Decizia nr. 366/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din

Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Nicolae Vlaicu în Dosarul nr. 213/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.147D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra înscrisurilor depuse la dosar de Nicolae Vlaicu, prin care se solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, respectiv de partea Oficiul Național al Registrului Comerțului, prin care se solicită respingerea excepției.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.096D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Ioan Man în Dosarul nr. 268/117/2010 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.806D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

cap. IV din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Dumitru Ion Vulpe în Dosarul nr. 1.611/121/2010 al Tribunalului Galați - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.836D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Doru Spătaru, Dorel Cojan, Filip Stancu, Ioan Hada, Avram Bălan, Petru Lungu, Vasile Toma și Gherasim Lucaciu în Dosarul nr. 859/30/2010 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.889D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17-22 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Ion Ganea în Dosarul nr. 1.681/88/2010 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 4.054D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18-21 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Gelu Mărunțelu în Dosarul nr. 7.126/118/2010 al Tribunalului Constanța - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 4.174D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

cap. IV din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Ionel Tănase în Dosarul nr. 8.590/121/2009 al Tribunalului Galați - Secția comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 4.269D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Niculae Pârvu în Dosarul nr. 310/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de partea Arhivele Naționale ale României, prin care se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, sens în care se arată că autorul excepției nu a prezentat elementele relației de contrarietate dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale invocate.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 4.391D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Lion Capotescu în Dosarul nr. 2.482/30/2010 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 4.399D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17, 20, 23 și 25 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Ștefan Zorzoană în Dosarul nr. 617/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă doamna consilier Florentina Pop pentru partea Camera Deputaților. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 4.708D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 și 20 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Sebastian Marius Crăciun în Dosarul nr. 641/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autorul excepției prin care solicită judecarea în lipsă.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 4.755D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17-20 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Iulian-Cristian Stroe în Dosarul nr. 44/112/2010 al Curții de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 4.781D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17, 18, 20, 23 și 25 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Marian Mareș în Dosarul nr. 975/110/2010 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra precizărilor depuse în scris prin care autorul excepției solicită admiterea excepției.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 158D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17, 18, 20, 23 și 25 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ în Dosarul nr. 398/110/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 186D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

cap. IV din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Felician Loloș în Dosarul nr. 9/84/2010 al Curții de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de autorul excepției prin care aduce precizări, în vederea admiterii acesteia.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.147D/2010, nr. 3.096D/2010, nr. 3.806D/2010, nr. 3.836D/2010, nr. 3.889D/2010, nr. 4.054D/2010, nr. 4.174D/2010, nr. 4.269D/2010, nr. 4.391D/2010, nr. 4.399D/2010, nr. 4.708D/2010, nr. 4.755D/2010, nr. 4.781D/2010, nr. 158D/2011 și nr. 186D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul părții Camera Deputaților nu se opune conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.096D/2010, nr. 3.806D/2010, nr. 3.836D/2010, nr. 3.889D/2010, nr. 4.054D/2010, nr. 4.174D/2010, nr. 4.269D/2010, nr. 4.391D/2010, nr. 4.399D/2010, nr. 4.708D/2010, nr. 4.755D/2010, nr. 4.781D/2010, nr. 158D/2011 și nr. 186D/2011 la Dosarul nr. 2.147D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul părții Camera Deputaților solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 213/111/2010, Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din

Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Nicolae Vlaicu.

Prin Încheierea din 26 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 268/117/2010, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Ioan Man.

Prin Încheierea din 12 iulie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.611/121/2010, Tribunalul Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

cap. IV din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Dumitru Ion Vulpe.

Prin Încheierea din 3 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 859/30/2010, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Doru Spătaru, Dorel Cojan, Stancu Filip, Ioan Hada, Avram Bălan, Petru Lungu, Vasile Toma și Gherasim Lucaciu.

Prin Încheierea din 8 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.681/88/2010, Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17-22 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Ion Ganea.

Prin Încheierea din 15 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7.126/118/2010, Tribunalul Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18-21 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Gelu Mărunțelu.

Prin Încheierea din 15 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 8.590/121/2009, Tribunalul Galați - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

cap. IV din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Ionel Tănase.

Prin Încheierea din 2 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 310/2/2010, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Niculae Pârvu.

Prin Încheierea din 18 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.482/30/2010, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17-21 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Lion Capotescu.

Prin Încheierea din 29 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 617/2/2010, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17, 20, 23 și 25 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Ștefan Zorzoană.

Prin Încheierea din 24 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 641/111/2010, Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 și 20 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Sebastian Marius Crăciun.

Prin Încheierea din 2 decembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 44/112/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17-20 din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Iulian Cristian Stroe.

Prin încheierile din 29 septembrie 2010 și 15 decembrie 2010, pronunțate în dosarele nr. 975/110/2010 și nr. 398/110/2010, Tribunalul Bacău - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17, 18, 20, 23 și 25 din Legea nr. 329/2009 , excepții ridicate de Marian Mareș și de instanța de judecată, din oficiu.

