Decizia nr. 380/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 372 și art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 36/1995 12 mai 1995 (prevederi anume) notarilor publici și a activității notariale
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ionița Cochințu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 372 și art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum și ale
art. 66 din Legea nr. 36/1995
a notarilor publici și a activității notariale, excepție ridicată de Nicolae Tudose și Tudose Daniela în Dosarul nr. 3.237/312/2009 al Judecătoriei Slobozia.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției de neconstituționalitate, Nicolae Tudose, asistat de avocatul Bănică Udrea, cu delegație depusă la dosar. De asemenea, celălalt autor al excepției, respectiv Daniela Tudose, este reprezentat de avocatul Bănică Udrea, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului ales al autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, expunând pe larg considerentele care fundamentează temeinicia acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 decembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.237/312/2009, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 372 și art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum și ale
art. 66 din Legea nr. 36/1995
a notarilor publici și a activității notariale, excepție ridicată de Nicolae Tudose și Daniel Tudose, într-un dosar având ca obiect contestație la executare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că executarea nu se poate face decât prin intermediul unei hotărâri judecătorești și că nu este posibil ca un subiect de drept să cadă în pretenții în fața unui alt subiect de drept în temeiul actului notarial. De asemenea, consideră că textul legal al
art. 66 din Legea nr. 36/1995 , care prevede că actul autentificat de notarul public are putere de titlu executoriu, contravine art. 126 din Constituție, deoarece nu reprezintă o activitate de înfăptuire a justiției, respectiv de soluționare a litigiilor.
Judecătoria Slobozia opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatului Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 372 și art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum și ale
art. 66 din Legea nr. 36/1995
a notarilor publici și a activității notariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995. Aceste prevederi au următorul cuprins:
- Art. 372 din Codul de procedură civilă: "Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.";
- Art. 374^1 din Codul de procedură civilă: "Înscrisurile cărora legea le recunoaște caracterul de titlu executoriu sunt puse în executare fără învestirea cu formula executorie.";
-
Articolul 66
din Legea nr. 36/1995 : "Actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia. În lipsa actului original, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste texte de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 126 alin. (1) care prevede că "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege".
Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispozițiile art. 372 și art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum și cele ale
art. 66 din Legea nr. 36/1995
a notarilor publici și a activității notariale au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la critici similare.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 372 și
art. 374^1 din Codul de procedură civilă, Curtea, prin Decizia nr. 1.529 din 17 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 9 februarie 2010, prin
Decizia nr. 1.040 din 13 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007, sau prin
Decizia nr. 134 din 23 aprilie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 1 iulie 2002, a statuat că aceste prevederi reprezintă norme de procedură, a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în competența exclusivă a legiuitorului. Prin instituirea acestei proceduri legiuitorul a urmărit să restrângă posibilitatea de tergiversare a executării silite și să realizeze un spor de celeritate în realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu.
Cu privire la constituționalitatea
art. 66 din Legea nr. 36/1995 , Curtea, spre exemplu prin
Decizia nr. 1.040 din 13 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007, sau prin
Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 2 februarie 2004, a reținut următoarele: calificarea actelor notariale care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă ca fiind titluri executorii a fost determinată de necesitatea valorificării cu celeritate a respectivei creanțe, fără a afecta în acest mod vreun drept fundamental al părților. O asemenea concluzie este impusă de împrejurarea că autentificarea oricărui înscris de către notarul public dă expresie, într-o formă specifică, acordului de voință al părților, așa cum rezultă din chiar încheierea de autentificare, care atestă prezența acestora în fața notarului, identificarea lor, precum și luarea consimțământului fiecăreia, după ce i s-a adus la cunoștință conținutul înscrisului. În măsura în care actul autentificat este pus în executare silită, potrivit art. 399 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, acesta poate face obiectul unei contestații la executare, prilej cu care, dat fiind că executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apărări de fond.
Cele statuate de Curte prin deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 372 și art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum și ale
art. 66 din Legea nr. 36/1995
a notarilor publici și a activității notariale, excepție ridicată de Nicolae Tudose și Daniela Tudose în Dosarul nr. 3.237/312/2009 al Judecătoriei Slobozia.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 martie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ionița Cochințu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.