Decizia nr. 1344/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, excepție ridicată de Societatea Comercială "Real Poker" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 3.557/288/2010 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.222D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele Curții dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 4.799D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, și a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) și (6), art. 17 alin. (1) și (9), art. 20 alin. (3) și (4), art. 27 alin. (1), (3) și (4), art. 28 alin. (3) și (4) și art. 29 din aceasta, în special, precum și a dispozițiilor

art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Casino System" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 10.013/320/2010 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele Curții dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 255D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, și a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) și (6), art. 17 alin. (1) și (9), art. 20 alin. (3) și (4), art. 27 alin. (1), (3) și (4), art. 28 alin. (3) și (4) și art. 29 din aceasta, în special, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tisza Game" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 6.280/320/2010 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele Curții dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 967D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, și a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) și (6), art. 17 alin. (1), (7) și (9), art. 20, art. 22 alin. (2), art. 27 alin. (1), (3) și (4), art. 28 alin. (3) și (4) și art. 29 din aceasta, în special, excepție ridicată de Societatea Comercială "Blue Sky Models" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 3.656/320/2010 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 4.799D/2010, nr. 255D/2011 și nr. 967D/2011 la Dosarul nr. 4.222D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 14/2011 . Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, susține că stabilirea unor condiții de autorizare și de acordare de noi licențe în materia jocurilor de noroc face parte din marja de apreciere a statului național, iar sancțiunile prevăzute de lege sunt o consecință a încălcării obligațiilor legale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 7.971 din 13 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.557/288/2010, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, autorul excepției de neconstituționalitate criticând și dispozițiile art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), art. 17 alin. (1) și (9), art. 20 alin. (3) și (4), art. 27 alin. (1), (3) și (4), art. 28 alin. (3) și (4) și art. 29 din aceasta, în special. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Real Poker" - S.R.L. din Târgu Mureș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale.

Prin Încheierea din 7 decembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 10.013/320/2010, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, și a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) și (6), art. 17 alin. (1) și (9), art. 20 alin. (3) și (4), art. 27 alin. (1), (3) și (4), art. 28 alin. (3) și (4) și art. 29 din aceasta, în special, precum și a dispozițiilor

art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Casino System" - S.R.L. din Târgu Mureș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale.

Prin Încheierea din 2 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6.280/320/2010, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, și a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) și (6), art. 17 alin. (1) și (9), art. 20 alin. (3) și (4), art. 27 alin. (1), (3) și (4), art. 28 alin. (3) și (4) și art. 29 din aceasta, în special. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Tisza Game" - S.R.L. din Târgu Mureș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale.

Prin Încheierea din 29 iunie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3.656/320/2010, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, și a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) și (6), art. 17 alin. (1), (7) și (9), art. 20, art. 22 alin. (2), art. 27 alin. (1), (3) și (4), art. 28 alin. (3) și (4) și art. 29 din aceasta, în special. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Blue Sky Models" - S.R.L. din Târgu Mureș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia invocă atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, apreciind că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009

