau de altă natură  Utilizarea shortcutului pentru funcții mai des utilizate ale editorului 3. Informație și comunicare  Istoria Internetului  Protocolul de transmisie TCP/IP  DHCP într-o rețea locală  Adresa IP, DNS  Browserprotocolul http  host și client  proxi  WWW (World Wide Web)  E-mail  Chat  Chat, exemplificare pe NETMEETING  Newsgroup  FTP  PORTAL  e-commerce  Formulare în Internet  Baze de date on-line  Operații bancare prin Internet  Tipuri de comunicații  Modemul  Calculatorul  Browser  Provider  Configurarea sistemului de operare pentru stabilirea legăturii cu un provider  Adresarea de Internet – adrese de pagini  Adrese de e-mail  Browsere (elemente generale de interfață și utilizarea acestora)  Motoare de căutare  Programe de poștă: Outlook Express, Netscape Messenger, Eudora, Pegasus etc.  Citirea, întocmirea, trimiterea, redirecționarea unui mesaj  Folosirea facilității „atașare fișiere”  Folosirea agendei de adrese  Administrarea e-mail-urilor (directoare, filtre)  Căutarea adreselor de e-mail  Pachete complete de birotică și secretariat cuprinzând fax/email/telefonie, agende de adrese și planificare  Criptarea transmisiei  Semnătura digitală  Apărarea împotriva virușilor  Firewall  Netmeeting  Video și audio conferință  Telefonie IP  Utilizarea corectă a serviciilor IRC  Particularități ale comunicației chat: smileys, acronime (emoticons)  Adresarea politicoasă.  Respectarea legislației privind folosirea facilităților oferite de Internet  Sugestii: căutarea și extragerea unor informații pentru una dintre disciplinele studiate folosind motoarele de căutare; utilizarea acestora într-un referat  Lansarea editorului HTML  Interfața editorului  Inserarea și formatarea unui text: corp de literă, mărime, stil, culoare – obținerea culorii – legătura cu aplicația Paint (Edit colors) și cu aplicația Calculator (Dec-Hex)  Inserarea unei imagini – modificarea proprietăților imaginii: poziționare, dimensiuni, încadrare în text  Formatarea unui fundal sau a unei teme  Folosirea instrumentelor Copiere, Decupare, Lipire pentru a copia text, imagine  Realizarea unei legături pe un text  Realizarea unei legături pe o imagine  Maparea unei imagini  Inserarea unui tabel  Formatarea tabelului  Modalități de depozitare a paginilor  Aplicații practice 4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informației (IT)  Unitatea centrală (CPU)  Dispozitive de intrare; mouse, tastatura, trackball, scanner, touchpad, light pens, joysticks, camera video, microfon, etc.  Dispozitive de ieșire; unități de afișare video, ecran sau monitor , cele mai uzuale, imprimante, plotter, difuzoare, sintetizatoare de voce, etc  Dispozitive de intrare – ieșire; modem, touch screen  Memorii RAM, ROM, unități de măsură. Compararea principalelor tipuri de dispozitive de stocare a datelor în funcție de viteză, cost, capacitate, de exemplu hard disk intern/extern, cartușuri, dischete, disc zip, CDROM, etc.  Conceptul de sistem de operare; Funcțiile principale ale unui sistem de operare  Tipuri de software  Rolul și funcțiile componentelor unui calculator personal  Factori ce influențează performanțele unui computer: viteza CPU (unități de măsură), dimensiunea memoriei RAM, aplicațiile  Tipuri de rețele (LAN, MAN, WAN, Internet, Intranet, Extranet);  Partajare resurse, comunicații în rețea; World Wide Web  Drepturi de acces  Utilizarea aplicațiilor în activități din diferite domenii  Viruși informatici și antiviruși  Ergonomia postului de lucru  Măsuri de sănătate și siguranță în utilizarea calculatorului  Afecțiuni provocate de un mediu de lucru inadecvat  Legislația referitoare la drepturile de autor privind produsele software  Aspecte economice ale nerespectării legislației (pentru producător, pentru utilizator) 5. Editoare de calcul tabelar  Deschiderea aplicației  Deschiderea, salvarea unei foi/registru de calcul  Folosirea funcției „ajutor”  Închiderea aplicației  Moduri de vizualizare  Formatarea documentului: stabilirea dimensiunilor și marginilor paginii, orientarea acesteia, adăugare antet și subsol, introducere numere pagină, etc.  Formatarea celulelor în conformitate cu tipul datelor ce le vor conține  Introducerea de informații într-o celulă: numere, text, simboluri  Formatarea textului: font, dimensiune, stil, culoare, orientare  Selectarea unei celule sau a unui grup de celule adiacente sau neadiacente, a unei linii, a unui rând  Copierea/mutarea conținutului unei celule într-o altă celulă a aceleiași foi de calcul sau a altei foi de calcul active sau între registre  Ștergerea unei celule sau a unui grup de celule adiacente, a unei linii, a unui rând  Căutarea/înlocuirea conținutului unei celule  Inserarea de rânduri/coloane  Modificarea dimensiunilor liniilor și coloanelor  Unirea celulelor și stabilirea tipului de aliniere  Stabilirea tipurilor de margini utilizate pentru o celulă sau un grup de celule  Sortarea datelor după unul sau mai multe criterii  Introducerea unei formule simple într-o celulă  Formule aritmetice și logice pentru adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri  Completarea automată a unei serii de date (autofill)  Folosirea funcțiilor: min, max, count, sum, average  Funcția if  Folosirea referinței relative, absolută sau mixtă a unei celule în formule sau funcții  Fixarea opțiunilor pentru tipărire  Tipărirea unei secțiuni a foii de calcul, a unui grup de celule adiacente, a foii de calcul active sau a unui registru de calcul  Diagrame și grafice realizate cu ajutorul datelor din registru de calcul  Editarea și modificarea unei diagrame sau a unui grafic  Schimbarea tipului diagramei  Mutarea/copierea, ștergerea diagramelor sau a graficelor  Importul de fișiere imagine, grafice, etc. într-un registru de calcul  Copierea, mutarea și redimensionarea obiectului importat  Elaborarea unor tabele pentru diferite activități 6. Baze de date  Deschiderea aplicației ACCESS  Deschiderea, modificarea, salvarea și închiderea unei baze de date existente  Folosirea funcției „ajutor”  Închiderea aplicației  Moduri de vizualizare  Proiectarea unei baze de date  Crearea unei tabele  Definirea unei chei primare  Stabilirea unui index  Modificarea proprietăților unui câmp  Introducerea de date în tabelă  Vizualizarea informațiilor dintr-o tabelă  Modificarea datelor într-o tabelă  Adăugarea de înregistrări într-o bază de date  Ștergerea de înregistrări într-o bază de date  Crearea unui formular simplu  Introducerea datelor în baza de date folosind formulare simple  Formatarea textului  Schimbarea culorii fondului într-un formular  Importul unei imagini sau fișier text într-un formular  Modificarea modului de aranjare a obiectelor în formular  Conectarea la o bază de date existentă  Căutarea unei înregistrări  Crearea unei interogări simple  Crearea unei interogări multiple  Salvarea unei interogări  Filtre: adăugare, eliminare  Adăugarea, eliminarea de câmpuri într-o interogare  Selecția și sortarea datelor după criterii sau în baza operatorilor logici uzuali  Crearea unui raport  Modificarea unui raport  Crearea, modificarea unui antet și subsol  Gruparea datelor într-un raport, total-raport, subtotal-raport  Realizarea unei baze de date și interogarea ei 7. Prezentări  Pornirea aplicației Power Point  Deschiderea unei prezentări existente – modificarea și salvarea prezentării  Închiderea prezentării  Folosirea „Ajutor” – ului  Crearea unei noi prezentări  Alegerea caracteristicilor pentru diapozitiv (slide) – modificarea acestora  Inserarea unui text  Inserarea unei imagini  Folosirea instrumentelor Copiere, Decupare, Lipire pentru a copia text, imagine, diapozitive în cadrul unei prezentări sau între mai multe prezentări active  Ștergerea obiectului selectat  Reordonarea diapozitivelor într-o prezentare  Ștergerea unei/unor folii dintr-o prezentare  Formatarea textului – corp de literă, stil, mărime, culori, centrare, aliniere  Redimensionarea și mutarea casetelor text într-un diapozitiv  Setarea grosimii liniei, stilului și culorilor unei casete text  Inserarea obiectelor grafice în prezentare: linii, casete, cercuri  Modificarea poziției și aspectului unui obiect grafic - mutarea, mărime, culoare, umbriri  Crearea unei diagrame  Modificarea structurii unei diagrame  Crearea de diferite tipuri de diagrame: bar chart, pie chart, etc.  Inserarea unei imagini – modificarea proprietăților imaginii, mutarea ei în alt diapozitiv, adăugarea de efecte de contur pentru obiect  Importarea altor obiecte în prezentare: text, foi de calcul, tabele, diagrame, fișiere grafice  Adăugarea de efecte de animație  Schimbarea efectelor de animație preselectate  Adăugarea de efecte de tranziție a diapozitivelor  Selectarea formatului de ieșire optim pentru prezentare: overhead, handout, diapozitive de 35 mm (35 mm slides), prezentare pe ecran (on-screen show)  Schimbarea orientării diapozitivelor - orizontal, vertical  Adăugarea diapozitivelor de note pentru prezentator  Începerea unui slide-show de la orice folie  Folosirea instrumentelor de navigare pe ecran  Ascunderea unui /unor diapozitive  Tipărirea diapozitivelor în diferite formate

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA

MATEMATICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 Matematica are statut de disciplină obligatorie. Este susținută la proba E. c) în funcție de filieră, profil și specializare. II. COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică. Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.

CLASA a IX-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)

Competențe specifice Conținuturi 1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unor noțiuni specifice logicii matematice și teoriei mulțimilor 2. Utilizarea proprietăților algebrice ale numerelor, a estimărilor și aproximărilor în contexte variate 3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real și utilizarea de algoritmi pentru optimizarea calcului cu numere reale 4. Caracterizarea unor mulțimi de numere și a relațiilor dintre acestea utilizând limbajul logicii matematice și teoria mulțimilor 5. Analiza unor contexte uzuale și matematice (de exemplu: redactarea soluției unei probleme) utilizând limbajul logicii matematice și teoria mulțimilor 6. Transpunerea unei situații problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei și interpretarea rezultatului Mulțimi și elemente de logică matematică  Mulțimea numerelor reale: operații algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos , partea întreagă, partea fracționară a unui număr real; operații cu intervale de numere reale.  Propoziție, predicat, cuantificatori.  Operații logice elementare (negație, conjuncție, disjuncție, implicație, echivalență), corelate cu operațiile și cu relațiile dintre mulțimi (complementară, intersecție, reuniune, incluziune, egalitate, regulile lui De Morgan).  Tipuri de raționamente logice: inducția matematică. Probleme de numărare. 1. Recunoașterea unor corespondențe care sunt șiruri, progresii, funcții 2. Utilizarea unor modalități variate de descriere a funcțiilor în scopul caracterizării acestora 3. Descrierea unor șiruri/funcții utilizând reprezentarea geometrică a unor cazuri particulare și raționament inductiv 4. Caracterizarea unor șiruri folosind reprezentarea grafică sau proprietăți algebrice 5. Analiza unor valori particulare în vederea determinării formei analitice a unei funcții definite pe prin raționament de tip inductiv Funcții Funcții definite pe mulțimea numerelor naturale (șir)  Modalități de a defini un șir, șiruri mărginite, șiruri monotone; exemple simple  Tipuri de șiruri: progresii aritmetice, progresii geometrice, formula termenului general în funcție de un termen dat și rație, suma primilor n termeni ai unei progresii  Condiția ca n numere să fie în progresie aritmetică sau geometrică pentru n ≥ 3.

6. Transpunerea unor situații-problemă în limbaj matematic utilizând funcții definite pe 1. Identificarea valorilor unei funcții folosind reprezentarea grafică 2. Caracterizarea egalității a două funcții prin utilizarea unor modalități variate de descriere a funcțiilor 3. Operarea cu funcții reprezentate în diferite moduri și caracterizarea calitativă a acestor reprezentări 4. Caracterizarea unor funcții prin utilizarea graficului funcției și a ecuației asociate 5. Analiza unor situații practice și descrierea lor cu ajutorul funcțiilor 6. Deducerea unor proprietăți ale funcțiilor numerice prin lectură grafică Funcții; lecturi grafice  Reper cartezian, produs cartezian; reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulțimi numerice; condiții algebrice pentru puncte aflate în cadrane. Drepte în plan de forma x = m , sau y = m , m  .  Funcția: definiție, exemple, exemple de corespondențe care nu sunt funcții, modalități de a descrie o funcție, lecturi grafice. Egalitatea a două funcții, imaginea și preimaginea unei mulțimi printr-o funcție, graficul unei funcții, restricții ale unei funcții.  Funcții numerice, F = { f : D→ , D � }; proprietăți ale funcțiilor numerice introduse prin lecturi grafice: reprezentarea geometrică a graficului, intersecția cu axele de coordonate, rezolvări grafice de ecuații și inecuații de forma f ( x ) = g ( x ) (≤, <, >,≥ ), mărginire, paritate, imparitate (simetria graficului față de axa Oy sau față de origine), simetria graficului față de drepte de forma x = m , m  sau față de puncte oarecare din plan, periodicitate, monotonie.  Compunerea funcțiilor; exemple cu funcții numerice. 1. Recunoașterea funcției de gradul I descrisă în moduri diferite 2. Utilizarea unor metode algebrice și grafice pentru rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor 3. Descrierea unor proprietăți desprinse din rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor și reprezentarea grafică a funcției de gradul I 4. Exprimarea legăturii între funcția de gradul I și reprezentarea ei geometrică 5. Interpretarea graficului funcției de gradul I utilizând proprietățile algebrice ale funcției 6. Modelarea unor situații concrete prin utilizarea ecuațiilor și a inecuațiilor Funcția de gradul I  Definiție, intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f ( x ) = 0, reprezentarea grafică a funcției f : ➔ , f ( x ) = ax + b , a , b   Interpretarea grafică a proprietăților algebrice ale funcției: monotonia și semnul funcției. Studiul monotoniei prin semnul diferenței f ( x 1 ) – f ( x 2 ) (sau studierea raportului f  x 1   f  x 2  , x , x  ) x 1  x 2 1 2 2  Inecuații de forma ax + b  0 (  , <, >) studiate pe sau pe intervale de numere reale.  Poziția relativă a două drepte, sisteme de tipul  ax  by  c � mx  ny  p , a, b, c, m, n, p    Sisteme de inecuații de gradul I

