Decizia nr. 59/2011

Ion Predescu - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Rose Winkler și Marianne Winkler în Dosarul nr. 526/289/2008 al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 526/289/2008, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Rose Winkler și Marianne Winkler.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că, prin condițiile impuse față de o lege de reparație, în speță "condiția de a dovedi faptul că este cetățean român, după ce această cetățenie a fost dobândită prin naștere și nimeni nu prezintă vreun decret în baza căruia să fi pierdut-o, determină o discriminare între cetățenii vătămați în drepturile lor în aceleași condiții". Dispozițiile criticate, susțin autoarele, se adresează celor care erau proprietari la data preluării "posesiei de către stat și nu unor terțe persoane", care nu aveau legătură cu proprietatea la acea dată, creându-se un dezavantaj față de moștenitorii proprietarilor de carte funciară, față de care nu există niciun act de preluare a proprietății, apt pentru a face transferul dreptului de proprietate către stat.

Tribunalul Mureș - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că textul legal criticat nu încalcă niciunul din principiile constituționale invocate în susținerea excepției. Condiționarea restituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cetățenia română reprezintă o opțiune a legiuitorului, opțiune care nu încalcă Legea fundamentală.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul conținut: "Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la

art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)."

În opinia autorilor excepției, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții constituționale: art. 5 privind cetățenia, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 privind dreptul la proprietate privată. De asemenea, este invocată încălcarea dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale și cu motivări asemănătoare, prilej cu care Curtea a constatat că acest text de lege este constituțional.

Astfel, prin

Decizia nr. 1.011 din 7 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, Curtea a constatat că prevederile

Legii nr. 18/1991

au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României. Având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară și scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat -, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, astfel încât este pe deplin constituțională condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român.

De asemenea, Curtea a constatat că prevederile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu mai prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale. Potrivit Constituției, una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor este și moștenirea legală, ceea ce presupune că moștenitorii pot dobândi după anul 2003 terenuri în condițiile dreptului comun ( art. 650 din Codul civil și următoarele), Legea nr. 18/1991

fiind o lege specială ce are ca destinatari doar pe cetățenii români.

Soluția pronunțată în decizia anterior menționată, precum și considerentele ce au stat la baza acesteia își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1, art. 2, art. 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Rose Winkler și Marianne Winkler în Dosarul nr. 526/289/2008 al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 ianuarie 2011.