Anexa din 9 decembrie 2011

Anexa 1 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
1.1. DEFINIȚIE:
Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a bolilor și sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe.
Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), asistența medicală și recuperarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice).
Imunologia clinică se ocupă cu disfuncțiile sistemului imunitar, precum și cu aspectele imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistența de imunologie clinică se realizează de obicei în cadrul asistenței medicale multidisciplinare, și include, după caz, tratamente imunologice pentru pacienții cu boli și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice.
Denumirea corectă a specialității dată de UEMS este Alergologie și Imunologie Clinică.
1.2. DURATA: 4 ani
Curriculum prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Activitatea de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și/sau de educație continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1. Etapa inițială de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni inițiale)
1.3.2. Etapa de stagii (vezi anexa finală)
Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităților generale în specialitate, imunologie laborator, stagii de medicină internă și specialități medicale, pediatrie, medicina muncii:
- Alergologie și imunologie clinică (inițiere în specialitate) - 6 luni
- Imunologie fundamentală (curs și laborator) - 2 luni
- Medicină internă - 6 luni
- Gastroenterologie - 1 lună
- Terapie intensivă - 1 lună
- Pediatrie - 3 luni
- Medicina muncii - 1 lună
- Bioetică - 2 săpt.
- Reumatologie - 1 1/2 luni
- Pneumologie - 2 luni
Ultimii 2 ani: discipline complementare și desăvârșire în specialitate:
- Dermatologie - 3 luni
- O.R.L. - 1 lună
- Oftalmologie - 1 lună
- Boli infecțioase - 1 lună
- Alergologie și imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni
1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore)
Lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții de evaluare clinică (Lista de mai jos reprezintă tematica probei scrise pentru examenul de specialitate)
Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (100 ore, 25%)
Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de bază de imunologie clinică
1. Complexul major de histocompatibilitate. Evaluarea histocompatibilității pretransplantare. Mecanismele și tipurile de rejet ale grefei. Imunointervenții în transplantare.
2. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, rol în imunopatologie și imunoterapie.
3. Eozinofile și mastocite, rol în imunopatologie și imunoterapie.
4. Imunoglobuline: izotipuri, structură, funcție, diversitate. IgE și receptorii pentru IgE.
5. Citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.
Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc) și molecule de adeziune.
6. Componentele și patologia sistemului complement.
7. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
8. Imunopatologia cancerului. Markeri imunologici tumorali. Imunoterapia în cancer.
9. Modificări imunologice în infecțiile virale, bacteriene, fungice, parazitare.
10. Reacții de hipersensibilitate, clasificare. Terminologia și clasificarea afecțiunilor alergice.
Alergia ca boală sistemică. Particularități ale răspunsurilor imune de organ.
Epidemiologie/Genetică
11. Genetica atopiei și a sintezei IgE.
12. Genetica astmului și a dermatitei atopice.
13. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase.
14. Epidemiologia bolilor alergice. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.
15. Factorii de risc ai bolilor alergice. Atopia. Evoluția naturală a bolilor atopice și alergice.
Alergene
16. Alergene și haptene - nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice, concentrații prag. Alergene recombinante.
17. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Factori care influențează alergenicitatea.
18. Reactivitate încrucișată a alergenelor / cross-reactivitate. Panalergene, caracteristici.
19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse de aeroalergene, taxonomie. Aerobiologie.
20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică.
21. Aeroalergene și alergene de contact ocupaționale. Alergene medicamentoase.
22. Alergene din veninuri și salivă de insecte sau alte artropode.
23. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil).
24. Alergene de contact din seria standard europeană.
25. Extracte alergenice pentru diagnostic și terapie. Caracterizare și standardizare.
Alergologie (220 ore, 55%)
Afecțiuni alergice
26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent.
27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetații adenoide.
28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort.
29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină și alte antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.
30. Astmul alergic ocupațional.
31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică.
32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică. Sindromul Loffler.
33. Eozinofiliile. Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic.
34. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci).
35. Sindromul de tuse cronică. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară.
36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.
37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
39. Urticaria acută și cronică. Urticaria alergică. Urticaria autoimună. Urticaria din parazitoze.
40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc). Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică și de contact). Crioglobulinemii.
41. Urticaria pigmentosa. Mastocitoza sistemică. Vasculite urticariene.
42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare.
43. Eritemul fix medicamentos. Eritemul polimorf. Eritemul nodos.
44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul dobândit histaminergic și nonhistaminergic.
45. Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
46. Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.
47. Dermatita de contact alergică la metale, la adezivi, rășini și aditivi din cauciuc, la medicamente, indusă de plante.
48. Alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.
49. Dermatita de contact alergică ocupațională.
50. Dermatita herpetiformă. Boli gastrointestinale eozinofilice. Boala celiacă.
51. Alergia alimentară IgE- mediată și non-IgE- mediată. Sindromul de alergie orală.
52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice. Alimente care conțin constituenți chimici vasoactivi.
53. Anafilaxia alergică mediată IgE.
54. Anafilaxia alergică non-IgE-mediată.
55. Anafilaxia nonalergică.
56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.
57. Reacții de hipersensibilitate la înțepături de insecte (venin) și la mușcături de artropode.
58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate. Reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate. Noțiuni de farmacovigilență.
59. Reacții de hipersensibilitate la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.
60. Reacții de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.
61. Reacții de hipersensibilitate la substanțe de radiocontrast iodate. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.
62. Reacții de hipersensibilitate la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.
63. Reacții de hipersensibilitate la antibiotice și chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.
64. Reacții de hipersensibilitate la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.
65. Reacții de hipersensibilitate la insulină, antidiabetice orale. Reacții de hipersensibilitate la antineoplazice.
Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro
66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (seria standard europeană și serii speciale).
68. Teste de provocare in vivo în alergologie
69. Determinarea IgE specifice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
70. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
Tratamente în alergologie
71. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate.
72. Tratamentul urgențelor alergologice.
73. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil.
74. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual.
75. Imunoterapia anti-IgE. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
76. Antihistaminice în alergologie.
77. Antileucotriene în alergologie. Antidegranulantele mastocitare.
78. Glucocorticosteroizi intranazali și inhalatori.
79. Bronhodilatatoare beta2-agoniști, anticolinergice, derivați xantinici.
80. Dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente.
Imunologie clinică (80 de ore, 20%)
81. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale.
82. Imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, imunodeficiențele primare ale celulelor fagocitare și alte sindroame de imunodeficiență primară bine definite.
83. Imunodeficiențele primare cu hiper-IgE.
84. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement.
85. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV. Sindromul de imunodeficiență dobândită: simptomatologie, imunodiagnostic.
86. Lupusul eritematos sistemic. Lupusul indus medicamentos. Sindrom anti-fosfolipidic.
87. Artrita reumatoidă. Spondilita anchilozantă și alte spondilartropatii.
88. Sindromul Sjogren. Boala mixtă a țesutului conjunctiv. Sindroame overlap.
89. Polimiozita și dermatomiozita. Scleroza sistemică.
90. Sindromul Churg-Strauss. Poliarterita nodoasă și alte vasculite primare. Purpura HenochSchonlein. Poliangeita microscopică. Sindromul Behăet. Vasculita crioglobulinemică. Vasculite secundare.
91. Sarcoidoza. Granulomatoza Wegener și alte afecțiuni granulomatoase.
93. Miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton. Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barre și neuropatii induse imunologic.
94. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun.
95. Afecțiuni hematologice autoimune.
96. Boala Crohn și colita ulceroasă. Hepatita autoimună. Ciroza biliară primitivă. Colangita sclerozantă.
97. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune. Sindromul Goodpasture. Nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă.
98. Glucocorticosteroizii sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice.
99. Inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil. Imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive nefarmacologice.
100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Terapia cu celule stem. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.
1.4.1.2. Baremul activităților practice în clinică de alergologie și imunologie clinică și laborator de imunologie
- principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare
- observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz) (Baremul reprezintă tematica probei practice pentru examenul de specialitate)
1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1400
2. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 1400
3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1000
4. Teste cutanate alergologice patch: 800
5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 400
6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 100
7. Teste fizice sau imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 10
8. Determinare PEF prin peak flow-metrie: 200
9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 400
10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 400
11. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 20
12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 500
13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 100
14. Teste alergologice la alergene ocupaționale: 80
15. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 100
16. Utilizarea trusei de urgență în alergologie: 200
17. Determinarea IgE totale serice prin metode rapide imunocromatografice, prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 300
18. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative și cantitative: 100
19. Determinarea anticorpi IgG serici antigen-specifici: 100
20. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 300
21. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 300
22. Teste de laborator avansate / de cercetare pentru investigarea imunodeficiențelor și Teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 300
23. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300
24. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 50
25. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 200
26. Teste imunologice screening sau avansate care pot fi utilizate pentru transplantare: 20
27. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 200
28. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 300
29. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 200
30. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 100
31. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 100
32. Determinări de subseturi ale celule imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 200
33. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 800
34. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 800
35. Exudate faringiene și nazale, analiza sputei: 500
36. Uroculturi la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500
37. Teste imunologice ale sistemului reproductiv, coproculturi, examene coproparazitologice: 20
38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500
39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 50
40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20
1.4.2. STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ
1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (34 ore)
Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.
1. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare).
2. Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).
3. Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.
4. Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică.
5. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.
6. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.
7. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.
8. Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.
9. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.
10. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorpdependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizicochimice și clearance).
11. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate).
12. Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip.
13. Mecanismele autoimunității.
14. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, mecanisme de rejet ale grefei, reacție grefă contra gazdă și gazdă contra grefă.
15. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului.
16. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie.
1.4.2.2. Baremul activităților practice
- principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă,
- demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1. Tehnici de laborator de imunochimie sau serologice pentru determinarea imunoglobulinelor, subclaselor de imunoglobuline, IgE totale și specifice, mediatori celulari (triptaza mastocitară, proteina cationică eozinofilică etc), autoanticorpilor, paraproteinelor, crioglobulinelor, componentelor sistemului complement, inclusiv C1-inhibitor esteraza. Tehnici electroforetice, imunoelectroforetice, immunoblot, imunodifuzie, imunonefelometrie, aglutinare, imunoprecipitare, imunofluorescență, radioimunoanaliză, imunoanaliză enzimatică sau cu fluorescență (ELISA, FEIA etc).
2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de citokine sau alți mediatori.
3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate pretransplantare.
4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
1.4.3. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar.
2. Bronhopneumopatia obstructivă cronică.
3. Astmul. Exacerbările severe ale astmului.
4. Pneumoniile
5. Abcesul pulmonar
6. Fibrozele pulmonare
7. Cancerul bronhopulmonar
8. Sindromul de compresie mediastinală
9. Pleureziile
10. Valvulopatii
11. Endocardite infecțioase
12. Tulburările de ritm și de conducere ale inimii
13. Pericarditele
14. Miocarditele și cardiomiopatiile
15. Boala cardiacă ischemică
16. Sincopa
17. Șocul cardiogen
18. Bolile arterelor periferice
19. Bolile venelor
20. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen
21. Cordul pulmonar cronic
22. Insuficiența cardiacă congestivă
23. Tromboembolismul pulmonar
24. Hipertensiunea arterială
25. Glomerulonefritele
26. Sindromul nefrotic
27. Nefropatii interstițiale
28. Insuficiența renală acută
29. Insuficiența renală cronică
30. Transplantul renal și hemodializa
31. Sindroame de malabsorbție
32. Anemiile
33. Leucemiile acute
34. Sindroamele mielodisplazice
35. Sindroamele mieloproliferative cronice
36. Sindroamele limfoproliferative cronice
37. Gamapatii monoclonale
38. Sindroamele hemoragipare
39. Sindroamele trombotice
40. Vasculite în practica de medicină internă
41. Colagenoze în practica de medicină internă
42. Diabetul zaharat
43. Dislipidemiile. Obezitatea
44. Urgențele metabolice
45. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor
46. Accidentele vasculare cerebrale
47. Diagnosticul imagistic al tumorilor gastrice, colorectale, hepatice, pancreatice
48. Diagnosticul imagistic al tumorilor renale, suprarenale, retroperitoneale
49. Diagnosticul imagistic al tumorilor mamare, prostatice, testiculare, ovariene
50. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN
1.4.3.2. Baremul activităților practice
- principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
- demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1. Interpretări ECG: 120
2. Examene radiologice: 120
3. Explorări funcționale respiratorii: 60
4. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 60
5. Examinări ultrasonografice (interpretare): 30
6. Oscilometrii (efectuare, interpretare): 6
7. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 120
8. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 120
9. Puncții venoase la adult: 18
1.4.4. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE
1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)
1. Boala de reflux gastroesofagian. Gastritele acute și cronice
2. Ulcerul gastric și duodenal
3. Tumorile benigne și maligne ale tractului gastrointestinal
4. Sindromul de malabsorbție
5. Enteropatia glutenică
6. Parazitozele intestinale
7. Boala Crohn
8. Rectocolita hemoragică
9. Intestinul iritabil
10. Pancreatitele acute și cronice
11. Sindromul icteric
12. Colecistitele și litiaza biliară
13. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool
14. Hepatite medicamentoase și autoimune
15. Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică
16. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic
1.4.4.2. Baremul activităților practice (asistare și/sau interpretare)
1. Examene radiologice ale tubului digestiv: 20
2. Endoscopii digestive: 10
3. Ecografii abdominale: 10
4. Paracenteza: 10
5. Puncție biopsie hepatică: 3
6. Investigații funcționale în gastroenterologie: 10
1.4.5. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ
1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)
1. Resuscitarea cardiorespiratorie
2. Suportul vital de bază (basic life support) și avansat (advanced life support)
3. Tulburări de ritm. Cardioversie electrică și chimică
4. Șocul și complicațiile sale
5. Insuficiența respiratorie
6. Tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii
7. Oxigenoterapia
8. Tehnici de suport ventilator mecanic
9. Resuscitarea volemică
10. Anafilaxia severă
11. Astmul acut sever
12. Angioedem cu localizare de gravitate
13. Noțiuni de terapie intensivă hematooncologică și în transplant
14. Particularități în terapia intensivă pediatrică
15. Anestezia la pacientul astmatici
16. Anestezia la pacientul cu alergii / hipersensibilități medicamentoase
1.4.5.2. Baremul activităților practice (asistare / training pe manechin, după caz)
1. Intubația orotraheală: 10
2. Resuscitarea cardiopulmonară: 10
3. Defibrilare, cardioversie: 2
4. Instalarea de linii venoase periferice/centrale: 10
5. Traheostomie deschisă și percutană: tehnică, asistare, în condiții de necesitate.
6. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 30
1.4.6. STAGIUL DE PEDIATRIE
1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1. Alimentația sugarului și copilului mic. Alimentația copilului sănătos și alergic
2. Vaccinările în neonatologie și pediatrie
3. Boala hemolitică neonatală
4. Infecțiile tractului respirator superior
5. Wheezing-ul recurent, rinita și astmul la copil. Fibroza chistică
6. Alergii alimentare la copil, intoleranța la lactoză și la gluten
7. Sindroamele de malabsorbție la copil
8. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil
9. Hepatitele în pediatrie
10. Sindroamele de hipertensiune portală
11. Parazitozele intestinale la copil
12. Infecțiile tractului urinar la copil
13. Anemiile hemolitice ș sindroamele hemoragipare la copil
14. Leucemiile și limfoamele la copil
15. Hematuriile și proteinuriile copilului
16. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie
17. Reumatismul articular acut
18. Artritele cronice juvenile
19. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki
20. Vasculite imune în pediatrie
21. Imunodeficiențele primare
22. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie
23. Urticaria și angioedemul la copil. Sindroame autoinflamatoare
24. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică
25. Urgențele pediatrice majore
1.4.6.2. Baremul activităților practice
- principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
- demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1. Anamneza pediatrică la copilul cu patologie imunoalergică: 20
2. Puncții venoase la copil, manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 16
3. Electrocardiograme: 16
4. Examene radiologice: 16
5. Explorări funcționale respiratorii la copii: 30
6. Provocări alimentare în pediatrie: 8
7. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 30
8. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 30
9. Recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 16
10. Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 20
1.4.7. STAGIUL DE MEDICINA MUNCII
1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)
1. Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale
2. Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate
3. Expunerea ocupațională la alergene
4. Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.
Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza
5. Boli dermatologice profesionale
6. Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale
7. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.
8. Noțiuni de legislație actuală de medicina muncii înțara noastră.
1.4.7.2. Baremul activităților practice
1. Anamneza de boală profesională, profesiograma: 20
2. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 10
3. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 10
4. Asistarea și/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenți profesionali: 5
5. Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 5
1.4.8. MODUL DE BIOETICĂ
1.4.8.1. Tematica curs (18 ore)
I. Introducere în Bioetică
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc)
III. Relația medic-pacient
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
5. Consimțămîntul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie
6. Confidențialitatea în relația medic-pacient
7. Relația medic-pacient minor
8. Acte normative care reglementează relația medic- pacient
IV. Greșeli și erori în practica medicală
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
V. Probleme etice la începutul vieții
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VI. Probleme etice la finalul vieții
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
VIII. Probleme etice în genetică și genomică
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
IX. Etica cercetării pe subiecți umani
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
1.4.8.2. Tematica seminariilor
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
1. Valoarea consimțămîntului informat în practica alergologică
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul dețesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
1.4.9. STAGIUL DE REUMATOLOGIE
1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință (24 ore)
1. Poliartrita reumatoidă a adultului
2. Artrita juvenila idiopatica și boala Still
3. Spondiloartropatiile seronegative
4. Lupusul eritematos sistemic
5. Sclerodermia sistemică
6. Fenomenul Raynaud
7. Miopatiile inflamatoare
8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate
9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie
10. Sindromul Sjogren
11. Vasculitele sistemice
12. Boala (sindromul) Behăet
13. Reumatismul articular acut
14. Boala artrozică periferică
15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale
16. Forme de reumatism abarticular
17. Guta și alte atrite microcristaline
18. Artrita psoriazică
19. Artritele infecțioase și reactive
20. Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv
21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale
22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică
23. Manifestări reumatologice din boli endocrine
24. Tratamentul inflamator și imunomodulator în bolile reumatice
1.4.9.2. Baremul activităților practice (interpretare)
1. Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 40
2. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 30
3. Examene radiologice în reumatologie: 30
4. Scintigrafii osoase: 5
5. Osteodensitometrii: 5
6. Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 5
1.4.10. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE
1.4.10.1. Tematica lecțiilor conferință (36 ore)
1. Anatomia, fiziologia și răspunsurile imune ale aparatului respirator.
2. Insuficiența respiratorie acută și cronică
3. Astmul nealergic
4. Bronhopneumopatia obstructivă cronică
5. Pneumopatiile interstițiale și fibrozele pulmonare difuze
6. Sarcoidoza
7. Infecții respiratorii acute
8. Bronșiectazii
9. Patologia micotică pulmonară
10. Parazitoze cu determinare pulmonară
11. Tuberculoza și infecția cu HIV
12. Patologia respiratorie în imunodeficiențe
13. Tumori pulmonare
14. Patologia mediastinală
29. Hipertensiunea arterială pulmonară
15. Edeme pulmonare
16. Patologia tromboembolică pulmonară
33. Sindromul apneei în somn
17. Patologia pleurală
18. Determinări pulmonare în colagenoze
1.4.10.2. Baremul activităților practice
- principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
- demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1. Peak-flow-metrie: 100
2. Spirometrie: 100
3. Pletismografie: 20
4. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară
Evaluarea gazelor sanguine: 10
5. Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 20
6. Sputa indusă: 10
7. Lavajul bronho-alveolar: 10
8. Toracocenteza: 10
9. Investigația radiologică în pneumologie: 30
10. Testul tuberculinic: 5
1.4.11. STAGIUL DE DERMATOLOGIE
1.4.11.1. Tematica lecțiilor conferință (52 ore)
1. Structura și imunologia pielii
2. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice
3. Epizoonoze
4. Urticaria
5. Eczeme/dermatite
6. Prurigo
7. Vasculite cutanate
8. Reacții cutanate postmedicamentoase
9. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos
10. Purpure în dermatologie
11. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)
12. Afecțiuni cutanate buloase
13. Angiologie dermatologică
14. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate
15. Sarcomul Kaposi
16. Mastocitoze
17. Sarcoidoza
18. Psoriazis. Parapsoriazis
19. Lichen și reacții lichenoide
20. Dermatoze prin agenți fizici
21. Sindrom seboreic. Rozaceea
22. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice
23. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)
24. Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului
25. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV
26. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată
1.4.11.2. Baremul activităților practice
- principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
- demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)
1. Teste cutanate pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor prin hipersensibilizare: 50
2. Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5
3. Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 5
4. Citodiagnosticul Tzanck: 5
5. Examenul micologic în dermatologie: 10
6. Biopsie cutanată: 6
7. Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul unor afecțiuni dermatologice (lupus eritematos, dermatită herpetiformă, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar): 5
1.4.12. STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE
1.4.12.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)
1. Rinite acute și cronice. Rinosinuzitele acute și cronice
2. Tumori benigne și maligne rinosinusale
3. Patologia inflamatorie și infecțioasă faringiană. Adenopatia cervicală
4. Patologia inflamatorie a glandelor salivare
5. Laringitele acute și cronice
6. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană, tehnici de traheostomie
7. Otite medii acute și cronice
8. Farmacoterapia locală în ORL
1.4.12.2. Baremul activităților practice
- principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
1. Rinoscopie și rinomanometrie: 20
2. Bucofaringoscopie: 20
3. Otoscopie: 10
4. Examene radiologie și CT în ORL: 20
5. Examenul de laborator al secreției nazale și evaluarea funcției ciliare: 10
1.4.13. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE
1.4.13.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)
1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal
2. Conjunctivitele
3. Keratitele
4. Patologia inflamatorie a sclerei și uveei
5. Cataracte. Glaucoame
6. Ochiul roșu și dureros
7. Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare
8. Farmacoterapia locală oculară
1.4.13.2. Baremul activităților practice
- principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
1. Examenul polului anterior al ochiului: 10
2. Examenul pleopelor și conjunctivei: 10
3. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 10
1.4.14. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE
1.4.14.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)
1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare
2. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase
3. Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă.
Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie
4. Hepatite virale acute și cronice
5. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite
6. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunosupresie
7. Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie
8. Reguli de bază în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.
1.4.14.2. Baremul activităților practice
- principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții etc): 10
2. Hemocultura: 4
3. Urocultura, coprocultura: 10
4. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 30
5. Examen coproparazitologic: 10
6. Exsudat faringian, examen de spută: 10
7. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 30
8. Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20
ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ 4 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
- ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.1)
6 luni
- IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.2)
2 luni
- MEDICINĂ INTERNĂ (I.3)
6 luni
- GASTROENTEROLOGIE (I.4)
1 lună
- TERAPIE INTENSIVĂ (I.5)
1 lună
- PEDIATRIE (I.6)
3 luni
- MEDICINA MUNCII (I.7)
1 lună
- BIOETICĂ (I.8)
2 săpt.
- REUMATOLOGIE (I.9)
1 1/2 luni
- PNEUMOLOGIE (I.10)
2 luni
- DERMATOLOGIE (I.11)
3 luni
- O.R.L. (I.12)
1 lună
- OFTALMOLOGIE (I.13)
1 lună
- BOLI INFECȚIOASE (I.14)
1 lună
- ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.15)
18 luni
*Font 9*
┌───────┬───────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────┐
│
AN
│
ANUL I
│
ANUL II
│
ANUL III
│ ANUL IV│
├───────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┼────┬────┬────┬────┬────┼────────┤
│STAGIU │I.1│I.2│I.3│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│I.10│I.11│I.12│I.13│I.14│I.15│
I.15
│
└───────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────────┘
Bibliografie
1. Allergy, by ST Holgate, LM Lichtenstein, MK Church, Mosby, 2006.
2. Manual of Allergy and Immunology: Diagnosis and Therapy, 4th edition, by DC Adelman, TB Casale, J Corren (Eds.), Lippincott Williams & Wilkins Publishers, 2002.
3. Middleton's Allergy: Principles and Practice: Expert Consult: Online and Print, 2-Volume Set, by N. Franklin Adkinson Jr, WW. Busse, BS Bochner, ST Holgate, By Middleton E, Mosby, 2008.
4. NMS Immunology (Național Medical Series for Independent Study), by RM Hyde, Williams & Wilkins, 3rd Edition, 1995.
5. Oxford Handbook of Clinical Immunology and Allergy. Second Edition. Spickett G ed. Oxford University Press, 2006.
6. Patterson's Allergic Diseases (Allergic Diseases: Diagnosis & Management), by LC Grammer, PA Greenberger, Lippincott Williams & Wilkins Publishers, 2009.
7. Roitt's Essential Immunology, by I Roitt, P Delves, Tenth Edition, Blackwell Publishing, 2004.
8. Manualul Merck de Diagnostic și Terapie, ediția a XVIII-a, Editura ALL, 2010.
9. Managementul astmului, îndrumător pentru implementarea "ghidului de management al astmului" în cabinetul medicului de familie, Editura Infomedica, 2009.
10. Bâră C. Imunologie fundamentală. Editura Medicală, 1996.
11. Dejica D. Tratat de Imunoterapie. Editura Mega, 2006.
12. Iamandescu IB. Psihoneuroallergology, Second edition, Editura Amaltea Medical Publishing House, 2007.
13. Moldovan D, Popescu FD. Rinita alergică - diagnostic și tratament, Editura Prisma, 2003.
14. Moldovan D, Popescu FD. Urticaria - o provocare de diagnostic și tratament, Editura Prisma, 2003.
15. Popescu F, Popescu FD. Sistemul imunitar. Imunofarmacologie, În: Tratat de Farmacologie, ediția I, Cristea AN (ed.), Editura Medicală, 2005.
16. Popescu FD, Vieru M. Transplantarea renală - noțiuni de imunologie clinică, In: Nefrologie, Dinca EM (ed.)., Editura Sitech, 2006.
17. Popescu FD. Antihistaminicele în alergologie, Editura Universitară "Carol Davila", 2003.
18. Popescu FD. Explorarea funcțională a aparatului respirator, Testarea cutanată în alergiile respiratorii, Pneumonitele de hipersensibilitate, Astmul. Capitole În: Pneumologie, Dincă EM (ed.), Editura Sitech, 2006.
19. Popescu FD. Principii de dietă la pacienții cu alergie alimentară și alte tipuri de hipersensibilități, In: Principii de nutriție în practica medicală, Dincă ME (ed.), Editura Sitech, 2007.
20. Popescu LM, Bancu A, Ursaciuc C, Cialacu V. Imunologie Medicală, Editura Universitară "Carol Davila", 1998.
21. Popescu LM, Ursaciuc C, Simionescu O et al, Dicționar de Imunologie Medicală, Editura Universitară "Carol Davila", 2002.
22. Radu JR, Popescu FD, Popescu F. Nebulizarea în astmul bronșic, Editura Sitech, 1997.
23. Jurnalul Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC), Medical Target, 2005-2010, www.sraic.ro
24. ARIA (Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma) Documents & Resources. www.whiar.org
25. EAACI (European Academy of Allergy and Clinical Immunology) Resources. www.eaaci.net
26. GINA (Global Inițiative for Asthma) Guidelines & Resources. www.ginasthma.com
27. WAO (World Allergy Organization) Education in Allergy, www.worldallergy.org
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ANATOMIE PATOLOGICĂ

Repartizarea pe ani a activităților teoretice și practice
ANUL I
Număr de ore
Activități teoretice: 200 de ore
Genetică medicală
20
Biologie moleculară
20
Patologie moleculară
20
Statistică medicală
10
Bioetică
20
Histologie și citologie
50
Patologie generală
80
Activități practice: peste 1000 de ore
Tehnici de necropsie
3 luni
Tehnici de histo - și citopatologie
2 luni
Tehnici de citogenetică
2 luni
Tehnici de imunohistochimie
4 luni
Lucrări practice de bioetică,
2 săpt.
