Decizia nr. 1278/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Primăria Comunei Bradu în Dosarul nr. 12.990/280/2009 al Tribunalului Argeș - Secția civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.307D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând trimitere la jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 12.990/280/2009, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Primăria Comunei Bradu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe civile prin care a fost validată poprirea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât creditorul se poate îndrepta direct împotriva terțului poprit în scopul valorificării creanței, fiind astfel încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece actul juridic în baza căruia terțul poprit îi datorează debitorului o sumă de bani nu poate avea efecte decât între părțile sale, conform principiului relativității. De asemenea, autoarea excepției de neconstituționalitate arată că prin textul legal criticat se dă posibilitatea executorului judecătoresc de a sesiza instanța, care nu este în niciun fel parte a raportului juridic dintre debitor și terțul poprit, fiind doar o autoritate a statului învestită cu punerea în executare a hotărârilor judecătorești ori a altor titluri executorii, fiind astfel încălcat principiul disponibilității din dreptul civil și, implicit, dreptul la un proces echitabil.

Tribunalul Argeș - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale invocate nu aduc nicio atingere dreptului la un proces echitabil al debitorului, care beneficiază de aceleași drepturi și garanții procesuale ca și celelalte părți implicate în această procedură.

Nici critica privind încălcarea liberului acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, formulată din perspectiva pretinsei nerespectări a principiului disponibilității, nu poate fi reținută, întrucât, potrivit

art. 49 alin. (1) din Legea nr. 188/2000

privind executorii judecătorești, "Executarea silită și celelalte acte care sunt de competența executorului judecătoresc se îndeplinesc la cerere, dacă legea nu dispune altfel."

Cât despre încălcarea principiului relativității, instanța apreciază că, în primul rând, situația premisă, și anume raporturile juridice obligaționale stabilite prin titluri executorii, sentințe judecătorești definitive și irevocabile, raporturi care nu pot fi schimbate prin voința părților, nu este similară cu cea emanând din acte juridice care reprezintă voința exclusivă a părților contractante atât din punctul de vedere al nașterii lor, cât și al desființării lor. În plus, instituția validării popririi poate fi asimilată excepțiilor de la principiul invocat, cel al relativității, prin unirea a două raporturi juridice succesive, mediate, într-unul singur, direct, venindu-se astfel în întâmpinarea creditorului.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul cuprins: "Dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi."

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului din Constituție, raportat la art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, reținând în acest sens, prin

Decizia nr. 1.164 din 17 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 28 octombrie 2009, că acestea nu aduc nicio atingere dreptului la un proces echitabil al debitorului, care beneficiază de aceleași drepturi și garanții procesuale ca și celelalte părți implicate în această procedură. Astfel, potrivit art. 460 alin. 2 din Codul de procedură civilă, instanța de executare sesizată cu cererea de validare a popririi "va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și [...] va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului [...]". Ca urmare, numai în contradictoriu cu aceștia (creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit), ca părți ale raportului juridic dedus judecății, se analizează dacă terțul poprit datorează debitorului sume de bani, cu respectarea pentru toate părțile a garanțiilor care caracterizează dreptul la un proces echitabil.

Curtea a reținut că este neîntemeiată și critica privind încălcarea liberului acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, formulată din perspectiva pretinsei nerespectări a principiului disponibilității, întrucât, potrivit

art. 49 alin. (1) din Legea nr. 188/2000

privind executorii judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, "Executarea silită și celelalte acte care sunt de competența executorului judecătoresc se îndeplinesc la cerere, dacă legea nu dispune altfel".

Pentru aceleași motive arătate mai sus, Curtea a reținut că nu sunt încălcate nici prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin decizia menționată, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Primăria Comunei Bradu în Dosarul nr. 12.990/280/2009 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 septembrie 2011.