a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, susținând că: art. 1 alin. (1) contravine dispozițiilor art. 135 din Constituție, deoarece monopolul de stat constituie prin el însuși o măsură de îngrădire a pieței, de barare a liberei inițiative, de restrângere a concurenței, prin concentrarea întregii activități în puterea unui singur operator; art. 12 alin. (5) contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) și art. 44 din Constituție, deoarece nimeni nu poate fi obligat să plătească prețul unor bunuri sau servicii de care nu a beneficiat; art. 14 din ordonanța de urgență contravine dispozițiilor art. 16 și art. 44 din Constituție, deoarece nivelul taxelor pentru eliberarea licențelor de organizare a jocurilor de noroc și a autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc, precum și nivelul minim al capitalului social subscris și vărsat de operatorii economici organizatori de jocuri de noroc sunt prohibitive, prevederilor constituționale ale art. 45, deoarece liberul acces la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora vor fi garantate, în condițiile ordonanței de urgență, numai peste un anumit nivel al capitalului social, care nu este atât de disponibil cetățenilor români, în raport cu veniturile lor, dispozițiilor constituționale ale art. 47 referitor la nivelul de trai decent, ale art. 135, prin afectarea caracterului de piață al economiei, fiind evident că s-a introdus un criteriu de selecție al liberei inițiative și de restrângere a concurenței, pe baza capitalului social deținut, și ale art. 139 alin. (1) care prevede că taxele se stabilesc numai prin lege, iar nu și prin ordonanțe; art. 14 alin. (4) contravine art. 135 din Constituție, deoarece creează dificultăți organizatorilor de jocuri de noroc; art. 14 alin. (6) lit. a) instituie o altă restrângere a concurenței libere, prin stabilirea de limite de mijloace de joc, pe locații, neavând nicio justificare economică; art. 17 alin. (1), (7) și (9) contravine dispozițiilor art. 15 alin. (1), art. 16 și art. 45 din Constituție, deoarece dau posibilitatea unei noi solicitări a licenței sau autorizației abia peste 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de anulare; art. 20 în întregime, dar mai ales prin alin. (3) și (4) încalcă dreptul de proprietate privată, prin îngrădirea dreptului de dispoziție asupra bunurilor proprii, și aduce atingere art. 44 din Constituție și principiului libertății de circulație a bunurilor și capitalurilor, care constituie unul dintre fundamentele Uniunii Europene; cu atât mai mult, sancționarea contravențională și confiscarea, dispuse de art. 22 alin. (2), constituie ingerințe ale statului în exercitarea dreptului de proprietate privată; art. 27 alin. (1), (3) și (4) contravine art. 135 din Constituție, ducând la distrugerea cât mai rapidă a operatorilor economici care își desfășurau activitatea în baza vechii legislații; art. 28 alin. (3) și (4) referitor la aprobarea de către comisie a regulamentelor de ordine interioară constituie o ingerință în managementul unor societăți comerciale și în dreptul acestora de a-și organiza activitatea așa cum consideră, încălcând astfel art. 135 din Constituție; garanția pentru acoperirea riscului de neplată a obligațiilor față de bugetul general consolidat, prevăzută la art. 29, constituie, de asemenea, o ingerință a liberei inițiative, pe criteriul deținerii de capital și o frână a mecanismului economic; solicitarea avizului organelor de poliție pentru reprezentanții legali ai persoanei juridice organizatoare de jocuri de noroc, în vederea obținerii licenței de organizare a jocurilor de noroc impusă de art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), este o măsură specifică unui stat polițienesc, iar nu unuia bazat pe valorile dreptului și democrației, ceea ce contravine art. 1 alin. (3), art. 16, art. 45 și art. 53 din Constituție. Se invocă, de asemenea, încălcarea principiilor pieței libere, concurenței loiale și liberei inițiative prevăzute de

art. 9 din Legea concurenței nr. 21/1996 .

Cât privește dispozițiile

art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, autorul susține, în esență, că impunerea la sursă, cu obligarea implicită a organizatorului de jocuri sau a plătitorului de a calcula, reține și vărsa impozitul datorat de jucător, încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (1), art. 16, art. 42, art. 44 și art. 56 alin. (2), deoarece nu poate exista egalitate între cetățenii impozitați cu 16% și cei impozitați cu 25%.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale și nu încalcă dreptul de concurență al micilor întreprinzători. Cu privire la discriminarea operatorilor economici pe baza capitalului, instanța apreciază că acesta nu reprezintă un motiv de neconstituționalitate.

Judecătoria Târgu Mureș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul, în punctul său de vedere transmis în dosarele nr. 4.799D/2010 și nr. 255D/2011 ale Curții Constituționale, arată că stabilirea nivelului minim subscris și vărsat de operatorii economici la data solicitării cererii de obținere a licenței de organizare a jocurilor de noroc nu poate constitui un criteriu de discriminare, fiind vorba de o condiție impusă, în mod legitim, de către legiuitor, pentru accesul la o anumită activitate economică, tocmai prin prisma faptului că aceasta constituie monopol de stat. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 45 din Constituție, arată că legiuitorul constituant a conferit posibilitatea stabilirii unor limite de exercitare a libertății economice prin lege, textul criticat constituind tocmai o materializare a prevederilor constituționale ale art. 45.

