Decizia nr. 1347/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Cornu Luncii în Dosarul nr. 321/86/2010 al Curții de Apel Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 4.430D/2010 al Curții Constituționale.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, apreciind că se impune menținerea jurisprudenței existente în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 321/86/2010, Curtea de Apel Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Cornu Luncii într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de dizolvare a acestuia, formulată de Prefectul județului Suceava.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul constituțional al autonomiei locale. Autorul excepției consideră că dizolvarea unui consiliu local înainte de termen poate avea loc doar ca urmare a voinței cetățenilor care au ales acel consiliu, prin referendum, iar nu la solicitarea oricărei persoane interesate, de vreme ce autonomia locală presupune faptul că doar cetățenii unei unități administrativ-teritoriale aleg prin vot organele administrației publice locale, motiv pentru care doar aceștia pot decide încetarea activității unui organ al administrației publice locale înainte de termen.
Curtea de Apel Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 1.567 din 19 noiembrie 2009 .
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 55 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, modificate prin
Legea nr. 59/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 8 aprilie 2010, care au următoarea redactare:
- Art. 55 alin. (1) lit. a) și alin. (2): "(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:
a) în cazul în care acesta nu se întrunește timp de două luni consecutiv, deși a fost convocat conform prevederilor legale; (...)
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesată poate să sesizeze instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului."
În opinia autorului excepției, sunt nesocotite prevederile din Legea fundamentală cuprinse la art. 120 alin. (1), care menționează autonomia locală ca principiu pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale, și la art. 121 referitor la autoritățile comunale și orășenești.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, de exemplu, prin
Decizia nr. 1.567 din 19 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010, Curtea a observat că prevederile
art. 55 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , care enumeră condițiile în care consiliile locale se dizolvă de drept, reprezintă o concretizare a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. De aceea, activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora.
În plus, în continuarea acestei idei, Curtea reține că dizolvarea de drept a consiliului local, atunci când nu se întrunește timp de două luni consecutiv, constituie o sancțiune pentru inactivitatea acestuia, instituită în scopul de a evita paralizarea activității autorităților administrației publice prin care se realizează autonomia locală și se rezolvă treburile publice în comune și orașe. Or, din această perspectivă, prevederile de lege criticate nu numai că nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției, ci, dimpotrivă, oferă mijloacele concrete prin care acestea capătă eficiență. De altfel, similar rațiunii care a stat la baza edictării cazului de dizolvare de drept prevăzut la lit. b) din
art. 55 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , constând în faptul că în 3 ședințe consecutive consiliul local nu a reușit să adopte nicio hotărâre, și ipoteza cuprinsă la lit. a) din același text de lege a impus instituirea unei sancțiuni pentru neîndeplinirea rolului constituțional al acestei autorități administrative autonome, stabilit prin art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 13 din 18 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 4 aprilie 2011). În acest context, apare pe deplin justificată reglementarea unor cazuri de dizolvare de drept a consiliului local, în plus față de modalitatea dizolvării ca urmare a unui referendum local, prin care comunitatea își exprimă în mod liber voința cu privire la funcționarea consiliului local într-o anumită componență.
Faptul că, alături de anumite subiecte de drept precizate în cuprinsul dispozițiilor
art. 55 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 , orice persoană interesată poate sesiza instanța competentă în vederea constatării intervenirii vreunuia dintre cazurile în care consiliul local se dizolvă de drept, nu este de natură să aducă atingere principiului autonomiei locale. Întrucât situațiile ce se pot constitui în cazuri de dizolvare de drept a consiliului local constituie impedimente obiective în funcționarea optimă a acestuia, remedierea disfuncționalităților reprezintă o chestiune de ordine publică ce trebuie semnalată într-un interval de timp cât mai scurt, astfel încât comunitatea locală să nu fie afectată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Cornu Luncii în Dosarul nr. 321/86/2010 al Curții de Apel Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.