1 2

x

, x :;t:

1. Diferențierea variației liniare/pătratice prin exemple 2. Completarea unor tabele de valori necesare pentru trasarea graficului 3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului (trasarea prin puncte semnificative) 4. Exprimarea proprietăților unei funcții prin condiții algebrice sau geometrice 5. Utilizarea relațiilor lui Viète pentru caracterizarea soluțiilor și rezolvarea unor sisteme 6. Utilizarea funcțiilor în rezolvarea unor probleme Funcția de gradul al II-lea  Reprezentarea grafică a funcției f : ➔ , f  x   ax 2  bx  c , a  0, a , b,c  , intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f ( x ) = 0, simetria față de drepte de forma x = m , m  .  Relațiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de forma  x  y  s s , p  � xy  p  1. Identificarea unor moduri de variație a datelor 2. Determinarea unor funcții care satisfac anumite condiții precizate 3. Utilizarea unor algoritmi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor și pentru reprezentarea grafică a soluțiilor 4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiții algebrice; exprimarea prin condiții algebrice a unor reprezentări grafice 5. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru determinarea sau aproximarea soluțiilor ecuației asociate 6. Interpretarea informațiilor conținute în reprezentări grafice prin utilizarea de estimări, aproximări și strategii de optimizare Interpretarea geometrică a proprietăților algebrice ale funcției de gradul al II-lea  Monotonie. Studiul monotoniei prin semnul diferenței f ( x 1 ) – f ( x 2 ), rata creșterii (descreșterii): f  x 1   f  x 2  , x , x  , punct de extrem, x 1  x 2 1 2 2 (vârful parabolei).  Poziționarea parabolei față de axa Ox , semnul funcției, inecuații de forma ax 2  bx  c  0 (  ,  ,  ) studiate pe sau pe intervale de numere reale, interpretare geometrică: imagini și preimagini ale unor intervale (proiecțiile unor porțiuni de parabolă pe axe).  Poziția relativă a unei drepte față de o parabolă:  mx  n  y rezolvarea sistemelor de forma � 2 a, b,  ax  bx  c  y c, m, n    a 1 x 2  b 1 x  c 1  y  Rezolvarea sistemelor de forma � ,   a 2 x 2  b 2 x  c 2  y a 1 , a 2 , b 1 , b 2 , c 1 , c 2  , interpretare geometrică 1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială în diferite contexte 2. Transpunerea unor operații cu vectori în contexte geometrice date 3. Utilizarea operațiilor cu vectori pentru a descrie o problemă practică 4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrie configurații geometrice 5. Identificarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică să satisfacă cerințe date 6. Aplicarea calculului vectorial în rezolvarea unor probleme Vectori în plan  Segment orientat, relația de echipolență, vectori, vectori coliniari.  Operații cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), proprietăți ale operației de adunare, înmulțirea cu scalari, proprietăți ale înmulțirii cu scalari, condiția de coliniaritate, descompunerea după doi vectori dați, necoliniari și nenuli. 1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăților unor configurații geometrice 2. Caracterizarea sintetică sau/și vectorială a unei configurații geometrice date Coliniaritate, concurență, paralelism - calcul vectorial în geometria plană  Vectorul de poziție al unui punct.  Vectorul de poziție al punctului care împarte un segment într-un raport dat, teorema lui Thales (condiții de

1 2

x

, x :;t:

3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor de coliniaritate, concurență sau de paralelism 4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la cea vectorială (și invers) a unei configurații geometrice date 5. Interpretarea coliniarității, concurenței sau paralelismului în relație cu proprietățile sintetice sau vectoriale ale unor configurații geometrice paralelism).  Vectorul de poziție al centrului de greutate al unui triunghi (concurența medianelor unui triunghi).  Teorema bisectoarei, vectorul de poziție al centrului cercului înscris într-un triunghi; ortocentrul unui triunghi; relația lui Sylvester, concurența înălțimilor.  Teorema lui Menelau, teorema lui Ceva. 1. Identificarea legăturilor între coordonate unghiulare, coordonate metrice și coordonate carteziene pe cercul trigonometric 2. Calculul unor măsuri de unghiuri și arce utilizând relații trigonometrice 3. Determinarea măsurii unor unghiuri și a lungimii unor segmente utilizând relații metrice 4. Caracterizarea unor configurații geometrice plane utilizând calculul trigonometric 5. Determinarea unor proprietăți ale funcțiilor prin lecturi grafice 6. Optimizarea calculului trigonometric prin alegerea adecvată a formulelor Elemente de trigonometrie  Cercul trigonometric, definirea funcțiilor trigonometrice sin, cos:  0, 2   ➔   1,1  , tg: [0; π ]\    → ;  2     Definirea funcțiilor trigonometrice: sin: 1, 1  , cos: 1, 1  tg: \D→ , unde D =    2 k  k    2    ctg: \D→ unde D=  k  k   Formulele de reducere la primul cadran, formule trigonometrice: sin  a  b  , sin  a  b  , cos  a  b  , cos  a  b  , sin2 a , cos2 a , sin a +sin b , sin a  sin b , cos a + cos b , cos a  cos b (transformarea sumei în produs). 1. Identificarea unor metode posibile în rezolvarea problemelor 2. Aplicarea unor metode diverse pentru optimizarea calculelor de distanțe, unghiuri și arii 3. Prelucrarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor proprietăți ale acesteia 4. Analiza unor configurații geometrice pentru optimizarea algoritmilor de rezolvare 5. Aplicarea unor metode variate pentru optimizarea calculelor de distanțe, unghiuri și arii Aplicații ale trigonometriei și ale produsului scalar a doi vectori în geometria plană  Produsul scalar a doi vectori: definiție, proprietăți. Aplicații: teorema cosinusului, condiții de perpendicularitate, rezolvarea triunghiului dreptunghic.  Aplicații vectoriale și trigonometrice în geometrie: teorema sinusurilor, rezolvarea triunghiurilor oarecare.  Calculul razei cercului înscris și a cercului circumscris în triunghi, calculul lungimilor unor segmente importante din triunghi, calcul de arii.

1,

-

➔

[

1,

-

➔

[

}

CLASA a X-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)

Competențe specifice Conținuturi 1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate în algebră și a formei de scriere a unui număr real sau complex în contexte specifice. 2. Determinarea echivalenței între forme diferite de scriere a unui număr, compararea și ordonarea numerelor reale. 3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu numere reale sau complexe pentru optimizarea unor calcule și rezolvarea de ecuații. Mulțimi de numere  Numere reale : proprietăți ale puterilor cu exponent rațional, irațional și real ale unui număr pozitiv, aproximări raționale pentru numere iraționale sau reale.  Radical dintr-un număr rațional, proprietăți ale radicalilor.  Noțiunea de logaritm, proprietăți ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operația de logaritmare.  Mulțimea C. Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul unui număr complex, operații cu numere

4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real sau complex funcție de contexte în vederea optimizării calculelor. 5. Determinarea unor analogii între proprietățile operațiilor cu numere reale sau complexe scrise în forme variate și utilizarea acestora în rezolvarea unor ecuații. complexe. Interpretarea geometrică a operațiilor de adunare și de scădere a numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un număr real.  Rezolvarea în C a ecuației de gradul al doilea cu coeficienți reali. Ecuații bipătrate.  Numere complexe sub formă trigonometrică (coordonate polare în plan), înmulțirea numerelor complexe și interpretare geometrică, ridicarea la putere (formula lui Moivre).  Rădăcinile de ordinul n ale unui număr complex. Ecuații binome. 1. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcții. 2. Prelucrarea informațiilor ilustrate prin graficul unei funcții în scopul deducerii unor proprietăți ale acesteia (monotonie, semn, bijectivitate, inversabilitate, continuitate, convexitate). 3. Utilizarea de proprietăți ale funcțiilor în trasarea graficelor și rezolvarea de ecuații. 4. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a proprietăților algebrice ale funcțiilor. 5. Utilizarea echivalenței dintre bijectivitate și inversabilitate în trasarea unor grafice și în rezolvarea unor ecuații algebrice și trigonometrice. Funcții și ecuații  Funcția putere: f :  x   x n , n  și n  2 ;  Funcția radical: f :D ➔  n , 2 , unde D = [0, ∞) pentru n par și D = pentru n impar;  Funcția exponențială f :  , f  x   a x , a   0,   , a  1 și funcția logaritmică f :  0,   ➔ log a x , a   0,   , a  1 , creștere exponențială, creștere logaritmică;  Funcții trigonometrice directe și inverse.  Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate; funcții inversabile: definiție, proprietăți grafice, condiția necesară și suficientă ca o funcție să fie inversabilă.  Rezolvări de ecuații folosind proprietățile funcțiilor: 1. Ecuații iraționale care conțin radicali de ordinul 2 sau 3; 2. Ecuații exponențiale, ecuații logaritmice; 3. Ecuații trigonometrice: sin x  a , cos x  a , a    1,1  , tg x  a , ctg x  a , a  , sin f  x   sin g  x  , cos f  x   cos g  x  , tg f  x   tg g  x  , ctg f  x   ctg g  x  , a sin x  b cos x  c unde a , b , c nu sunt simultan nule. Notă : Pentru toate tipurile de funcții se vor studia: intersecția cu axele de coordonate, ecuația f(x)=0, reprezentarea grafică prin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăților algebrice ale funcțiilor: monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn, concavitate/convexitate.

f

➔ D,

?? 2

x , n E , n

x

, f

(

)

0, oo

➔

(

=

x

, f

(

)

1. Diferențierea problemelor în funcție de numărul de soluții admise 2. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situații problemă date 3. Utilizarea unor formule combinatoriale în raționamente de tip inductiv 4. Exprimarea, în moduri variate, a caracteristicilor unor probleme în scopul simplificării modului de numărare 5. Interpretarea unor situații problemă cu conținut practic cu ajutorul funcțiilor și a elementelor de combinatorică. 6. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor situații practice în scopul optimizării rezultatelor Metode de numărare  Mulțimi finite ordonate. Numărul funcțiilor f : A ➔ B unde A și B sunt mulțimi finite.  Permutări - numărul de mulțimi ordonate cu n elemente care se obțin prin ordonarea unei mulțimi finite cu n elemente; - numărul funcțiilor bijective f : A ➔ B unde A și B sunt mulțimi finite.  Aranjamente - numărul submulțimilor ordonate cu câte m elemente fiecare, m ≤ n care se pot forma cu cele n elemente ale unei mulțimi finite; - numărul funcțiilor injective f : A ➔ B unde A și B sunt mulțimi finite.  Combinări - numărul submulțimilor cu câte k elemente, unde 0  k  n ale unei mulțimi finite cu n elemente. Proprietăți: formula combinărilor complementare, numărul tuturor submulțimilor unei mulțimi cu n elemente.  Binomul lui Newton. 1. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar, a graficelor și a diagramelor. 2. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar, statisticii sau probabilităților pentru analiza de caz. 3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice sau probabilistice a unor probleme practice. 4. Analiza și interpretarea unor situații practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice. 5. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicției comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situații studiate. Matematici financiare  Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi, TVA.  Culegerea, clasificarea și prelucrarea datelor statistice: date statistice, reprezentarea grafică a datelor statistice.  Interpretarea datelor statistice prin parametri de poziție: medii, dispersia, abateri de la medie.  Evenimente aleatoare egal probabile, operații cu evenimente, probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile. Notă: Aplicațiile vor fi din domeniul financiar: profit, preț de cost al unui produs, amortizări de investiții, tipuri de credite, metode de finanțare, buget personal, buget familial. 1. Descrierea unor configurații geometrice analitic sau utilizând vectori. 2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relațiilor de paralelism și de perpendicularitate. 3. Utilizarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor proprietăți ale acesteia și calcul de distanțe și de arii. 4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configurații geometrice. 5. Interpretarea perpendicularității în relație cu paralelismul și minimul distanței. 6. Modelarea unor configurații geometrice analitic, sintetic sau vectorial. Geometrie  Reper cartezian în plan, coordonate carteziene în plan, distanța dintre două puncte în plan.  Coordonatele unui vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un vector și un număr real.  Ecuații ale dreptei în plan determinate de un punct și de o direcție dată și ale dreptei determinate de două puncte distincte  Condiții de paralelism, condiții de perpendicularitate a două drepte din plan, calcule de distanțe și de arii.