Tehnici de microscopie electronică opțional
1 lună
Diagnosticul histopatologic al țesuturilor și organelor
Studiu individual
ANUL II
Activități teoretice: 200 de ore
Imunologie
40
Patologia ap.respirator
25
Patologia cardiovasculară
20
Patologia tubului digestiv
40
Patologie hepatică și pancreatică
35
Patologie pediatrică și fetopatologie
43
Activități practice: peste 1000 de ore
Necropsii
Stagiul de morfopatologie cardiovasculară
3 luni
Stagiul de morfopatologie respiratorie
3 luni
Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă
4 luni
Necropsii pediatricepediatrică
2 luni
Diagnostice citopatologice
Participare la ședințe anatomo-clinice
Studiu individual
ANUL III
Activități teoretice: 200 de ore
Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid
40
Nefropatologie
26
Uropatologie și patologia ap.genital masc
30
Dermatopatologie
40
Patologie O.R.L
12
Patologie oftalmologică
25
Medicina Legala
12
Activități practice: peste 1000 ore
Necropsii
Stagiul de hemato - și imunopatologie
3 luni
Nefropatologie și patologie urogenitală masculină
3 luni
Stagiul de dermatopatologie
3 luni
Stagiul de patologie o.r.l
1 lună
Stagiul de oftalmopatologie
1 lună
Stagiul de medicina legala
1 lună
Diagnostice în examen extemporaneu
Participare la ședințe anatomo-clinice
Studiu individual
ANUL IV
Activități teoretice: 200 de ore
Patologia aparatului endocrin
15
Neuropatologie
20
Patologia aparatului genital feminin
60
Patologia osteoarticulară
12
Patologia tumorală a țesuturilor moi
10
Patologie oncologică
40
Activități practice: peste 1000 de ore
Patologia aparatului endocrin
1 luna
Stagiul de neuropatologie
1 luna
Patologia aparatului genital feminin
6 luni
Stagiul de patologie osteoarticulară
1 luna
Patologie oncologică
3 luni
Diagnostice cito - și histopatologice cu
accent pe patologiile învățate
Diagnostice în examen extemporaneu
Participare la ședințe anatomo-clinice
Studiu individual
Stagiile de anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.
1.1 STRUCTURA STAGIILOR
1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
Anul I (obligatoriu în același serviciu, înalt specializat)
1.1.2 Patologia generala legată de tehnici de macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioada de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni
1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni
1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni
1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt
1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt
Anul II, Anul III, Anul IV (prin rotație)
1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 4 luni
1.3 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni
1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni
1.5 Dermatopatologie 3 luni
1.6 Patologia ap. endocrin 1 lună
1.7 Patologie osteoarticulară 1 lună
1.8 Neuropatologie 1 lună
1.9 Patologie pediatrică (și necropsii pediatrice) 2 luni
1.10 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni
1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună
1.12 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni
1.13 Medicina legală 1 lună
1.14 Patologie oncologică 3 luni
1.15 Patologie O.R.L. 1 lună
STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
Tematica lecțiilor conferință
Patologie generală (Anul I)
PATOLOGIA CELULARĂ
Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.
INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ
Generalități despre procesul inflamator.
Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.
Inflamația cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.
Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
PROCESUL DE VINDECARE
Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.
IMUNOPATOLOGIA
Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
BOLI GENETICE
Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.
MODIFICĂRI HEMODINAMICE
Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.
NEOPLAZIA
Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI
Bolile nonneoplazice ale pielii,tumorile nonmelanocitare ale pielii,leziuni melanocitare tumorile de părți moi.
MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE
Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze. Patologie specială
PATOLOGIA VASCULARĂ
Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.
Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.
Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.
PATOLOGIA CARDIACĂ
Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.
Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.
PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.
Sindromul de detresă respiratorie la adult și copil.
Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhioloalveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epansamentelor.
PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV
Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.
Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.
Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.
PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN
Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.
Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice.
Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.
PATOLOGIA APARATULUI URINAR
Anomalii congenitale.
Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.
Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.
Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.
Morfopatologia vezicii urinare și a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne.
PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID
Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.
Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
Malformații, orhiepididimite acute și cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară și tumorile prostatei.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginala, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.
PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibrochistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.
PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
Patologia glandei hipofize: adenoame.
Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.
Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.
Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. WaterhouseFriderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.
Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.
DERMATOPATOLOGIA
Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne și maligne ale pielii.
Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.
PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.
PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC
Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis.
PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL
Polineuropatii infecțioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.
Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
A. Efectuarea necropsiei: 200
B. Diagnostic histopatologic: 8000
1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000
2. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100
3. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 80
4. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 100
5. Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 300
6. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300
7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 1500
8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500
9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300
10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450
11. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100
12. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 800
13. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 150
14. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100
15. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000
16. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800
17. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100
18. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500
19. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100
20. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100
21. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200
22. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900
C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000
1. Frotiuri cervicovaginale: 6000
2. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 1000
3. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000
MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)
III. Relația medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic - pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic - pacient
3. Relația medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
ANATOMIE PATOLOGICĂ
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI - CONFERINȚĂ
STRUCTURA STAGIILOR
Anul I
1.1.1 Etapa de angajare (2 săptămâni)
Anatomie patologică generală, principii și tehnici
1.1.2 Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni
1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni
1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni
1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt
1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt
Anul II
1.2 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni
1.3 Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 4 luni
1.4 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 2 luni
Anul III
1.5 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni
1.6 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni
1.7 Patologie ORL 1 lună
1.8 Dermatopatologie 3 luni
1.9 Oftalmopatologie 1 lună
1.12 Stagiul de medicină legală 1 lună
Anul IV
1.10 Patologia ap. endocrin 1lună
1.11 Stagiul de patologie osteoarticulară 1 lună
1.13 Patologia ap. genital feminin 6 luni
1.14 Stagiul în patologie oncologică 3 luni
1.15 Stagiul în neuropatologie 1 lună
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
BOLI INFECȚIOASE
DEFINIȚIE: Specialitatea Boli infecțioase este o specialitate medicală care se ocupă cu studiul bolilor provocate de agenți infecțioși transmisibili și netransmisibili, precum și cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea și tratarea bolilor provocate de prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți și alți agenți patogeni.
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
I. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 30 luni
A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ Ș1 PRACTICĂ: 24 luni
B. ACTIVITATE DE CERCETARE: 6 luni (din care 1 lună biostatistică)
II. STAGII COMPLEMENTARE:
A. STAGII CLINICE MEDICALE: 13 luni
1. Medicină internă: 3,5 luni
2. Neurologie: 2 luni
3. Hematologie clinică: 1 lună
4. Pediatrie: 3 luni
5. Dermato-venerologie: 1 lună
6. Terapie intensivă și urgențe medicale: 2 luni
7. Bioetică 2 săpt.
B. LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 5 luni
1. Epidemiologie: 2 luni
2. Laborator clinic: 3 luni
Microbiologie clinică: bacteriologie și micologie (1,5 luni)
Virusologie (0,5 luni)
Genetică moleculară (0,5 luni)
Parazitologie (0,5 luni)
STRUCTURA STAGIILOR
A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Tematica lecțiilor conferință (80 ore)
1. Astmul bronșic.
2. Bronhopneumonia cronică obstructivă și emfizemul pulmonar.
3. Pleurezii neinfecțioase.
4. Insuficiența respiratorie acută și cronică.
5. Cardiopatia ischemică. Infarctul miocardic acut.
6. Tulburările de conducere ale inimii.
7. Tulburările de ritm ale inimii.
8. Pericardite neinfecțioase.
9. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.
10. Cordul pulmonar cronic.
11. Insuficiența cardiacă congestivă.
12. Hipertensiunea arterială esențială și secundară.
13. Tromboflebite.
14. Sindrom nefrotic.
15. Insuficienta renală acută și cronică.
16. Esofagita de reflux. Hernia hiatală.
17. Boala ulceroasă.
18. Cancerul gastric.
19. Cancerul colo-rectal.
20. Boli inflamatorii intestinale cronice.
21. Icterele.
22. Hepatopatiile cronice și cirozele hepatice de alte cauze decât cele postvirale.
23. Insuficienta hepatică și encefalopatia portală.
24. Hemoragiile digestive superioare.
25. Diarei acute și cronice de cauză neinfecțioasă - diagnostic pozitiv și diferențial.
26. Diabet zaharat.
27. Reumatismul articular acut.
28. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoidă, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).
29. Dislipidemiile
Baremul activităților practice
1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.
2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.
3. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.
stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului.
hipertrofiile atriale și ventriculare.
modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică.
cardiomiopatii.
diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.
tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort.
4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.
5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.
6. Toracocenteza: 4 cazuri.
7. Paracenteza: 10 cazuri.
8. Interpretarea oscilometriei: 5 cazuri.
9. Interpretarea probei de digestie: 5 cazuri.
10. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.
B. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ șI URGENȚE MEDICALE:
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1. Stopul cardio-respiratorie: cauze, atitudine terapeutică.
2. Disfuncții și insuficiente de organ: etiopatogenie, diagnostic și atitudine terapeutică.
3. Coagularea intravasculară diseminată (fibrinoliza și trombembolismul sistemic): etiopatogenie, diagnostic, atitudine terapeutică.
4. Transfuzia de produce sanguine: accidente și incidente, management.
5. Șocul anafilactic.
6. Reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică.
7. Intoxicații acute.
Baremul activităților practice
1. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 pe manechin.
2. Defibrilarea și cardioversia: 10 cazuri (asistat de specialist).
3. Determinarea gazelor sanguine: 20 cazuri.
C. STAGIUL DE NEUROLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1. Diagnosticul și tratamentul comelor.
2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.
3. Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii centrale.
4. Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii periferice.
5. Diagnostic și tratament crize convulsive.
Baremul activităților practice
1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.
2. Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.
3. Interpretarea electromiogramei: 20 cazuri.
4. Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.
D. STAGIUL DE PEDIATRIE (60 ore)
Tematica lecțiilor conferință
1. Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului.
2. Insuficiența respiratorie acută: bronșiolită, epiglotită, bronhopneumonii, corpi străini, etc.
3. Sindromul hemoragipar.
4. Sindromul convulsivant.
5. Patologia cardiovasculară de urgență: insuficienta cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.
6. Abdomenul acut.
7. Intoxicații.
8. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament.
9. Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.
10. Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).
11. Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.
Baremul activităților practice
1. Interpretarea hemogramei: 100 cazuri.
2. Efectuarea puncției lombare la copilul de diferite vârste: 10 cazuri.
3. Examenul microscopie și interpretarea rezultatelor LCR: 10 cazuri.
4. Tehnica recoltării directe a produselor biologice pentru examenul de laborator: 30 cazuri.
5. Efectuarea toracentezei: 2 cazuri.
6. Interpretarea examenului radiologie pentru afecțiunile din tematică (torace, schelet, tract digestiv): 50 cazuri.
7. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale în urgentele toxico-septice la copil: 5 cazuri
8. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (100 cazuri), renale (100 cazuri), de digestie (20 cazuri)
E. STAGIUL DE DERMATOLOGIE -VENEROLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Infecții cutanate virale.
2. Infecții cutanate bacteriene.
3. Infecții fungice cutanate.
4. Urticaria.
5. Eczeme / dermatite.
6. Prurigouri.
7. Vasculite.
8. Reacții cutanate postmedicamentoase.
9. Eritrodenniile.
10. Purpure.
11. Boli buloase.
12. Psoriazisul.
13. Lichen plan și erupții lichenoide.
14. Sifilisul dobândit și congenital.
15. Alte infecții cu transmitere sexuală.
Baremul activităților practice
1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.
2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.
3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.
4. Interpretarea rezultatelor de biopsie cutanată: 10 cazuri.
F. STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂ
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Clasificarea,diagnosticul și tratamentul următoarelor tipuri de anemii:hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.
2. Clasificarea, criteriile de diagnostic și managementul bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) și ale leucemiei limfatice cronice.
3. Clasificarea, diagnosticul și managementul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.
4. Limfoame maligne: diagnostic și management.
5. Limfoproliferări reactive - limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția eu Bordetella pertusis).
6. Agranulocitoza: cauze și management.
7. Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.
Baremul activităților practice
1. Interpretarea unei hemoleucograme: 30.
2. Interpretarea unei medulograme: 5.
3. Interpretarea probelor de coagulare: 10.
4. Determinarea grupului sanghin, a Rh-ului: 5.
G. STAGIUL DE BIOETICĂ
Tematica lecțiilor conferință (10 ore)
I. Relația medic-pacient
1. Valori ale relației medic-pacient.
2. Dreptatea,echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
3. Consimțământul informat
4. Confidențialitatea în relația medic-pacient.
5. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
6. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
7. Managementul greșelii și erorii medicale în practice medicală.
II. Etica cercetării pe subiecți umani
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5. Comitetele de etică a cercetării.
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
7. Relații medic-companii farmaceutice-furnizori.
Baremul activităților practice:
I. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 1 oră
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
II. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice -1 oră
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare, de cazuri.
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
III. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 30 min
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspective deontologice asupra greșelilor medicale.
IV. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 30 min
I. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1. Proces infecțios. Focar epidemiologie.
2. Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).
3. Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc):
a. Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale.
b. Exanteme febrile.
c. Infecții digestive.
d. Infecții ale SNC și periferic.
e. Infecții cu transmitere parenterală.
f. Infecții cu poartă de intrare cutanată.
4. Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.
5. Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.
Baremul activităților practice
1. Studii (anchete) epidemiologice: 8.
2. Triajul epidemiologie: 2.
3. Supravegherea bolilor infecțioase: 2.
4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportuniști: 2.
5. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2.
6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.
7. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă(20), imunoprofilaxia pasivă (20).
J. STAGIUL DE LABORATOR CLINIC
Tematica lecțiilor conferință (80 ore)
1. BACTERIOLOGIE
1. Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice.
2. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.
3. Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.
4. Diagnostic de laborator în infecțiile cu:
- coci gram pozitivi (stafilococice, streptococice, Enterococcus spp.);
- coci gram negativi (meningococice, Moraxella catarhalis),
- bacili gram pozitivi (difterie, listerioză, antrax);
- bacili gram negativi: (boala diareică acută, toxiinfecții alimentare, alte infecții eu Enterobacteriaceae, Ps. aeruginosa, Haemophilus spp., bruceloză, tularemie, tusea convulsivă, legioneloze, Bartonella spp. etc.),
- spirochete (Leptospira spp., Borrelia spp., Spirilum minus etc.),
- anacrobi (Clostridium spp., Bacteroides spp. etc.),
- Mycoplasma spp.;
- Chlamydia spp.;
- Rickettsia spp;
- Mycobacterium tuberculosis, leprae, MAC;
- Fungi.
