Legea nr. 189/1998

Prezenta lege stabilește normele privind formarea, administrarea, utilizarea și controlul resurselor financiare ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local.

Resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe și alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale, transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat și venituri cu destinație specială.

Fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor publice locale, pe destinații și ordonatori de credite, se efectuează în concordanta cu atribuțiile care revin autorităților administrației publice locale și cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționarii lor și în interesul comunității respective.

Formarea și utilizarea resurselor financiare publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi, potrivit legii.

Prin bugete locale se înțelege bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ-teritoriale.

Bugetele locale și bugetele instituțiilor și serviciilor publice de interes local se aproba astfel:

1. bugetele locale, de către consiliile locale, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz;

2. bugetele instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, de către consiliile menționate la pct. 1, în funcție de subordonarea acestora;

3. bugetele instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral din venituri extrabugetare, de către organul de conducere a acestora, cu avizul ordonatorului principal de credite.

Fiecare comuna, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ, respectiv municipiul București, întocmește bugetul local, în condiții de autonomie, potrivit legii. Între aceste bugete nu exista relații de subordonare.

Ordonatorii principali de credite elaborează și prezintă, o dată cu proiectul anual al bugetului local, o prognoza a acestuia pe următorii 3 ani, precum și programul de investiții publice, detaliat pe obiective și pe ani de execuție.

Instituțiile publice, în înțelesul prezentei legi, cuprind autoritățile unităților administrativ-teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

Veniturile și cheltuielile publice locale se grupează conform clasificației indicatorilor privind finanțele publice, elaborata de Ministerul Finanțelor.

Clasificatia indicatorilor privind finanțele publice cuprinde la venituri - capitole și subcapitole, iar la cheltuieli - părți, capitole, subcapitole, titluri și articole, precum și alineate, după caz.

Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe, alte venituri și din venituri cu destinație specială, prevăzute în anexa nr. 1, precum și din cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale și din transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat.

Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii.

Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, unitatea plătitoare virează, la data plății salariului, o cota de 50% la bugetul de stat, 40% la bugetul unităților administrativ-teritoriale în a căror rază se desfășoară activitatea și 10% la bugetul județului respectiv. Pentru municipiul București cota este de 50% și se repartizează de către Consiliul General al Municipiului București pe bugetele fiecărui sector, respectiv pe bugetul municipiului București. Aceste cote pot fi modificate anual prin legea bugetului de stat.

Prin lege se vor stabili, începând cu anul 1999, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale, care să constituie venituri ale bugetelor locale.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, stabilesc și aproba cotele adiționale, prevăzute la alin. (4), în cadrul limitelor maxime aprobate prin lege și în funcție de necesitățile funcționarii normale a serviciilor publice de interes local și de îndeplinirea atribuțiilor care revin autorităților administrației publice locale.

Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operațiuni, constituie venituri ale bugetelor locale și se vărsa la acestea.

Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte instituții și servicii publice de interes local se rețin de către acestea, în vederea realizării de investiții.

Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparținând domeniului public sau privat, de interes local sau județean, constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinație specială ale bugetelor locale și se utilizează pentru realizarea de investiții din competența autorităților administrației publice locale.

Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcție de subordonarea instituțiilor care au dispus confiscarea acestora, în condițiile legii, după deducerea cheltuielilor legate de activitatea de valorificare.

Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unități administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și criterii de repartizare a acestora pe unitățile administrativ-teritoriale.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu destinație specială din bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual, o cota de până la 25% se aloca bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii, de către consiliul județean, prin hotărâre, după consultarea primarilor și cu asistența tehnica de specialitate a direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat, în funcție de criteriile de repartizare aprobate.

În cadrul cotei menționate la alin. (3), anual, prin legea bugetului de stat, se stabilește limita maxima pe fiecare județ.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiții finanțate din împrumuturi externe, la a căror realizare contribuie și Guvernul.

Propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, formulate pe baza criteriilor aprobate, și de transferuri se cuprind în proiectele de buget pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București, care se prezintă Ministerului Finanțelor, prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, pentru corelare cu proiectul bugetului de stat.

Consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale, după caz, pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes public local. Colaborarea sau asocierea se realizează pe bază de convenții sau contracte de asociere, în care se prevăd și resursele financiare reprezentând contribuția fiecărei autorități a administrației publice locale implicate. Convențiile sau contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de credite, în condițiile mandatelor aprobate de către fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societăți comerciale, pentru realizarea de lucrări și servicii de interes public local sau județean, după caz.

Fondurile necesare aplicării prevederilor alin. (1) și (2) se asigura din bugetele locale.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, vor crea, vor organiza și vor urmări asigurarea serviciilor publice de interes local, pe baza unor studii tehnico-economice, fie prin gestionarea directa a acestora, fie prin delegarea gestiunii lor persoanelor fizice sau juridice prin încheierea de contracte corespunzătoare.

Prevederile alin. (1) nu absolvă autoritățile administrației publice locale de răspunderile prevăzute la art. 5.

În bugetele locale se înscrie fondul de rezerva bugetară la dispoziția consiliului local, județean și al Consiliului General al Municipiului București, după caz, în cota de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza, pe baza hotărârilor consiliilor respective, pentru finanțarea acțiunilor sau a sarcinilor intervenite în cursul anului, precum și pentru înlăturarea efectelor unor calamitati naturale.

Fondul de rezerva bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat, în cursul anului, de către consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.

Cheltuielile pentru investițiile județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, după caz, și ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare judeteana și locală, care se finanțează, potrivit legii, din bugetele locale și din împrumuturi, se înscriu în programul de investiții al fiecărei unități administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de către consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz.

Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se înscriu în programul de investiții, numai dacă, în prealabil, documentațiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții, au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceasta destinație, asigurând, totodată, utilizarea rațională și eficienta a acestor fonduri, precum și realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.

În programul de investiții se nominalizeaza obiectivele de investiții în continuare, precum și obiectivele de investiții noi. În programele de investiții se cuprind într-o poziție globală, sub denumirea alte cheltuieli de investiții: achizițiile de imobile; dotările independente; cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate și a studiilor de fezabilitate, aferente obiectivelor de investiții noi; cheltuielile de proiectare și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamitati naturale: cutremure, inundații, alunecări, prabusiri și tasari de teren, incendii, accidente tehnice, precum și alte cheltuieli legate de realizarea investițiilor - lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanța, asistența tehnica și alte cheltuieli asimilate investițiilor -, potrivit legii. Poziția globală se detaliază prin liste separate de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții, și se aproba de către consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, o dată cu bugetul local.

Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare se asigura integral sau în completare din bugetele locale, precum și cele din împrumuturi interne și externe, contractate direct de autoritățile administrației publice locale, se aproba, după caz, de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București.

Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare se asigura în completare din transferuri de la bugetul de stat în condițiile prevederilor art. 10 alin. (5), precum și integral sau în completare din împrumuturi externe garantate de Guvern se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor, de către:

1. consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, pentru investițiile proprii și pentru cele ale instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei și 80 miliarde lei;

2. consiliile locale ale municipiilor, pentru investițiile proprii și pentru cele ale instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei și 45 miliarde lei;

3. consiliile locale ale orașelor, pentru investițiile proprii și pentru cele ale instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei și 35 miliarde lei;

4. consiliile locale ale comunelor și cele ale sectoarelor municipiului București, pentru investițiile proprii și pentru cele ale instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei și 25 miliarde lei.

Ordonatorii principali de credite, conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală, care au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari de credite pentru investițiile proprii a căror valoare nu depășește 2 miliarde lei, aproba documentațiile tehnico-economice, cu avizul prealabil al consiliului local, județean și al Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Documentațiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiții noi, ale căror valori depășesc plafoanele maxime prevăzute la alin. (6), se aproba de către Guvern.

