Decizia nr. 1489/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1), și

art. 13 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Gecsat" - S.A. din Târnăveni în Dosarul nr. 1.813/1.371/2009 al Tribunalului Comercial Mureș și care formează obiect al Dosarului nr. 3.257D/2010 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea MB Barter&Trading - S.R.L. din Elveția, reprezentantul legal ales, cu delegație depusă la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 3.646D/2010 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. Galați.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 3.646D/2010 la Dosarul nr. 3.257D/2010.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 3.646D/2010 la Dosarul nr. 3.257D/2010 care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 1 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.813/1.371/2009, Tribunalul Comercial Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1) și

art. 13 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale.

Prin Încheierea din 10 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 439/105/2010, Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Gecsat" S.A. din Târnăveni, respectiv de Societatea Comercială "Legato" S.R.L. Galați, în dosare având ca obiect soluționarea unor cereri privind ordonanțe de plată.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în principal, că prevederile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

sunt neconstituționale, deoarece permit instanțelor de judecată să soluționeze o cauză fără exercitarea obligației de aflare a adevărului, judecata făcându-se doar pe baza afirmațiilor și înscrisurilor depuse de creditor. Pe de altă parte, susțin că apărarea efectuată pe calea acțiunii în anulare nu este la fel de eficientă ca aceea de care ar beneficia într-o cale de atac prevăzută de dreptul comun. De asemenea, autorii subliniază că posibilitatea soluționării cererii creditorului doar pe baza actelor și a explicațiilor date de acesta împiedică exercitarea dreptului la apărare, iar emiterea titlului executoriu în urma unui proces sumar și executarea acestui titlu încalcă dreptul constituțional la ocrotirea proprietății. În opinia autorilor, redactarea deficitară a art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență criticată creează posibilitatea admiterii cererii creditorului chiar și în ipoteza inexistenței unui contract comercial încheiat în formă scrisă cu acesta, fapt care este de natură să conducă la inegalitate în exercitarea dreptului la apărare prin obținerea rapidă a unui titlu executor, care nu se bazează pe probe concludente.

De asemenea, prin pronunțarea hotărârii în condițiile art. 10 alin. (1) din ordonanța de urgență se aduce o atingere dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție, iar pe de altă parte se restrânge dreptul la apărare consacrat de art. 24 alin. (1) din Constituție, or restrângerea exercitării unor drepturi poate fi dispusă doar în situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 53 alin. (1) din Constituție.

Tribunalul Comercial Mureș și Tribunalul Prahova Secția comercială și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1) și

art. 13 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 118/2008, cu modificările ulterioare, prevederi care au următorul conținut:

- Art. 2: "(1) Prezenta ordonanță de urgență se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale.";

- Art. 7: "(1) Pentru soluționarea cererii, judecătorul dispune citarea părților, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicații și lămuriri, precum și pentru a stărui în efectuarea plății sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o înțelegere a părților asupra modalităților de plată. Citația va fi înmânată părții cu 3 zile înaintea termenului de judecată.";

- Art. 10: "(1) În cazul în care, ca urmare a verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declarațiilor părților, precum și a celorlalte probe administrate, constată că cererea este întemeiată, instanța emite o ordonanță de plată, în care se precizează suma și termenul de plată.";

- Art. 13: "(1) Împotriva ordonanței de plată debitorul poate formula cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia.

(2) Cererea în anulare se soluționează de către instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță.

..........................................................................

(5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin

Decizia nr. 965 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 27 august 2010, și

Decizia nr. 636 din 28 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 26 iunie 2009 Curtea a constatat că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

a fost adoptată pentru a stabili măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată asumate prin contracte comerciale și pentru stabilirea unei proceduri simplificate de soluționare a acțiunilor în justiție având ca obiect asemenea obligații. Or, potrivit art. 126 din Constituție, competența instanțelor de judecată și procedura în fața acestora se stabilesc prin lege, precum ordonanța de urgență criticată.

Prevederile de lege criticate sunt în sensul aplicării principiului rolului activ al judecătorului, care, la soluționarea pricinilor în primă instanță, are obligația de a încerca împăcarea părților. Faptul că, potrivit

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 , judecătorul citează părțile pentru explicații și lămuriri și stăruie în efectuarea plății sumei datorate nu înseamnă că acesta se antepronunță, întrucât hotărârea se va da numai după ce judecătorul va analiza toate probele aflate la dosar, inclusiv cele propuse de debitor. Mai mult, art. 2 din ordonanța de urgență prevede că procedura reglementată de acest act normativ vizează exclusiv creanțele certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale, iar art. 10 dispune că ordonanța de plată se va emite numai în urma verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declarațiilor părților, precum și a celorlalte probe administrate, instanța constatând că cererea este întemeiată.

Pe de altă parte, dispozițiile

art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

dau posibilitatea contestării de către debitor a ordonanței de plată și reglementează procedura pentru exercitarea căii de atac.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1) și

art. 13 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Gecsat" - S.A. din Târnăveni în Dosarul nr. 1.813/1.371/2009 al Tribunalului Comercial Mureș și de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. Galați în Dosarul nr. 439/105/2010 al Tribunalului Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2010.