Referitor la dispozițiile

art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 , arată că acestea constituie o materializare a textului constituțional al art. 139 alin. (1) potrivit căruia "impozitele, taxele și orice venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", în speță fiind vorba despre reținerea impozitului aferent veniturilor din premii și din jocuri de noroc. Având în vedere toate argumentele prezentate, se apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată cu privire la art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14,

art. 15 alin. (6) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și cu privire la

art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal în raport cu prevederile constituționale ale art. 135, art. 16, art. 42 alin. (1), art. 44 și art. 45 și inadmisibilă cu privire la art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (4), art. 17 alin.

(1) și (9), art. 20, art. 27 alin. (1), (3) și (4), art. 28 alin. (3) și (4) și

art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009

în raport cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 45, art. 47, art. 115 alin. (4), art. 139 alin. (1).

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere transmis în Dosarul nr. 4.799D/2010 al Curții Constituționale, consideră că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, și dispozițiile art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) și (6), art. 17 alin. (1) și (9), art. 20 alin. (3) și (4), art. 27 alin. (1), (3) și (4), art. 28 alin. (3) și (4) și art. 29 din această ordonanță de urgență, în special, sunt constituționale. Prin actul normativ criticat este reglementată activitatea de organizare și exploatare a jocurilor de noroc. Această activitate este considerată monopol de stat, iar statul, în anumite condiții, acordă dreptul de organizare și exploatare a activității de jocuri de noroc operatorilor economici. Posibilitatea de exercitare a accesului liber la o activitate economică nu este una absolută. Statul recunoaște și garantează constituțional această libertate fundamentală persoanelor, iar în același timp, ținând cont de protecția interesului general al societății, stabilește prin intermediul legii limitele în care exercițiul acesteia este considerat legal permis. Cât privește critica referitoare la dispozițiile

art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 , arată că nici aceasta nu poate fi reținută, textul legal criticat fiind în acord cu prevederile art. 56 alin. (1) din Constituție. În plus, dispozițiile legale criticate sunt în deplină concordanță cu prevederile art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din notele scrise ale autorilor excepției de neconstituționalitate, îl constituie:

1. Prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 246/2010 , lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010, și modificată prin

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010, în ansamblul său.

2. În special, următoarele dispoziții din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 :

- Art. 1 alin. (1): "Organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat și se desfășoară în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.";

- Art. 12 alin. (5): "În situația în care un operator economic nu mai deține licență de organizare a jocurilor de noroc validă, indiferent de motivul care a generat aceasta stare, autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc emise în favoarea acestuia își pierd valabilitatea cu aceeași dată, iar operatorul economic respectiv este obligat la plata taxelor de autorizare aferente, conform prevederilor art. 14.";

- Art. 14 privind nivelul taxelor pentru eliberarea licențelor de organizare a jocurilor de noroc, a autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc și a taxei de acces prevăzute la art. 13 alin. (4), nivelul minim al capitalului social subscris și vărsat de operatorii economici organizatori de jocuri de noroc, precum și modalitatea de plată a taxelor aferente activităților din domeniul jocurilor de noroc;

- Art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) și alin. (6) partea introductivă: "(1) Pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc trebuie ca:

a) operatorii economici să facă dovada: [...] (îi) existenței avizului organelor de poliție acordat reprezentanților legali ai persoanei juridice, eliberat în condițiile prevăzute de normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență; [...]

(4) Nu se acordă licența de organizare a jocurilor de noroc sau autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, în situația în care operatorii economici organizatori:

a) înregistrează la data depunerii cererii pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc sau a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, obligații de plată restante față de bugetul general consolidat;

b) nu au constituit garanția pentru acoperirea riscului de neplată a obligațiilor față de bugetul general consolidat, în cuantumul, în forma și la termenul prevăzut în prezenta ordonanță de urgență. [...]