Documentațiile tehnico-economice pentru investițiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamitati naturale, elaborate și avizate potrivit dispozițiilor legale, precum și notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiții cuprinse în poziția globală alte cheltuieli de investiții se aproba de către ordonatorii principali de credite.

După aprobarea documentațiilor tehnico-economice potrivit prevederilor alin. (5)-(9), actualizarea valorii totale a fiecărei investiții, potrivit evoluției indicilor de prețuri, se face pe răspunderea și cu aprobarea fiecărui ordonator de credite în calitate de investitor.

Valoarea obiectivelor de investiții noi, după caz, a investițiilor destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamitati naturale, ale căror documentații tehnico-economice au fost aprobate potrivit competentelor prevăzute în prezentul articol, este estimativă până la contractarea execuției lucrărilor, conform prevederilor legale privind achizițiile publice.

Limitele valorice privind competentele de aprobare a documentațiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi se pot modifica prin hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția indicilor de prețuri.

În bugetele locale nu se pot înscrie și nu se pot aproba cheltuieli fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare.

Cheltuielile prevăzute în capitolele și articolele de cheltuieli au destinație precisa și limitată.

În cursul execuției bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin bugetele locale, inițiatorii au obligația sa prevadă și mijloacele necesare acoperirii golurilor de venituri sau sporului de cheltuieli.

Alocațiile pentru cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare.

Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare se aproba de către consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pe baza justificarilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor de bugete proprii ale administrației publice locale, ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor iniția acțiuni de implementare a finanțării bugetare, pe bază de programe care vor fi întocmite de către instituțiile și serviciile publice de interes local, în scopul finanțării unor acțiuni, obiective, proiecte.

Programele analizate de către ordonatorii principali de credite vor fi propuse spre aprobare ca anexe la bugetul local.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale, echilibrate, direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, până la data de 15 mai a fiecărui an, urmând ca acestea să depună la Ministerul Finanțelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București, cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an.

Ministerul Finanțelor examinează propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri cu destinație specială, cuprinse în proiectele bugetelor locale, și, cu acordul Guvernului, comunică, până la data de 1 iulie, direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor cu destinație specială, precum și criteriile de repartizare a acestora pe unitățile administrativ-teritoriale, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. Limitele sumelor se transmit, pentru informare, consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București.

Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor alin. (2), elaborează și depun la direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, până la data de 20 iulie, noile propuneri pentru proiectul bugetului, urmând ca acestea sa transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și municipiului București la Ministerul Finanțelor până la data de 1 august a fiecărui an.

Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul exercițiului bugetar, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba rectificarea bugetelor locale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a rectificarii bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afișează la sediul primăriei, după care, în termen de 15 zile, este supus aprobării consiliului local, județean și Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Proiectul bugetului local este însoțit de raportul primarului, al președintelui consiliului județean sau al primarului general al municipiului București, după caz, precum și de contestațiile depuse de către locuitori, în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării proiectului.

Consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, se pronunța asupra contestațiilor și adopta proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, articole și anexe.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primării celorlalte unități administrativ-teritoriale.

Conducătorii instituțiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local, județean și a Consiliului General al Municipiului București sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terțiari.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe unitățile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective, și aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unități ierarhic inferioare, ai căror conducatori sunt ordonatori terțiari de credite, și aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor sau serviciilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.

Ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite răspund de:

1. elaborarea proiectului de buget propriu;

2. urmărirea modului de încasare a veniturilor;

3. necesitatea, oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării creditelor bugetare în limita și cu destinația aprobate prin bugetul propriu;

4. integritatea bunurilor aflate în administrare;

5. organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a bilanțurilor contabile și a conturilor de execuție bugetară.

Angajarea și efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aproba de ordonatorul de credite și se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care atesta respectarea dispozițiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate și destinația acestora.

În situația refuzului de viza de control financiar preventiv intern, menționată la alin. (2), ordonatorul de credite poate dispune, pe propria răspundere, angajarea și efectuarea cheltuielilor respective.

Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenții, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.

Ordonatorii de credite pot efectua plati în avans de până la 30% pentru anumite categorii de cheltuieli, în condițiile dispozițiilor legale.

Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exercițiului bugetar, după efectuarea regularizarilor în limita transferurilor din bugetul de stat, se utilizează, în ordine, pentru:

1. rambursarea eventualelor împrumuturi restante, plata dobânzilor și a comisioanelor aferente acestora;

2. constituirea fondului de rulment.

Fondul de rulment se păstrează într-un cont distinct, deschis fiecărei unități administrativ-teritoriale, la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor goluri de casa provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent, precum și pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercițiului bugetar.

Fondul de rulment poate fi utilizat și pentru finanțarea unor investiții din competența autorităților administrației publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivității.

Utilizarea fondului de rulment în condițiile alin. (2) și (3) se aproba de consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local se asigura astfel:

1. integral din bugetul local, în funcție de subordonare;

2. din venituri extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul local, în funcție de subordonare;

3. integral din venituri extrabugetare.

Instituțiile și serviciile publice, finanțate integral din bugetul local, vărsa veniturile realizate la acest buget.

Instituțiile și serviciile publice de interes local mai pot folosi, pentru desfășurarea și lărgirea activității lor, mijloace materiale și bănești primite de la persoane juridice și fizice, sub forma de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.

Fondurile acordate de persoanele juridice și fizice în vederea participării împreună cu autoritățile administrației publice locale la finanțarea unor acțiuni de interes public, precum și mijloacele bănești primite în condițiile alin. (1), în situația instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanțează acestea. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului local, iar fondurile se vor utiliza potrivit prevederilor art. 28 și cu respectarea destinațiilor stabilite de transmitator.

Veniturile extrabugetare ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local, finanțate în condițiile art. 35 alin. (1) pct. 2 și 3, se încasează, administrează, utilizează și contabilizeaza de către acestea.

Veniturile proprii ale bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, finanțate potrivit art. 35 alin. (1) pct. 2 și 3, provin din taxe, chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele.

Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, finanțate în condițiile art. 35 alin. (1) pct. 2, se regularizează la sfârșitul anului cu bugetele locale, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.

Soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, finanțate integral din venituri extrabugetare, rămân la dispoziția acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeași destinație.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot hotărî ca soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor și serviciilor publice subordonate, finanțate integral din venituri extrabugetare, să se preia la bugetul local, după deducerea sumelor încasate anticipat și a obligațiilor de plată.

Execuția de casa a bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului.

Plățile pentru investițiile instituțiilor publice de interes local, indiferent de forma de finanțare, se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investiții, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital și cu respectarea dispozițiilor legale privind investițiile și decontarea acestora.

Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri extrabugetare se întocmesc o dată cu bugetul instituției sau serviciului public de interes local de care aparțin și se aproba o dată cu bugetul acestora, în condițiile art. 6 alin. (2) pct. 2.

Veniturile și cheltuielile activităților finanțate integral din venituri extrabugetare se grupează pe baza clasificației indicatorilor privind finanțele publice, aprobată de Ministerul Finanțelor.

În situația nerealizarii veniturilor prevăzute în bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.

Soldurile anuale, rezultate din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, se reportează în anul următor cu aceeași destinație sau se preiau ca venit la bugetul local, în condițiile prevederilor art. 39 alin. (3).

În cazul în care, la înființarea unor instituții și servicii publice de interes local sau a unor activități finanțate integral din venituri extrabugetare, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza unor documentații temeinic fundamentate, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local, pe bază de convenție.

Împrumuturile acordate în condițiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.

Pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, stabilesc taxe speciale.

Cuantumul taxelor speciale se stabilește anual și trebuie să acopere cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.

Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, constituie venituri cu destinație specială ale bugetelor locale, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înființate.