CLASA a XI-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)

Competențe specifice Conținuturi 1. Identificarea unor situații practice concrete, care necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces specific domeniului economic sau tehnic 2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces 3. Aplicarea algoritmilor de calcul în situații practice 4. Rezolvarea unor ecuații și sisteme utilizând algoritmi specifici 5. Stabilirea unor condiții de existență și/sau compatibilitate a unor sisteme și identificarea unor metode adecvate de rezolvare a acestora 6. Optimizarea rezolvării unor probleme sau situații problemă prin alegerea unor strategii și metode adecvate (de tip algebric, vectorial, analitic, sintetic) Elemente de calcul matriceal și sisteme de ecuații liniare Permutări ■ Noțiunea de permutare, operații, proprietăți. ■ Inversiuni, semnul unei permutări. Matrice ■ Tabel de tip matricial. Matrice, mulțimi de matrice. ■ Operații cu matrice: adunarea, înmulțirea, înmulțirea unei matrice cu scalar, proprietăți. Determinanți ■ Determinant de ordin n , proprietăți. ■ Aplicații: ecuația unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui triunghi și coliniaritatea a trei puncte în plan. Sisteme de ecuații liniare ■ Matrice inversabile din M n ( C ), n ≤ 4. ■ Ecuații matriceale. ■ Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice. ■ Studiul compatibilității și rezolvarea sistemelor: proprietatea Kroneker-Capelli, proprietatea Rouche, metoda Gauss. 1. Caracterizarea unor șiruri și funcții utilizând reprezentarea geometrică a unor cazuri particulare 2. Interpretarea unor proprietăți ale șirurilor și ale altor funcții cu ajutorul reprezentărilor grafice. 3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferențial în rezolvarea unor probleme și modelarea unor procese 4. Exprimarea cu ajutorul noțiunilor de limită, continuitate, derivabilitate, monotonie, a unor proprietăți cantitative și calitative ale unei funcții 5. Studierea unor funcții din punct de vedere cantitativ și calitativ utilizând diverse procedee: majorări, minorări pe un interval dat, proprietățile algebrice și de ordine ale mulțimii numerelor reale în studiul calitativ local, utilizarea reprezentării grafice a unei funcții pentru verificarea unor rezultate și pentru identificarea unor proprietăți 6. Explorarea unor proprietăți cu caracter local și/ sau global ale unor funcții utilizând continuitatea, derivabilitatea sau reprezentarea grafică Elemente de analiză matematică Limite de funcții ■ Noțiuni elementare despre mulțimi de puncte pe dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăți, dreapta încheiată, simbolurile + ∞ și  ∞. ■ Funcții reale de variabilă reală: funcția polinomială, funcția rațională, funcția putere, funcția radical, funcția logaritm, funcția exponențială, funcții trigonometrice directe și inverse. ■ Limita unui șir utilizând vecinătăți, proprietăți. ■ Șiruri convergente: intuitiv, comportarea valorilor unei funcții cu grafic continuu când argumentul se apropie de o valoare dată, șiruri convergente: exemple semnificative:  n a   1  n  a  ;  n  ;   1    (fără demonstrație), operații n n   n     n cu șiruri convergente, convergența șirurilor utilizând proprietatea Weierstrass. Numărul e; limita șirului  1    1  u n  u n  , u n ➔ 0 .   n ■ Limite de funcții: interpretarea grafică a limitei unei funcții într-un punct utilizând vecinătăți, calculul limitelor laterale. ■ Calculul limitelor pentru funcțiile studiate; cazuri exceptate la calculul limitelor de funcții: 0/0, ∞/∞, ∞  ∞, 0  , 1 ∞ , ∞ 0 , 0 0 . ■ Asimptotele graficului funcțiilor studiate: asimptote verticale, oblice. Continuitate ■ Interpretarea grafică a continuității unei funcții, studiul

NOTE: ■ În introducerea noțiunilor de limită a unui șir într-un punct și de șir convergent nu se vor introduce definițiile cu ε și nici teorema de convergență cu ε. Se utilizează exprimarea „ proprietatea lui. ”, „regula lui…”, pentru a sublinia faptul că se face referire la un rezultat matematic utilizat în aplicații, dar a cărui demonstrație este în afara programei. continuității în puncte de pe dreapta reală pentru funcțiile studiate, operații cu funcții continue. ■ Semnul unei funcții continue pe un interval de numere reale ■ proprietatea lui Darboux, studiul existenței soluțiilor unor ecuații în Derivabilitate ■ Tangenta la o curbă, derivata unei funcții într-un punct, funcții derivabile, operații cu funcții care admit derivată, calculul derivatelor de ordin I și al II-lea pentru funcțiile studiate. ■ Funcții derivabile pe un interval: puncte de extrem ale unei funcții, teorema lui Fermat, teorema Rolle, teorema Lagrange și interpretarea lor geometrică, consecințe ale teoremei lui Lagrange: derivata unei funcții într-un punct. ■ Regulile lui l’Hospital. ■ Rolul derivatei I în studiul funcțiilor: puncte de extrem, monotonia funcțiilor. ■ Rolul derivatei a II-a în studiul funcțiilor: concavitate, convexitate, puncte de inflexiune. Reprezentarea grafică a funcțiilor ■ Rezolvarea grafică a ecuațiilor, utilizarea reprezentării grafice a funcțiilor în determinarea numărului de soluții ale unei ecuații. ■ Reprezentarea grafică a funcțiilor. ■ Reprezentarea grafică a conicelor (cerc, elipsă, hiperbolă, parabolă).

n

)

n

, , ) ,

p

p

CLASA a XII-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)

Competențe specifice Conținuturi 1. Identificarea proprietăților operațiilor cu care este înzestrată o mulțime 2. Evidențierea asemănărilor și a deosebirilor dintre proprietățile unor operații definite pe mulțimi diferite și dintre calculul polinomial și cel cu numere 3.1 Determinarea și verificarea proprietăților structurilor algebrice, inclusiv verificarea faptului că o funcție dată este morfism sau izomorfism 3.2 Folosirea descompunerii în factori a polinomelor, în probleme de divizibilitate și în rezolvări de ecuații 4. Utilizarea proprietăților operațiilor în calcule specifice unei structuri algebrice 5.1. Utilizarea structurilor algebrice în rezolvarea unor probleme de aritmetică 5.2. Determinarea unor polinoame, funcții polinomiale sau ecuații algebrice care verifică condiții date 6.1. Transferarea , între structuri izomorfe, a datelor inițiale și a rezultatelor, pe baza proprietăților operațiilor 6.2 Modelarea unor situații practice, utilizând noțiunea de polinom sau de ecuație algebrică Elemente de algebră Grupuri  Lege de compoziție internă (operație algebrică), tabla operației, parte stabilă.  Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de matrice, grupuri de permutări, .  Morfism, izomorfism de grupuri.  Subgrup.  Grup finit, tabla operației, ordinul unui element. Inele si corpuri  Inel, exemple: inele numerice  , , , , , inele de matrice, inele de funcții reale.  Corp, exemple: corpuri numerice  p , p prim, corpuri de matrice.  Morfisme de inele și de corpuri. Inele de polinoame cu coeficienți intr-un corp comutativ ( , , , p , p prim)  Forma algebrică a unui polinom, funcția polinomială, operații (adunarea, înmulțirea, înmulțirea cu un scalar).  Teorema împărțirii cu rest; împărțirea polinoamelor, împărțirea cu

X – a , schema lui Horner.  Divizibilitatea polinoamelor, teorema lui Bézout; c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. al unor polinoame, descompunerea unor polinoame în factori ireductibili.  Rădăcini ale polinoamelor, relațiile lui Viète.  Rezolvarea ecuațiilor algebrice cu coeficienți în , , , , ecuații binome, ecuații reciproce, ecuații bipătrate. 1. Identificarea legăturilor dintre o funcție continuă și derivata sau primitiva acesteia 2. Identificarea unor metode de calcul ale integralelor, prin realizarea de legături cu reguli de derivare 3. Utilizarea algoritmilor pentru calcularea unor integrale definite 4. Explicarea opțiunilor de calcul al integralelor definite, în scopul optimizării soluțiilor 5. Folosirea proprietăților unei funcții continue, pentru calcularea integralei acesteia pe un interval 6.1 Utilizarea proprietăților de monotonie a integralei în estimarea valorii unei integrale definite și în probleme cu conținut practic 6.2. Modelarea comportării unei funcții prin utilizarea primitivelor sale Elemente de analiză matematică  Probleme care conduc la noțiunea de integrală. Primitive (antiderivate).  Primitivele unei funcții. Integrala nedefinită a unei funcții, proprietăți ale integralei nedefinite: liniaritate. Primitive uzuale. Integrala definită  Diviziuni ale unui interval [ a , b ], norma unei diviziuni, sistem de puncte intermediare. Sume Riemann, interpretare geometrică. Definiția integrabilității unei funcții pe un interval [ a , b ].  Proprietăți ale integralei definite: liniaritate, monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de integrare. Integrabilitatea funcțiilor continue.  Teorema de medie, interpretare geometrică, teorema de existență a primitivelor unei funcții continue .  Formula Leibniz - Newton.  Metode de calcul al integralelor definite: integrarea prin părți, integrarea prin schimbare de variabilă. Calculul b P ( x ) integralelor de forma  Q ( x ) dx , grad Q  4 prin metoda a descompunerii în fracții simple. Aplicații ale integralei definite  Aria unei suprafețe plane.  Volumului unui corp de rotație.  Calculul unor limite de șiruri folosind integrala definită. Notă: Se utilizează exprimarea „ proprietate” sau „regulă”, pentru a sublinia faptul că se face referire la un rezultat matematic utilizat în aplicații, dar a cărui demonstrație este în afara programei.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.

Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii.

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale.

CLASA a IX-a - 2 ore / săpt. (TC)

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unor noțiuni specifice logicii matematice și teoriei mulțimilor 2.1. Reprezentarea adecvată a mulțimilor și a operațiilor logice și identificarea de proprietăți 3.1. Alegerea și utilizarea de algoritmi pentru efectuarea de operații cu mulțimi, cu numere reale, cu predicate 4.1. Redactarea soluției unei probleme utilizând corelarea între limbajul logicii matematice și limbajul teoriei mulțimilor 5.1. Analiza unor contexte uzuale și matematice (de exemplu: redactarea soluției unei probleme) utilizând limbajul logicii matematice și al teoriei mulțimilor 6.1. Transpunerea unei situații problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei și interpretarea rezultatului Mulțimi și elemente de logică matematică  Mulțimea numerelor reale: operații algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos; operații cu intervale de numere reale (reuniune și intersecție);  Predicat, cuantificatori;  Operații logice elementare (negație, conjuncție, disjuncție, implicație, echivalență), corelate cu operațiile și cu relațiile dintre mulțimi (complementară, intersecție, reuniune, incluziune, egalitate). 1.1. Recunoașterea unor corespondențe care sunt șiruri, progresii, funcții 2.1. Calculul valorilor unor funcții care modelează situații practice în scopul caracterizării acestora 3.1. Alegerea și utilizarea unei modalități adecvate de calcul 4.1. Interpretarea grafică a unor relații provenite din probleme practice 5.1. Analiza datelor în vederea aplicării unor formule de recurență sau a raționamentului de tip inductiv în rezolvarea problemelor 6.1. Analiza și adaptarea scrierii termenilor unui șir în funcție de context Funcții Șiruri  Modalități de a descrie un șir; exemple de șiruri: progresii aritmetice, progresii geometrice, aflarea termenului general al unei progresii; suma primilor n termeni ai unei progresii. 1.1. Identificarea valorilor unei funcții folosind reprezentarea grafică a unei funcții 2.1. Determinarea soluțiilor unor ecuații, inecuații utilizând reprezentările grafice 3.1. Alegerea și utilizarea unei modalități adecvate de reprezentare grafică în vederea evidențierii unor proprietăți 4.1. Exprimarea monotoniei unei funcții prin condiții algebrice sau geometrice 5.1. Reprezentarea graficului prin puncte și aproximarea acestuia printr-o curbă continuă 6.1. Deducerea unor proprietăți ale funcțiilor numerice prin lectură grafică Funcții; lecturi grafice  Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulțimi numerice;  Funcția: definiție, exemple, exemple de corespondențe care nu sunt funcții, modalități de a descrie o funcție, lecturi grafice; egalitatea a două funcții, graficul unei funcții;  Funcții numerice f :I→ , I interval de numere reale; proprietăți ale funcțiilor numerice prin lecturi grafice: reprezentarea geometrică a graficului, intersecția graficului cu axele de coordonate, monotonie.

1.1. Recunoașterea funcției de gradul I descrisă în moduri diferite 2.1. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor 3.1. Descriere a unor proprietăți desprinse din rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor și reprezentarea grafică a funcției de gradul I 4.1. Exprimarea legăturii între funcția de gradul I și reprezentarea ei geometrică 5.1. Interpretarea graficului funcției de gradul I utilizând proprietățile algebrice ale funcției 6.1. Rezolvarea cu ajutorul funcțiilor a unei situații problemă și interpretarea rezultatului III. Funcția de gradul I  Definiție;  Reprezentarea grafică a funcției f : , f  x   ax  b , a , b  , intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f ( x ) = 0;  Interpretarea grafică a proprietăților algebrice ale funcției: monotonie, semnul funcției;  Inecuații de forma ax + b  0 ( � , <, >), a , b  studiate pe  Poziția relativă a două drepte; sisteme de tipul  ax  by  c  mx  ny  p , a , b , c , m , n , p numere reale.  1.1. Diferențierea variației liniare/pătratice prin exemple 2.1. Completarea unor tabele de valori necesare pentru trasarea graficului 3.1. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului (trasarea prin puncte semnificative) 4.1. Exprimarea proprietăților unei funcții prin condiții algebrice sau geometrice 5.1. Utilizarea relațiilor lui Viète pentru caracterizarea soluțiilor și rezolvarea unor sisteme 6.1. Identificarea unor metode grafice de rezolvare a ecuațiilor sau sistemelor de ecuații Funcția de gradul al II-lea  Reprezentarea grafică a funcției f : , f  x   ax 2  bx  c , a , b , c  0 , intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f ( x ) = 0;  Relațiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de forma  x  y  s s,p  .  xy  p  1.1. Identificarea unor moduri de variație a datelor 2.1. Compararea variației unor date diverse prin intermediul ratei creșterii 3.1. Aplicarea formulelor de calcul și a lecturii grafice pentru rezolvarea de ecuații, inecuații și sisteme 4.1. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiții algebrice; exprimarea prin condiții algebrice a unor reprezentări grafice 5.1. Determinarea relației între condiții algebrice date și graficul funcției de gradul al II-lea 6.1. Utilizarea monotoniei și a punctelor de extrem în optimizarea rezultatelor unor probleme practice Interpretarea geometrică a proprietăților algebrice ale funcției de gradul al II-lea  Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei), interpretare geometrică;  Semnul funcției, inecuații de forma ax 2 + bx + c  0 ( � ,  ,  ), a , b , c  0 , interpretare geometrică;  Rezolvarea sistemelor de forma  mx  n  y  2 , a , b , c , m , n numere reale,  ax  bx  c  y interpretare geometrică. 1.1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială în diferite contexte 2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru determinarea caracteristicilor unor segmente orientate pe configurații date 3.1. Utilizarea operațiilor cu vectori pentru a descrie configurații geometrice date 4.1. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrie anumite configurații geometrice 5.1. Identificarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică să satisfacă cerințe date 6.1. Aplicarea calculului vectorial în rezolvarea unor probleme Vectori în plan  Segment orientat, vectori, vectori coliniari;  Operații cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), înmulțirea cu scalari, condiția de coliniaritate, descompunerea după doi vectori dați, necoliniari nenuli.