Prin Încheierea din 14 decembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 9/84/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

cap. IV din Legea nr. 329/2009 , excepție ridicată de Felician Loloș.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate, care interzic cumulul pensiei cu salariul atunci când cuantumul pensiei este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie, aduc atingere dreptului la muncă și dreptului la pensie, precum și principiului egalității în drepturi a cetățenilor și dreptului de proprietate. Astfel, arată că nu se poate stabili în mod arbitrar ca o persoană care a contribuit mai mult la fondul de pensii, deoarece a muncit mai mult, să fie privată pe acest motiv de plată pensiei sau a altor câștiguri legale. De asemenea, se critică faptul că textele de lege criticate nu se aplică și pensionarilor pentru care durata mandatului este stabilită expres de Constituție. Toate aceste restrângeri ale exercițiului drepturilor fundamentale amintite sunt contrare art. 53 din Constituție și aduc atingere principiului general al securității juridice, afectând totodată nivelul de trai. În legătură cu aceste susțineri, se mai arată că legitimitatea constituțională a restrângerilor exercițiului unor drepturi și libertăți este prevăzută ca excepție dacă și numai dacă nu există o altă soluție. Or, incapacitatea managerială a executivului care a cunoscut sau trebuia să cunoască factorii economici în care s-a angajat să gestioneze economia și resursele financiare ale României nu poate constitui o justificare a restrângerilor drepturilor fundamentale. De asemenea, prin obligația prevăzută de

art. 18 alin. (1) din Legea nr. 329/2009

se intervine nepermis într-un raport juridic preexistent (contractul de muncă) sau într-un raport juridic care consacră un drept preexistent (dreptul la pensie). Se mai arată și că prevederile de lege criticate sunt contrare dispozițiilor

Legii nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici referitoare la situațiile în care raporturile de serviciu ale funcționarilor publici încetează.

Tribunalul Bihor - Secția civilă, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Timiș - Secția civilă, Tribunalul Galați - Secția comercială și Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

Tribunalul Galați - Secția civilă, Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ, Tribunalul Constanța - Secția civilă, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Timiș - Secția civilă, Tribunalul Bihor - Secția civilă și Tribunalul Bacău - Secția comercială și contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, înscrisurile depuse de părți la dosare, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din

Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, dispoziții potrivit cărora:

- Art. 17: "(1) Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a) la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;

b) după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.";

- Art. 18: "(1) Pensionarii prevăzuți la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfășoară activități profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcție au obligația ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să își exprime în scris opțiunea între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligația ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situației de cumul, să își exprime în scris opțiunea între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.";

- Art. 19: "(1)În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, de pensie/pensii stabilită/stabilite atât în sistemul public cât și/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.

(2) Dacă nivelul pensiilor nete cumulate se situează sub nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcție, potrivit legii, în cadrul entităților prevăzute la art. 17 alin. (1).

(3) În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, persoana are obligația de a-și exprima opțiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menținerea în plată a pensiei față de cuantumul căreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică și persoanelor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligația de a-și exprima opțiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situației de imposibilitate a exercitării cumulului.";

- Art. 20: "Neîndeplinirea obligației privind exprimarea opțiunii în termenul prevăzut la art. 18 și la art. 19 alin. (3) și (4) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcție, precum și a raporturilor de serviciu.";

- Art. 21: "În cazul în care opțiunea este exprimată în termenul prevăzut la art. 18 și la art. 19 alin. (3) și (4), plata pensiei/pensiilor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opțiunea pentru continuarea activității.";

- Art. 22: "Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripție.";

- Art. 23: "(1) Angajatorul are obligația de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 18 și la art. 19 alin. (3) și (4).

(2) Încălcarea de către angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

(3) Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.";

- Art. 24: "Contravențiilor prevăzute la

art. 23 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.";

- Art. 25: "Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător și beneficiarilor de pensie de serviciu stabilită prin legi speciale.";

- Art. 26: "În aplicarea prevederilor cap. IV, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale elaborează instrucțiuni până la data intrării în vigoare a acestuia, respectiv în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I."

Autorii excepției consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (1) și (2) privind dreptul la un proces echitabil, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai, dar și la dreptul la pensie și alte drepturi de asigurări sociale, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 73 alin. (3) lit. j) și p) privind domeniul de reglementare al legilor organice, art. 115 alin. (6) privind domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgență, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, art. 148 alin. (2) și (4) referitor la caracterul obligatoriu al reglementărilor comunitare, art. 11 și 20 referitor la dreptul internațional și dreptul intern prin raportare la dispozițiile Declarației Universale a Drepturilor Omului, Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale primului Protocol adițional și ale Protocolului nr. 12 la această convenție, ale Pactului internațional privind drepturile civile și politice, ale Pactului internațional privind drepturile economice, sociale și culturale, ale Tratatului privind Uniunea Europeană, ale

Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 111/1958

privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei și ale altor acte internaționale la care România este parte, care consacră dreptul la muncă, interzicerea discriminării și egalitatea în drepturi și dreptul de proprietate. De asemenea, autorii excepției invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Europene de Justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică dispozițiile

cap. IV din Legea nr. 329/2009

din perspective asemănătoare. Astfel, principalele critici formulate vizează restrângerea nejustificată a unor drepturi fundamentale precum dreptul la muncă, dreptul la pensie și dreptul de proprietate privată, precum și încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor.

