Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1311/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
4 octombrie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 901 din 20 decembrie 2011
Citat de
2 acte
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 7.644 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Deheleanu în Dosarul nr. 83/832/2011 al Judecătoriei Făget și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 283D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 284D/2011 și nr. 285D/2011 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Victor Topală și Niculina Carmen Topală, precum și de Societatea Comercială "Topa Vic" - S.R.L. din Făget în dosarele nr. 84/832/2011 și nr. 85/832/2011 ale Judecătoriei Făget.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 284D/2011 și nr. 285D/2011 la Dosarul nr. 283D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, întrucât nu încalcă normele constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile civile nr. 69/cc, nr. 70/cc și nr. 71/cc din 8 februarie 2011, pronunțate în dosarele nr. 83/832/2011, nr. 84/832/2011 și nr. 85/832/2011, Judecătoria Făget a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Deheleanu, Victor Topală și Niculina Carmen Topală, precum și de Societatea Comercială "Topa Vic" - S.R.L. din Făget cu ocazia soluționării unei cereri de executare silită.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 24, deoarece încuviințarea executării silite se face fără citarea părților, fiind totodată încălcat și dreptul la apărare al debitorului într-o procedură atât de importantă precum cea a executării silite. Nefiind citat, debitorul nu are cunoștință de existența pe rolul instanței a unei cereri de încuviințare a unei executări silite, astfel că nu se poate apăra.

Judecătoria Făget opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "Instanța de executare încuviințează executarea silită a obligației stabilite prin titlul executoriu, printr-o singură încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea cererii de încuviințare a executării silite."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, acest text de lege contravine prevederilor constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Executarea silită se va efectua, potrivit art. 372 din Codul de procedură civilă, numai în baza unui titlu executoriu (în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu). Potrivit art. 371^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispozițiilor din Cartea a V-a - Despre executarea silită din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, debitorul nu poate invoca faptul că nu are cunoștință de existența pe rolul instanței a unei cereri de încuviințare a executării silite câtă vreme avea obligația executării de bunăvoie a obligației stabilite prin respectivul titlu executoriu.

Pe de altă parte, încuviințarea executării silite nu presupune efectuarea altor acte procedurale și care ar necesita înștiințarea părților în vederea apărării.

Prevederile art. 373^1 din Codul de procedură civilă în integralitatea lor și, mai ales, prevederile art. 373^1 alin. 2 criticate în cauza de față, nu pot fi interpretate și aplicate în mod izolat, ci numai coroborate cu celelalte dispoziții procedurale privind executarea silită, așa încât Curtea constată că nu sunt încălcate dispozițiile art. 24 din Constituția României privind dreptul la apărare.

În sfârșit, Curtea observă că, în cazul încuviințării executării silite, debitorul are dreptul să formuleze contestație la executare unde își poate prezenta toate apărările pe care înțelege să se sprijine, în condițiile art. 399 și următoarele din Codul de procedură civilă, astfel încât și din această perspectivă dreptul la apărare nu este încălcat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Deheleanu, Victor Topală și Niculina Carmen Topală, precum și de Societatea Comercială "Topa Vic" - S.R.L. din Făget în dosarele nr. 83/832/2011, nr. 84/832/2011 și nr. 85/832/2011 ale Judecătoriei Făget.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 octombrie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.