➔

;

➔

:;t: 0

, a

-::j

, a

1.1. Identificarea elementelor necesare pentru calculul unor lungimi de segmente și măsuri de unghiuri 2.1. Utilizarea unor formule pentru calcule în trigonometrie și în geometrie 3.1. Determinarea măsurii unor unghiuri și a lungimii unor segmente utilizând relații metrice 4.1. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei și geometriei a unor probleme practice 5.1. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea triunghiului oarecare 6.1. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute prin rezolvarea unor probleme practice Aplicații ale trigonometriei în geometrie  Rezolvarea triunghiului dreptunghic.  Formulele sin  180  sin x ; cos  180   cos x (fără demonstrație).  Modalități de calcul a lungimii unui segment și a măsurii unui unghi: teorema sinusurilor și teorema cosinusului.

)

=

x

)

=

x

CLASA a X-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)

Competențe specifice Conținuturi 1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate în algebră și a formei de scriere a unui număr real. 2. Compararea și ordonarea numerelor reale. 3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu puteri, radicali, logaritmi. 4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real în vederea optimizării calculelor. 5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor. 6. Determinarea unor analogii între proprietățile operațiilor cu numere reale scrise în forme variate și utilizarea acestora în rezolvarea unor ecuații.  Numere reale : proprietăți ale puterilor cu exponent întreg ale unui număr real, aproximări raționale pentru numere reale;  Media aritmetică, media ponderată, media geometrică, media armonică;  Radical dintr-un număr rațional (ordin 2 sau 3), proprietăți ale radicalilor;  Noțiunea de logaritm, proprietăți ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operația de logaritmare.

Funcții și ecuații 1. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcții. 2. Prelucrarea informațiilor ilustrate prin graficul unei funcții în scopul deducerii unor proprietăți algebrice ale acesteia (monotonie, semn, bijectivitate, inversabilitate, continuitate, convexitate). 3. Utilizarea de proprietăți ale funcțiilor în trasarea graficelor și rezolvarea de ecuații 4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete și reprezentarea prin grafice a unor funcții care descriu situații practice 5. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a proprietăților algebrice ale funcțiilor 6. Utilizarea echivalenței dintre bijectivitate și inversabilitate în trasarea unor grafice și în rezolvarea unor ecuații algebrice  Funcția putere: f : f x n , n  , n  2  Funcția radical: f : D ➔ n x , n  2,3 , unde D = [0, ∞) pentru n par și D = pentru n impar;  Funcția exponențială f :  , f  x   a x , a   0,   , a  1 și funcția logaritmică f :  0,   ➔ log a x , a   0,   , a  1 , creștere exponențială, creștere logaritmică;  Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate; Funcții inversabile:definiție, proprietăți grafice, condiția necesară și suficientă ca o funcție să fie inversabilă;  Rezolvări de ecuații folosind proprietățile funcțiilor: -Ecuații iraționale care conțin radicali de ordinul 2 sau 3; -Ecuații exponențiale, ecuații logaritmice de forma: a f  x   a g  x  , log a f  x   b , a  0, a  1, a , b  , Notă : Pentru toate tipurile de funcții se vor studia: intersecția cu axele de coordonate, ecuația f(x)=0, reprezentarea grafică prin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăților algebrice ale funcțiilor: monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn, concavitate/convexitate . utilizarea unor substituții care conduc la rezolvarea de ecuații algebrice;  Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cu ajutorul ecuațiilor. 1. Diferențierea problemelor în funcție de numărul de soluții admise. 2. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situații problemă date. 3. Exprimarea caracteristicilor unor probleme în scopul simplificării modului de numărare. 4. Interpretarea unor situații problemă cu conținut practic cu ajutorul elementelor de combinatorică. 5. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor probleme în scopul optimizării rezultatelor. Probleme de numărare  Mulțimi finite ordonate  Permutări – numărul de mulțimi ordonate cu n elemente care se obțin prin ordonarea unei mulțimi finite cu n elemente  Aranjamente – numărul submulțimilor ordonate cu câte m elemente fiecare, m ≤ n care se pot forma cu cele n elemente ale unei mulțimi finite  Combinări – numărul submulțimilor cu câte k elemente, unde 0 ≤ k ≤ n ale unei mulțimi finite cu n elemente, proprietăți: formula combinărilor complementare, numărul tuturor submulțimilor unei mulțimi cu n elemente.

=

x

(

)

➔ ,

=

x

, f

(

)

0, oo

➔

(

=

x

, f

(

)

1. Recunoașterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situații concrete. 2. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice, a graficelor și a diagramelor. 3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice, probabilistice a unor probleme practice. 4. Analiza și interpretarea unor situații practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice. 5. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicției comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situații studiate. Elemente de combinatorică, statistică și probabilități  Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi.  Culegerea, clasificarea și prelucrarea datelor statistice: date statistice, reprezentarea grafică a datelor statistice.  Interpretarea datelor statistice prin lectura reprezentărilor grafice.  Evenimente aleatoare egal probabile; probabilitatea unui eveniment. 1. Descrierea unor configurații geometrice analitic sau utilizând vectori. 2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relațiilor de paralelism. 3. Utilizarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor proprietăți ale acesteia și calcul de distanțe și de arii. 4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configurații geometrice. 5. Modelarea unor configurații geometrice analitic, sintetic sau vectorial. Geometrie  Reper cartezian în plan, coordonate carteziene în plan, distanța dintre două puncte în plan.  Coordonatele unui vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un vector și un număr real.  Ecuații ale dreptei în plan determinată de un punct și de o direcție dată și ale dreptei determinată de două puncte distincte, calcule de distanțe și de arii.  Condiții de paralelism, condiții de coliniaritate; linii importante în triunghi.

CLASA a XI-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)

Competențe specifice Conținuturi 1. Identificarea unor situații practice concrete, care necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces specific domeniului economic sau tehnic 2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matricială a unui proces 3. Aplicarea algoritmilor de calcul cu matrice în situații practice 4. Rezolvarea unor sisteme utilizând algoritmi specifici 5. Stabilirea unor condiții de existență și/sau compatibilitate a unor sisteme și identificarea unor metode adecvate de rezolvare a acestora 6. Optimizarea rezolvării unor probleme prin alegerea unor strategii și metode adecvate (de tip algebric, vectorial, analitic, sintetic) Elemente de calcul matriceal și sisteme de ecuații liniare Matrice ■ Tabel de tip matriceal. Matrice, mulțimi de matrice ■ Operații cu matrice: adunarea, înmulțirea, înmulțirea unei matrice cu un scalar, proprietăți. Determinanți ■ Determinantul unei matrice pătratice de ordin cel mult 3, proprietăți. ■ Aplicații: ecuația unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui triunghi și coliniaritatea a trei puncte în plan. Sisteme de ecuații liniare ■ Matrice inversabile din M n ( ), n = 2,3. ■ Ecuații matriceale. ■ Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar. ■ Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metoda Cramer, metoda Gauss.

1. Caracterizarea unor funcții utilizând reprezentarea geometrică a unor cazuri particulare 2. Interpretarea unor proprietăți ale funcții cu ajutorul reprezentărilor grafice 3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferențial în rezolvarea unor probleme 4. Exprimarea cu ajutorul noțiunilor de limită, continuitate, derivabilitate, monotonie, a unor proprietăți cantitative și calitative ale unei funcții 5. Utilizarea reprezentării grafice a unei funcții pentru verificarea unor rezultate și pentru identificarea unor proprietăți 6. Determinarea unor optimuri situaționale prin aplicarea calculului diferențial în probleme practice NOTĂ: ► În introducerea noțiunilor de limită a unui șir într-un punct nu se va introduce definiția cu ε . Se utilizează exprimarea “ proprietatea lui.. “ , “regula lui…”, pentru a sublinia faptul că se face referire la un rezultat matematic utilizat în aplicații, dar a cărui demonstrație este în afara programei. Elemente de analiză matematică Limite de funcții ■ Noțiuni elementare despre mulțimi de puncte pe dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăți, dreapta încheiată, simbolurile +∞ și  ∞. ■ Limite de funcții: interpretarea grafică a limitei întrun punct utilizând vecinătăți, limite laterale pentru: funcția de gradul I, funcția de gradul al II-lea, funcția logaritmică, exponențială, funcția putere ( n = 2, 3), funcția radical ( n = 2, 3), funcția raport de două funcții cu grad cel mult 2. ■ Calculul limitelor pentru funcția de gradul I, funcția de gradul al II-lea, funcția logaritmică, funcția exponențială, funcția putere ( n = 2, 3), funcția radical ( n = 2, 3), funcția raport de două funcții cu grad cel mult 2, cazuri exceptate la calculul limitelor de funcții: 0/0, ∞/∞, 0  ∞ ■ Asimptotele graficului funcțiilor studiate: verticale, orizontale și oblice. Funcții continue ■ Interpretarea grafică a continuității unei funcții, operații cu funcții continue. ■ Semnul unei funcții continue pe un interval de numere reale utilizând consecința proprietății lui Darboux. Funcții derivabile ■ Tangenta la o curbă. Derivata unei funcții într-un punct, funcții derivabile. ■ Operații cu funcții care admit derivată, calculul derivatelor de ordin I și II pentru funcțiile studiate. ■ Regulile lui l’Hospital pentru cazurile: 0/0, ∞/∞. Studiul funcțiilor cu ajutorul derivatelor ■ Rolul derivatelor de ordinul I și al II-lea în studiul funcțiilor: monotonie, puncte de extrem, concavitate, convexitate. ■ Reprezentarea grafică a funcțiilor.

n

) ,

n

)

p

CLASA a XII-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)

Competențe specifice Conținuturi 1. Recunoașterea structurilor algebrice, a mulțimilor de numere, de polinoame și de matrice 2.1. Identificarea unei structuri algebrice, prin verificarea proprietăților acesteia 2.2. Determinarea și verificarea proprietăților unei structuri 3.1. Verificarea faptului că o funcție dată este morfism sau izomorfism 3.2. Aplicarea unor algoritmi în calculul polinomial sau în rezolvarea ecuațiilor algebrice 4. Explicarea modului în care sunt utilizate, în calcule specifice, proprietățile operațiilor unei structuri algebrice 5. 1. Utilizarea structurilor algebrice în rezolvarea de probleme Elemente de algebră Grupuri  Lege de compoziție internă, tabla operației.  Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de matrice, grupuri de permutări, .  Morfism și izomorfism de grupuri. Inele si corpuri  Inel, exemple: inele numerice  , , , inele de matrice, inele de funcții reale.  Corp, exemple: corpuri numerice  , , p , p prim, Inele de polinoame cu coeficienți într-un corp

practice 5.2. Determinarea unor polinoame sau ecuații algebrice care îndeplinesc condiții date 6.1. Exprimarea unor probleme practice, folosind structuri algebrice sau calcul polinomial 6.2. Aplicarea , prin analogie, în calcule cu polinoame, a metodelor de lucru din aritmetica numerelor comutativ ( p , p prim)  Forma algebrică a unui polinom, operații (adunarea, înmulțirea, înmulțirea cu un scalar).  Teorema împărțirii cu rest; împărțirea polinoamelor, împărțirea cu X – a , schema lui Horner.  Divizibilitatea polinoamelor, teorema lui Bézout, c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. al unor polinoame, descompunerea unui polinom în factori ireductibili.  Rădăcini ale polinoamelor; relațiile lui Viète pentru polinoame de grad cel mult 4.  Rezolvarea ecuațiilor algebrice cu coeficienți în , , , ecuații binome, ecuații reciproce, ecuații bipătrate. 1. Identificarea legăturilor dintre o funcție continuă și derivata sau primitiva acesteia 2. Stabilirea unor proprietăți ale calculului integral, prin analogie cu proprietăți ale calculului diferențial 3. Utilizarea algoritmilor pentru calcularea unor integrale definite 4. Explicarea opțiunilor de calcul al integralelor definite, în scopul optimizării soluțiilor 5. Determinarea ariei unei suprafețe plane și a volumului unui corp, folosind calculul integral, și compararea rezultatelor cu cele obținute prin aplicarea unor formule cunoscute din geometrie 6. Aplicarea calculului diferențial sau integral în probleme practice Notă: Se utilizează exprimarea „ proprietate” sau „regulă”, pentru a sublinia faptul că se face referire la un rezultat matematic utilizat în aplicații, dar a cărui demonstrație este în afara programei. Elemente de analiză matematică  Probleme care conduc la noțiunea de integrală. Primitive (antiderivate)  Primitivele unei funcții. Integrala nedefinită a unei funcții continue, proprietatea de liniaritate a integralei nedefinite. Primitive uzuale. Integrala definită  Definirea integralei Riemann a unei funcții continue prin formula Leibniz – Newton.  Proprietăți ale integralei definite: liniaritate, monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de integrare.  Metode de calcul ale integralelor definite: integrarea prin părți, integrarea prin schimbarea de variabilă. Calculul integralelor de forma b P ( x )  Q ( x ) dx , grad Q  4 prin metoda a descompunerii în fracții simple. Aplicații ale integralei definite  Aria unei suprafețe plane.  Volumul unui corp de rotație.

, ,

p

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.

Filiera vocațională, profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare.

