Decizia nr. 1617/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Mihaela-Cristina-Cornelia Donciu în Dosarul nr. 9.614/3/2008 (2.039/2008) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și care formează obiect al Dosarului nr. 744D/2010 al Curții Constituționale.
La apelul nominal se prezintă personal părțile Sabina Ileana Popescu Spineni și Justinian Popescu Spineni, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Părțile prezente au cerut respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că autorul excepției nu dorește, de fapt, decât tergiversarea procesului.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar o cerere prin care solicită admiterea acesteia.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 4 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 9.614/3/2008 (2.039/2008), Curtea de Apel București Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind taxele judiciare de timbru.
Excepția a fost ridicată de Mihaela-Cristina-Cornelia Donciu într-o cauză având ca obiect o acțiune în revendicare imobiliară.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că
îngrădește dreptul fundamental la justiție deoarece instituie un sistem de determinare a cuantumului taxelor judiciare care nu ține seama de veniturile reale ale majorității covârșitoare a justițiabililor persoane fizice. Totodată, se arată că obligarea la plata anticipată a taxelor instituie un impediment pentru instanța judecătorească să continue judecata pe fond și să statueze asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil ale justițiabilului, în mod echitabil și în mod rezonabil.
De asemenea, autorul excepției arată că redactarea interpretabilă a
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
conduce la discriminări între categoriile de titulari de acțiuni în justiție având ca obiect restituire de bunuri, unii fiind scutiți de taxe judiciare de timbru, iar alții nu, iar prin timbrarea excesivă se încalcă dreptul de proprietate asupra bunurilor revendicate.
Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie nu și-a exprimat punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Curtea a apreciat că sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate și că, deși dispozițiile legale criticate nu vizează fondul cauzei, datorită faptului că s-a pus problema timbrării și având în vedere sancțiunea în cazul neachitării taxelor judiciare, anularea căii de atac promovate însemnând practic refuzul organului de jurisdicție de a cerceta fondul, Curtea consideră că se impune tranșarea cu prioritate a aspectelor de neconstituționalitate invocate, dispozițiile legale criticate având legătură cu soluționarea cauzei.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, notele scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție privind liberul acces la justiție, art. 44 alin. (1) și (4) privind dreptul de proprietate, art. 148 alin. (1) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. Totodată, în susținerea excepției sunt invocate și dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 7, 8 și 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale atacate, statuând, raportat la critici similare celor din prezentul dosar, că acestea sunt constituționale.
Astfel, prin
Decizia Curții Constituționale nr. 1.072 din 16 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010, prin
Decizia nr. 494 din 6 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 mai 2008, sau
Decizia nr. 845 din 28 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007, Curtea a constatat, în esență, că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului.
De asemenea, prin
Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, Curtea a statuat că accesul liber la justiție este asigurat și în condițiile stabilirii taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. În virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
De asemenea, pe baza celor expuse mai sus, Curtea reține că taxele de timbru (considerate prea mari de către autorul excepției) sunt stabilite în sarcina tuturor justițiabililor aflați în aceeași situație, astfel încât ele nu sunt de natură a crea discriminări între cetățeni.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Mihaela-Cristina-Cornelia Donciu în Dosarul nr. 9.614/3/2008 (2.039/2008) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.