(6) Numărul minim de mijloace de joc, locații sau dotări tehnice pentru care se poate solicita autorizarea este: [...]";

- Art. 17 alin. (1), (7) și (9): "(1) Comisia poate dispune anularea licenței de organizare a jocurilor de noroc sau a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, atunci când se constată că la data acordării acesteia solicitanții au oferit informații incorecte sau inexacte, care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi condus la neacordarea licenței de organizare a jocurilor de noroc sau a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, după caz. În această situație, o nouă solicitare de autorizare poate fi făcută după cel puțin 5 ani de la data la care decizia de anulare devine definitivă în sistemul căilor administrative de atac sau de la data hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. Efectele anulării nu se răsfrâng asupra premiilor acordate participanților la jocurile de noroc care au acționat cu bună-credință. [...]

(7) După revocarea licenței de organizare a jocurilor de noroc în situațiile prevăzute la alin. (2), o nouă solicitare poate fi făcută după cel puțin un an de la data la care decizia de revocare a rămas irevocabilă în sistemul căilor de atac. [...]

(9) După revocarea licenței de organizare a jocurilor de noroc, pe perioada suspendării autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, precum și după încetarea activității de jocuri de noroc, sub orice formă, operatorii economici organizatori de jocuri de noroc sunt obligați să achite diferența rămasă de plată din taxa anuală aferentă autorizației/autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc.";

- Art. 20: "(1) Operatorii economici care produc în România, importă sau realizează achiziții intracomunitare în România, astfel cum acestea sunt definite în

Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, de mijloace de joc, în scopul comercializării sau utilizării, sub orice formă, pe teritoriul României, sunt obligați ca în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării operațiunilor respective în documentele contabile, conform prevederilor

Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, să declare aceste mijloace de joc comisiei, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Introducerea pe teritoriul României de mijloace de joc sub orice altă formă decât cele prevăzute la alin. (1) se declară cu 15 zile lucrătoare înainte de realizarea operațiunii comisiei, în condițiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, și se poate realiza numai în condițiile în care se face dovada înregistrării declarației respective la registratura Ministerului Finanțelor Publice.

(3) Se interzice introducerea de mijloace de joc pe teritoriul României în scopul organizării de jocuri de noroc, astfel cum acestea sunt definite prin prezenta ordonanță de urgență, sub orice formă, de către persoanele fizice.

(4) Operatorii economici care vând sau cumpără mijloace de joc sunt obligați să declare mijloacele de joc care fac obiectul tranzacției comisiei, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, în termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea acesteia.

(5) Deținătorii de drept ai mijloacelor de joc care au făcut anterior obiectul autorizării și care, indiferent de motivele care stau la baza acestei decizii (casare, export, stocare, conservare etc.), nu mai doresc să exploateze sau să pună la dispoziție, sub orice formă, respectivele mijloace de joc sunt obligați să declare aceste mijloace de joc comisiei, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, în termen de 15 zile lucrătoare de la data expirării autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc.

(6) Operatorii economici care intenționează să producă în România mijloace de joc în scopul comercializării sau utilizării sunt obligați să obțină avizul comisiei pentru desfășurarea acestui gen de activități, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Operatorii economici care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență produc în România mijloace de joc în scopul comercializării sau utilizării sunt obligați să solicite avizul comisiei în termen de 60 de zile.";

- Art. 22 alin. (2): "Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 20 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, iar mijloacele de joc respective și/sau sumele provenite din operațiunile economice aferente, după caz, se confiscă.";

- Art. 27 alin. (1), (3) și (4): "(1) Licențele pentru exploatarea jocurilor de noroc acordate operatorilor economici până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență își mențin valabilitatea până la data expirării, cu condiția plății taxelor aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc la termenele și în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență, dar nu mai mult decât cuantumurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, constituind în înțelesul prezentei ordonanțe de urgență autorizații de exploatare a jocurilor de noroc. [...]