Cu privire la aceste critici, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, reținând că "dispozițiile cap. IV din lege sunt constituționale în măsura în care acestea nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție".

Autorii din prezenta cauză critică și tratamentul juridic diferit de care se bucură persoanele pentru care durata mandatului este stabilită prin Constituție, față de celelalte categorii de persoane, arătând că o asemenea reglementare este contrară principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Or, prin decizia mai sus amintită, Curtea Constituțională a arătat motivele care justifică tratamentul juridic diferențiat. În acest sens, s-a reținut că "Legea fundamentală stabilește în mod expres durata mandatului persoanelor care ocupă unele funcții publice de autoritate, iar încetarea acestui mandat ca urmare a neîndeplinirii obligației privind exprimarea opțiunii cu privire la suspendarea plății pensiei pe durata exercitării funcției, în condițiile art. 18-20 din legea criticată, este incompatibilă cu dispozițiile constituționale arătate". Așadar, situația obiectiv diferită în care se găsește această categorie de persoane justifică tratamentul juridic diferit, fapt ce nu contravine principiului constituțional al egalității în drepturi care nu trebuie interpretat în sensul instituirii unui tratament uniform, ci al unui tratament egal pentru situații identice.

În ceea ce privește critica vizând încălcarea principiului neretroactivității legii, Curtea reține că prevederile de lege criticate nu afectează însăși existența dreptului la pensie dobândit potrivit legii, așa cum se susține în motivarea excepției, ci reglementează condițiile exercitării acestui drept pentru viitor, într-un context social afectat de criza economică care a impus adoptarea unor măsuri cu caracter excepțional, care, prin eficiența și promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale și să creeze premisele relansării economiei naționale.

În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale care consacră obligația statului de a asigura un nivel de trai decent, Curtea constată că această obligație nu are un conținut concret, determinat, ci trebuie apreciată concret, în funcție de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului. Situația de criză, dezechilibrele economice majore pot afecta, în mod justificat, capacitatea statului de a mai asigura același standard al nivelului de trai ca cel raportat la un context anterior mai favorabil ori specific unor alte țări. Desigur, întrucât dreptul la un nivel de trai decent este un drept fundamental, afectarea acestuia trebuie să fie temeinic justificată, iar statul să tindă, prin măsurile adoptate, să restabilească cel puțin nivelul atins anterior situației de criză. În acest sens, Curtea constată că ansamblul măsurilor instituite prin

Legea nr. 329/2009

urmăresc o mai bună raționalizare a cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri, măsuri ce tind la restabilirea echilibrului economic.

Referitor la criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) și p) din Constituție, Curtea constată că

Legea nr. 329/2009

a fost adoptată în temeiul art. 114 alin. (3) din Constituție, în urma angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședința comună din 15 septembrie 2009, astfel că susținerile autorilor excepției apar ca neîntemeiate.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea observă că aceste prevederi se referă la domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgență, astfel că nu au incidență în cauză.

În sfârșit, în ceea ce privește criticile privind existența unor necorelări legislative, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , constituționalitatea unor dispoziții de lege se poate analiza doar prin raportare la prevederile Constituției, iar nu și în raport cu alte acte normative, subordonate Legii fundamentale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Capitolului IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din

Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Nicolae Vlaicu în Dosarul nr. 213/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secția civilă, de Ioan Man în Dosarul nr. 268/117/2010 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Dumitru Ion Vulpe în Dosarul nr. 1.611/121/2010 al Tribunalului Galați - Secția civilă, de Doru Spătaru, Dorel Cojan, Filip Stancu, Ioan Hada, Avram Bălan, Petru Lungu, Vasile Toma și Gherasim Lucaciu în Dosarul nr. 859/30/2010 al Tribunalului Timiș - Secția civilă, de Ion Ganea în Dosarul nr. 1.681/88/2010 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ, de Gelu Mărunțelu în Dosarul nr. 7.126/118/2010 al Tribunalului Constanța - Secția civilă, de Ionel Tănase în Dosarul nr. 8.590/121/2009 al Tribunalului Galați - Secția comercială, de Niculae Pârvu în Dosarul nr. 310/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Lion Capotescu în Dosarul nr. 2.482/30/2010 al Tribunalului Timiș - Secția civilă, de Ștefan Zorzoană în Dosarul nr. 617/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Sebastian Marius Crăciun în Dosarul nr. 641/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secția civilă, de Iulian-Cristian Stroe în Dosarul nr. 44/112/2010 al Curții de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, de Marian Mareș în Dosarul nr. 975/110/2010 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ, din oficiu de Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ în Dosarul nr. 398/110/2010 și de Felician Loloș în Dosarul nr. 9/84/2010 al Curții de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 martie 2011.