5. Controlul sensibilității germenilor la antibiotice și chimioterapice: antibiograma (utilizarea datelor în clinică), CMI, CMB, Etest, fungigrame etc.
6. Controlul eficientei terapiei anti-infecțioase.
2. VIRUSOLOGIE
1. Metode de diagnostic virusologic (utilizarea datelor în clinică).
2. Aspecte particulare:
a. Poliomielita și diagnosticul de laborator al poliomielitei.
b. Gripa și diagnosticul de laborator al infecției gripale (HA, HAI).
c. Virusurile hepatice ș03╝i diagnosticul de laborator al hepatitei virale.
d. Infecția HIV și diagnosticul de laborator al infecției HIV.
e. Diagnostic de laborator în infecțiile cu virusurile herpetice.
f. Diagnostic de laborator în bolile virale eruptive.
3. GENETICĂ MOLECULARĂ
1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.
2. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile eu virusuri hepatitice.
3. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.
4. Quantiferon etc.
4. PARAZITOLOGIE
1. Amibiaza și giardioza: patologie, diagnostic-,
2. Diagnostic de laborator în protozooze sanghine: malarie, babesioze, leishmanioze,
3. Helmintiaze autohtone: patologie, diagnostic;
4. Diagnostic de laborator în helmintiaze tropicale: schistosomiaze, distomatoze, filarioze;
5. Infecții parazitare oportuniste în sindroame de imunodeficientă: toxoplasmoză, criptosporidioză, microsporidioză;
6. Diagnostic imunologic în parazitoze.
Baremul activităților practice
1. Recoltarea produselor patologice (medii de transport): 100.
2. Examenul microscopic al produsului patologic sau din cultură (frotiu colorat cu albastru de metilen, colorația Gram, May- Grunwald -Giemsa, Ziehl-Nielsen), preparatul proaspăt între lamă și lamelă: 50.
3. Însâmântarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe: 50.
4. Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:
- exsudat faringian: 50
- spută: 30 -urocultură: 30
- coprocultură: 20
- hemocultură: 30
- LCR: 20
- secreții purulente: 50
5. Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor și a ESBL-urilor: 300.
6. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale: 50.
7. Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți eu alte localizări): 30.
8. Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi: 50.
9. Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase: 50.
10. Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare). Fungigramă:) 30.
K. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE
Tematica lecțiilor conferință (550 ore)
I. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generate și a lucrărilor științifice.
2. Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.
3. Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.
4. Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.
5. Diagnosticul bolilor infecțioase:
5.1. Diagnostic pozitiv
5.1.1. Date epidemiologice
5.1.2. Date clinice
5.1.3. Date de laborator
5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).
6. Tratamentul antimicrobian:
6.1. Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor-, rezistenta microbiană la antibiotice.
6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice, metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; asocieri de antibiotice-, cauze de insucces în terapia antimicrobiană.
6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide, particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficienta renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidităti; pătrunderea în LCR și SNC.
6.4. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.
6.5. Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.
6.6. Modalități de prevenire și management al rezistentei la agenții anti-infecțioși.
7. Tratamentul antiviral:
7.1. Mecanisme de acțiune.
7.2. Clasificare.
7.3. Chimioterapice antivirale.
7.4. Practica terapiei.
8. Terapia antifungică:
8.1. Mecanisme de acțiune.
8.2. Clasificare.
8.3. Chimioterapice antifungice.
8.4. Practica terapiei.
9. Terapia antiparazitară:
9.1. Mecanisme de acțiune.
9.2. Clasificare.
9.3. Chimioterapice antiparazitare.
9.4. Practica terapiei.
10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.
- Vaccinuri; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații
11. Tratament nespecific: repaus, dietă, simptomatic.
12. Tratament patogenetie: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.
13. Diagnosticul și tratamentul: SIRS, sepsis, sepsis sever, șocul infecțios, insuficiență organică sistemică multiplă.
14. Febră de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.
15. Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile de spital și infecțiile nosocomiale (scorul Carmeli) și modul de abordare terapeutic specific și nespecific.
16. Infecții ale căilor respiratorii superioare:
Guturaiul
Angine
Epiglotita
Laringita acută
Laringo-traheobronșita acută
Otita externă și medie
Sinuzite
Infecții ale cavității bucale, gâtului și capului
17. Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
Bronșite acute, bronșite cronice acutizate
Bronșiolita
Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.) Abcesul pulmonar
Pleurezii
18. Infecții cardio-vasculare:
Endocardite, miocardite, pericardite
Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)
Infecții pe valve prostetice
19. Infecții ale sistemului nervos:
Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)
Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale
Mielite, nevrite
Abces cerebral
Empiem sub - și epidural, tromboflebită intracraniană supurativă
Infecții de șunt LCR
20. Infecții cutanate și de părți moi:
Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjeliet etc.
Miozite, fasceite
Infecțiile plăgilor, arsurilor
21. Infecții ale sistemului limfatic:
Limfadenopatia localizată și generalizată
Limfangite
22. Diarei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneză, diagnostic, tratament.
Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor
Diarei invazive (inflamatorii)
Diarei post-antibiotice
Toxiinfecții alimentare
Boala Whipple
23. Infecții intraabdominale
Peritonite
Supurații intraabdominale localizate
Abcese parenchimatoase
Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
24. Hepatite virale acute și cronice.
25. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii,joase, prostatite.
26. Infecții osteo -articulare:
Infecții ale articulațiilor native
Infecții ale protezelor osoase și articulare
Osteomielita
27. Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoză benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).
28. Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, purpura fulminans, sindrom de șoc toxic streptococic etc.) și complicațiile acestora.
29. Infecții stafilococice.
30. Infecții pneumococice.
31. Infecții cu BGN.
32. Infecții meningococice.
33. Infecții cu anaerobi.
34. Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.
35. Boli eruptive virale:
Rujeola
Rubeola
Infecții cu virusul varicelo -zosterian
Roseola infantum
Megaleritemul epidemic
36. Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecțioasă, HHV6,7,8).
37. Gripa.
38. Infecția urliană.
39. Difteria.
40. Tusea convulsivă.
41. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.
42. Febra tifoidă și paratifoidă.
43. Dizenteria bacteriană.
44. Holera.
45. Trichmeloza.
46. Botulism.
47. Antrax.
48. Tetanos.
49. Gangrena gazoasă.
50. Bruceloza.
51. Listerioza.
52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.
54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).
55. Erizipeloid Rosenbach.
56. Boala ghearelor de pisică.
57. Febra mușcăturii de șobolan.
58. Boli tropicale.
Amibiaza
Leishniamoze
Malaria
Schistosomiaze
Filarioze
Tripanosomiază
Pesta
Febre hemoragice, febra Denga, febra Denga hemoragică
Boala Kawasaki
59. Infecția cu HIV.
60. Infecții la gazde imunocompromise:
pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici
pacienți consumatori de droguri i. v.
- pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid
pacienți cu intervenții neurochirurgicale
pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)
- vârstnici
- protezați (biofilme)
Infecții în sarcină și lehuzie
61. Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.
62. Infecții nosocomiale cu punct de plecare:
respirator
- urinar
digestiv
- cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate
- infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe
63. Medicina de călătorie.
64. Boli infecțioase emergente:
SARS
Gripa aviară etc.
65. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variolă, antrax, pestă, botulism, tularemie)
Baremul activităților practice
1. Interpretarea leucogramei: 150,
2. Recoltarea diverselor produse patologice (spută, secreții purulente etc): 50,
3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,
4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
7. Examen spută (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
8. Puncția rahidiană: 10,
9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,
10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,
11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (200), renale (100),
12. Interpretarea valorilor procalcitoninei (100),
13. Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,
14. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale: 10,
BOLI INFECȚIOASE
STAGII PRACTICE șI CURSURI-CONFERINȚE
┌─────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│
ANUL
│
NR. LUNI
│
STAGIU
│
├─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│
I
│
6 luni
│Boli infecțioase
│
│
│
3,5 luni
│Medicină internă
│
│
│
0,5 luni
│Bioetică
│
│
│
2 luni
│Terapie Intensivă
│
├─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│
II
│
2 luni
│Neurologie
│
│
│
1 lună
│Dermatologie
│
│
│
1 lună
│Hematologie clinică
│
│
│
3 luni
│Pediatrie
│
│
│
2 luni
│Epidemiologie
│
│
│
3 luni
│Laborator:
│
│
│
1,5 luni
│- Bacteriologie
│
│
│
0,5 luni
│- Virusologie
│
│
│
0,5 luni
│- Parazitologie
│
│
│
0,5 luni
│- Genetică moleculară
│
├─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│
III
│
12 luni
│Boli infecțioase
│
├─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│
IV
│
6 luni
│Boli infecțioase - activitate de cercetare
│
│
│
│(din care 1 lună de biostatistică)
│
│
│
6 luni
│Boli Infecțioase
│
└─────────┴───────────────┴────────────────────────────────────────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CARDIOLOGIE
1.1 DEFINIȚIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.
1.2 DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30 %, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR:
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
A. Trunchi comun: Medicina Internă cu subspecialitățile medicale - durata 1 an și jumătate
a. Se începe cu Medicina Internă - 8 luni, din care 3 luni vor fi în ambulatoriu (policlinică)
b. Neurologie - 2 luni
c. Gastroenterologie - 2 luni
d. ATI - 2luni
e. Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice - 2 luni
f. Endocrinologie - 2 luni
B. Cardiologie - 4 ani cu accent pe pregătirea practică (70% din întreaga activitate).
a. Cardiologie clinică și explorări neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) - 15 luni (lan și 3 luni)
b. Terapie intensivă cardiologică (UTIC) - timp în care se va face și curs de resuscitare cardiorespiratorie - 6 luni
c. Ecocardiografie - 6 luni
d. Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) - 6 luni
e. Chirurgie cardiovasculară - 3 luni
f. Cardiologie preventivă și recuperare - 3 luni.
g. Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervențională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc) - 2 1/2 luni
h. Bioetică - 1/2 lună.
Fiecare rezident de cardiologie va participa în cursul specializării la minim un proiect de cercetare ale cărui rezultate vor fi comunicate/publicate.
În ultimele 6 luni se vor face stagii opționale pentru aprofundarea unor domenii cum ar fi: teste de efort, ecocardiografie, cardiologia preventivă, etc, venind în ajutorul celor care doresc să-și ocupe un loc de muncă într-un domeniu mai restrâns al cardiologiei.
1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință (120 ore)
1. Principii de diagnostic:
- diagnosticul clinic
- diagnosticul de laborator
- imagistică și medicina internă
2. Septicemiile, șocul septic
3. Boli infecțioase pulmonare virale, bacteriene, riketsii
4. Boli infecțioase abdominale
5. Infecții ale căilor urinare, pielonefrite
6. Infecții articulare
7. Infecții nozocomiale
8. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări
9. AIDS - forme de manifestare, și boli ale sistemului imun
10. Bronșita cronică, emfizemul și obstrucțiile căilor aeriene
11. Astmul bronșic
12. Pneumoniile, pneumopatiile acute
13. Boli pulmonare interstițiale
14. Bronșiectazii, abces pulmonar, fibroza chistică
15. Neoplasmul pulmonar
16. Boli ale pleurei și mediastinului
17. Sindromul de suferință acută respiratorie
18. Insuficiența respiratorie acută și cronică. Metode de diagnostic și tratament
19. Artrita reumatoidă și spondilartropatiile
20. Colagenozele
21. Anemiile
22. Leucemiile
23. Limfoamele maligne
24. Tulburări de coagulare și trombozele
25. Glomerulopatii majore acute și cronice
26. Nefropatiile obstructive
27. Insuficiența renală acută și cronică, dializa și transplantul renal
28. Neoplasmul renal și al căilor urinare
29. Patologia indusă de factorii de mediu și de activități profesionale
1.4.1.2. Baremul activităților practice
1. Toracocenteze: 10 manevre
2. Paracenteze: 10 manevre
3. Teste funcționale pulmonare: 50buletine(interpretare)
4. Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)
5. Teste funcționale renale: 150 buletine
6. Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare)
1.4.2. STAGIUL DE A.T.I.
1.4.2.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
1. Echilibrul acido-bazic normal și patologic
2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic
3. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor electrolitice
4. Anestezia locală și generală
5. Circulația extracorporeală
6. Resuscitarea cardiopulmonară
7. Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație, alte tehnici
8. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)
9. Indicațiile și tehnica dializei
1.4.2.2. Baremul activităților practice
1. Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe "viu"
2. Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20
3. Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"
4. Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 10 cazuri (dirijarea reechilibrării)
1.4.3. STAGIUL DE DIABET, BOLI DE NUTRIȚIE ȘI METABOLISM
1.4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
1. Diabet zaharat
2. Tratamentul cu insulină
3. Stările hipoglicemice
4. Obezitatea
5. Dislipidemiile. Sindromul metabolic
6. Guta și alte tulburări ale metabolismului purinic
7. Hemocromatoza
8. Porfiriile
9. Lipodistrofiile
10. Tulburări în metabolismul hidraților de carbon, galactozemie, deficiență galactokinase și altele
Tulburări moștenite ale metabolismului acizilor aminați
11. Boli cu depozitare de glicogen și lisosomală
12. Hipoglicemiile
13. Afecțiunile renale în diabetul zaharat
1.4.3.2. Baremul activităților practice
1. Test de încărcare la glucoză: 30 buletine (interpretare)
2. Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)