(3) În situația în care operatorii economici care dețin licențe pentru exploatarea jocurilor de noroc valabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență nu doresc continuarea activității pentru care au fost autorizați, vor achita taxa de autorizare aferentă licențelor pentru exploatarea jocurilor de noroc, în cuantumul și la termenele prevăzute de legislația în vigoare la momentul acordării licențelor pentru exploatarea jocurilor de noroc, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) notifică renunțarea în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență la organele fiscale responsabile cu administrarea din punct de vedere fiscal a acestora;

b) anexează la notificare o declarație a administratorului operatorului economic din care să rezulte că mijloacele de joc sunt dezafectate și nu sunt utilizate în scopul pentru care a fost emisă licența pentru exploatarea jocurilor de noroc.

(4) În cazul organizatorilor de jocuri de noroc care nu depun solicitări de obținere a licenței de organizare a jocurilor de noroc în termenul prevăzut la alin. (2) sau ale căror solicitări obțin aviz negativ, o nouă solicitare poate fi depusă după expirarea termenului de valabilitate a tuturor licențelor pentru exploatarea jocurilor de noroc emise în favoarea acestora până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.";

- Art. 28 alin. (3) și (4): "(3) Regulamentele de joc și cele de ordine interioară propuse de organizatorii de jocuri de noroc se aprobă de comisie.

(4) Comisia poate aproba regulamentele de joc și/sau regulamentele de ordine interioară astfel cum acestea au fost propuse de organizatori, în forma modificată de către comisie, sau le poate respinge.";

- Art. 29 referitor la constituirea unui fond de garanție de către organizatorii de jocuri de noroc sau operatorii economici autorizați să exercite controlul tehnic, monitorizarea și supravegherea pentru jocurile de noroc, în favoarea organului fiscal teritorial la care sunt înregistrați, pentru acoperirea riscului de neplată a obligațiilor față de bugetul general consolidat.

3. Dispozițiile

art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, modificate prin

art. I pct. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010, dispoziții care au următorul cuprins: "Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net. Venitul net se calculează la nivelul câștigurilor realizate într-o zi de la același organizator sau plătitor."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 47 privind nivelul de trai, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, ale art. 115 alin. (4) și (6) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență, ale art. 135 privind economia și ale art. 139 privind impozite, taxe și alte contribuții.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, prin

Decizia nr. 14 din 18 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 15 aprilie 2011, Curtea s-a pronunțat asupra prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 , prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență, constatând constituționalitatea acestora.

Cu acel prilej, Curtea a statuat că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009

a fost adoptată - astfel cum reiese din preambulul acesteia - ținând seama că actele normative care reglementau activitatea de jocuri de noroc, având o vechime mare, nu mai corespundeau realităților economice, tehnice și mai ales conceptuale din domeniul jocurilor de noroc, iar aplicarea acestora în practică a demonstrat existența necesității modificării și perfecționării acestor reglementări, pentru a răspunde cât mai bine cerințelor pieței specifice. Totodată, avându-se în vedere măsurile privind asigurarea surselor de finanțare a dezvoltării economice și faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc era neschimbată din anul 2000, Guvernul a considerat că se impunea modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc. Prin urmare, Curtea a constatat, pe de-o parte, că aceste împrejurări se încadrează în conceptul constituțional de

situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată", astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența sa, iar, pe de altă parte, că urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate.

În final, Curtea a reținut că aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

prin

Legea nr. 246/2010

nu poate avea relevanță în examinarea constituționalității extrinseci a acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, aprobarea prin lege a unei ordonanțe de urgență a Guvernului nu poate acoperi un eventual viciu de neconstituționalitate extrinsecă a acesteia.

Întrucât criticile de neconstituționalitate extrinsecă privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea constată că această susținere este neîntemeiată, deoarece

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009

nu afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului și nici drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție.

