Decizia nr. 1225/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2010

pentru modificarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Cizic Mazilu Gustav Adrian în Dosarul nr. 417/32/2010 al Curții de Apel Bacău - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.552D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către autorul excepției, prin care acesta solicită admiterea excepției.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 417/32/2010, Curtea de Apel Bacău - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2010

pentru modificarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Cizic Mazilu Gustav Adrian într-o cauză ce are ca obiect o acțiune în contencios administrativ referitoare la pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că cele două ordonanțe de urgență sunt neconstituționale, deoarece au fost emise fără a exista o lege de abilitare în acest sens. Totodată, neconstituționalitatea decurge și din faptul că ordonanțele au intrat în vigoare începând cu data de 1 iulie 2010, ceea ce contravine prevederilor art. 4 din Codul fiscal, care prevăd că acesta se modifică și se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia, iar orice modificare sau completare a codului intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege.

Curtea de Apel Bacău - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia referitoare la excepția de neconstituționalitate invocată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că interdicția reglementării în domenii care fac obiectul legilor organice și obligativitatea stabilirii, prin legea de abilitare, a domeniului și datei până la care se pot emite ordonanțe sunt prevăzute de art. 115 din Constituție pentru ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament, iar nu și în cazul ordonanțelor de urgență, care se adoptă de către Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepției, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010, și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2010

pentru modificarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 30 iunie 2010.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010

a fost aprobată prin

Legea nr. 279/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2010

a fost aprobată prin

Legea nr. 88/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 10 iunie 2011.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorul excepției invocă prevederile constituționale ale art. 108 alin. (3) referitor la actele Guvernului și ale art. 115 alin. (1) și (2) referitor la delegarea legislativă.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că cele două ordonanțe de urgență criticate au fost emise în temeiul delegării legislative prevăzute în art. 115 alin. (4) din Constituție. În această situație, reglementarea constituțională nu cere existența unei legi speciale de abilitare, ci existența unor situații extraordinare, care impun intervenția imediată a Guvernului, prin adoptarea unor ordonanțe de urgență. Astfel, Curtea constată că prevederile constituționale ale art. 108 alin. (3) și cele ale art. 115 alin. (1) și (2) nu sunt incidente în cauză.

În ceea ce privește critica potrivit căreia se realizează o neconcordanță între prevederile legale ale Codului fiscal și cele ale ordonanțelor de urgență criticate, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită. Astfel, în jurisprudența sa constantă, instanța de contencios constituțional a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției.

Așa fiind, Curtea va respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2010

și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2010 .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2010

pentru modificarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Cizic Mazilu Gustav Adrian în Dosarul nr. 417/32/2010 al Curții de Apel Bacău - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2011.