3. Reechilibrare acido-bazică: 30 buletine (interpretare) și 30 de cazuri (dirijare)
4. Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri
5. Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri
6. Tratamentul comei hiperosomolare: 10 cazuri
1.4.4. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE
1.4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
1. Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular
2. Acțiunile hipofizei anterioare și ale hipotalamusului. Reglarea neuroendocrină.
3. Tumorile hipofizare și hipopituitarismul
4. Boli ale tiroidei. Hipotiroidia și hipertiroidia
5. Boli ale glandelor paratiroide
6. Hipertensiunea secundara endocrină: boli ale cortexului suprarenal; feocromocitomul
7. Tulburări testiculare și ovariene
8. Sindroame poliglandulare
9. Sindromul carcinoid
10. Tulburări în diferențierea sexual
1.4.4.2. Baremul activităților practice
1. Determinări hormonale: 75buletine (interpretare)
2. Scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)
3. Explorări imagistice ale suprarenalei (echografie, CT): 50 (interpretare)
1.4.10. STAGIUL DE NEUROLOGIE
1.4.10.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
1. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale
2. Accidente vasculare cerebrale ischemice
3. Accidente vasculare cerebrale hemoragice
4. Hemoragia subarahnoidiană
5. Ischemia medulară
6. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral
1.4.10.2. Baremul activităților practice
1. Examenul clinic de bază în neurologie
2. Măsuri terapeutice de urgență în accidentele vasculare cerebrale
3. CT și RMN în boli neurologice acute și cronice
1.4.11. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE
1.4.11.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
1. Bolile esofagului
2. Gastritele și ulcerul peptic
3. Neoplasmul esofagian și gastric
4. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului
5. Colita ulceroasă și boala Crohn
6. Abdomenul acut: peritonita, apendicita și ocluzia intestinală
7. Hepatitele acute. Hepatitele cronice. Cirozele hepatice
8. Tumorile hepato-biliare. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare
9. Pancreatitele acute și cronice
1.4.11.2. Baremul activităților practice
1. Buletine de ecografie abdominală
2. Buletine de endoscopie digestivă superioară
2. Buletine de colangiopancreatografie retrogradă
3. CT și RMN abdominale
1.4.5. STAGIUL DE CARDIOLOGIE INVAZIVĂ
1.4.5.1. Cardiologie intervențională (100 ore)
1. Anatomia coronariană. Fiziologie circulației coronare.
2. Coronarografia diagnostic: indicații, tehnică, complicații
3. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații
4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST
5. Tehnici complementare PCI:
6. Tehnici intervenționale noi
7. Metode diagnostic complementare:
8. Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații
9. Arteriografia periferică
10. Angioplastia arterelor periferice și visceral
1.4.5.2. Electrofiziologie clinică
1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic
2. Indicațiile studiului electrofiziologic
3. Aprecierea funcției nodului sinusal
4. Diagnosticul electrofiziologic
5. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie
6. Indicațiile ablației prin radiofrecvență
7. Tratamentul intervențional al aritmiilor
1.4.5.3. Dispozitive implantabile
1. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente
2. Bazele fizice și hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale
3. Stimularea cardiacă temporară
4. Stimularea cardiacă permanentă
5. Defibrilatorul implantabil
6. Terapia de resincronizare cardiacă
7. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile
1.4.5.4. Baremul activităților practice
1. Coronarografii și ventriculografii -- 200 cazuri (A/I)
2. PCI - 50 cazuri (A)
3. Implantarea unui cardiostimulator permanent - 30 cazuri (A)
4. Implantarea unui cardiostimulator temporar -- 30 cazuri (A/E)
5. Studii electrofiziologice - 25 cazuri (A)
6. Implantarea unui defibrilator - 5 (A)
7. Arteriografie periferică -- 20 cazuri (A)
8. Programarea de stimulator - 30 cazuri (A/E)
A = asistat
I = interpretat
E = efectuat
1.4.6. MODULUL DE BIOETICĂ
1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (2 0 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
1.4.6.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.4.7. STAGIUL DE CARDIOLOGIE
1.4.7.1. Tematica cursului (148 ore)
1. Lecție introductivă - 2 ore
2. Noțiuni de embriologia și anatomia aparatului cardiovascular - 2 ore
3. Fiziologia aparatului cardiovascular - 2 ore
4. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore
5. Locul examenului clinic în cardiologia modernă - 2 ore
6. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular - 2 ore
7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) - 2 ore
8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (PET) - 1 oră
9. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 1 oră
10. HTA primară și secundară - 6 ore
11. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare - 8 ore
12. Indicațiile chirurgicale /intervenționale în valvulopatii - 2 ore
13. Proteze valvulare - 2 ore
14. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 4 ore
15. Patologia cordului operat - 2 ore
16. Endocardite infecțioase - 4 ore
17. Aterogeneza - 2 ore
18. Riscul cardiovascular - 2 ore
19. Boala cardiacă ischemică dureroasă și nedureroasă - 12 ore
- Angina stabilă - 2 ore
- SCA fără supradenivelare ST - 4 ore
- IMA cu supradenivelare ST- 4 ore
- Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore
20. Tulburările de ritm - 6 ore
21. Tulburările de conducere - etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicațiile de stimulare temporară și permanentă - 6 ore
22. Sincopa și intolerantă ortostatică - 2 ore
23. Moartea subită cardiacă - 2 ore
24. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii - 6 ore
25. Patologia pericardului - 2 ore
26. Tumori cardiace - 2 ore
27. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară; 4 ore
28. Tromboembolismul pulmonar -2 ore
29. Cordul pulmonar cronic-1 oră
30. Insuficiența cardiacă cronică - 6 ore
31. Insuficiența cardiacă acută -2 ore
32. Socul cardiogen -2 ore
33. Determinări cardiovasculare în bolile reumatismale (autoimune, RAA, sarcoidoza, etc), bolile endocrine, bolile hematologice -4 ore
34. Patologia cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore
35. Sarcina și bolile cardiovasculare -2 ore
36. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore
37. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 2 ore
38. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore
39. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) - 4 ore
40. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 2 ore
41. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia); 2 ore
42. Bolile venelor - 2 ore
43. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) - 2 ore
44. Cordul atletic - 1 oră
45. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 1 oră
46. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolitică - 4 ore
47. Terapia cu betablocante, cu blocante de calciu și inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron - 3 ore
48. Terapia inotrop pozitivă și diuretică-4 ore
49. Terapia antiaritmică - 2 ore
50. Terapia hipolipemiantă -2 ore
51. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace - 2 ore
52. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore
53. Utilizarea computerului în cardiologie - 1 oră
54. Analiza cost-eficiență în cardiologie - 1 oră
> ÎN PARALEL CU CURSUL SE VOR DESFĂȘURA: (MODUL EKG, MODUL DE RESUSCITARE, MODUL DE CERCETARE)
A. Modulul de electrocardiografie (prelegeri și aplicații practice) - 1 luna
Tematică:
Electrocardiografie clinică (4 săptămâni) - 20 ore
1. Instrumentele diagnosticului electrocardiografic. Normal și anormal în electrocardiogramă. Variantele electrocardiogramei normale.
2. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul sindroamelor coronariene acute.
3. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul infarctului miocardic acut
4. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS îngust.
5. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS larg
6. Medicamentele și electrocardiograma
7. Bradiaritmii
8. Diagnosticul și semnificația tulburărilor de conducere intraventriculare.
9. Valoarea electrocardiogramei în stabilirea riscului cardiovascular
10. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și aprecierea prognosticului diselectrolitemiilor.
11. Interpretarea electrocardiogramei la un pacient purtător de dispozitiv implantabil.
12. Electrocardiograma în patologia cardiovasculară generală
13. Metode moderne de electrocardiologie noninvazivă.
B. Modulul de resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală (2 săptămâni)
I. Tematică - Curs - 15 ore
1. Introducere. Importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală
2. Suportul vital de bază (SVB).
3. Suportul vital avansat (SVA)
4. Resuscitarea în condiții speciale
5. Sindromul postresuscitare
6. Aspectele etice ale resuscitării
7. Organizarea echipei de resuscitare
II. Exerciții practice (12 ore)
1. Însușirea tehnicilor de SVB și SVA
2. Scenarii practice
III. Examen
C. Modul de cercetare (1 săptămâna)
Tematică
INTRODUCERE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ MEDICALĂ (20 ore)
- Medicina bazată pe dovezi - introducerea unui concept.
- Noțiuni de epidemiologie generală.
- Noțiuni de bază de statistică medicală. Strategia de eșantionare. Noțiunea de hazard.
- Interpretarea critică a studiilor clinice.
- Conceperea și redactarea unui articol științific - ghid practic.
- Cum să faci o prezentare științifică medicală.
1.4.7.2. Baremul activităților practice
1. Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnic
2. Program de consultații în ambulatoriu: 2 luni/an
3. Activitate de contravizită: 3 zile/săptămâna
4. Gărzi 2/lună
5. Demonstrații clinice: săptămânal
6. Conferința de cateterism: săptămânal
7. Referat informativ: 10 pt. fiecare rezident
8. Conferința anatomo--clinică: lunar
9. Demonstrații de ECG, ECO, Rx.,: zilnic
10. Exerciții de prezentări de cazuri: săptămânal
11. Însușire de tehnici:
- ECG - 1000 (I/E)
- Holter ECG -- 200 (I/E)
- test de efort - 300 (I/E)
- scintigrafie miocardică - 20 (A/I)
- conversia electrică:200A/100P
13. Teste grilă la începutul și sfârșitul capitolelor mari.
1.4.8. STAGIUL DE CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ RECUPERARE
1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1. Factorii de risc cardio--vasculari clasici
2. Factorii de risc în curs de evaluare
3. Riscul global sau absolut
4. Metode noninvazive de evaluare a aterosclerozei subclinice
5. Profilaxia primară a bolilor cardio--vasculare
6. Profilaxia secundară a bolilor cardio--vasculare
7. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute
8. Reabilitarea în insuficiența cardiacă
9. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis
1.4.8.2. Baremul activităților practice
1. Însușirea diverselor protocoale pentru testul de efort
2. Stratificarea riscului cardio--vascular la bolnavii hipertensivi, coronarieni, diabetici, etc.
3. Alcătuirea unui program de antrenament fizic în funcție de grupa de risc.
4. Alcătuirea unui program educațional.
1.4.9. MODULUL DE ECOCARDIOGRAFIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ
1.4.9.1. Tematică (100 ore)
2. Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler
3. Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional; aparatura ecocardiografică
4. Tehnica examenului Doppler spectral și color
5. Examenul ecocardiografic normal
6. Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler
7. Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale
8. Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice
9. Evaluarea ecografică a valvei tricuspide
10. Evaluarea ecografică a protezelor valvulare
11. Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile miocardului
12. Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile pericardului
13. Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică
14. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng
15. Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace
16. Evaluarea ecografică a bolile aortei
17. Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale necianogene și cianogene
18. Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare.
19. Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare.
20. Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.
21. Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stres, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.
22. Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.
23. Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.
24. Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.
1.4.9.2. Barem manevre
- Ecocardiografii și examene Doppler - 350 cazuri (I/E)
- Ecografii transesofagiene - 30 cazuri (A)
CARDIOLOGIE
5 ANI
A. Trunchi comun
MEDICINA INTERNĂ INCLUSIV 3 LUNI AMBULATORIU (I.1) - 8 luni
NEUROLOGIE (I.2) - 2 luni
GASTROENTEROLOGIE (I.3) - 2 luni
ATI (I.4) - 2 luni 1
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.5) - 2 luni
ENDOCRINOLOGIE (I.6) - 2 luni
B. Cardiologie
CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.7) - 15 luni
TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (TIC) (I.8) - 6 luni
ECOCARDIOGRAFIE (I.9) - 6 luni
CARDIOLOGIE INVAZIVĂ (I.10) - 6 luni
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.11) - 3 luni
CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ (I.12) - 3 luni
STAGII OPȚIONALE DE APROFUNDARE (I.13) - 2 1/2 luni
BIOETICĂ (I.14) - 1/2 lună
┌───────┬───────────────────────┬───────┬────────────┬────────────────────────┐
│ANUL I │
ANUL II
│
ANUL │
ANUL IV
│
ANUL V
│
│
│
│
III
│
│
│
├───┬───┼───┬───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┼───┬───┬────┼────┬────┬────┬────┬────┤
│I.7│I.1│I.1│I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.8│I.9│I.10│I.10│I.11│I.12│I.13│I.14│
└───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
1.1. Definiție
Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).
1.2. Durata: 6 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii, în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. Structura stagiilor
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social - administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate și alegerea îndrumătorului.
1.3.1. Chirurgie cardiacă
6 luni
1.3.2. Chirurgie generală
8 luni
1.3.3. Chirurgie toracică
7 luni
1.3.4. A.T.I cardiac
2 luni
1.3.5. Investigații cardiace neinvazive, Imagistică
cord și vase, investigații invazive
3 luni
1.3.6. Proceduri endovasculare
2 luni
1.3.7. Chirurgie vasculară
12 luni
1.3.8. Chirurgie cardiacă
30 luni
1.3.9. Chirurgie experimentală.Cercetare științifică.
1,5 luni
1.3.10. Bioetică
2 săptămâni
TOTAL
6 ani
După absolvirea facultății de medicină, absolventul va efectua 1-2 ani de pregătire de bază și clinică (Masterat) sub supravegherea unui coordonator. Absolventul va dobândi cunoștințe teoretice și practice care să stea la baza deciziei sale de a urma o anumită specialitate.
Pregătirea clinică fundamentală poate include:
- Cunoștințe din științele de bază în contextul practicii chirurgicale (Anatomie, Fiziologie, Farmacologie, Patologie, Microbiologie, Radiologie și Diagnostic)
- Principiile de bază în evaluarea și managementul pacientului care urmează a fi supus unei intervenții chirurgicale
- Evaluarea și tratamentul inițial al unui pacient cu traumatism (de țesuturi moi, cranian, toracic, abdominal, de coloană, vascular, fracturi unice sau multiple, arsuri)
- Principiile de bază ale transplantului de organe și țesuturi
- Etica medicală, aptitudini de comunicare și de analiză a datelor, obligațiile legale ale unui chirurg
I. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
TEMATICĂ cursuri
1. Introducere în chirurgie. Specialități chirurgicale. Specializare. Selecție. Instruire. Formare. Aptitudini (abilitate manuală, coordonare neuro- musculară, modelare în echipă, activitate sub stres, rezistență fizică, etc...)
2. Asepsie - antisepsie, sterilitate în chirurgie
3. Infecții chirurgicale localizate și generalizate. Antibioterapia în chirurgie
4. Abdomenul acut chirurgical
5. Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații.
6. Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite. Cancerul esofagian
7. Stomac - duoden: gastropatii hemoragice, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne
8. Hemoragii digestive - superioare, inferioare
9. Intestin subțire și mezenter: diverticuli, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia mezenterică
10. Apendicita acută
11. Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite, boala Crohn, tumori benigne și maligne.
12. Rect: rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne
13. Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, prolaps rectal, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinența anală.
14. Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne
15. Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută, colecistopatii cronice nelitiazice, colangită, tumori benigne și maligne
16. Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne
17. Icterul mecanic
18. Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei
19. Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale
20. Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragmatice
21. Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă.