II. Referitor la dispozițiile din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 , criticate din punct de vedere intrinsec, prin aceeași decizie, Curtea s-a pronunțat asupra prevederilor acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, ale art. 135 alin. (1) privind libera concurență și ale art. 139 privind impozitele, taxele și alte contribuții, constatând, de asemenea, constituționalitatea acestora.

Astfel, cu privire la pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii, consacrat constituțional prin art. 15 alin. (2), Curtea a constatat că această susținere nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 27 alin. (1) din actul normativ criticat, licențele pentru exploatarea jocurilor de noroc acordate până la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență își mențin valabilitatea până la data expirării, cu condiția plății taxelor aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc. Prin urmare, ceea ce se modifică este cuantumul taxelor aferente autorizațiilor de exploatare, iar nu condițiile de acordare a licențelor deja emise, acestea păstrându-și valabilitatea obținută anterior intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 , până la data expirării lor. În consecință, Curtea nu poate reține încălcarea principiului neretroactivității legii, deoarece dispozițiile criticate dispun numai pentru viitor, de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau de la o dată ulterioară prevăzută în cuprinsul lor, iar nu și pentru trecut.

În ceea ce privește critica privind încălcarea principiului liberei concurențe, prevăzut de dispozițiile art. 135 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea a reținut că nici aceasta nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 12 din ordonanța de urgență criticată, licența de organizare a jocurilor de noroc se acordă operatorului economic care îndeplinește condițiile pentru organizarea activităților ce fac obiectul acestei ordonanțe de urgență. Or, stabilirea prin lege a unui anumit număr de aparate de joc pe locație nu reprezintă o limitare de natură să încalce libera concurență, deoarece exercitarea accesului liber al persoanelor la o activitate economică este garantată "în condițiile legii", iar acest acces nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertății economice, legiuitorul având libertatea să impună reguli de disciplină economică. În acest sens,

art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009

prevede că pentru orice

tipuri de jocuri de noroc organizate în condițiile stabilite prin ordonanța de urgență menționată mai sus este obligatorie deținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc, respectiv a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc.

Cu privire la art. 139 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, Curtea a constatat că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

dau expresie acestei norme constituționale, deoarece, potrivit art. 13 al acesteia, acordarea licenței de organizare a jocurilor de noroc, respectiv acordarea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc se realizează cu perceperea de taxe, iar taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc constituie venit la bugetul de stat. Totodată, ordonanța de urgență criticată prevede că un procent de 5% din aceste taxe se alocă anual prin legea bugetului de stat, astfel: 1,5% la Fondul cinematografic și 3,5% pentru Programul național de restaurare a monumentelor istorice.

Întrucât criticile de neconstituționalitate intrinsecă din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Totodată, Curtea constată că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate privind încălcarea prevederilor art. 45 din Constituție, deoarece, potrivit acestei norme constituționale, este garantată exercitarea "în condițiile legii" a accesului liber al persoanelor la o activitate economică, iar textele de lege criticate impun asemenea cerințe legale. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertății economice. Prin urmare, statul, în temeiul art. 135 din Legea fundamentală, are obligația să impună reguli de disciplină economică, iar legiuitorul are competența să stabilească sancțiunile corespunzătoare pentru nerespectarea acestora.

Referitor la susținerea potrivit căreia art. 14 din ordonanța de urgență contravine dispozițiilor art. 16 și 44 din Constituție, deoarece taxele pentru eliberarea licențelor de organizare a jocurilor de noroc și a autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc, precum și capitalul social minim, subscris și vărsat de operatorii economici organizatori de jocuri de noroc sunt prea mari, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită, deoarece, pe de-o parte, potrivit art. 56 alin. (1) din Constituție, "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", iar, pe de altă parte, legiuitorul este singurul în măsură să stabilească nivelul taxelor.

Textele de lege criticate nu creează discriminări de natură a duce la încălcarea principiului egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, deoarece se aplică în mod egal, nediscriminatoriu, tuturor celor vizați de ipotezele lor, și anume tuturor operatorilor economici organizatori de jocuri de noroc.

