Decizia nr. 1466/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 5/2001 19 iulie 2001 privind procedura somației de plată
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Doina Suliman - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 8.267/221/2010 al Judecătoriei Deva și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.746D/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 26 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 8.267/221/2010, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată.
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva, debitor într-o cauză civilă având ca obiect o somație de plată.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile ordonanței criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16, 20, 21, 24, art. 44 alin. (1) și (2), art. 61, art. 135 alin. (2) și art. 136 alin. (5), precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată, în esență, că ordonanța atacată instituie o procedură specială și derogatorie de la procedura dreptului comun, prin care se realizează o judecată sumară și superficială a fondului litigiului dedus judecății, deoarece se pornește de la premisa vinovăției debitorului.
Instanța de judecată și-a exprimat opinia că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare.
Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 care consacră principiul egalității în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 61 privind Parlamentul, art. 135 alin. (2) referitor la obligațiile statului și art. 136 alin. (5) care consacră principiul inviolabilității proprietății private, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin numeroase decizii, s-a pronunțat în sensul constituționalității
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 . Astfel, prin
Decizia nr. 139 din 21 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 19 martie 2008,
Decizia nr. 219 din 21 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 2 iunie 2005,
Decizia nr. 470 din 4 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2004,
Decizia nr. 317 din 19 noiembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 19 decembrie 2002,
Decizia nr. 161 din 30 mai 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 26 iunie 2002, Curtea a statuat că procedura somației de plată, reglementată prin ordonanța criticată, este o procedură specială în materia executării creanțelor. Legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată conform atribuțiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", cu condiția ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei dispoziții constituționale.
Potrivit dispozițiilor
art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , "Ordonanța prin care judecătorul a respins cererea creditorului este irevocabilă. În acest caz, precum și în cazul în care prin ordonanță cererea a fost admisă în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun". Aceste dispoziții sunt menite să apere interesele debitorului.
Conform dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2) din aceeași ordonanță, împotriva ordonanței cu somație de plată "debitorul poate formula acțiune în anulare", care "se soluționează de instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță", rezolvarea definitivă a litigiului făcându-se însă după normele dreptului comun. Sunt asigurate astfel toate cerințele unui proces echitabil, precum și condițiile pentru exercitarea, fără îngrădiri, a dreptului la apărare de către fiecare parte.
Faptul că accesul liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, nu este limitat rezultă chiar din dispozițiile ordonanței criticate, care lasă la libera alegere a creditorului dacă vrea să acționeze pentru recuperarea creanțelor sale pe baza regulilor din dreptul comun ori vrea să folosească procedura specială, accelerată, instituită prin
Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 . În ceea ce îl privește pe debitor, acesta poate formula acțiune în anulare împotriva ordonanței cu somația de plată, care se judecă conform regulilor din dreptul comun, inclusiv celor referitoare la exercitarea căilor de atac.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.
Raportat la celelalte critici de neconstituționalitate, se constată că acestea nu sunt motivate în sensul
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , constituind doar o înșiruire de dispoziții constituționale și de principii desprinse de autorul excepției de neconstituționalitate din lectura jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 8.267/221/2010 al Judecătoriei Deva.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.