Activități practice - chirurgie generală
Tipuri de intervenții (Asistență și/sau prim operator)
1. Tehnici de sutură chirurgicală
2. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului
3. Anastomozele intestinale- Anastomozele gastro intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice.
4. Apendicectomii .................................................... 20
5. Hernii inghinale.................................................... 4
6. Hernii femurale..................................................... 2
7. Hernii ombilicale................................................... 2
8. Eventrații.......................................................... 2
9. Eviscerații......................................................... 2
10. Hernii hiatale..................................................... 1
11. Gastrostomii....................................................... 4
12. Gastro-enteroanastomoze............................................ 3
13. Jejunostomii....................................................... 2
14. Colostomii......................................................... 2
15. Rezecții gastrice.................................................. 3
16. Vagotomii tronculare și selective.................................. 3
17. Splenectomii....................................................... 3
18. Colecistectomii clasice și laparoscopice.......................... 15
19. Derivații biliodigestive........................................... 5
20. Enterectomii segmentare........................................... 15
21. Colectomii segmentare............................................. 15
22. Hemicolectomii..................................................... 5
23. Amputații de rect.(asistare)....................................... 3
24. Rezecții de rect.(asistare)........................................ 2
25. Amputații de gambă................................................. 3
26. Amputații de coapsă................................................ 3
27. Cura hemoroizilor.................................................. 5
II. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
TEMATICĂ cursuri
1. Anatomia, fiziologia, imagistică și explorări funcționale ale pleurei și plămânilor
2. Bolile non-neoplastice a plămânilor
3. Transplantul de plămâni
4. Neoplasme pulmonare
5. Boli congenitale pulmonare
6. Boli ale pleurei
7. Traheea și bronhiile. Anomaliile congenitale ale traheii
8. Peretele toracic
9. Anomaliile peretelui toracic și neoplasmele
10. Traumatismele peretelui toracic
11. Traumatismele traheo-bronșice și pulmonare
12. Diafragmul
13. Traumatismele diafragmului
14. Mediastinul și pericardul
15. Anomaliile congenitale de mediastin
16. Esofagul
17. Chirurgia toracică video-asistată
18. Intervențiile endo-bronșice
Activități practice chirurgie toracică
Proceduri: prim operator sau asistent:
- plămâni, pleură, perete toracic - 50
- mediastin - 5
- esofag - 10
- VATS - 10
- Endoscopii - 40
- Bronhoscopii - 20
- Esofagoscopii - 10
- Mediastinoscopii - 10
- Consultații 50 pacienți
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ
TEMATICĂ cursuri
1. Istoricul chirurgiei vasculare
2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, sistemul aortic inferior, sistemul venos cav superior, sistemul venos inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii
3. Embriologia sistemului circulator; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor
4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare
5. Fiziologia și fiziopatologia circulației
6. Fiziopatologia microcirculației:
a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase)
b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.
c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).
d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).
e. reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.)- autoreglarea.
- microcirculația în: - diabet zaharat, - nefropatii, afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc.
- microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet
- reologia sanguină și microcirculația
- Coagularea intravasculară diseminată
7. Fiziologia circulației arteriale:
a. anatomia funcțională a arterelor
b. presiunea arterială
c. presiunea pulsului
d. reglarea presiunii arteriale
8. Fiziologia circulației venoase:
a. anatomia funcțională a sistemului venos
b. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin - debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.)
c. capacitatea venoasă
d. funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)
e. sistemul venos și debitul cardiac
9. Fiziologia sistemului limfatic:
a. anatomia funcțională a sistemului limfatic
b. rolul circulației limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziția limfei, circulația limfei)
10. Hemodinamica și ateroscleroza
a. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.
b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.
c. Ateroscleroza: etiologie și patogenie
d. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.
e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmul
f. Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.
g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL
h. Fumatul și boala vasculară
11. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, transfuzia.
12. Medicamente utilizate în bolile vasculare
13. Principii de bază în terapia endovasculară.
14. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.
15. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc
16. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.
17. Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular
18. Dezobstrucția arterială și venoasă
19. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice
20. Disecția aortei
21. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuropoplitee, a membrului superior, a piciorului.
22. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament
23. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament
24. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament
25. Sindromul de crosă aortică
26. Insuficiența circulatorie vertebro-bazilară
27. Sindromul de furt arterial sanguin
28. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice; diagnostic, tratament
29. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie.
30. Ischemia critică
31. Piciorul diabetic - diagnostic și tratament
32. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.
33. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.
34. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.
35. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.
36. Limfedemul - procedee de drenaj și exereză
37. Amputațiile
38. Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.
39. Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase
40. Accesul vascular
41. Hipertensiunea portală
42. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:
a)
- Descoperirea arterelor membrelor superioare
b)
- Descoperirea arterelor membrelor inferioare
c)
- Descoperirea venelor membrului superior
d)
- Descoperirea venelor membrului pelvin 43. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar
44. Căile de acces asupra vaselor intra - toracice: toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.
45. Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, intervenții operatorii asociate, fasciotomia.
46. Chirurgia canalului toracic
47. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat
48. Tumorile vasculare
Activități practice (prim operator / asistent)
1. Simpatectomia - 5
2. Embolectomia - 25
3. Suturi vasculare - 25
4. Trombendaterectomie - 10
5. Angioplastia de lărgire cu petec - 5
6. Restabiliri de flux arterial:
- aorto-iliace - 10
- aorto-femural - 10
- femuro-femural - 20
- femuro-popliteu - 20
- extra-anatomice - 10
7. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 10
8. Cura chirurgicală a varicelor - 10
9. Amputații:
- antepicior - 5
- gambă - 5
- coapsă - 5
10. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă - 25
11. By-pass-ul safen in-situ - 2
12. Operații combinate în ischemiile severe - 2
STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ
TEMATICĂ cursuri
1. Introducerea în chirurgia cardiovasculară: profesie, obiective, performanțe, aptitudini și perfecționare, profesionalism, standarde. Perspective în chirurgia cardiovasculară. Istoria chirurgiei cardiace.
2. Bazele științifice ale chirurgiei cardiace. Cercetarea chirurgicală. "Chirurgia cardiacă bazată pe dovezi". Baze de date. Ghiduri / recomandări în chirurgia cadiovasculară și cardiologie.
3. Etica profesională în chirurgia cardiacă. Malpraxis. Elemente medico-legale.
4. Evaluarea și managementul pre- și postoperator al pacientului
5. Echipa chirurgicală și sala de operație - structură și funcție.
6. Asepsia și antisepsia în chirurgia cardiovasculară - infecții, sepsis.
7. Metode și tehnici utilizate în operațiile cardiace: circulația extracorporeală, stopul cardiac indus, protecția miocardică, cardioplegia, perfuzia coronariană.
8. Hemostază, coagulare, transfuzie în chirurgia cardiacă. Management.
9. Embolia pulmonară
10. Circulația extracorporeală. Circulații asistate. ECMO.
11. Bolile valvelor cardiace
12. Bolile arterelor coronare. Anomalii. Boala coronariană ischemică. Revascularizarea miocardului ischemic.
13. Tulburări de ritm cardiac - indicații chirurgicale, tehnici.
14. Bolile aortei: traumatisme, anevrisme, disecție
15. Tumorile cardiace
16. Miocardite, cardiomiopatii, Cardiomiopatie hipertrofică obstructivă
17. Procedurile mini-invazive. Proceduri robotice.
18. Traumatismele cardiace. Traumatismele vaselor mari.
19. Transplantul de cord. Inima artificială.
20. Anomaliile congenitale și dobândite ale pericardului
21. Anomalii cardiace congenitale la diferite vârste: nounăscut, sugar, copilul mic, adolescent, adult, vârstnic.
22. Morfopatologia bolilor congenitale cardiace
23. Fiziopatologia și evaluarea hemodinamică a bolilor congenitale cardiace
24. Cardiopatii congenitale cu "shunt stânga-dreapta"
25. Anomaliile congenitale obstructive
26. Anomaliile congenitale complexe
27. Echipa cardiovasculară "The Heart Team". Evaluarea pacientului. Indicații și momentul operației
28. Tehnici endovasculare și hibride în chirurgia cardiovasculară
29. Urgențe chirurgicale cardiace - stopul cardio-respirator, evenimente acute coronariene, DSV postinfarct, șocul cardiogen, traumatisme cardiovasculare, embolia pulmonară, insuficiența cardiacă acută, disecția acută de aortă, hemoragia.
30. Pregătire pentru prezentarea la examenul de acreditare europeană în specialitatea de chirurgie cardiovasculară.
ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ
┌───────────────────────────────────────────────────────────┬────────┬─────────┐
│
│
PRIM
│
│
│
│OPERATOR│ASISTENTE│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 1. Sternotomii
│ - 100
│
- 100
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 2. Sternorafii
│ - 100
│
- 100
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 3. Recoltarea venei safene interne
│
- 50
│
- 50
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 4. Recoltarea arterei radiale
│
- 50
│
- 50
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 5. Recoltarea arterei mamare interne
│
- 25
│
- 100
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 6. Canularea pentru CEC
│ - 100
│
- 100
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 7. Asistarea ca primul asistent (cu CEC)
│ - 200
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 8. Anastomoze aorto-coronariene
│
- 10
│
- 100
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 9. Decanulări
│
- 100 │
- 100
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 10. Conducere CEC
│
- 50
│
- 50
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 11. By-pass aortocoronarian (supravegheat)
│
- 5
│
- 100
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 12. Înlocuire de valvă aortică (supravegheat)
│
- 5
│
- 50
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 13. Înlocuire de valvă mitrală (supravegheat)
│
- 5
│
- 50
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 14. Off-pump BAC (supravegheat)
│
- 3
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 15. Plastii valvulare (supravegheat)
│
- 2
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 16. Proceduri la nivelul aortei (supravegheat)
│
- 2
│
- 5
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 17. Sternotomii în reintervenții (supravegheat)
│
- 10
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 18. Închidere DSA (supravegheat)
│
- 5
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 19. Secțiune sutură CAP (supravegheat)
│
- 5
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 20. Închidere DSV (supravegheat)
│
- 5
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 21. Coarctație de Ao
│
- 5
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 22. Montare IABP
│
- 10
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 23. Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)
│
- 20
│
- 20
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 24. Canulare și decanulare femurală
│
- 10
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 25. Intervenții pe valva tricuspidă
│
- 5
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 26. Tehnici de ablație chirurgicală
│
- 3
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 27. Tamponadă cardiacă
│
- 5
│
- 10
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 28. ECMO canulare și management
│
- 2
│
- 2
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 29. Plastii de VS (Anevrism VS) (supravegheat)
│
- 1
│
- 5
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ 30. Proceduri diagnostice, intubații, catetere
│
│
│
│
venoase centrale, arteriale, puncție și
│
│
│
│
drenaj toracic și pericardic
│
-150
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ Consultații chirurgie cardiovasculară: 200
│
100
│
100
│
└───────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴─────────┘
MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.aa
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Se recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat.
Volumul activităților practice va fi stabilit de către serviciile respective de specialitate, în legătură cu specificul și volumul de activitate al centrului de pregătire.
Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride (de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) a șa cum se conturează acestea în prezent.
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
DURATA: 6 ANI
STAGII PRACTICE și CURSURI - CONFERINȚĂ
● Chirurgie cardiacă (I.1)
6 luni
● Chirurgie generală (I.2)
8 luni
● Chirurgie toracică (I.3)
7 luni
● A.T.I cardiac (I.4)
2 luni
● Investigații cardiace neinvazive, Imagistică cord și
vase, investigații invazive (I.5)
3 luni
● Proceduri endovasculare (I.6)
2 luni
● Chirurgie vasculară(I.7)
12 luni
● Chirurgie cardiacă(I.8)
30 luni
● Chirurgie experimentală.Cercetare științifică. (I.9)
1,5 luni
● Bioetică(I.10)
2 săptămâni
┌────────┬────────┬───────────────┬────────────────┬─────┬─────┬─────┐
│
│ ANUL I │
ANUL II
│
ANUL III
│ANUL │ANUL │ANUL │
│
│
│
│
│ IV
│ V
│ VI
│
├────────┼────────┼───────────────┼────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│STAGIUL │I.1, I.2│I.2,I.3,I.4,I.5│I.5,I.6,I.10,I.8│ I.7 │ I.8 │ I.8 │
└────────┴────────┴───────────────┴────────────────┴─────┴─────┴─────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE PEDIATRICĂ
DEFINIȚIE
Chirurgia pediatrică este specialitatea, care are ca obiect de studiu patologia chirurgicală a vârstei copilăriei (0 - 16 ani sau elevi ce au depășit vârsta de 16 ani, până la terminarea studiilor), cu excepția patologiei ortopedice, neurochirurgicale și cardiovasculare a copilului.
ORGANIZARE
Specializarea în chirurgie pediatrică se poate obține de absolvenți cu licență, ai facultăților de medicină acreditate, în urma promovării concursului de admitere în rezidențiat, în limita locurilor disponibile pentru această specializare, la un moment dat.
Specializarea în chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică ale universităților de medicină, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a șefului de clinică și a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire și activitatea practică a rezidenților.
Dobândirea și evaluarea cunoștințelor din domeniul științelor fundamentale, trunchiului comun de pregătire pentru toate specialitățile chirurgicale, de către rezidenții de chirurgie pediatrică, se realizează în cadrul catedrelor/disciplinelor respective. Evaluarea cunoștințelor se face la finalul fiecărui an de pregătire sub forma unui test grilă.
Durata stagiului de pregătire (rezidențiat), în vederea obținerii titlului de medic specialist în chirurgie pediatrică este de 5 ani.
ARIA DE CUPRINDERE A DISCIPLINELOR DE STUDIU
Propedeutica:
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe fundamentale din următoarele domenii:
- biochimie
- fiziologie
- embriologie
- anatomie topografică
- histologie
- farmacologie
- patologie generală
Chirurgie Generală
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul pre, intra și postoperator al principalelor afecțiuni chirurgicale ale adultului,
- anatomie patologică
- chirurgie generală
- imagistică
- radioterapie
- anestezie-terapie intensivă
Chirurgie Pediatrică
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe teoretice și practice cu privire la îngrijirea pre și postoperatorie (inclusiv terapie intensivă) și tratamentul chirurgical al maladiilor chirurgicale ale fătului, nou-născutului și copilului,
- chirurgie plastică
- chirurgie neo-natală
- chirurgie toracică
- urologie
- pediatrie generală
- imagistică și radioterapie.