Prin urmare, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție, deoarece, astfel cum s-a arătat mai sus, nu a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, norma constituțională invocată nu are aplicabilitate în cauză.

Cu privire la celelalte aspecte invocate de autorii excepției de neconstituționalitate - referitoare la regulile de avizare și de eliberare a licențelor de organizare a jocurilor de noroc și a autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc -, Curtea constată că, în realitate, acestea nu constituie probleme de constituționalitate, ci probleme de aplicare și interpretare a textelor de lege criticate, ținând cont și de prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 870/2009

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 30 iulie 2009, modificată și completată prin

Hotărârea Guvernului nr. 823/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 31 august 2011.

De altfel, trebuie luată în considerare și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd contra Stichting de Naționale Sporttotalisator, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a reconfirmat jurisprudența potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naționale de a limita dependența de jocurile de noroc și de a preveni frauda în domeniu. Instanța europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori. Curtea a precizat că o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar.

Totodată, prin Hotărârea din 6 martie 2007, pronunțată în cauzele conexate C-338/04, C-359/04 și C-360/04, Massimiliano Placanica și alții, Curtea a statuat că este de competența instanțelor de trimitere să verifice dacă, în măsura în care limitează numărul operatorilor care acționează în sectorul jocurilor de noroc, reglementarea națională răspunde cu adevărat obiectivului de prevenire a exploatării activităților din acest sector în scopuri criminale sau frauduloase. Trebuie diferențiat, pe de o parte, între obiectivul ce vizează reducerea ocaziilor de joc și, pe de altă parte, în măsura în care jocurile de noroc sunt autorizate, obiectivul ce vizează lupta împotriva criminalității.

Astfel, prin Hotărârea din 8 septembrie 2009, Liga Portuguesa de Futebol Profissional și Bwin International, C-42/07, Curtea a hotărât că art. 46 alin. (1) CE permite restricții ale libertății de a presta servicii, justificate de motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică, cum ar fi obiectivele de protecție a consumatorilor, de prevenire a fraudei și a incitării cetățenilor la o cheltuială excesivă legată de joc, precum și de prevenire a tulburărilor ordinii sociale în general.

Statele membre sunt libere să stabilească, potrivit propriei scări de valori, obiectivele politicii lor în materie de jocuri de noroc și, eventual, să definească cu precizie nivelul de protecție urmărit. De asemenea, trebuie ca restricțiile pe care le impun să îndeplinească cerințele care reies din jurisprudența Curții, în special în ceea ce privește proporționalitatea lor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 martie 2007, pronunțată în cauzele conexate C-338/04, C-359/04 și C-360/04, Massimiliano Placanica și alții).

III. Cât privește dispozițiile

art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, Curtea constată că susținerile autorilor excepției - în sensul că acestea creează discriminări între cetățenii impozitați cu 16% și cei impozitați cu 25% - nu sunt întemeiate, deoarece, așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. (A se vedea

Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.) Or, nu se poate susține că persoanele care obțin venituri din jocuri de noroc sunt în aceeași situație juridică cu persoanele care obțin venituri din alte surse.

În aplicarea principiului nediscriminării, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite.

În final, Curtea reține că dispozițiile art. 47 din Constituție referitoare la nivelul de trai nu au legătură cu obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, în ansamblu, și a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (5), art. 14, art. 15 alin. (1) lit. a) pct. (îi), alin. (4) și (6), art. 17 alin. (1), (7) și (9), art. 20, art. 22 alin. (2), art. 27 alin. (1), (3) și (4), art. 28 alin. (3) și (4) și art. 29 din aceasta, în special, precum și a dispozițiilor

art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată, după caz, de Societatea Comercială "Real Poker" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 3.557/288/2010 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, de Societatea Comercială "Casino System" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 10.013/320/2010, de Societatea Comercială "Tisza Game" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 6.280/320/2010 și de Societatea Comercială "Blue Sky Models" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 3.656/320/2010, ale Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2011.