Decizia nr. 807/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) lit. c) teza a doua din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Claudiu Ștefan Frâncu în Dosarul nr. 113/64/2010 al Curții de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia pentru motivele formulate în fața instanței care a sesizat Curtea.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, apreciind că textul de lege criticat reprezintă rezultatul opțiunii legiuitorului, opțiune similară celei exprimate prin art. 86 alin. 3 din Codul familiei.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 19 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 113/64/2010, Curtea de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Claudiu Ștefan Frâncu într-o cauză având ca obiect obligarea pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 la înlăturarea stării de discriminare și la plata sumei de 60.000 lei, contravaloarea indemnizației stabilite conform textului de lege criticat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că textul de lege criticat încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale art. 1 referitoare la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție. Astfel, în
art. 4 din Legea nr. 341/2004
sunt desemnați ca urmași de erou-martir soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și fiecare dintre copiii acestuia. Toate aceste categorii au suferit în egală măsură pierderea unui membru al familiei în lupta pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, însă textul de lege criticat vizează acordarea unei indemnizații copiilor eroilor-martiri condiționată de vârsta acestora, pe când acordarea indemnizației soțului supraviețuitor este necondiționată de timp sau de vârstă. Prin urmare, reglementarea în mod diferit a drepturilor persoanelor care se află în aceeași situație, respectiv pierderea unui membru al familiei, este discriminatorie pentru copiii eroului-martir prin aceea că sprijinul acordat prin indemnizație este retras după împlinirea vârstei de 18 ani dacă nu se află în continuarea studiilor sau după împlinirea vârstei de 26 de ani în cazul în care își continuă studiile. În susținerea excepției, autorul acesteia invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece prin
art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004
legiuitorul a urmărit să asigure întreținerea persoanelor care au calitatea de urmaș al eroilor-martiri, respectiv a soțului supraviețuitor, a părinților celui decedat și a copiilor acestuia, reluând prevederile Codului familiei referitoare la acordarea întreținerii și a perioadei pe care aceasta se acordă.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile
art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004
sunt constituționale, acestea constituind opțiunea legiuitorului, care are libertatea de a stabili categoriile de persoane ce beneficiază de indemnizația lunară reparatorie, criteriile obiective, precum și modalitățile de acordare a acesteia. Principiul egalității presupune aplicarea unui tratament juridic identic pentru situații egale, or, pentru cele 3 categorii distincte de persoane beneficiare ale indemnizației lunare reparatorii este justificat un tratament diferit, apreciat în funcție de starea de nevoie și de necesitatea satisfacerii unor cerințe de ordin social.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările aduse prin
art. I pct. 1 din Legea nr. 347/2006
pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 27 iulie 2006, care au următorul conținut: "Persoanele care au obținut titlurile prevăzute la alin. (1) au dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, calculată pe baza coeficienților de multiplicare ce vor fi aplicați asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, astfel: [...]
c) fiecare dintre copiii celui decedat, până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, indiferent în întreținerea cui se află - un coeficient de 1,10."
Astfel, din economia textului
art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004
Curtea reține ca obiect al excepției numai teza a doua a acestuia.
Textele de lege la care face referire autorul sunt următoarele:
- Art. 4 alin. (1): "Prin urmaș de erou-martir se înțelege persoanele îndreptățite să beneficieze de prevederile prezentei legi, și anume soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și fiecare dintre copiii acestuia.
(2) Persoanele care au obținut titlurile prevăzute la alin. (1) au dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, calculată pe baza coeficienților de multiplicare ce vor fi aplicați asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, astfel:
a) soțul supraviețuitor al celui decedat, dacă nu s-a recăsătorit - un coeficient de 1,10;".
Textul de lege criticat încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale art. 1 referitoare la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin dispozițiile
art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004
legiuitorul, în aplicarea principiului respectului și gratitudinii față de eroii-martiri ai Revoluției din decembrie 1989, a acordat urmașilor acestora, respectiv soții supraviețuitori, părinții și fiecare dintre copii, o indemnizație lunară reparatorie.
Referitor la modul de acordare a indemnizațiilor reparatorii prin prevederile
Legii nr. 341/2004 , Curtea observă că s-a pronunțat, cu valoare de principiu, prin
Decizia nr. 1087 din 14 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, statuând că legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.
Curtea observă că evenimentul care a determinat acordarea indemnizației, decesul eroului-martir, este același pentru toate categoriile de urmași, însă situația fiecărei categorii în parte este diferită de a celorlalte.
Astfel, în ce privește indemnizația acordată fiecăruia dintre copiii eroului-martir, Curtea constată că legiuitorul a folosit un raționament similar celui din reglementarea în materia dreptului familiei, respectiv a pornit de la prezumarea stării de nevoie în care se află copiii, până la majorat.
În consecință, pentru copiii eroului-martir, s-a reglementat acordarea indemnizației, până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, prezumându-se că acesta este momentul până la care se află în incapacitate de muncă, așa încât părintele decedat ar fi fost obligat să le acorde întreținere, în temeiul relației de filiație.
În ce privește soțul eroului-martir, legiuitorul a căutat să compenseze prin indemnizație lipsirea, datorită decesului eroului-martir, de sprijinul material firesc pe care soții și-l acordă în timpul căsătoriei. Prin urmare, indemnizația se acordă soțului supraviețuitor al celui decedat dacă nu s-a recăsătorit.
Prin urmare, Curtea constată că acordarea indemnizației diferă în funcție de situația categoriilor de urmași ai eroului-martir, respectiv de relațiile juridice în care acesta se afla, înainte de deces, cu fiecare categorie în parte.
Așa fiind, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale, în deplin acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.
Or, în ceea ce privește acordarea indemnizației, legiuitorul a prevăzut soluții diferite, deoarece situațiile urmașilor sunt diferite, astfel încât Curtea va respinge critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
În final, prin prisma celor anterior reținute, Curtea observă că textul de lege criticat nu instituie o discriminare între copiii eroului-martir și soțul acestuia, pe criteriul vârstei, astfel încât și critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și celor ale art. 1 referitoare la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție urmează a fi respinsă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) lit. c) teza a doua din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Claudiu Ștefan Frâncu în Dosarul nr. 113/64/2010 al Curții de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 iunie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.