PREGĂTIREA TEORETICĂ - PLAN DE STUDIU (200 ore/an - cursuri, seminarii, prezentări de caz)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (cursuri, seminarii prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 7080% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (logbook), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Anul I
- biochimie
- fiziologie
- embriologie
- anatomie topografică
- histologie
- chirurgie generală
- pediatrie
- chirurgie pediatrică
- statistică medicală
Anul II
- farmacologie
- fiziopatologie
- imunologie
- genetică
- chirurgie generală
- anestezie - terapie intensivă
- imagistică medicală
- neonatologie
- chirurgie pediatrică
Anul III
- anatomie patologică
- chirurgie generală
- pediatrie
- chirurgie pediatrică
- imagistică medicală
Anul IV
- chirurgie generală
- pediatrie - oncologie pediatrică
- chirurgie plastică
- chirurgie toracică
- chirurgie pediatrică
- chirurgie laparoscopică
Anul V
- obstetrică - ginecologie
- urologie
- ortopedie pediatrică
- diagnosticul prenatal al malformațiilor
- neonatologie - terapie intensivă neonatală
- chirurgie prenatală
- chirurgie neonatală
Stagiul practic de chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a șefului de clinică și a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire și activitatea practică a rezidenților.
STRUCTURA STAGIILOR - durata: 5 ani
- pediatrie - 3 luni,
- neonatologie - 1 lună,
- bioetică - 2 săptămâni,
- chirurgie generală - 5 și 1/2 luni,
- chirurgie toracică - 1 lună,
- chirurgie plastică - 1 lună
- chirurgie vasculară - 1 lună
- ortopedie pediatrică - 3 luni
- chirurgie pediatrică - 3 ani și 8 luni.
Titlul de medic specialist în chirurgie pediatrică se obține în urma unui examen final, teoretic (test grilă) și practic (prezentare de caz și probă operatorie), susținut la sfârșitul celor 5 ani de pregătire în fața unei comisii de specialitate. Examenul trebuie să includă și susținerea unei teze de absolvire.
Pentru a putea fi admis la examenul final, rezidentul de chirurgie pediatrică trebuie să facă dovada:
- că a absolvit cursul teoretic,
- că a participat nemijlocit la actele medicale cuprinse în planul de studiu,
- că a efectuat cel puțin 50 de intervenții chirurgicale de mare dificultate (M), dintre care 10% ca prim operator,
- că a efectuat cel puțin 100 de intervenții chirurgicale de medie dificultate (m), dintre care 20% ca prim operator,
- că a efectuat cel puțin 200 de intervenții de mică chirurgie (mc), dintre care 30% ca prim operator,
- că a participat la elaborarea a cel puțin 20 lucrări/studii de specialitate publicate/ prezentate în cadrul unor manifestări științifice acreditate EMC.
CONȚINUTUL STAGIILOR
Chirurgie generală (90 ore)
Tematica prelegerilor
1. Asepsia, antisepsia
2. Șocul
3. Pancreatita acută
4. Colecistita acută
5. Ulcerul gasto-duodenal
6. Esofagita postcustică
7. Hernia inghinală și femurală
8. Varicocelul
9. Elemente de laparoscopie
10. Sutura mecanică
Baremul activităților practice
1. Cura herniei inghinale - 1
2. Cura herniei femurale - 1
3. Rezecția de ileon cu anastomoză - 1
4. Rezecția de colon cu anastomoză - 1
5. Colecistectomie - 1
6. Colostomie - 1
7. Ileostomie - 1
8. Apendicectomie laparoscopică - 3
9. Cura panarițiului - 5
10. Rezecție gastrică - 1
11. Cura varicocelului - 1
Neonatologie
Tematica prelegerilor:
1. Diagnosticul antenatal
2. Urgențe respiratorii neonatale
3. Insuficiență renală la nou-născut
4. Tratamentul durerii la nou-născut
5. Elemente de fiziologie și fiziopatologie ale prematurului
Chirurgie toracică (30 ore)
Tematica prelegerilor:
1. Deformările toracice
2. Tumorile pulmonare
3. Supurațiile pleuro-pulmonare
4. Chistul hidatic pulmonar
5. Tumorile mediastinale
Baremul activităților practice:
1. Puncție pleurală - 5
2. Pleurotomie - 2
3. Decorticare pulmonară - 1
4. Chistotomie cu extragerea membranei proligere - 1
5. Extirpare de tumori pulmonare sau mediastinale - 1
Chirurgie plastică (30 ore)
Tematica prelegerilor:
1. Tratamentul arsurilor
2. Principiile corectării malformațiilor faciale și ale membrelor
3. Principiile neurorafiei și tenorafiei
Baremul activităților practice
1. Pansamente, arsuri - 3
2. Neurorafie - 2
3. Tenorafie - 2
4. Corectare sindactilie - 1
5. Grefa de piele liberă - 1
6. Grefa de piele pediculată - 1
Chirurgie vasculară (30 ore)
Tematica prelegerilor:
1. Arterita
2. Anevrismele
3. Insuficiența arterială periferică
4. Insuficiența venoasă periferică
5. Principiile suturii vasculare
Baremul activităților practice
1. Descoperire de venă periferică - 3
2. Cateterism de venă centrală /periferică - 3
3. Anastomoza vasculară - 2
4. Ligatura canal arterial - 1
Ortopedie pediatrică (50 ore)
Tematica prelegerilor - principii de diagnostic și tratament în:
1. Traumatologie
2. Scolioze
3. Hemo și hidrartroza de genunchi
4. Luxația congenitală de șold
5. Piciorul strâmb congenital
6. Osteomielita acută
7. Artritele acute
Baremul activităților practice:
1. Puncție articulară - 2
2. Incizie-drenaj în osteomielita acută - 1
3. Reducere ortopedică de fracturi de oase lungi și imobilizare în aparat gipsat - 3
4. Osteosinteză fractură diafizară - 1
Bioetică (20 ore curs + 20 ore seminar)
Tematica prelegerilor:
1. Introducere în bioetică:
a. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
b. Contextul apariției bioeticii
c. Definirea bioeticii
d. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
e. Teorii și metode în bioetică
2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii:
a. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
b. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
c. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală, suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
3. Relația medic-pacient
a. Valori ale relației medic-pacient
b. Paternalism versus autonomie
c. Modele ale relației medic-pacient
d. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
4. Relația medic-pacient
a. Consimțământul informat
b. Confidențialitatea în relația medic-pacient
c. Relația medic-pacient minor
d. Acte normative care reglementează relația medic-pacient
5. Greșeli și erori în practica medicală
a. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
b. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
c. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
6. Probleme etice la începutul vieții
a. Libertatea procreației
b. Dileme etice în avort
c. Etica reproducerii umane asistate medical
d. Probleme etice în clonarea reproductivă
7. Probleme etice la finalul vieții
a. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
b. Probleme etice în stările terminale
c. Tratamente inutile în practica medicală
d. Eutanasia și suicidul asistat
e. Îngrijiri paliative
8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
a. Donarea de organe de la cadavru
b. Donarea de organe de la persoana vie
c. Etica acordării de resurse în transplant
9. Probleme etice în genetică și genomică
a. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
b. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
c. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
d. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
e. Terapia genică
f. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
10. Etica cercetării pe subiecți umani.
a. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
b. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecții umani
c. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
d. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
e. Comitetele de etică a cercetării
f. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Tematica seminariilor:
1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor și teoriilor în bioetică.
2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.
a. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
b. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
c. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
a. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
b. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
c. Rolul comunicării în relația medic - pacient
4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
a. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
b. Drepturile pacienților - discutare de cazuri
c. Rolul comitetelor de etică din spitale
5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
a. Delimitarea noțiunii de malpraxis
b. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
c. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
6. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete
7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
10. Discutarea unor probleme etice în cercetarea pe subiecți umani pe baza unor cazuri concrete
Chirurgie pediatrică (700 ore)
Tematica prelegerilor:
1. Despicăturile labio-velo-palatine
2. Fistulele și chisturile congenitale ale gâtului
3. Torticolisul muscular congenital
4. Malformațiile bronho-pulmonare
5. Chistul hidatic pulmonar
6. Supurațiile pleuro-pulmonare
7. Infecțiile mediastinale
8. Arsurile și stenozele cicatriceale ale esofagului
9. Hernia diafragmatică congenitală
10. Hernia hiatală
11. Tumorile mediastinale și pleuro-pulmonare
12. Malformațiile congenitale ale esofagului
13. Cardiospasmul
14. Stenoza hipertrofică de pilor
15. Ocluziile neo-natale
16. Patologia diverticulului Meckel
17. Invaginația intestinală
18. Abdomenul acut
19. Peritonita și ileusul meconial
20. Anomalii de peristaltică intestinală
21. Megacolonul congenital
22. Malformațiile ano-rectale
23. Hemoragiile digestive superioare
24. Hemoragiile digestive inferioare
25. Chistul hidatic hepatic
26. Icterle neo-natale. Malformațiile de căi biliare
27. Traumatismele abdominale
28. Tumorile abdominale ale copilului
29. Omfalocelul și gastroschizisul și alte anomalii ale regiunii ombilicale
30. Patologia canalului peritoneo-vaginal
31. Polipoza recto-colică
32. Hidronefroza
33. Megaureterul
34. Refluxul vezico-ureteral
35. Extrofia de vezică. Epispadias
36. Valvele congenitale ale uretrei posterioare
37. Litiaza urinară
38. Tumorile renale
39. Hipospadias
40. Ambiguitatea genitală
41. Testiculul necoborât
42. Sindromul de scrot acut
43. Torsiunile de anexă
44. Fimoza
45. Hidrocolpos. Hematocolpos
46. Tumorile tractului urinar
47. Tumorile genitale
48. Varicocelul
49. Enurezis
50. Incontinența de urină
Baremul activităților practice
1. Denudare și cateterizare venoasă - m
2. Sutura de plagă superficială -mc
3. Apendicectomie - m
4. Cura herniei inghinale, hidrocelului, chistului de cordon - m
5. Circumcizie - mc
6. Pleurotomie - mc
7. Tenorafie - m
8. Cura chistului sinovial - mc
9. Excizie hemangiom cutanat - m/M
10. Corectare torticolis muscular - m
11. Traheostomie - m
12. Gastrostomie - m/M
13. Pilorotomie extramucoasă - m
14. Cistostomie - m
15. Orhiopexie - m/M
16. Nefrostomie - M
17. Ureterostomie - M
18. Plastie cutanată cu grefă de piele liberă -m
19. Neurorafie - M
20. Excizia de fistule și chiste ale gâtului - m
21. Ileostomie - M
22. Colostomie - M
23. Splenectomie - M
24. Hepatorafie - M
25. Cura omfalocelului - M
26. Cura herniei ombilicale - m
27. Cura varicocelului - m
28. Rezecție intestinală cu anastomoză - m
29. Cura hipospadias-ului - M
30. Biopsie ganglion periferic - m
31. Corectare despicătura labio-velo-palatină - M
32. Pieloureteroplastie - M
33. Pielolitotomie - M
34. Ureterolitotomie - M
35. Cistolitotomie - m
36. Reimplantare uretero-vezicală - m
37. Extirparea teratomului sacrococcigian - M
38. Chistotomie cu extragerea membranei proligere - M
39. Lobectomie - M
40. Esofagostomie - m/M
41. Anastomoza esofagiană în atrezie esofagiană - M
42. Fundoplicatura Nissen - M
43. Corectare malformație ano-rectală joasă - M
44. Corectare malformație ano-rectală înaltă - M
CHIRURGIE PEDIATRICĂ
5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
- pediatrie
- 3 luni
(1)
- neonatologie
- 1 lună
(2)
- bioetică
- 2 săptămâni
(3)
- chirurgie generală
- 5 și 1/2 luni
(4)
- chirurgie toracică
- 1 lună
(5)
- chirurgie plastică
- 1 lună
(6)
- chirurgie vasculară
- 1 lună
(7)
- ortopedie pediatrică
- 3 luni
(8)
- chirurgie pediatrică
- 3 ani și 8 luni
(9)
┌────────┬──────────────────┬─────────┬─────┬─────┬─────┐
│
│
ANUL I
│ ANUL II │ANUL │ANUL │ANUL │
│
│
│
│ III │ IV
│
V
│
├────────┼──────────────────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│STAGIUL │ 1, 2, 3, 4, 5, 6 │ 7, 8, 9 │
9
│
9
│
9
│
└────────┴──────────────────┴─────────┴─────┴─────┴─────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
1.1 DEFINIȚIE:
Specialitatea care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al arsurilor, electrocuțiilor, traumatismelor însoțite de distrugeri de părți moi, ale mâinilor traumatizate (leziuni tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase), al tumorilor de suprafață, al malformațiilor congenitale și al unor suferințe estetice. Este o specialitate interdisciplinară ce se ocupă cu repararea diformităților, corectarea deficiențelor funcționale și modificarea aparențelor. Chirurgia plastică restaurează și ameliorează forma în scopul obținerii unei îmbunătățiri a aspectului și aproprierii de cel normal. Chirurgia plastică folosește în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate și tehnici caracteristice (transferare și transplantare tisulară), dintre care unele microchirurgicale.