CLASA a IX-a - 2 ore / săpt. (TC)

Competențe specifice Conținuturi 1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unor noțiuni specifice logicii matematice și teoriei mulțimilor 2. Transcrierea unui enunț în limbajul logicii matematice sau al teoriei mulțimilor 3. Utilizarea reprezentărilor grafice (diagrame, reprezentări pe axă), a tabelelor de adevăr, pentru efectuarea unor operații 4. Explicitarea caracteristicilor unor mulțimi folosind limbajul logicii matematice 5. Analiza unor contexte uzuale și matematice (de exemplu: redactarea soluției unei probleme) utilizând limbajul logicii matematice și al teoriei mulțimilor 6. Transpunerea unei probleme în limbaj matematic, rezolvarea problemei și interpretarea rezultatului Mulțimi și elemente de logică matematică  Mulțimea numerelor reale: operații algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos; operații cu intervale de numere reale;  Propoziție, predicat, cuantificatori;  Operații logice elementare (negație, conjuncție, disjuncție, implicație, echivalență), corelate cu operațiile și cu relațiile dintre mulțimi (complementară, intersecție, reuniune, incluziune, egalitate). 1. Recunoașterea unor corespondențe care sunt șiruri, progresii, funcții 2. Reprezentarea în diverse moduri a unor corespondențe, funcții, șiruri în scopul caracterizării acestora 3.Identificarea unor formule de recurență pe bază de raționamente de tip inductiv 4. Exprimarea caracteristicilor unor funcții folosind reprezentări (diagrame, grafice) 5. Deducerea unor proprietăți ale unor șiruri folosind reprezentările grafice sau raționamente de tip inductiv 6. Asocierea unei situații problemă cu un model matematic de tip funcție, șir, progresie Funcții Șiruri  Modalități de a descrie un șir; exemple de șiruri: progresii aritmetice, progresii geometrice, aflarea termenului general al unei progresii; suma primilor n termeni ai unei progresii.

1. Identificarea valorilor unei funcții folosind reprezentarea grafică a unei funcții 2. Identificarea unor puncte semnificative de pe graficul unei funcții 3. Folosirea proprietăților unei funcții pentru completarea graficului unei funcții pare, impare sau periodice 4. Exprimarea proprietăților unor funcții pe baza lecturii grafice 5. Reprezentarea graficului prin puncte și aproximarea acestuia printr-o curbă continuă 6. Deducerea unor proprietăți ale funcțiilor numerice prin lectură grafică Funcții; lecturi grafice  Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulțimi numerice; condiții algebrice pentru puncte aflate în cadrane. Drepte în plan de forma x  m , sau de forma y  m , m  ;  Funcția: definiție, exemple, exemple de corespondențe care nu sunt funcții, exemple de corespondențe care nu sunt funcții, modalități de a descrie o funcție, lecturi grafice; egalitatea a două funcții, imaginea unei funcții, graficul unei funcții;  Funcții numerice f :I ➔ , I interval de numere reale; proprietăți ale funcțiilor numerice prin lecturi grafice: reprezentarea geometrică a graficului, intersecția graficului cu axele de coordonate , rezolvarea grafică a ecuațiilor de forma f  x   g  x  , mărginire, paritate, imparitate (simetria graficului față de axa Oy sau față de origine), periodicitate, monotonie.

1. Recunoașterea funcției de gradul I descrisă în moduri diferite 2. Identificarea unor metode grafice pentru rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor 3. Descriere a unor proprietăți desprinse din rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor și reprezentarea grafică a funcției de gradul I 4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete ce se pot descrie prin funcții de o variabilă, inecuații sau sisteme 5. Interpretarea cu ajutorul proporționalității a condițiilor pentru ca diverse date să fie caracterizate cu ajutorul unei funcții de gradul I 6. Rezolvarea cu ajutorul funcțiilor a unei situații problemă și interpretarea rezultatului Funcția de gradul I  Definiție;  Reprezentarea grafică a funcției f : b  , intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f  x   0 ;  Interpretarea grafică a proprietăților algebrice ale funcției: monotonie, semnul funcției.  Inecuații de forma ax + b  0 (  , <, >) , a , b  , studiate pe ;  Poziția relativă a două drepte; sisteme de tipul  ax  by  c  mx  ny  p , a , b , c , m , n , p numere reale.  1. Diferențierea variației liniare/pătratice prin exemple 2. Completarea unor tabele de valori necesare pentru trasarea graficului 3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului (trasarea prin puncte semnificative) 4. Exprimarea proprietăților unei funcții prin condiții algebrice sau geometrice 5. Utilizarea relațiilor lui Viète pentru caracterizarea soluțiilor și rezolvarea unor sisteme 6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații Funcția de gradul al II-lea  Reprezentarea grafică a funcției f : ➔ , f  x   ax 2  bx  c , a  0, a , b,c  , intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f  x   0 , simetria față de drepte de forma x  m , m  ;  Relațiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de forma  x  y  s  xy  p s,p  . 

1. Identificarea unor moduri de variație a datelor 2. Reprezentarea grafică a unor date diverse în vederea comparării variației lor 3. Utilizarea lecturii grafice pentru rezolvarea de ecuații, inecuații și sisteme 4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiții algebrice; exprimarea prin condiții algebrice a unor reprezentări grafice 5. Interpretarea unei configurații din perspectiva poziției relative a unei drepte față de o parabolă 6. Utilizarea lecturilor grafice în vederea optimizării rezultatelor unor probleme practice Interpretarea geometrică a proprietăților algebrice ale funcției de gradul al II-lea  Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei), interpretare geometrică;  Poziționarea parabolei față de axa Ox , semnul funcției, inecuații de forma ax 2 + bx + c  0 (  ,  ,  ), a , b , c  , a  0 interpretare geometrică;  Poziția relativă a unei drepte față de o parabolă:  mx  n  y rezolvarea sistemelor de forma  2 ,  ax  bx  c  y a , b , c , m , n  , interpretare geometrică. 1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială 2. Utilizarea rețelelor de pătrate pentru determinarea caracteristicilor unor segmente orientate pe configurații date 3. Efectuarea de operații cu vectori pe configurații geometrice date 4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrie anumite configurații geometrice 5. Identificarea condițiilor necesare pentru efectuare operațiilor cu vectori 6. Aplicarea calculului vectorial în descrierea proprietăților unor funcții Vectori în plan  Segment orientat, vectori, vectori coliniari;  Operații cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), proprietăți ale operației de adunare, înmulțirea cu scalari, proprietăți ale înmulțirii cu scalari, condiția de coliniaritate, descompunerea după doi vectori dați, necoliniari și nenuli.

E

= ax + b , a ,

x

➔ , f

(

)

1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăților unor configurații geometrice 2. Reprezentarea prin intermediul vectorilor a unei configurații geometrice date 3. Utilizarea calcului vectorial sau a metodelor sintetice în rezolvarea unor probleme de geometrie metrică 4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la cea vectorială (și invers) a unei configurații geometrice date 5. Determinarea condițiilor necesare pentru coliniaritate, concurență sau paralelism 6. Analiza comparativă a rezolvărilor vectorială și sintetică ale aceleiași probleme Coliniaritate, concurență, paralelism - calcul vectorial în geometria plană  Vectorul de poziție al unui punct;  Vectorul de poziție al punctului care împarte un segment într-un raport dat, teorema lui Thales (condiții de paralelism);  Vectorul de poziție al centrului de greutate al unui triunghi (concurența medianelor unui triunghi). 1. Identificarea elementelor necesare pentru calculul unor lungimi de segmente și măsuri de unghiuri 2. Utilizarea unor formule pentru calcule în trigonometrie și în geometrie 3. Aplicarea teoremelor și formulelor pentru determinarea unor măsuri (lungimi sau unghiuri) 4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei și geometriei a unor probleme practice 5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea triunghiului oarecare 6. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute prin rezolvarea unor probleme practice Aplicații ale trigonometriei în geometrie  Rezolvarea triunghiului dreptunghic.  Formulele sin  180  sin x ; cos  180   cos x (fără demonstrație).  Modalități de calcul a lungimii unui segment și a măsurii unui unghi: teorema sinusurilor și teorema cosinusului.

)

=

x

)

=

x

CLASA a X-a - 2 ore / săpt. (TC)

Competențe specifice Conținuturi 7. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate în algebră și a formei de scriere a unui număr real 8. Compararea și ordonarea numerelor reale utilizând metode variate 9. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu puteri, radicali și logaritmi 10. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real pentru optimizarea calculelor 11. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor 12. Analiza validității unor afirmații prin utilizarea aproximărilor, a proprietăților sau a regulilor de calcul Numere reale ■ Numere reale: proprietăți ale puterilor cu exponent rațional, irațional și real, aproximări raționale pentru numere iraționale. ■ Puteri cu exponent irațional și real a unui număr pozitiv. ■ Radical dintr-un număr rațional (ordin 2 sau 3), proprietăți ale radicalilor. ■ Noțiunea de logaritm, proprietăți ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operația de logaritmare.

Funcții și ecuații 1. Exprimarea relațiilor de tip funcțional în diverse moduri 2. Prelucrarea informațiilor ilustrate prin graficul unei funcții în scopul deducerii unor proprietăți algebrice ale acesteia (monotonie, bijectivitate, semn, continuitate, convexitate) 3. Utilizarea de proprietăți ale funcțiilor în calcule și aproximări, prin metode diverse 4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete ce se pot descrie printr-o funcție de o variabilă 5. Interpretarea unor probleme de calcul în vederea optimizării rezultatului 6. Utilizarea echivalenței dintre bijectivitate și inversabilitate în trasarea unor grafice și în rezolvarea unor ecuații Notă : Pentru toate tipurile de funcții se vor studia: intersecția cu axele de coordonate, ecuația f(x)=0, reprezentarea grafică prin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăților algebrice ale funcțiilor: monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn, concavitate/convexitate.  Funcția putere: f : f x n , n  2 ;  Funcția radical f : D ➔ n x , n  2,3 , unde D = [0, ∞) pentru n par și D = pentru n impar;  Funcția exponențială f :  , f  x   a x , a   0,   , a  1 și funcția logaritmică f :  0,   ➔ log a x , a   0,   , a  1 , creștere exponențială, creștere logaritmică;  Rezolvări de ecuații folosind proprietățile funcțiilor: -Ecuații iraționale ce conțin radicali de ordinul 2 sau 3; -Ecuații exponențiale, ecuații logaritmice de forma: a f  x   a g  x  , log a f  x   b , a  0, a  1, a , b  , utilizarea unor substituții care conduc la rezolvarea de ecuații algebrice;  Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cu ajutorul ecuațiilor. 1. Recunoașterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situații concrete 2. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar, a graficelor și diagramelor 3. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar, statisticii sau probabilităților pentru analiza de caz 4. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice sau probabilistice a unor probleme practice 5. Analiza și interpretarea unor situații practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice 6. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicției comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situații studiate Matematici financiare  Probleme de numărare : permutări, aranjamente, combinări  Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi, TVA  Culegerea, clasificarea și prelucrarea datelor statistice: date statistice, reprezentarea grafică a datelor statistice. Interpretarea datelor statistice.  Evenimente aleatoare egal probabile, operații cu evenimente, probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile. Notă: Aplicațiile vor fi din domeniul financiar: profit, calcularea prețului de cost al unui produs, amortizări de investiții, tipuri de credite, metode de finanțare, buget personal, buget familial

=

x

(

)

➔ ,

, n ?? 2

=

x

, f

(

)

0, oo

➔

(

=

x

, f

(

)

1. Descrierea unor configurații geometrice analitic sau utilizând vectori 2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relațiilor de paralelism și de perpendicularitate 3. Utilizarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor proprietăți ale acesteia și calcul de distanțe și de arii 4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configurații geometrice 5. Interpretarea perpendicularității în relație cu paralelismul și minimul distanței 6. Modelarea unor configurații geometrice analitic, sintetic sau vectorial Geometrie  Reper cartezian în plan, coordonate carteziene în plan, distanța dintre două puncte în plan.  Coordonatele unui vector în plan; coordonatele sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un vector și un număr real.  Ecuații ale dreptei în plan determinată de un punct și de o direcție dată, ale dreptei determinată de două puncte distincte.  Condiții de paralelism, condiții de perpendicularitate a două drepte din plan, calcule de distanțe și de arii.

n

CLASA a XI-a –1 oră / săpt. (TC)

Competențe specifice Conținuturi 1. Recunoașterea și diferențierea mulțimilor de numere și a structurilor algebrice 2. Identificarea unei structuri algebrice prin verificarea proprietăților acesteia 3. Compararea proprietăților algebrice sau aritmetice ale operațiilor definite pe diverse mulțimi în scopul identificării unor algoritmi 4. Exprimarea proprietăților mulțimilor înzestrate cu operații prin identificarea organizării structurale a acestora 5. Utilizarea similarității operațiilor definite pe mulțimi diferite în deducerea unor proprietăți algebrice Structuri algebrice ■ Legi de compoziție, proprietăți ■ Structuri algebrice: monoid, grup, inel, corp. Exemple: mulțimile , , , , .

