Hotărârea nr. 14/2011

Articolul 1

Poziția preliminară a Senatului privind aspectecheie ale viitorului politicii de coeziune post 2013 este următoarea:

a) consideră că politica de coeziune oferă unele dintre cele mai vizibile beneficii pentru cetățenii UE și este un instrument esențial pentru atingerea obiectivelor fundamentale ale UE;

b) consideră că politica de coeziune este o "politică de dezvoltare pentru Europa" care va contribui decisiv la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

c) susține poziția preliminară a Guvernului României privind viitorul politicii de coeziune și demersurile inițiate de România în acest domeniu;

d) sprijină puternic menținerea unei ponderi importante a politicii de coeziune în cadrul bugetului comunitar post 2013;

e) subliniază că, în vederea reducerii disparităților socioeconomice și teritoriale în cadrul UE, țările și regiunile cel mai puțin dezvoltate trebuie să fie principalele beneficiare ale politicii de coeziune;

f) este în favoarea unei mai mari concentrări tematice a intervențiilor finanțate din politica de coeziune, în strânsă legătură cu Strategia Europa 2020, statele membre și regiunile trebuind însă să aibă posibilitatea de a selecta priorități și domenii de intervenție în funcție de condițiile și provocările socioeconomice și teritoriale specifice. Țările și regiunile cel mai puțin dezvoltate trebuie să aibă la dispoziție o gamă mult mai diversificată de intervenții, inclusiv în domenii care pot fi mai puțin corelate cu agenda Europa 2020;

g) apreciază că, din punct de vedere al domeniilor de intervenție, prioritare pentru România sunt: investițiile în infrastructura de transport de interes european, național și regional, inclusiv îmbunătățirea conectivității între polii de creștere naționali și regionali; investițiile majore în infrastructura de mediu; creșterea eficienței energetice și utilizarea de surse regenerabile de energie și de tehnologii mai ecologice; dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere prin promovarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, precum și prin încurajarea utilizării la scară largă a tehnologiilor informației și a mijloacelor moderne de comunicare; dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității acestuia; dezvoltarea infrastructurii de sănătate; consolidarea capacității administrative;

h) susține menținerea actualei configurații a politicii de coeziune, bazată pe cele 3 obiective (convergență, competitivitate regională și ocupare și cooperare teritorială europeană) care trebuie să se sprijine reciproc printr-o complementaritate sporită și menținerea obiectivului convergență în centrul politicii de coeziune;

i) sprijină consolidarea dimensiunii strategice a obiectivului cooperare teritorială europeană și creșterea eficienței utilizării fondurilor alocate;

j) susține elaborarea de către Comisia Europeană, în parteneriat cu statele membre, a unui Cadru strategic comun pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit care să stabilească liniile directoare pentru implementarea acestor instrumente ale bugetului comunitar. Aceasta nu trebuie însă să afecteze cheia de alocare financiară pe cele 3 politici vizate (politica de coeziune, politica agricolă comună și politica pentru pescuit și afaceri maritime) și nici specificitatea și valoarea adăugată a intervențiilor fiecărui fond;

k) este în favoarea propunerilor Comisiei Europene privind uniformizarea într-o mai mare măsură a regulilor de implementare a fondurilor comunitare între diversele politici, precum și extinderea utilizării metodelor simplificate de decontare a cheltuielilor. Acest proces presupune totuși o analiză atentă a oportunității impunerii unor reguli și practici utilizate pentru unele instrumente financiare comunitare și la nivelul altor politici ale căror specificități solicită o abordare diferită;

l) apreciază că Fondul social european (FSE), componentă esențială a politicii de coeziune, va conduce la o coeziune socială efectivă și la realizarea unor progrese substanțiale în vederea atingerii țintelor Strategiei Europa 2020. Prioritățile FSE trebuie să se bazeze pe obiectivele politice conținute în "Orientările integrate Europa 2020", însă intensitatea sprijinului trebuie să fie diferențiată între state și regiuni în concordanță cu situația socioeconomică și cu țintele asumate pentru Strategia Europa 2020;

m) este în favoarea menținerii abordării bazate pe elaborarea și negocierea cu Comisia Europeană a unor documente strategice de referință așa cum este cazul Contractului partenerial de dezvoltare și investiții, propus pentru politica de coeziune;

n) susține îmbunătățirea mecanismelor decizionale aferente politicii de coeziune la nivel comunitar și național și aplicarea principiului parteneriatului în toate etapele planificării și implementării intervențiilor finanțate în cadrul acestei politici;

o) respinge posibilitatea revizuirii alocărilor naționale și regionale în funcție de "capacitatea de absorbție", aceasta nereprezentând un criteriu obiectiv și cuantificabil. Mai mult decât atât, o astfel de abordare ar avea un efect contrar asupra eforturilor regiunilor mai puțin dezvoltate de a reduce decalajele semnificative de ordin economic, social și teritorial;

p) se pronunță în favoarea motivării statelor membre pentru valorificarea fondurilor comunitare gestionate, prin mecanisme de stimulare echitabile, în vederea promovării abordării bazate pe orientarea spre rezultate;

q) nu este în favoarea stabilirii unor condiționalități negative suplimentare pentru fondurile structurale și de coeziune, având în vedere că reglementările actuale furnizează suficiente pârghii pentru ca obiectivele fondurilor și ale programelor să fie puse în aplicare în mod corespunzător. Noua politică de coeziune nu trebuie să includă condiționalități ce nu au legătură directă cu implementarea intervențiilor finanțate din fonduri structurale și de coeziune;

r) apreciază că stabilirea unui sistem de rezerve de performanță poate fi un instrument adecvat de stimulare a performanțelor statelor membre și regiunilor;

s) subliniază necesitatea menținerii rolului predominant al abordării pe bază de grant în implementarea intervențiilor cofinanțate din fonduri comunitare, în special în regiunile mai puțin dezvoltate ale UE;

ș) consideră necesară, cu privire la procedura de audit, simplificarea reală și eficace a regulilor de management și control, în vederea maximizării impactului resurselor financiare investite și a reducerii poverii administrative. Referitor la obiectivul cooperare teritorială europeană în particular, consideră că se impune simplificarea substanțială a regulilor de implementare și control, cu luarea în considerare a contextului complex în care acest tip de intervenții se derulează;

t) consideră că în ceea ce privește disciplina financiară, menținerea exigențelor actuale contribuie la realizarea și punerea în aplicare a obiectivelor fondurilor și programelor;

ț) subliniază importanța consolidării dimensiunii urbane a politicii de coeziune, în paralel cu promovarea, împreună cu politica agricolă comună, a unor legături urban-rural mai strânse și mai coerente;

u) consideră că politica de coeziune trebuie să susțină elaborarea și implementarea de strategii macroregionale, precum Strategia UE pentru regiunea Dunării;

v) consideră că, referitor la conceperea unei categorii intermediare de regiuni pentru a susține regiunile pentru care procesul de reducere a decalajului nu s-a încheiat încă, sunt necesare mai multe informații pentru a determina impactul unei astfel de propuneri prin prisma numărului de regiuni vizate și a nivelului alocărilor aferente;

w) sprijină stabilirea unui regim de finanțare specific pentru regiunile-capitală care în viitoarea perioadă de programare nu se vor mai încadra în obiectivul convergență.

Articolul 2

Opinia Senatului, cuprinsă în prezenta hotărâre, se transmite către instituțiile europene și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 23 februarie 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.