Decizia nr. 1097/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1586 din Codul civil și ale art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 9/2000 21 ianuarie 2000 (prevederi anume) privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1586 din Codul civil și ale
art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000
privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, excepție ridicată de Ana Maria Marques Santo în Dosarul nr. 1.919/55/2010 al Judecătoriei Arad - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 3.286D/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 1 iulie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.919/55/2010, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1586 din Codul civil și ale
art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000
privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești.
Excepția a fost ridicată de Ana Maria Marques Santo într-o cauză având ca obiect pretenții.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate lipsesc de eficiență juridică principiul libertății actelor juridice civile și principiul voinței reale a părților care încheie un contract de împrumut fără a stipula achitarea vreunei dobânzi pentru nerestituirea împrumutului la termen. Sancțiunea legală aplicată debitorului în temeiul prevederilor art. 1586 din Codul civil și ale
art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000
constituie o discriminare între creditor și debitor de natură a afecta principiul constituțional al egalității în drepturi.
Judecătoria Arad - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, raportat la criticile autorului, textele de lege sancționând conduita debitorului rău-platnic care, deși obligat să restituie la termen un împrumut acordat, nu și-a executat obligația asumată, așa cum prevede art. 969 și art. 1073 din Codul civil.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 8.528 din 27 august 2010, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 12.800 din 27 august 2010, și apreciază că dispozițiile art. 1586 din Codul civil și ale
art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000
sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1586 din Codul civil și ale
art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000
privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, texte de lege care au următorul conținut:
- Art.1586 din Codul civil: "Dacă împrumutatul nu întoarce la timpul stipulat lucrurile împrumutate sau valoarea lor, trebuie să plătească și dobânzi, de la ziua cererii prin judecată a împrumutului.";
-
Articolul 2
din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000 : "În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 - Egalitatea în drepturi și art. 44 alin. (1) și (2) - Dreptul de proprietate privată din Constituție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, acceptând postura de împrumutat, de neconceput fără acordul exprimat în acest sens, persoana în cauză este prezumată că a cunoscut reglementarea legală aplicabilă în materie, potrivit principiului nemo censetur ignorare legem, și prin urmare, ea și-a asumat în cunoștință de cauză consecințele prevăzute de lege cu privire la nerespectarea obligației contractuale referitoare la termenul de restituire a împrumutului, și anume plata dobânzii. Prin urmare, Curtea constată că, întrucât incidența reglementării criticate este subsecventă acordului de voință intervenit între toate părțile contractante, nu există niciun temei în raport cu care să se poată reține că aceasta ar contraveni art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție. Debitorul obligației de restituire a împrumutului nu se poate prevala de neîndeplinirea propriilor obligații contractuale sau legale pentru a susține încălcarea dreptului său de proprietate, legiuitorul fiind obligat să asigure protecție egală tuturor titularilor dreptului, inclusiv celor cu interese contrare.
Mai mult, în ceea ce privește pretinsa nesocotire a art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea constată că textul de lege criticat nu creează nicio discriminare între părțile raportului juridic, întrucât nu se poate reține o similitudine între situația juridică a debitorilor și cea a creditorilor, de natură să permită caracterizarea regimului juridic diferențiat ce le este aplicabil ca fiind discriminatoriu.
Egalitatea cetățenilor în fața legii, precum și faptul că nimeni nu este mai presus de lege sunt principii fundamentale, consacrate de art. 16 din Constituție, care însă nu pot face abstracție de faptul că nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii. Așa fiind, persoanele care încheie acte juridice civile, în speță fiind vorba de un contract de împrumut, pot conveni - în temeiul principiului disponibilității - să stipuleze sau nu sancțiuni pentru cazul nerespectării clauzelor contractuale și pot să își îndeplinească obligațiile asumate în mod liber, fără a face apel la lege. Dacă însă una dintre părți nu își respectă obligația asumată prin contract, cealaltă parte este îndreptățită să se adreseze instanței judecătorești, solicitând aplicarea legii. Un astfel de comportament este firesc, el nefiind de natură a crea vreo discriminare, ci - dimpotrivă - reprezintă un mod legal de apărare și realizare a drepturilor celui vătămat de neîndeplinirea obligațiilor asumate de cocontractant. Prin urmare, într-o asemenea situație, reclamantul este îndreptățit să pretindă aplicarea legii și să solicite obligarea debitorului rău-platnic la restituirea împrumutului cu sau fără despăgubiri/dobânzi, fiind deopotrivă aplicabil principiul disponibilității.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1586 din Codul civil și ale
art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000
privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, excepție ridicată de Ana Maria Marques Santo în Dosarul nr. 1.919/55/2010 al Judecătoriei Arad - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 septembrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.