CLASA a XII-a – 1 oră / săpt. (TC)

Competențe specifice Conținuturi 1. Identificarea unor situații practice concrete, care necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentarea sa matricială 2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matricială a unui proces 3. Aplicarea , în situații practice, a algoritmilor de calcul cu matrice 4. Rezolvarea unor sisteme, utilizând metode diferite de rezolvare, și compararea acestor metode 5. Stabilirea compatibilității unor sisteme liniare și identificarea unor metode adecvate de rezolvare a acestora Elemente de calcul matricial și sisteme de ecuații liniare Matrice ■ Tabel de tip matricial. Matrice, mulțimi de matrice. ■ Operații cu matrice: adunarea a două matrice, înmulțirea unei matrice cu un scalar, produsul a două matrice, proprietăți. Determinanți ■ Determinantul unei matrice pătratice de ordin cel mult 3, proprietăți. Sisteme de ecuații liniare  Matrice inversabile din M n ( ), n = 2, 3. Ecuații matriciale.  Sisteme de ecuații liniare cu cel mult 3 necunoscute, forma matricială a unui sistem liniar.  Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metoda

Cramer, metoda Gauss.  Aplicații: ecuația unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui triunghi și caracterizarea coliniarității a trei puncte în plan.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA ISTORIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ISTORIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011, Istoria are statutul de disciplină obligatorie, fiind susținută la proba E. c) în funcție de filieră, profil și specializare. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Utilizarea eficientă a comunicării și a limbajului de specialitate  1.1. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric  1.2. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise  1.3. Evidențierea relației cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice  1.4. Formularea, în scris, a unor opinii referitoare la o temă de istorie 2. Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice  2.1. Extragerea informației esențiale dintr-un mesaj  2.2. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate 3. Aplicarea principiilor și a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice  3.1. Selectarea și comentarea surselor istorice pentru a susține/ combate un punct de vedere  3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor și proceselor istorice  3.3. Analiza diversității sociale, culturale și de civilizație în istorie pornind de la sursele istorice 4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor și a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme  4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale și spațiale relative la un subiect istoric  4.2. Construirea de sinteze tematice III. DOMENII DE CONȚINUT / CONȚINUTURI (clasa a XII-a)

A. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE 1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. B. OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR 1. Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa. 2. Constituțiile din România. C. STATUL ȘI POLITICA 1. Autonomii locale și instituții centrale și în spațiul românesc (secolele IX-XVIII). 2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX) 3. România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste. D. RELAȚIILE INTERNAȚIONALE

1. Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității. 2. România și concertul european; de la „criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX. 3. România în perioada „Războiului rece”. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 evaluează competențele dezvoltate pe parcursul învățământului liceal și se elaborează în baza prezentei programe. C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FIZICĂ BACALAUREAT 2011 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 fizica are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare. În intenția de a veni în întâmpinarea candidaților care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învățământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru două dintre cele patru modulele (A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ). În elaborarea programei de examen au fost respectate următoarele principii: 1. Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii care permit, în cadrul examenului de bacalaureat, o evaluare a atingerii competențelor de mai jos; 2. Cunoștințele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră și geometrie elementară, operații cu puteri raționale, operații fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite; 3. Numerotarea capitolelor și a temelor nu coincide cu cea din curriculum, dar formularea conținutului respectă întocmai programa școlară a fiecărei clase; 4. Lista de termeni conține cunoștințele care ar putea interveni in itemii subiectului de examen; 5. Pornind de la competențele generale și specifice ale învățării fizicii s-a optat pentru un conținut unic al programei de examen, atât pentru filiera teoretică, cât și pentru cea tehnologică. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii: 1.1. definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni conținută în acest material; 1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice; 1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora; 1.4. descrierea semnificațiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații. 2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ: 2.1. selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor; 2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor; 2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme; 2.4. utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unor probleme; 2.5. interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor probleme. 3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii: 3.1. identificarea fenomenelor fizice în situații din viața cotidiană; 3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple; 3.3. selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice; 3.4. anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate; 3.5. descrierea și explicarea unor fenomene din viata cotidiană folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale fizicii. 4. Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora: 4.1. decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele; 4.2. selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice. III. CONȚINUTURI

ARII TEMATICE

A. MECANICA CONȚINUTURI 1. PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ 1.1. Mișcare și repaus 1.2. Principiul I 1.3. Principiul al II-lea 1.4. Principiul al III-lea 1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea în fir 1.6. Legile frecării la alunecare 2. TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ 2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanică 2.2. Teorema variației energiei cinetice a punctului material 2.3. Energia potențială gravitațională 2.4. Legea conservării energiei mecanice LISTA DE TERMENI 1. PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ ■ viteză, vectorul viteză ■ accelerație, vectorul accelerație ■ modelul punctului material ■ principiul inerției ■ principiul fundamental al mecanicii clasice ■ unitatea de măsură a forței ■ principiul acțiunilor reciproce ■ forțe de contact între corpuri ■ legile frecării la alunecare ■ legea lui Hooke, forța elastică ■ forța de tensiune 2. TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ ■ lucrul mecanic, mărime de proces ■ unitatea de măsură a lucrului mecanic ■ interpretarea geometrică a lucrului mecanic ■ expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța de greutate în câmp gravitațional uniform ■ lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare ■ puterea mecanică ■ unitatea de măsură a puterii în S.I. ■ randamentul planului înclinat ■ energia cinetică a punctului material ■ teorema variației energiei cinetice a punctului material ■ energia potențială ■ variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului corp – Pământ ■ energia mecanică, mărime de stare ■ legea conservării energiei mecanice B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ CONȚINUTURI 1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ 2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII 3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL 4. MOTOARE TERMICE LISTA DE TERMENI 1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ ■ masă moleculară ■ masă moleculară relativă ■ cantitate de substanță ■ masă molară ■ volum molar ■ numărul lui Avogadro ■ echilibru termic ■ corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin 2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII ■ lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces ■ interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică ■ energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare ■ căldura, mărime de proces ■ înveliș adiabatic ■ principiul I al termodinamicii ■ coeficienți calorici (relații de definiție, unități de măsură în SI) ■ relația Robert - Mayer 3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL ■ energia internă a gazului ideal ( monoatomic, diatomic, poliatomic) ■ variația energiei interne, lucrul mecanic și cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal ( izobară, izocoră, izotermă, adiabatică) 4. MOTOARE TERMICE ■ explicarea funcționării unui motor termic ■ descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel – pe baza cărora funcționează motoarele termice C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU CONȚINUTURI 1. CURENTUL ELECTRIC 2. LEGEA LUI OHM 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ȘI GENERATOARELOR ELECTRICE 5. ENERGIA ȘI PUTEREA ELECTRICĂ LISTA DE TERMENI 1. CURENTUL ELECTRIC ■ curentul electric ■ intensitatea curentului electric ■ unitatea de măsură a intensității curentului electric ■ circuit electric simplu ■ tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului 2. LEGEA LUI OHM ■ rezistența electrică ■ legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul ■ unitatea de măsură pentru rezistența electrică ■ rezistența electrică a unui conductor liniar ■ rezistivitatea electrică, dependența rezistivității electrice de temperatură 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF ■ rețeaua electrică ■ nodul de rețea ■ ochiul de rețea ■ legile lui Kirchhoff 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ȘI GENERATOARELOR ELECTRICE ■ rezistența electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori ■ rezistența electrică echivalentă și t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice 5. ENERGIA ȘI PUTEREA ELECTRICĂ ■ expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp ■ expresia energiei disipate în interiorul generatorului ■ randamentul unui circuit electric simplu ■ puterea electrică; relații ce caracterizează puterea electrică D. OPTICA

CONȚINUTURI

1. OPTICA GEOMETRICĂ 1.1. Reflexia și refracția luminii 1.2. Lentile subțiri. Sisteme de lentile 2. OPTICA ONDULATORIE 2.1. Interferența 3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ 3.1. Efect fotoelectric extern

LISTA DE TERMENI

1. OPTICA GEOMETRICĂ ■ reflexia luminii ■ refracția luminii ■ legile reflexiei ■ legile refracției ■ indicele de refracție ■ punctele conjugate ■ fasciculele paraxiale ■ imaginile reale/virtuale ■ lentila optică ■ elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); ■ convergența unei lentile subțiri ■ formulele lentilelor subțiri ■ imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subțiri ■ sisteme de lentile 2. OPTICA ONDULATORIE ■ condiții de obținere a interferenței staționare ■ dispozitive de interferență localizată 3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ ■ legile efectului fotoelectric extern ■ ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuația lui Einstein ■ interpretarea legilor efectului fotoelectric extern

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în conformitate cu prezenta programă și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA CHIMIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA 1 - CHIMIE ORGANICĂ

 Filiere, specializări (calificări profesionale) care susțin proba numai din conținuturi TC (NIVEL I)  Filiere, specializări (calificări profesionale) care susțin proba din conținuturi TC și CD (NIVEL II)

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 chimia are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare. Elevii care susțin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa 1 – chimie organică sau programa 2 – chimie generală și anorganică. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi. 1.1. Clasificarea compușilor organici în funcție de natura grupei funcționale. 1.2. Diferențierea compușilor organici în funcție de structura acestora. 1.3. Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență. 2. Investigarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice. 2.1. Efectuarea de investigații pentru evidențierea unor caracteristici, proprietăți, relații. 2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relații de tip cauză-efect. 2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigației susțin predicțiile inițiale. 3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive . 3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative. 3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situație. 3.3. Justificarea explicațiilor și soluțiilor la probleme. 4. Comunicarea înțelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicațiilor, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate. 4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare. 4.2. Procesarea unui volum important de informații și realizarea distincției dintre informații relevante/ irelevante și subiective/ obiective. 4.3. Decodificarea și interpretarea limbajului simbolic și înțelegerea relației acestuia cu limbajul comun. 5. Evaluarea consecințelor proceselor și acțiunii produselor chimice asupra propriei persoane și asupra mediului . 5.1. Analizarea consecințelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante și folosirea necorespunzătoare a produselor chimice. 5.2. Justificarea importanței compușilor organici. III. CONȚINUTURI CONȚINUTURI NIVEL I 1. Structura și compoziția substanțelor organice . Elemente organogene. Legături chimice în compușii organici; tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă; formule brute, moleculare și de structură ale claselor de compuși organici studiați. Izomeria de catenă, de poziție, de funcțiune pentru compușii organici studiați. 2. Clasificarea compușilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni: ■ Compuși cu grupe funcționale monovalente: compuși halogenați, compuși hidroxilici, amine. ■ Compuși cu grupe funcționale divalente și trivalente: compuși carbonilici, compuși carboxilici. ■ Compuși cu funcțiuni mixte: aminoacizi, zaharide. 3. Alcani – serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă; proprietăți fizice, proprietăți chimice: clorurarea metanului, monohalogenarea propanului, izomerizarea butanului, cracarea și dehidrogenarea butanului; arderea; benzine, cifra octanică; putere calorică. 4. Alchene – serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă și de poziție, dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, proprietăți fizice, proprietăți chimice: adiția H 2 , X 2 , HX, H 2 O; regula lui Markovnicov; polimerizarea. 5. Alchine – serie omoloagă, denumire, formule de structură; structura acetilenei, izomerie de catenă și de poziție; proprietăți fizice, proprietăți chimice: adiția H 2 , X 2 , HX, H 2 O, regula lui Markovnicov; arderea. Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil. Importanța polimerilor. 6. Arene : benzen, toluen, naftalină – formule de structură, proprietăți fizice, proprietăți chimice – benzen: halogenarea catalitică, nitrarea, alchilarea cu propenă, toluen: halogenarea catalitică, nitrarea, naftalină: halogenarea, nitrarea. Utilizări. 7. Alcooli : metanol, etanol, glicerină – formule de structură, denumire, proprietăți fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere). Proprietăți chimice: fermentația acetică, arderea metanolului, obținerea trinitratului de glicerină, deshidratarea 2-butanolului. Oxidarea etanolului (KMnO 4 , K 2 Cr 2 O 7 ). Importanța practică și acțiunea biologică a etanolului. 8. Acizi carboxilici : formule de structură, proprietăți fizice; proprietăți chimice: reacții cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonați, reacția cu alcooli. Importanța practică. Esterificarea acidului salicilic; hidroliza acidului acetilsalicilic. 9. Grăsimi – hidrogenarea grăsimilor lichide. Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți – acțiunea de spălare. 10. Zaharide (glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza) – stare naturală, proprietăți fizice, importanță. ■ Monozaharide: glucoza și fructoza (formule plane); oxidarea glucozei cu reactiv Tollens și Fehling. ■ Polizaharide: hidroliza enzimatică a amidonului; identificarea amidonului. Fibre naturale și artificiale. 11. Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): denumire, clasificare, proprietăți fizice; caracter amfoter. ■ Proteine – condensarea aminoacizilor; hidroliza enzimatică a proteinelor. Importanța reacției de hidroliză. 12. Cauciucul natural și cauciucul sintetic: proprietăți fizice și importanță. 13. Calcul stoechiometric, randament. Utilizări ale substanțelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

CONȚINUTURI NIVEL II

1. Structura alchenelor . Izomeria geometrică, izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic. 2. Arene : proprietăți chimice – adiția H 2 , Cl 2 la benzen; adiția H 2 la naftalină; halogenarea toluenului la catena laterală. 3. Amine: denumire, clasificare, caracter bazic, alchilarea aminelor, diazotarea anilinei. Sinteza metiloranjului. 4. Fenoli : denumire, clasificare, caracter acid, nitrarea fenolului. 5. Conversie utilă, conversie totală . NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume. PROGRAMA 2 - CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ  Filiere, specializări (calificări profesionale) care susțin proba numai din conținuturi TC (NIVEL I)  Filiere, specializări (calificări profesionale) care susțin proba din conținuturi TC și CD (NIVEL II)

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 chimia are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare. Elevii care susțin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa 1 – chimie organică sau programa 2 – chimie generală și anorganică. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi. 1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii. 1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat. 1.3. Diferențierea substanțelor chimice după natura interacțiunilor dintre atomi, ioni, molecule. 1.4. Structurarea cunoștințelor anterioare, în scopul explicării proprietăților unui sistem chimic. 1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicațiilor acestora. 2. Investigarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice. 2.1. Efectuarea de investigații pentru evidențierea unor caracteristici, proprietăți, relații. 2.2. Formularea de concluzii folosind informațiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate. 2.3. Utilizarea investigațiilor în vederea obținerii unor explicații de natură științifică. 3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive . 3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relațiile relevante, etapele rezolvării. 3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situații din cotidian. 3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condițiilor analizate. 4. Comunicarea înțelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicațiilor, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate. 4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei științifice în descrierea sau explicarea fenomenelor și proceselor. 4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei. 5. Evaluarea consecințelor proceselor și acțiunii produselor chimice asupra propriei persoane și asupra mediului. 5.1. Compararea acțiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului. 5.2. Anticiparea efectelor unor acțiuni specifice asupra mediului înconjurător. III. CONȚINUTURI

