Decizia nr. 729/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 99/2006 6 decembrie 2006 (prevederi anume) privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, excepție ridicată de Măriuța Bănciu în Dosarul nr. 6.051/231/2009 al Judecătoriei Focșani.
La apelul nominal se prezintă personal partea Dumitru Banu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 10 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.051/231/2009, Judecătoria Focșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.
Excepția a fost ridicată de Măriuța Bănciu cu prilejul soluționării unei acțiuni civile.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât prin înființarea unui corp al executorilor bancari se acordă atribuții specifice puterii judecătorești unor persoane care sunt simpli angajați ai unei persoane juridice de drept privat. În plus, se creează o situație discriminatorie pentru o anumită categorie de debitori, respectiv cei care au contractat un credit de la o instituție bancară, punându-i pe aceștia în situația de a fi executați silit de o persoană fizică ce are calitatea de angajat al creditorului.
Judecătoria Focșani consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, dispoziții potrivit cărora "Separat sau, după caz, în cadrul asociațiilor profesionale, instituțiile de credit pot să-și organizeze un corp propriu de executori, a cărui activitate este strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparținând instituției de credit și altor entități care aparțin grupului acesteia și care desfășoară activități financiare."
Autorul excepției consideră că acest text de lege contravine dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la separația puterilor în stat și în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai constituit obiect al analizei de constituționalitate în raport cu aceleași texte din Constituție și critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 572 din 4 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 25 iunie 2010, Curtea reținea că "executarea titlurilor executorii nu reprezintă un act de înfăptuire a justiției, în sensul prevăzut de art. 126 alin. (1) din Constituție. Nici executorii bancari și nici executorii judecătorești nu fac parte din puterea judecătorească, astfel că nu există nicio contrarietate între dispozițiile legale criticate și cele ale art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor".
În ceea ce privește susținerea privind încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, Curtea constată că acest principiu impune instituirea unui tratament juridic identic pentru situații identice. Natura creditului, precum și persoana creditorului au o influență determinantă asupra tratamentului juridic căruia i se supune debitorul. Astfel, spre exemplu, există o diferență semnificativă, dar justificată, între debitorul unei autorități publice, al unei bănci sau al unei persoane fizice, întrucât importanța diferită a activității acestora și destinația fondurilor acordate impun un regim diferit sub aspectul stricteții în recuperarea creditelor acordate.
În ceea ce privește activitatea bancară, Curtea, prin decizia mai sus amintită, arăta că "activitatea executorilor bancari nu face decât să faciliteze recuperarea creanțelor instituțiilor de credit, activitate esențială pentru a asigura buna funcționare a acestora, în condițiile în care acordarea creditelor nu se poate face decât în condițiile existenței resurselor financiare necesare".
Prin urmare, prevederile de lege criticate nu instituie un tratament juridic diferențiat între persoane aflate în situații identice, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, excepție ridicată de Măriuța Bănciu în Dosarul nr. 6.051/231/2009 al Judecătoriei Focșani.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 iunie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.