Sumele rămase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferența între veniturile încasate și plățile efectuate, se reportează în anul următor cu aceeași destinație, o dată cu încheierea exercițiului bugetar. Același regim se aplică și celorlalte venituri cu destinație specială.

Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, se vor determina condițiile în care se pot percepe taxele speciale, modul în care se obține acordul persoanelor fizice și juridice plătitoare, precum și modul de repartizare a acestora.

Hotărârile luate de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe persoanele fizice și juridice plătitoare vor fi afișate la sediul acestora sau prin publicare.

Împotriva acestor hotărâri orice persoană interesată poate face contestație în termen de 15 zile de la afișarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.

Serviciile publice de interes local care desfășoară activități de natura economică au obligația calculării, înregistrării și recuperării uzurii fizice și morale a mijloacelor fixe aferente acestor activități, prin tarif sau preț, potrivit legii.

Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se utilizează pentru realizarea de investiții în domeniul respectiv și se evidențiază distinct în programul de investiții, ca sursa de finanțare a acestora.

Activitățile de natura economică, pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinantarea datoriei publice locale, în condițiile respectării prevederilor prezentului capitol.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, hotărăsc contractarea de împrumuturi, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor ce le compun.

Datoria publică locală, angajata în condițiile alin. (1), reprezintă o obligație generală care trebuie rambursata, conform acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziția unității administrativ-teritoriale, cu excepția transferurilor de la bugetul de stat cu destinație specială.

Instrumentele datoriei publice locale sunt, în principal, următoarele:

1. titluri de valoare;

2. împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituții de credit.

Emiterea și lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autoritățile administrației publice locale sau prin intermediul unor agenții sau al altor instituții specializate.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot angaja împrumuturi interne fără garanția Guvernului, potrivit prevederilor prezentului capitol, cu condiția informării prealabile a Ministerului Finanțelor.

Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, constituită din reprezentanți ai autorităților administrației publice locale, ai Guvernului și ai Băncii Naționale a României, a carei componenta se aproba prin hotărâre a Guvernului.

Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile și comisioanele datorate de unitățile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local.

Împrumuturile contractate de unitățile administrativ-teritoriale pot fi garantate de către autoritatea administrației publice locale prin orice sursa de venituri, cu excepția prevăzută la art. 48 alin. (3). Orice garantare prin venituri devine valabilă și se aplică din momentul acordării garanției; veniturile care se constituie în garanție și care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condițiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate față de orice revendicari ale unor terți către autoritatea administrației publice locale respective, indiferent dacă aceste terțe părți cunosc sau nu cunosc acordul de garantare. Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la primărie sau, după caz, la consiliul județean respectiv și la împrumutător.

Toate acordurile de împrumut încheiate potrivit prevederilor prezentei legi vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate și vor constitui obligații care pot fi impuse bugetelor locale respective.

Datoria publică locală nu reprezintă obligații sau raspunderi ale Guvernului și aceasta va fi rambursata exclusiv din veniturile prin care s-a garantat împrumutul respectiv de către autoritățile administrației publice locale.

Documentele care fac dovada datoriei publice locale vor include o clauza prin care unitatea administrativ-teritorială se obliga sa ramburseze datoria și sa plătească dobânzile și comisioanele aferente acestei datorii numai din veniturile autorității administrației publice locale respective, fără ca Guvernul să aibă vreo obligație de plată și fără ca credibilitatea sau capacitatea de impozitare a Guvernului să fie folosită pentru garantarea rambursarii datoriei unității administrativ-teritoriale, a plății dobânzilor și comisioanelor aferente.

Documentele care fac dovada datoriei publice locale, care nu respecta prevederile alin. (2), nu vor fi considerate valabile.

Autorităților administrației publice locale li se interzice accesul la orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat în anul respectiv, depășește limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, potrivit anexei nr. 1, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii.

În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate cu o rata variabila a dobânzii se va lua în calcul valoarea datoriei la rata dobânzii valabile la data efectuării calculului.

