Decizia nr. 1437/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. II din Legea nr. 214/2008

pentru completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2005

privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 25.520/3/2009 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 170D/2011.

La apelul nominal se prezintă partea Dumitru Stanca, personal și asistat de avocatul Delia Popescu, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că prin reglementarea criticată legiuitorul a stabilit cadrul legal de exercitare a unui drept, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului neretroactivității legii civile.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, apreciind că textul de lege criticat nu contravine art. 15 din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 25.520/3/2009, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

art. II din Legea nr. 214/2008

pentru completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2005

privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București într-o cauză având ca obiect un brevet de invenție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile

art. II din Legea nr. 214/2008

contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2), întrucât se aplică retroactiv unor raporturi juridice deja stinse și înlătură efectele oricărei prescripții sau decăderi. În acest context, arată că prin această împrejurare este afectată în mod grav securitatea și stabilitatea circuitului juridic, ca garanții fundamentale ale unui stat de drept, prin renașterea unor drepturi stinse deja prin efectul legii.

Tribunalul București - Secția a V-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În acest context, instanța arată că, în situații similare, doctrina și jurisprudența au apreciat că situația inventatorului nerecompensat nu este una nouă, acesta fiind titularul unei creanțe pe care legea nouă doar o recunoaște, ceea ce îi conferă caracterul unei situații în curs, astfel încât nu se poate reține aplicarea retroactivă a legii. Totodată, consideră că reglementarea unor modalități și condiții în care se exercită dreptul autorului unei invenții de a fi recompensat pentru invenția sa reprezintă o expresie a libertății legiuitorului de a reglementa cadrul exercitării unui drept, iar aspectele legate de modul în care un subiect de drept este afectat patrimonial de măsurile instituite în favoarea autorului invenției țin de aplicarea dispoziției legale, și nu de conformitatea acesteia cu Constituția.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. II din Legea nr. 214/2008

pentru completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2005

privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 28 octombrie 2008, ordonanță de urgență ce a fost aprobată cu modificări prin

Legea nr. 280/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 7 octombrie 2005.

Textul de lege criticat are următorul conținut:

"(1) La determinarea perioadei înăuntrul căreia un brevet, dintre cele prevăzute la

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005

privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, cu modificările ulterioare, trebuia să fie exploatat, nu se va ține seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist în România și intrarea în vigoare a prezentei legi, perioadă care va fi considerată ca o prelungire în mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgând din brevetul de invenție.

(2) În raporturile juridice privind persoanele prevăzute la

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005 , cu modificările ulterioare, care nu au putut să introducă sau să continue o acțiune juridică ori să îndeplinească formalitățile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a măsurilor și a legislației restrictive impuse de regimul comunist instaurat în România după 6 martie 1945, toate termenele de prescripție sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o acțiune juridică sau de a lua măsuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent dacă aceste termene au început să curgă înainte sau după data de 6 martie 1945. Aceste termene vor reîncepe să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei legi."

Autorul excepției invocă încălcarea normelor constituționale ale art. 15 alin. (2) potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin

Decizia nr. 213 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 14 aprilie 2011, a statuat că " Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005

a fost emisă în scopul combaterii fenomenului de contrafacere a obiectelor de proprietate industrială și în interesul titularilor drepturilor de proprietate industrială, și pentru respectarea art. 53 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, referitor la aplicabilitatea actelor instituțiilor Uniunii Europene.

Din cuprinsul

Legii nr. 214/2008 , de completare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2005 , Curtea reține că la determinarea perioadei înăuntrul căreia un brevet, dintre cele prevăzute la

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005 , trebuia să fie exploatat, nu se va ține seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist în România și intrarea în vigoare a prezentei legi, perioadă care va fi considerată ca o prelungire în mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgând din brevetul de invenție."

Referitor la susținerea autorului excepției de neconstituționalitate, potrivit căreia reglementarea criticată cuprinde dispoziții care retroactivează, ceea ce ar contraveni principiului consacrat în art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea apreciază că soluția legislativă criticată nu face altceva decât să recunoască creanța inventatorului nerecompensat sau parțial recompensat, creanță născută sub imperiul reglementării anterioare. Fiind titulari ai unor creanțe în curs, posibilitatea valorificării drepturilor lor de către persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrială protejat printr-un brevet de invenție acordat de statul român, afectate ca urmare a măsurilor și a legislației restrictive impuse de regimul comunist instaurat în România după 6 martie 1945, Curtea consideră că o asemenea măsură legislativă nu are caracter retroactiv, întrucât se aplică unei situații juridice în curs. Ea nu pune deci în discuție efectele produse anterior, ci modul de rezolvare a unor creanțe anterior constituite, creanțe existente în condițiile noii reglementări.

Totodată, Curtea reține că reglementarea unor modalități și condiții în care se exercită dreptul autorului unei invenții de a fi recompensat pentru invenția sa reprezintă o expresie a libertății legiuitorului de a reglementa cadrul exercitării unui drept, iar aspectele legate de modul în care un subiect de drept este afectat patrimonial de măsurile instituite în favoarea autorului invenției țin de aplicarea dispoziției legale și nu de conformitatea acesteia cu Constituția.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. II din Legea nr. 214/2008

pentru completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2005

privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 25.520/3/2009 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 octombrie 2011.