Decizia nr. 758/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 68 și

art. 68^3 din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, excepție ridicată de Maria Toacsen în Dosarul nr. 43.990/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, Maria Toacsen, lipsă fiind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, sens în care arată că a fost eliberată din funcție fără a se respecta procedura legală.

Reprezentantul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile de lege criticate, prin care a fost stabilită ca vârstă maximă până la care poate fi menținut în funcție personalul auxiliar de specialitate, după pensionare, vârsta de 65 ani, sunt discriminatorii, însă criteriul vârstei de 65 ani a fost justificat în mod obiectiv și rezonabil, în deplină concordanță cu prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 2000/78/CE.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 43.990/3/2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 68 și

art. 68^3 din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatoarea Maria Toacsen într-un litigiu de muncă având ca obiect soluționarea contestației deciziei de concediere emise de Direcția Națională Anticorupție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 41 privind dreptul la muncă, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 47 privind nivelul de trai, din Constituție, precum și celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 6 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârii pronunțate în 2002, în Cauza Buchen contra Cehiei, noțiunea de "bun" înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că salariul și dreptul la pensie au fost asimilate unui drept de proprietate, iar interdicția de a nu beneficia de pensie de serviciu și interdicția de a munci reprezintă o încălcare a prevederilor Convenției.

Mai arată că în nicio țară membră a NATO sau a Uniunii Europene nu a fost adoptată ca măsură interzicerea dreptului la muncă sau a cumulului pensiei cu salariul. Din moment ce angajarea s-a făcut pe bază de concurs sau examen, cu respectarea întocmai a condițiilor de studii și a prevederilor de lege în vigoare, prin stabilirea arbitrară și imperativă a limitei vârstei de 65 ani până la care se poate realiza pensionarea, se produc discriminări, dar și limitări ale accesului și dreptului la muncă în sistemul public ale persoanelor cu pregătire temeinică, experiență și expertiză în anumite domenii.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece nemulțumirea autorului excepției de neconstituționalitate constă în faptul că prin dispozițiile de lege criticate a fost stabilită ca vârstă maximă până la care poate fi menținut în funcție personalul auxiliar de specialitate, după pensionare, vârsta de 65 ani. Or, aceste motive vizează mai degrabă fondul cauzei decât neconcordanța dispozițiilor criticate cu prevederile Legii fundamentale. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 68 din Legea nr. 567/2004

este inadmisibilă, deoarece textul de lege criticat a fost abrogat prin

Legea nr. 119/2010 , iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 68^3 din Legea nr. 567/2004

este neîntemeiată, deoarece stabilirea de către legiuitor a unei limite de vârstă până la care angajatul poate fi menținut în activitate, după împlinirea vârstei de pensionare, nu constituie o îngrădire neconstituțională a dreptului la muncă, ci reprezintă opțiunea legiuitorului. Invocă în acest sens considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 689/2008 . De asemenea, apreciază că textul de lege criticat nu contravine nici prevederilor art. 47 din Constituție și nici celor ale art. 16 alin. (1), întrucât se aplică deopotrivă tuturor celor aflați în ipoteza reglementată de norma criticată.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor art. 16, art. 41 și art. 47 din Constituție. În acest sens, arată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale prevăzute de lege. Pensia de serviciu constituie o categorie specială de pensie. Prin urmare, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul, condițiile și limitele exercitării dreptului la pensie, în funcție de diferitele categorii socioprofesionale și de muncă prestată de acestea. În plus, principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel că situațiile distincte în care se află diferitele categorii de persoane justifică instituirea unui tratament juridic diferențiat. Art. 45 din Constituție nu are incidență în cauza de față.

Pe de altă parte, consideră că aspectele criticate vizează probleme de aplicare a legii, a căror soluționare revine instanțelor judecătorești.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, susținerile părții prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 68 și

art. 68^3 din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, modificate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2007

pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007.

Textele de lege criticate aveau, la data sesizării Curții Constituționale, următorul cuprins:

- Art. 68: "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și personalul auxiliar de specialitate cu o vechime în specialitate între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipsește din vechimea în specialitate integrală.

(3) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea se poate pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă are o vechime în funcție de cel puțin 25 de ani. Constituie vechime în funcție perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit în cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea funcția de: grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier informatician, grefier arhivar, grefier registrator, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, arhivar, registrator, arhivar-registrator, executor judecătoresc.

(4) Pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la alin. (1), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăși.

(5) De prevederile alin. (1), (2) și (4) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale, pensionat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinește condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu salariul de bază brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.

(6) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu chiar dacă la data pensionarii au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu salariul de bază brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.

(7) De prevederile alin. (6) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea din motive neimputabile.

(8) Soțul supraviețuitor al personalului prevăzut la alin. (1) are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaș, în condițiile prevăzute de

Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plata sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul, actualizată după caz.

(9) Copiii minori, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul decedat, actualizată, după caz, dacă îndeplinesc condițiile

Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, și în procentele prevăzute de această lege, în funcție de numărul de urmași.

(10) În cazul în care, la data decesului, susținătorul legal nu îndeplinește condițiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaș în cuantum de 75% din salariul de bază brut lunar avut de susținătorul decedat în ultima lună de activitate, în condițiile prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

(11) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia de serviciu prevăzută la alin. (3) și (10), precum și pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiția de limită de vârstă prevăzută de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.

(12) Pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate, precum și pensiile de urmaș prevăzute la alin. (8) - (10) se actualizează ori de câte ori se majorează salariul de bază brut lunar al personalului auxiliar de specialitate în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului, cu menținerea numai a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, personalul auxiliar de specialitate își poate păstra pensia aflată în plată.

(13) Cererile de pensionare formulate de personalul în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decizia conducătorului instanței judecătorești sau al parchetului de pe lângă aceasta, care a dispus eliberarea din funcție.

(14) Pensia prevăzută de prezentul articol, cu excepția pensiei prevăzute la alin. (8)-(10), are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

(15) Personalul auxiliar de specialitate poate opta între pensia de serviciu și pensia din sistemul public. Personalul auxiliar de specialitate militar poate opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu.";

- Art. 68^3: "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea poate fi menținut în funcție după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 65 de ani.

(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea care beneficiază de pensie de serviciu poate cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective. Reîncadrarea în funcția de personal auxiliar de specialitate se face în condițiile alin. (3), până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii poate aviza numirea în funcția de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-e), au o vechime în funcție de cel puțin 10 ani, și-au încetat activitatea din motive neimputabile, iar de la data eliberării lor din funcție nu a trecut mai mult de 2 ani."

Ulterior sesizării Curții Constituționale, prin

art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011, dispozițiile art. 68 și ale

art. 68^3 din Legea nr. 567/2004

au fost abrogate.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 41 privind dreptul la muncă, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 47 privind nivelul de trai, din Constituție, precum și celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 6 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării Curții Constituționale prin Încheierea din 30 iunie 2010, dispozițiile art. 68 și ale

art. 68^3 din Legea nr. 567/2004

au fost abrogate prin

art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011.

Prin urmare, excepția de neconstituționalitate nu mai îndeplinește una dintre condițiile de admisibilitate prevăzute de

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , și anume aceea care impune ca textul legal ce formează obiectul acesteia să fie în vigoare. Față de momentul pronunțării asupra prezentei excepții, Curtea constată că aceasta a devenit inadmisibilă, prevederile de lege criticate fiind abrogate între momentul sesizării Curții Constituționale și momentul pronunțării instanței de contencios constituțional asupra excepției de neconstituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 68 și

art. 68^3 din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, excepție ridicată de Maria Toacsen în Dosarul nr. 43.990/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 iunie 2011.