În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valută vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb comunicat de Banca Naționala a României la data efectuării calculului.

Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administrației publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autorități și se raportează anual prin dările de seama contabile.

Registrul de evidenta a datoriei publice locale va include informații care să specifice suma totală a datoriilor autorităților administrației publice locale, precum și detalierea datoriilor și alte informații stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanțelor.

În situația în care, pe parcursul execuției, apar goluri temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile și cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi fără dobânda din disponibilitățile contului general al trezoreriei statului, numai după utilizarea fondului de rulment.

Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autoritățile administrației publice locale potrivit prevederilor alin. (1) este supusă următoarelor limite:

1. nu va depăși 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului fiscal în care se face împrumutul;

2. în condițiile prevederilor pct. 1, autoritățile administrației publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiași an fiscal.

Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în anul fiscal respectiv, în condițiile respectării garantarii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

Activitatea autorităților administrației publice locale va fi supusă unei verificări excepționale de către Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în următoarele situații:

1. autoritatea administrației publice locale nu își rambursează toate obligațiile de plată pe termen scurt până la sfârșitul anului fiscal în care au fost angajate împrumuturile;

2. dacă, la un anumit moment pe durata anului fiscal, datoriile pe termen scurt ale autorității administrației publice locale depășesc limita stabilită la art. 53 alin. (2) pct. 1.

Curtea de Conturi va solicita autorităților administrației publice locale care se afla într-una dintre situațiile specificate la alin. (1) sa întocmească și să depună un plan de redresare, prin care aceasta se obliga să se supună prevederilor art. 53 alin. (2) în termen de 12 luni.

Ministerul Finanțelor poate acorda din disponibilitățile contului general al trezoreriei statului împrumuturi cu dobânda autorităților administrației publice locale, în cadrul planului de redresare, cu condiția ca acestea să se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finanțelor, dar care nu poate depăși 2 ani.

Exercițiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic și se încheie pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. Orice venit neincasat și orice cheltuiala neefectuata până la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor efectua, după caz, în contul bugetului local pe anul următor.

Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

Toate operațiunile de încasări și plati, efectuate în cursul unui an în contul bugetului local sau județean, aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.

Este interzisă efectuarea de plati direct din veniturile încasate, cu excepția cazurilor când legea prevede altfel.

Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul local și nici nu poate fi efectuată din acest buget, dacă nu exista baza legală pentru asemenea cheltuieli.

Prin bugetele locale și bugetele instituțiilor și serviciilor publice locale sunt aprobate credite bugetare în limita cărora se pot angaja și efectua cheltuieli și reprezintă limite maxime, care nu pot fi depășite.

Utilizarea creditelor bugetare pentru alte destinații decât cele aprobate atrage, în condițiile legii, răspunderea celor vinovați.

Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:

1. nerespectarea dispozițiilor art. 15, art. 16 și ale art. 30;

2. nerespectarea dispozițiilor art. 17, art. 18, art. 31 și ale art. 59;

3. nerespectarea dispozițiilor art. 20, art. 25 alin. (4), art. 26, art. 28, art. 51 alin. (1), art. 57 și ale art. 60.

Contravențiile prevăzute la pct. 1 se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 1.500.000 lei, cele de la pct. 2, cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, iar cele de la pct. 3, cu amendă de la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei. Nivelul acestor amenzi poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor și de către alte organe împuternicite prin lege.

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1999.

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: capitolul III "Elaborarea, aprobarea, execuția și încheierea execuției bugetelor locale" și alte prevederi referitoare la bugetele locale din

Legea nr. 72/1996

privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iulie 1996; capitolul VIII "Administrarea finanțelor publice" din

Legea administrației publice locale nr. 69/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996;

Decretul Consiliului de Stat nr. 151/1975

privind autofinantarea unor activități ale instituțiilor de stat - pentru prevederile referitoare la instituțiile publice și activitățile de subordonare locală -, publicat în Buletinul Oficial nr. 130 din 12 decembrie 1975, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 14 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.