CONȚINUTURI NIVEL I

I. Structura atomului. Tabelul periodic al elementelor chimice. 1. Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali. Clasificarea elementelor în blocuri de elemente: s, p, d, f . Structura învelișului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. 2. Corelații între structura învelișului electronic, poziția în tabelul periodic și proprietăți ale elementelor: caracter metalic, caracter nemetalic. Variația caracterului metalic și nemetalic al elementelor în grupele principale și în perioadele 1, 2, 3. 3. Proprietăți chimice ale sodiului: reacții cu O 2 , Cl 2 , H 2 O. Proprietăți chimice ale clorului: reacții cu H 2 , Fe, H 2 O, Cu, NaOH, NaBr, KI. II. Legături chimice. Interacții între atomi, ioni, molecule. 1. Legătura ionică. Cristalul de NaCl. Importanța practică a NaCl. 2. Legătura covalentă polară; molecule polare: H 2 O și HCl. Legătura covalentă nepolară; molecule nepolare: H 2 , N 2 , Cl 2 ; mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuația de stare a gazelor perfecte. Legătura coordinativă (NH 4 + și H 3 O + ) . Proprietăți fizice ale apei. Importanța practică a Cl 2 și HCl. 3. Legătura de hidrogen. III. Soluții apoase. 1. Soluții. Concentrația soluțiilor: concentrația procentuală masică, concentrația molară. Solubilitatea substanțelor. Dizolvarea substanțelor ionice și a substanțelor cu molecule polare în apă; factorii care influențează dizolvarea. 2. Soluții apoase de acizi (tari și slabi) și baze (tari și slabe): HCl, HCN, NaOH, NH 3 ; cupluri acid-bază conjugate. IV. Echilibrul chimic . 1. Echilibre acido-bazice. p H-ul soluțiilor apoase de acizi monoprotici tari și baze monoprotice tari. Indicatori de p H: turnesol, fenolftaleina (virajul culorii). 2. Reacții acido-bazice. Reacția de neutralizare; titrarea acid tare-bază tare. V. Noțiuni de electrochimie. 1. Reacții de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienților reacțiilor redox. Caracter oxidant și reducător. 2. Aplicații ale reacțiilor redox: pila Daniell, acumulatorul cu plumb (construcție și funcționare). Coroziunea și protecția anticorosivă. 3. Electroliza soluției și topiturii de NaCl. VI. Noțiuni de termochimie. 1. Reacții exoterme, reacții endoterme. 2. Entalpie de reacție. Căldura de combustie-arderea hidrocarburilor. Legea Hess. VII. Noțiuni de cinetică chimică. Reacții lente, reacții rapide. Catalizatori. Inhibitori. VIII. Calcule chimice Rezolvarea de exerciții și probleme de calcul stoechiometric; exerciții de stabilire a coeficienților stoechiometrici ai ecuațiilor redox, exerciții de calcul a concentrației procentuale de masă și a concentrației molare; calcularea p H-ului soluțiilor de acizi tari și de baze tari. CONȚINUTURI NIVEL II 1. Elemente din blocul d ; structura învelișului electronic pentru elemente din perioada a 4-a. 2. Legătura coordinativă (combinații complexe: reactiv Tollens, reactiv Schweizer, tetrahidroxoaluminatul de sodiu). 3. Echilibrul chimic. Legea acțiunii maselor; Kc, Ka, Kb, Kw . Principiul lui Le Châtelier și factorii care influențează echilibrul chimic. 4. Viteza de reacție, constanta de viteză, legea vitezei. 5. Seria potențialelor standard de reducere. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume. C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE BACALAUREAT 2011 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011, biologia are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare. Proba de examen este scrisă. II. COMPETENȚE DE EVALUAT B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ ■ Ierarhizarea unităților sistematice ale lumii vii, evidențiind evoluția de la simplu la complex. ■ Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice. ■ Descrierea particularităților structurale și funcționale ale celulelor, țesuturilor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale și om, utilizând limbajul științific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. ■ Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcții ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc. ■ Explicarea unor procese și fenomene biologice și a interrelațiilor dintre ele; explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. ■ Explicarea unor adaptări structurale și funcționale ale organismelor la variațiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale. ■ Compararea modurilor de realizare a funcțiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidențiind unitatea și diversitatea lumii vii, evoluția lumii vii etc. ■ Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra eredității, a funcțiilor organismelor. ■ Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc. ■ Aplicarea cunoștințelor de biologie în: - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.; - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; - rezolvarea unor probleme, situații-problemă date etc.; - alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor; - proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc.; - explicarea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman; - prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman; - prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe; - explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului. ■ Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex. B2. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ ■ Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice. ■ Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum și a funcțiilor acestora. ■ Descrierea particularităților funcționale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelației structură-funcție; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. ■ Descrierea particularităților biotopului și ale biocenozei. ■ Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc. ■ Compararea funcțiilor fundamentale și evidențierea interdependenței lor pentru menținerea integralității organismului uman. ■ Explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. ■ Explicarea unor adaptări funcționale ale organismului uman la variațiile mediului (stimuli interni, stimuli externi). ■ Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismului uman. ■ Identificarea și interpretarea unor relații interspecifice în ecosistemele antropizate. ■ Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc. ■ Aplicarea cunoștințelor de biologie în: - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.; - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; - rezolvarea unor probleme, situații-problemă date etc.; - alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor; - proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc.; - recunoașterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe; - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman; - explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor naturale. ■ Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex. III. CONȚINUTURI

Proba scrisă la biologie pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul și specializarea urmate, se poate susține în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă:

B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - clasele a IX-a și a X-a.

B2. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ -

clasele a XI-a și a XII-a.

B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ CONȚINUTURI – CLASA A IX-A

1. DIVERSITATEA LUMII VII 1.1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE : taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie) nomenclatură binară, procariot, eucariot; VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om; REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul și modul de viață, morfologie, tipul de locomoție, de nutriție, de respirație, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanță și exemple reprezentative; - Monera: - Bacterii: eubacterii; - Protiste: - Sporozoare; - Alge unicelulare, euglene; - Fungi: - Ascomicete; - Bazidiomicete; - Plante: - Alge pluricelulare; - Briofite: briate; - Pteridofite: filicate; - Gimnosperme: conifere; - Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate; - Animale: - Celenterate: hidrozoare, scifozoare; - Platelminți (trematode, cestode), nematelminți (nematode), anelide (oligochete, hirudinee); Moluște: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode; Artropode: arahnide, crustacei, insecte; Cordate: - Vertebrate: pești osoși, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări, mamifere placentare. 1.2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ÎN ROMÂNIA: specii ocrotite, rezervații naturale, parcuri naționale. 2. CELULA - UNITATEA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A VIEȚII 2.1. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ȘI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI (enunțarea funcției fără descrierea mecanismelor): - procariote: structură; - eucariote: - învelișul celulei: - membrană celulară (model mozaic fluid); - perete celular; - citoplasmă: - fundamentală; - structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole; - nucleu - membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri și rol). 2.2. DIVIZIUNE CELULARĂ: - importanță, clasificare: - ciclul celular; - indirectă (cariochinetică); - cromozomi și fus de diviziune – alcătuire și rol; - mitoză (faze, importanță); - meioză (etape, faze, importanță). 3. EREDITATEA ȘI VARIABILITATEA LUMII VII 3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate. 3.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE - Legile mendeliene ale eredității: - legea purității gameților; - legea segregării independente a perechilor de caractere; - abateri de la segregarea mendeliană: codominanța. 3.3. RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE 3.4. DETERMINISM CROMOZOMAL AL SEXELOR (fără subtipuri); 3.5. INFLUENȚA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂȚII (mutații, clasificare, factori mutageni); 3.6. GENETICĂ UMANĂ: boli ereditare - clasificare și exemple.

CONȚINUTURI – CLASA A X-A

1. ȚESUTURI VEGETALE ȘI ANIMALE : clasificare, structură, rol. 1.1. ȚESUTURI VEGETALE - embrionare primare - apicale, intercalare; - definitive: de apărare - epidermă; fundamentale - asimilatoare, de depozitare; conducătoare, secretoare. 1.2. ȚESUTURI ANIMALE - epiteliale: de acoperire, secretoare - tipuri de glande; senzoriale; - conjunctive: moi, semidure , dure (osos compact, osos spongios); sângele; - muscular: striat, neted; - nervos: neuronul, celula glială. 2. STRUCTURA ȘI FUNCȚIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII 2.1. FUNCȚII DE NUTRIȚIE  NUTRIȚIA AUTOTROFĂ - fotosinteza: ecuație chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidențiere (după CO 2 absorbit, după substanță organică produsă, după O 2 produs), importanță; rolul pigmenților asimilatori (clorofila a și clorofila b).  NUTRIȚIA HETEROTROFĂ - heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanță; - heterotrofia la plante: parazită; - nutriția simbiontă (licheni ) ; - digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară); - sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente - localizare, morfologie, fără structura peretelui) și glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare, rolul lor în digestia chimică a alimentelor; - boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecții alimentare, hepatită virală acută) - manifestări, cauze și prevenire.  RESPIRAȚIA - respirația aerobă: ecuație chimică, localizare (fără mecanismul respirației celulare); - respirația anaerobă: ecuație chimică, localizare, exemple; fermentații (exemple de fermentație - alcoolică, lactică, acetică, importanță); - respirația la plante: evidențiere (după consumul de substanță organică, după consumul de O 2 și după CO 2 produs); - respirația la animale: - sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni - localizare, structură, mecanismul ventilației pulmonare - inspirație, expirație; - boli ale sistemului respirator la om (bronșită, laringită, astm bronșic, pneumonie,TBC ) - manifestări, cauze și prevenire.  CIRCULAȚIA Circulația la plante: - absorbția apei și a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbției; - circulația sevelor: forțe care contribuie la circulația sevelor. Circulația la animale: - mediul intern la mamifere (sângele - compoziție, rol); - sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol); - boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral) - manifestări, cauze și prevenire.  EXCREȚIA Excreția la plante : - transpirația - prezentare generală, localizare; Excreția la animale: - sistem excretor la mamifere: căi urinare și rinichi (localizare, structură și rol - fără mecanismul formării urinei); - boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficiență renală cronică) - manifestări, cauze și prevenire. 2.2. FUNCȚII DE RELAȚIE  SENSIBILITATEA Sensibilitatea și mișcarea la plante Sensibilitatea la animale: - organe de simț la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) - structură și rol; - deficiențe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) - manifestări, cauze și remedii; - sistem nervos la mamifere - SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol); - boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) - manifestări, cauze, prevenire și factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).  LOCOMOȚIA LA ANIMALE Sistem locomotor la mamifere (scheletul și musculatura membrelor). 2.3. FUNCȚIA DE REPRODUCERE

 REPRODUCEREA LA PLANTE Reproducerea asexuată la plante: specializată și vegetativă; Reproducerea sexuată la angiosperme: floare - structură; fecundație; sămânță - alcătuire ; fruct - tipuri reprezentative de fructe.  REPRODUCEREA LA OM

Sistemul reproducător femel și sistemul reproducător mascul (localizare, structură și rol);

Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) - manifestări, cauze și prevenire.

B2. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ CONȚINUTURI – CLASA A XI-A

1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN - topografia organelor și a sistemelor de organe - planuri și raporturi anatomice; 2. FUNCȚIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN 2.1. FUNCȚIILE DE RELAȚIE  SISTEMUL NERVOS - clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic și funcțional; - sistemul nervos somatic: funcția reflexă - actul reflex , funcția de conducere - clasificarea căilor de conducere si rolul acestora; - sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului și parasimpaticului ; - noțiuni elementare de igienă și de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.  ANALIZATORII - segmentele unui analizator; - fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat; - noțiuni elementare de igienă și patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.  GLANDELE ENDOCRINE - topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade; - disfuncții (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow- Graves, mixedem, nanism tiroidian, gușă endemică, diabet zaharat).  SISTEMUL OSOS - scheletul - alcătuire, rol, creșterea în lungime și în grosime a oaselor; - noțiuni elementare de igienă și patologie: deformări, fracturi, entorse, luxații.  SISTEMUL MUSCULAR - mușchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracții; - noțiuni elementare de igienă și de patologie: oboseală musculară, întinderi și rupturi musculare. 2.2. FUNCȚIILE DE NUTRIȚIE  DIGESTIA ȘI ABSORBȚIA - transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv; - absorbția intestinală; - fiziologia intestinului gros; - noțiuni elementare de igienă și patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită.  CIRCULAȚIA - grupe sanguine, imunitate; - activitatea cardiacă, parametri funcționali - frecvență cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială, puls arterial; - circulația mare și mică; - noțiuni elementare de igienă și patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne și externe, leucemii, anemii.  RESPIRAȚIA - ventilația pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume și capacități respiratorii; - noțiuni elementare de igienă și patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.  EXCREȚIA - formarea și eliminarea urinei; - noțiuni elementare de igienă și de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită. 2.3. FUNCȚIA DE REPRODUCERE

- sistemul reproducător: componente, fiziologie; - sănătatea reproducerii: planificare familială, concepție și contracepție , sarcina și nașterea; - noțiuni elementare de igienă și de patologie: anexită, adenom de prostată.

CONȚINUTURI CLASA A XII-A

1. GENETICĂ 1.1. GENETICĂ MOLECULARĂ  ACIZII NUCLEICI - compoziția chimică; - structura primară și secundară a ADN; - tipuri de ARN, structură și funcții; - funcția autocatalitică și heterocatalitică.  ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote și eucariote; 1.2. GENETICĂ UMANĂ  GENOMUL UMAN - complementul cromozomial.  MUTAGENEZA ȘI TERATOGENEZA - anomalii cromozomiale asociate cancerului uman (fenotipul cancerului, agenți carcinogeni).  DOMENII DE APLICABILITATE ȘI CONSIDERAȚII BIOETICE ÎN GENETICA UMANĂ - sfaturile genetice; - diagnosticul prenatal; - fertilizarea in vitro; - clonarea terapeutică; - terapia genică. 2. ECOLOGIE UMANĂ

 CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE ȘI MODALITĂȚI DE

INVESTIGARE; particularități ale biotopului și biocenozei; relații interspecifice în ecosistemele antropizate.

IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE: degradarea habitatelor, introducerea de specii noi, supraexploatarea resurselor biologice (defrișare, pășunat, pescuit, vânătoare), urbanizare și industrializare, deteriorarea mediului prin poluare chimică, fizică, biologică.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAME DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA INFORMATICĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA INFORMATICĂ

Specializările matematică-informatică și matematică-informatică, intensiv informatică

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 INFORMATICA are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare. II. COMPETENȚE DE EVALUAT – construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare și reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod și programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere); – analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător; – abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenți; – identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare; – definirea și utilizarea unor tipuri de date proprii; – identificarea și utilizarea operatorilor predefiniți elementari; – identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare; – identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat; – definirea și apelul unor subprograme proprii cu înțelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor; – identificarea proprietăților unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului și utilizarea unor modele de memorare a acestora; – organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate; – organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control și module de program; – folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare; – analiza unor algoritmi echivalenți de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim. III. CONȚINUTURI

1. Algoritmi 1.1. Noțiunea de algoritm, caracteristici 1.2. Date, variabile, expresii, operații 1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă și repetitivă) 1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod) 2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere) 2.1. Vocabularul limbajului 2.2. Constante. Identificatori 2.3. Noțiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaționali 2.4. Definirea tipurilor de date 2.5. Variabile. Declararea variabilelor 2.6. Definirea constantelor 2.7. Structura programelor. Comentarii 2.8. Expresii. Instrucțiunea de atribuire 2.9. Citirea/scrierea datelor 2.10. Structuri de control (instrucțiunea compusă, structuri alternative și repetitive) 3. Subprograme predefinite 3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor 3.2. Proceduri și funcții predefinite 4. Tipuri structurate de date 4.1. Tipul tablou 4.2. Tipul șir de caractere – operatori, proceduri și funcții predefinite pentru: citire, afișare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare și conversii (șir  valoare numerică) 4.3. Tipul înregistrare 5. Fișiere text 5.1. Fișiere text. Tipuri de acces 5.2. Proceduri și funcții predefinite pentru fișiere text 6. Algoritmi elementari 6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr 6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid 6.3. Șirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat 6.4. Determinare minim/maxim 6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserției, selecției, numărării) 6.6. Interclasare 6.7. Metode de căutare (secvențială, binară) 6.8. Analiza complexității unui algoritm (considerând criteriile de eficiență durata de executare și spațiu de memorie utilizat ) 7. Subprograme definite de utilizator 7.1. Proceduri și funcții – declarare și apel – parametri formali și parametri efectivi – parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință – variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi 11. Grafuri 11.1. Grafuri neorientate – terminologie (nod/vârf, muchie, adiacență, incidență, grad, lanț, lanț elementar, ciclu, ciclu elementar, lungime, subgraf, graf parțial) – proprietăți (conex, componentă conexă, graf complet, hamiltonian, eulerian) – metode de reprezentare (matrice de adiacență, liste de adiacență) 11.2. Grafuri orientate – terminologie (nod/vârf, arc, adiacență, incidență, grad intern și extern, drum, drum elementar, circuit, circuit elementar, lungime, subgraf, graf parțial) – proprietăți (tare conexitate, componentă tare conexă) – metode de reprezentare (matrice de adiacență, liste de adiacență) 11.3. Arbori – terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, frați, nod terminal, frunză) – metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacență, liste ”de descendenți”, vector ”de tați”)

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA INFORMATICĂ

Specializarea științe ale naturii

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 INFORMATICA are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare. II. COMPETENȚE DE EVALUAT – construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare și reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod și programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere); – analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător; – abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenți; – identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare; – definirea și utilizarea unor tipuri de date proprii; – identificarea și utilizarea operatorilor predefiniți elementari; – identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare; – identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat; – identificarea proprietăților unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului și utilizarea unor modele de memorare a acestora; – organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate; – organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control; – analiza unor algoritmi echivalenți de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim. III. CONȚINUTURI 1. Algoritmi 1.1. Noțiunea de algoritm, caracteristici 1.2. Date, variabile, expresii, operații 1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă și repetitivă) 1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod) 2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere) 2.1. Vocabularul limbajului 2.2. Constante. Identificatori 2.3. Noțiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaționali 2.4. Definirea tipurilor de date 2.5. Variabile. Declararea variabilelor 2.6. Definirea constantelor 2.7. Structura programelor. Comentarii 2.8. Expresii. Instrucțiunea de atribuire 2.9. Citirea/scrierea datelor 2.10. Structuri de control (instrucțiunea compusă, structuri alternative și repetitive) 3. Subprograme predefinite 3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor 3.2. Proceduri și funcții predefinite 4. Tipuri structurate de date 4.1. Tipul tablou – tablouri unidimensionale 5. Fișiere text 5.1. Fișiere text. Tipuri de acces 5.2. Proceduri și funcții predefinite pentru fișiere text 6. Algoritmi elementari 6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr 6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid 6.3. Șirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat 6.4. Determinare minim/ maxim 6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserției, selecției, numărării) 6.6. Interclasare 6.7. Metode de căutare (secvențială, binară) 6.8. Analiza complexității unui algoritm (considerând criteriile de eficiență durata de executare și spațiu de memorie utilizat )

NOTĂ: Programele de examen sunt realizate în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentelor programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011, Geografia are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare. Proba de examen este scrisă. Programa pentru examen vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Utilizarea corectă și coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentarea aspectelor definitorii ale spațiului european și național 2. Identificarea poziției elementelor de geografie fizică și umană ale Europei, ale României și ale Uniunii Europene, reprezentate pe hărți 3. Explicarea unor succesiuni de fenomene și procese naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul continentului și al țării noastre 4. Utilizarea reprezentărilor grafice și cartografice, a datelor statistice pentru interpretarea realității geografice a Europei, a Uniunii Europene și a unor țări 5. Analiza geografică a componentelor naturale și sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului și al țării noastre 6. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică și umană ale unui teritoriu 7. Prezentarea comparativă a elementelor de geografie fizică și umană din Europa și din România 8. Explicarea relațiilor observabile dintre sistemele naturale și umane ale mediului geografic, dintre științe, tehnologie și mediul înconjurător la nivelul continentului, al Uniunii Europene și al României, prin analizarea unor sisteme și structuri teritoriale și funcționale sau prin utilizarea datelor statistice și a reprezentărilor grafice și cartografice 9. Prelucrarea informației: transformarea (transferul) informației dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informații cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text sau în tabel etc. 10. Realizarea de corelații între informațiile oferite de diverse surse (texte geografice, tabele, reprezentări grafice și cartografice, imagini etc.). 11. Rezolvarea de probleme III. CONȚINUTURI

Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană (clasa a XII-a)

A. EUROPA ȘI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ 1. Spațiul românesc și spațiul european 2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei și ale României: - relieful major (trepte, tipuri și unități majore de relief) - clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică) - hidrografia – aspecte generale; Dunărea și Marea Neagră - învelișul biopedogeografic - resursele naturale 3. Elemente de geografie umană ale Europei și ale României - harta politică a Europei; România ca stat al Europei - populația și caracteristicile ei geodemografice - sistemul de orașe al Europei - activitățile economice – caracteristici generale - sisteme de transport 4. Mediu înconjurător și peisaje 5. Regiuni geografice în Europa și în România: - caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa și din România - studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpații 6. Țările vecine României B. ROMÂNIA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ 1. Formarea Uniunii Europene și evoluția integrării europene 2. Caracteristici geografice, politice și economice actuale ale Uniunii Europene 3. Statele Uniunii Europene: - privire generală și sintetică - Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria 4. România ca parte a Uniunii Europene: - oportunități geografice ale României cu semnificație pentru Uniunea Europeană - România și țările Uniunii Europene – interdependențe geografice, economice și culturale 5. Problema energiei în Uniunea Europeană și în România C. EUROPA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ 1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane 2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane 3. Uniunea Europeană și ansamblurile economice și geopolitice ale lumii contemporane 4. Mondializare, internaționalizare și globalizare din perspectivă europeană 5. Europa, Uniunea Europeană și România în procesul de evoluție a lumii contemporane în următoarele decenii

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, disciplina Logică și argumentare are statutul de disciplină opțională fiind susținută la proba E. d), în funcție de filieră, profil și specializare. II. COMPETENȚE DE EVALUAT  Transpunerea unui enunț din limbaj natural în limbaj formal și din limbaj formal în limbaj natural  Utilizarea adecvată a conceptelor, operațiilor și instrumentelor specifice logicii în argumentare  Analizarea structurii și/sau corectitudinii formelor și operațiilor logice III. CONȚINUTURI

1. Introducere în Logică și argumentare Argumentarea și structura argumentării 2. Analiza logică a argumentelor Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni); raporturi între termeni Propoziții: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziții categorice și compuse; raporturi între propoziții Raționamente: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de raționamente Definirea și clasificarea: caracterizare generală; corectitudine în definire și clasificare 3. Tipuri de argumentare Deductivă: argumente/raționamente imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea); silogismul (caracterizare generală, figuri și moduri silogistice, verificarea validității prin metoda diagramelor Venn); argumente/raționamente cu propoziții compuse; demonstrația Nedeductivă: inducția completă; inducția incompletă 4. Argumentare și contraargumentare ■ Evaluarea argumentelor (validitatea argumentelor) ■ Erori de argumentare

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA PSIHOLOGIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA PSIHOLOGIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Psihologia are statutul de disciplină opțională fiind susținută la proba E. d), în funcție de filieră, profil și specializare. II. COMPETENȚE DE EVALUAT  Utilizarea adecvată a conceptelor specifice psihologiei  Analizarea și exemplificarea proceselor psihice, a componentelor personalității, precum și a corelațiilor dintre ele  Explicarea specificului și a rolului/importanței diferitelor categorii de procese psihice și componente ale personalității pornind de la elemente date (situații de viață, texte, concepte)  Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică psihologică III. CONȚINUTURI

1. Procesele psihice și rolul lor în evoluția personalității ■ Procese cognitive senzoriale: caracterizare generală ■ Procese cognitive superioare: gândirea; memoria; imaginația ■ Activități și procese reglatorii: limbajul, motivația; voința; afectivitatea; atenția 2. Structura și dezvoltarea personalității ■ Caracterizarea generală a personalității ■ Temperamentul ■ Aptitudinile; inteligența, ca aptitudine generală ■ Caracterul ■ Creativitatea

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA ECONOMIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ECONOMIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Economia are statutul de disciplină opțională fiind susținută la proba E. d), în funcție de filieră, profil și specializare. II. COMPETENȚE DE EVALUAT  Utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei Economie  Analizarea, evaluarea și exemplificarea comportamentului rațional al agenților economici în economia de piață  Analizarea, explicarea și compararea unor procese și fenomene specifice vieții economice  Evaluarea unor fenomene economice III. CONȚINUTURI

1. Consumatorul și comportamentul său rațional ■ Nevoi și resurse ■ Cererea ■ Consumatorul și comportamentul său (costul de oportunitate, utilitatea economică) 2. Producătorul/întreprinzătorul și comportamentul său rațional ■ Proprietatea și libera inițiativă ■ Oferta ■ Factorii de producție și combinarea acestora ■ Costuri, productivitate, profit, eficiență economică 3. Piața –întâlnire a agenților economici ■ Relația cerere-ofertă-preț în economia de piață ■ Mecanismul concurențial ■ Forme ale pieței: Piața monetară, Piața capitalurilor, Piața muncii 4. Economia deschisă. ■ U.E. – mecanisme de integrare economică

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA SOCIOLOGIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA SOCIOLOGIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Sociologia are statutul de disciplină opțională fiind susținută la proba E. d), în funcție de filieră, profil și specializare. II. COMPETENȚE DE EVALUAT  Utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor și instrumentelor de investigare sociologică în analizarea unor fenomene și procese sociale  Analizarea rolului și stadiilor socializării  Identificarea și analizarea unor comportamente și probleme sociale  Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică sociologică III. CONȚINUTURI

1. Perspectiva sociologică asupra societății. Metodologia cercetării sociologice ■ Specificul cunoașterii sociologice. Metode, tehnici, procedee, instrumente ale investigației sociologice 2. Societatea și viața socială ■ Structura socială: status și rol; relații sociale; grupuri sociale; grupuri mici ■ Instituții și organizații sociale: familia, școala, biserica, statul; partidele politice, ONG- urile ■ Socializarea: rol, stadii ■ Probleme sociale (discriminarea, infracționalitatea, conflictele sociale, corupția, sărăcia)

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

C E N T R U L NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Filosofia are statutul de disciplină opțională fiind susținută la proba E. d), în funcție de filieră, profil și specializare. II. COMPETENȚE DE EVALUAT  Precizarea semnificației filosofice a unor concepte  Analizarea unui text filosofic din perspectiva temei, problemei, soluției propuse și argumentelor cu care este susținută soluția  Analizarea comparativă și critică a structurii argumentative a unor puncte de vedere filosofice, a premiselor și a consecințelor acestora  Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o problemă filosofică III. CONȚINUTURI

1. Omul ■ Problematica naturii umane ■ Sensul vieții 2. Morala ■ Teorii morale ■ Probleme de etică aplicată 3. Politica ■ Libertate și responsabilitate social-politică ■ Egalitate și dreptate ■ Teorii politice moderne și contemporane ■ Drepturile omului 4. Cunoașterea ■ Forme de cunoaștere și tipuri de adevăr ■ Adevăr și eroare 5. Filosofia ■ Filosofie și viață

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.