Decizia nr. 1629/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 2 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "All Media 2002" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 45.773/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, critica vizând modificarea textului de lege supus controlului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 15 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 45.773/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "All Media 2002" - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect încuviințarea executării silite/recuzarea executorului judecătoresc.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că dispozițiile art. 31 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care nu admit interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare, sunt de natură să aducă atingere prevederilor constituționale și internaționale invocate.
Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, pe de o parte, judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, iar, pe de altă parte, în cadrul procedurii de executare silită, ambele părți beneficiază de garanții procesuale, printre care și contestația la executare.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 31 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Nu se admite interogatoriul sau jurământul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 care consacră accesul liber la justiție, art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică la recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor criticate s-a mai pronunțat, de exemplu prin
Decizia nr. 244 din 17 septembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 15 octombrie 2002. Cu acel prilej Curtea a reținut că, prin reglementarea dispozițiilor art. 31 din Codul de procedură civilă, "legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri. Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odată cu fondul, instanța superioară urmând a reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță, atunci când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă".
Curtea nu poate reține susținerea referitoare la neconstituționalitatea prevederilor alin. 2 al art. 31 din Codul de procedură civilă prin raportare la art. 21 din Constituție care consacră accesul liber la justiție. În jurisprudența sa, instanța constituțională a statuat că reglementarea procedurii de judecată, care include și sistemul probator, este de competența exclusivă a legiuitorului. Este, de altfel, o soluție care rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora: "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".
În ceea ce privește critica raportată la prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, Curtea observă că nici aceasta nu poate fi reținută, întrucât prevederile convenționale se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, nefiind aplicabile unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. De altfel, nici critica întemeiată pe dispozițiile art. 52 și 53 din Constituție nu poate fi primită, deoarece acestea nu au incidență în cauză.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile anterioare își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "All Media 2002" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 45.773/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.