Decizia nr. 1131/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Janos-Adalbert Farkas în Dosarul nr. 4.533/320/2010 (număr în format vechi 3.917/2010) al Tribunalului Mureș - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.814D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 624D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ion Cercel în Dosarul nr. 2.098/188/2010 al Tribunalului Neamț - Secția penală.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 3.814D/2010 și nr. 624D/2011 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 624D/2011 la Dosarul nr. 3.814D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 30 august 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.533/320/2010 (număr în format vechi 3.917/2010), Tribunalul Mureș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată de Janos-Adalbert Farkas cu ocazia soluționării recursului împotriva unei încheieri prin care judecătorul a admis, în temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, plângerea împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată.

Prin Încheierea din 3 mai 2011, pronunțată în Dosarul nr. 2.098/188/2010, Tribunalul Neamț - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată de Ion Cercel cu ocazia soluționării recursului într-o cauză având ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare, precum și prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece soluția pronunțată în temeiul art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală nu este supusă niciunei căi de atac. Totodată, autorul excepției Ion Cercel consideră că textul de lege criticat aduce atingere și dispozițiilor art. 11, 12 și 13 din Codul penal.

Tribunalul Mureș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Constituție invocate de autorul excepției. Face trimitere, în acest sens, la

Decizia Curții Constituționale nr. 148/2008 .

Tribunalul Neamț - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată întrucât art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 referitoare la liberul acces la justiție și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale art. 20 referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 2 referitoare la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul adițional nr. 7 la Convenție. Arată, în acest sens, că eliminarea posibilității de a contesta pe calea recursului o hotărâre judecătorească închide părții interesate calea valorificării efective a dreptului încălcat.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, care, ulterior sesizării Curții prin Încheierea din 30 august 2010, pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția penală în Dosarul nr. 4.533/320/2010 (număr în format vechi 3.917/2010), au fost modificate prin

Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, cu păstrarea însă a soluției legislative atacate. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. 8 este definitivă".

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum și prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție invocate și în prezenta cauză și cu motivări similare. Astfel, prin

Decizia nr. 13 din 10 ianuarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 13 februarie 2006, prin care a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 9 și 10 din Codul de procedură penală, Curtea a statuat că în situația admiterii plângerii cu reținerea cauzei spre judecare dispozițiile privind judecarea în primă instanță și căile de atac se aplică în mod corespunzător și, prin urmare, nu este restrâns în niciun fel dreptul părții de a se adresa instanței, de a formula apărări și de a se prevala de toate garanțiile ce caracterizează un proces echitabil. Mai mult, după pronunțarea unei hotărâri de către instanța de fond, se pot exercita căile de atac prevăzute de lege, partea având posibilitatea să își exercite neîngrădită dreptul de acces liber la justiție.

De asemenea, prin

Decizia nr. 242 din 17 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 13 aprilie 2011, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate, a reținut că prevederile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere accesului liber la justiție, dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil, întrucât, potrivit art. 129 din Constituție, "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Prin urmare, constituie atributul exclusiv al legiuitorului reglementarea căilor de atac împotriva hotărârii prin care judecătorul soluționează plângerea împotriva rezoluțiilor sau a ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată. Eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Janos-Adalbert Farkas în Dosarul nr. 4.533/320/2010 (număr în format vechi 3.917/2010) al Tribunalului Mureș - Secția penală și de Ion Cercel în Dosarul nr. 2.098/188/2010 al Tribunalului Neamț - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 septembrie 2011.