1.2 DURATA: 5 ani
1.3 STRUCTURA STAGIILOR
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.3.1 Chirurgie Generală
6 luni
1.3.2 Ortopedie și traumatologie
2 luni
1.3.3 O.R.L.
1 lună
1.3.3 Chirurgie OMF
1 lună
1.3.4 Recuperare
1 lună
1.3.5 Dermatologie
1 lună
1.3.6 Chirurgie vasculară periferică
1 lună
1.3.7 Ginecologie
1 lună
1.3.8 Urologie
1 lună
1.3.9 Anestezie și terapie intensivă
1 lună
1.3.10 Oftalmologie
1 lună
1.3.11 Medicină legală
1/2 lună
1.3.12 Bioetică
1/2 lună
1.3.13 Chirurgie plastică și microchirurgie
reconstructivă
42 luni (3 ani
6 luni)
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
1.4 CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 6 luni
1.4.1.1 Tematica lecțiilor conferință (130 ore)
1. Patologia chirurgicală a stomacului, transplantul de epiplon, gastrostomia
2. Patologia chirurgicală a intestinului subțire
3. Patologia chirurgicală a colonului și apendicelui, colostomia, reconstrucția sfincterului anal
4. Patologia chirurgicală a ficatului și căilor biliare
5. Patologia chirurgicală a pancreasului
6. Patologia chirurgicală ano-perianală
7. Abdomenul acut chirurgical
8. Hemoragiile digestive
9. Defecte parietale abdominale
10. Traumatismele toracice
11. Traumatismele cranio-cerebrale
12. Politraumatismele
1.4.1.2 Baremul activităților practice
Număr de proceduri
1. Tușeu vaginal, tușeu rectal: 50
2. Cateterism venos (humerală, subclaviculară, jugulară, safenă): 5
3. Montarea unei perfuzii: 30
4. Paracenteza: 10
5. Toracocenteza: 10
6. Debridări, sutura plăgilor: 50
1.4.2 STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - 2 luni
1.4.2.1 Tematica lecțiilor conferință (30 ore)
1. Traumatismele părților moi extra scheletice
2. Fracturi, luxații ale membrelor
3. Fracturi ale coloanei vertrebrale, bazinului
4. Amputațiile coapsei
5. Amputațiile gambei
6. Politraumatismele
7. Tratamentul întârzietor de consolidare și al pseudartrozelor
8. Malformațiile congenitale ale membrelor
1.4.2.2 Baremul activităților practice
1. Reducerea luxațiilor: 10
2. Reducerea fracturilor și imobilizare în aparat gipsat: 25
3. Montarea extensiei continue transscheletice (supracondiliană, transcalcaneană): 5
1.4.3 STAGIUL DE ORL - 1 lună
1.4.3.1 Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Traumatismele nasului
2. Traumatismele pavilionului auricular
3. Reconstrucția de nas
4. Reconstrucția pavilionului auricular
5. Fracturile oaselor nazale
6. Tumori ale părților moi ale nasului și pavilionului auricular
7. Rinocorecția
1.4.3.2 Baremul activităților practice
1. Tratamentul epistaxisului: 10
2. Anestezii pentru intervenții chirurgicale pe nas: 10
3. Reducerea fracturilor oaselor nasului: 10
4. Traheostomii: 5
1.4.4 STAGIUL DE CHIRURGIE ORO-MAXILO FACIALĂ - 1 lună
1.4.4.1 Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Traumatismele părților moi ale feței
2. Traumatismele scheletului facial
3. Malformații congenitale labiopalatine
4. Tumorile de suprafață - la nivelul feței
5. Malformațiile congenitale ale mandibulei
1.4.4.2 Baremul activităților practice:
1. Reducerea și imobilizarea fracturilor de mandibulă: 5
2. Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigonă: 5
3. Cateterizarea canalului Stenon: 5
4. Cura chirurgicală a despicăturilor labiale: 2
5. Cura chirurgicală a prognatismului și micrognației: 2
6. Anestezii loco regionale în chirurgia maxilo - facială: 10
1.4.5 STAGIUL DE RECUPERARE - 1 lună (20 ore)
1.4.6 STAGIUL DE DERMATOLOGIE - 1 lună (20 ore)
1.4.7 STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ - 1 lună (20 ore)
1.4.8 STAGIUL DE GINECOLOGIE - 1 lună (20 ore)
1.4.9 STAGIUL DE UROLOGIE - 1 lună (20 ore)
1.4.10 STAGIUL DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ - 1 lună (20 ore)
1. Aspirație, spălătura gastrică: 15
2. Anestezia locală: 50
3. Anestezie axilară
4. Rahianestezia: 20
5. Resuscitarea cardiorespiratorie: 15
6. Montare cateter venos
7. Montare perfuzie
1.4.11 STAGIUL DE OFTALMOLOGIE - 1 lună
1.4.11.1 Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Arsurile corneo-conjunctivale
2. Arsurile palpebrale
3. Traumatismele pleoapelor
4. Reconstrucțiile pleoapelor
5. Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimale
1.4.11.2 Baremul activităților practice
1. Tarsorafii: 5
2. Cateterizarea canalelor lacrimale: 10
3. Enucleerea globului ocular: 5
4. Blefaroplastii: 5
5. Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării: 5
1.4.12 STAGIUL DE MEDICINĂ LEGALĂ - 1/2 lună (20 ore)
1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ - 1/2 lună
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic - pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic - pacient
3. Relația medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
4. Proprietatea intelectuală
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.4.14 STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ - 2 ani 6 luni
1.4.14.1 Primul an de pregătire în specialitate
Introducere în chirurgia plastică
Istoria chirurgiei plastice
Biologia injuriei și reparării
Cicatrizarea normală și patologică
Tehnici elementare de microchirurgie
Microchirurgia nervilor periferici
Structura nervului periferic
Morfologia și fiziopatologia nervului periferic posttraumatic
Clinica leziunilor posttraumatice de nerv periferic
Diagnosticul de leziune posttraumatică a nervului periferic
Reconstrucția nervilor periferici - principiile reconstrucției
Indicațiile reconstrucției nervilor periferici
Factorii care influențează reconstrucția nervilor periferici
Tehnicile de reconstrucție a nervilor periferici
Tratamentul asociat microchirurgiei nervilor periferici
Evaluarea rezultatelor în microchirurgia nervilor periferici
Concluzii în microchirurgia nervilor periferici
Anastomoze vasculare microchirurgicale
Complicații
Arsuri
Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)
Particularitățile clinice, evolutive și terapeutice ale arsurilor în funcție de etiologie și localizare
Chirurgia arsului
Sechelele cicatriceale postcombustionale (geneză, prevenire, tratamente chirurgicale)
Arsuri asociate cu traumatisme
Chirurgia reconstructivă a degerăturilor
Degerături (fiziopatologie, clinică, tratament)
Particularitățile clinice, evolutive și terapeutice ale degerăturilor
Chirurgia plastică generală
Principii și tehnici de chirurgie plastică
Sutura
Grefele de piele
Lambouri dermograsoase pe circulație întâmplătoare: plate,cilindrice, lambouri triunghiulare încrucișate
Lambouri dermogrăsoase pe axiale
Lambouri fasciocutane
Lambouri musculare și musculocutane
Tematica lecțiilor conferință
1. Biologia injuriei și reparării: 2
2. Cicatrizarea normală și patologică. Principii și tehnici de chirurgie plastică: 2
3. Sutura: 1
4. Grefele de piele: 3
5. Lambouri dermogrăsoase pe circulație întâmplătoare: plate, cilindrice, lambouri triunghiulare încrucișate: 4
6. Lambouri dermogrăsoase pe axiale: 4
7. Lambouri fasciocutane: 4
8. Lambouri musculare și musculocutane: 4
9. Grefele compozite: 2
10. Principiile transplanturilor osoase: 1
11. Principiile transplanturilor grefelor tendinoase: 1
12. Principiile transplanturilor grefelor nervoase: 1
13. Principiile transplanturilor grefelor cartilaginoase: 1
14. Biomateriale (implantele): 2
15. Expansiunea tisulară:1
16. Tehnici microchirurgicale vasculare și nervoase: 2
Baremul activităților practice
1. T.C.P în arsuri: 50
2. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției: 100
3. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate: 25
4. Incizii de decompresiune, incizii de circumvolare: 50
5. Grefarea plăgilor granulare: 50
6. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale: 20
7. T.C.P a plăgilor la mână: 50
8. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 30
9. Acoperirea bonturilor de amputație digitale cu lambouri: 20
10. Plastii pediculate: 10
11. Osteosinteza oaselor fracturate la mână: 25
12. Tenorafii (tendoane extensoare, tendoane flexoare): 25
13. Suturi de magistrale vasculare: 5
14. Neurorafii: 5
15. Anestezii regionale 50
1.4.14.2 Al doilea an de pregătire în specialitate
Tematica lecțiilor conferință
1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament): 4
1. Particularitățile clinice, evolutive și terapeutice ale arsurilor în funcție de etiologie și localizare: 4
2. Chirurgia arsului:4
3. Sechelele cicatriceale postcombustionale (geneză, prevenire, tratamente chirurgicale): 4
4. Arsuri asociate cu traumatisme: 2
5. Traumatismele membrelor însoțite de distrugeri ale părților moi: 4
6. Mâna traumatizată (leziuni de părți moi, musculo- tendinoase, vasculo-nervoase, scheletice), amputații: 16
7. Anestezia în chirurgia mâinii: 2
8. Infecții chirurgicale, infecții acute extensive, infecțiile mâinii: 8
9. Managementul în traumatologie: 4
Baremul activităților practice
1. Rezecții artroplastice ale articulațiilor degetelor: 5
2. Implante articulare: 3
3. Transferuri tendinoase: 5
4. Tenoplastii
5. Tenoliza: 5
6. Neuroliza: 5
7. Transpoziții de degete: 1
8. Intervenții paleative în paralizia de nerv median: 3
9. Intervenții paleative în paralizia de nerv ulnar: 3
10. Intervenții paleative în paralizia de nerv radial: 3
11. Cura chirurgicală a maladiei Dupuytren: 3
12. Cura chirurgicală a maladiei Volkmann: 3
13. Cura chirurgicală a sindactiliei: 5
14. Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate: 10
15. Lambouri cutanogrăsoase de la distanță: 5
16. Lambouri fasciocutane: 3
17. Lambouri musculare și miocutane: 1
18. Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului: 1
19. Reconstrucția de penis: 1
20. Reconstrucția de vagin: 1
1.4.14.3. Al treilea an de pregătire în specialitate (6 luni)
Tematica lecțiilor conferință
1. Chirurgia reconstructivă a sechelelor mâinii. Intervenții paleative în paraliziile mâinii: 4
2. Refacerea prehensiunii: 4
3. Malformațiile congenitale ale mâinii: 4
4. Maladia Dupuytren: 4
5. Boala Volkmann: 4
6. Tumorile de suprafață și chirurgie plastică: 4
7. Traumatismele organelor genitale externe: 4
8. Chirurgia reconstructivă a organelor genitale externe: 4
9. Malformațiile congenitale ale organelor genitale externe: 4
10. Transsexualismul, intersexualitatea: 4
11. Chirurgia reconstructivă a degerăturilor: 4
Baremul activităților practice
1. Rezecții artroplastice ale articulațiilor degetelor: 5
1. Implante articulare: 3
2. Transferuri tendinoase: 5
3. Tenoplastii: 10
4. Tenoliza: 5
5. Neuroliza: 5
6. Transpoziții de degete: 1
7. Intervenții paleative în paralizia de nerv median: 3
8. Intervenții paleative în paralizia de nerv ulnar: 3
9. Intervenții paleative în paralizia de nerv radial: 3
10. Cura chirurgicală a maladiei Dupuytren: 3
11. Cura chirurgicală a maladiei Volkmann: 3
12. Cura chirurgicală a sindactiliei: 5
13. Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate: 10
14. Lambouri cutanogrăsoase de la distanță: 5
15. Lambouri fasciocutanate: 3
16. Lambouri musculare și miocutanate: 1
17. Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului: 1
18. Reconstrucția de penis: 1
19. Reconstrucția de vagin: 1
1.4.15. STAGIUL DE MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - 12 LUNI
Tematica lecțiilor conferința
1. Concepția Microchirurgiei Reconstructive
2. Istoric
3. Microchirurgia nervilor periferici
3.1 Structura nervului periferic
3.2 Morfologia și fiziopatologia nervului periferic posttraumatic
3.3 Clinica leziunilor posttraumatice de nerv periferic
3.4 Diagnosticul de leziune posttraumatică a nervului periferic
3.5 Reconstrucția nervilor periferici - principiile reconstrucției
3.6 Indicațiile reconstrucției nervilor periferici
3.7 Factorii care influențează reconstrucția nervilor periferici
3.8 Tehnicile de reconstrucție a nervilor periferici
3.9 Tratamentul asociat microchirurgiei nervilor periferici
3.10 Evaluarea rezultatelor în microchiriurgia nervilor periferici
3.11 Concluziile în microchirurgia nervilor periferici
3.12 Operațiile paleative
4. Microchirurgia paraliziilor posttraumatice de plex brahial
4.1 Morfologia și fiziopatologia leziunilor posttraumatice de plex brahial
4.2 Microanatomia cantitativă a plexului brahial
4.3 Clinica leziunilor posttraumatice de plex brahial
4.4 Diagnosticul de leziune posttraumatică a plexului brahial
4.5 Principiile reconstrucției microchirurgiei leziunilor posttraumatice de plex brahial
4.6 Indicațiile reconstrucțiilor în leziunile posttraumatice de plex brahial
4.7 Factorii care influențează reconstrucția leziunilor posttraumatice de plex brahial
4.8 Tehnicile reconstrucției leziunilor posttraumatice de plex brahial
4.9 Tratamentul asociat microchirurgiei plexului brahial
4.10 Evaluarea rezultatelor în microchirurgia plexului brahial
4.11 Concluziile în microchirurgia plexului brahial
4.12 Operații paleative în paraliziile posttraumatice de plex brahial
5. Microchirurgia reconstructivă a replantărilor de segment de membru
5.1 Definiție, epidemiologie replantare - revascularizare
5.2 Patogenie, etiologie pe regiuni
5.3 Simptomatologie, diagnostic
5.4 Investigații paraclinice
5.5 Evoluție, prognostic
5.6 Indicații, contraindicații
5.7 Anastomoze vasculare microchirurgicale
5.8 Complicații
5.9 Evaluarea rezultatelor
5.10 Concluzii la microchirurgia reconstructivă a replantărilor, revascularizărilor
6. Aplicațiile clinice ale lambourilor compuse. Microchirurgia reconstructivă a transferului liber microchirurgical
6.1 Concepția generală
6.2 Principiile selecției lambourilor compuse în reconstrucții
6.3 Anatomia lambourilor compuse
6.4 Indicații pe regiuni anatomice
6.5 Transferul liber microchirurgical cutan, muscular, musculo-cutan, fascio-cutan, fascial, musculo-osteo-cutan, osteo-cutan, osos deget de la picior la mână
6.6 Complicațiile posibile
6.7 Evaluarea rezultatelor
6.8 Concluzii la reconstrucția prin lambouri compuse
7. Microchirurgia în patologia generală
7.1 Microchirugia sterilității feminine
7.2 Microchirurgia sterilității masculine
7.3 Microchirurgia fistulelor arteriovenoase
7.4 Microchirurgia revascularizării inimii
7.5 Microchirurgia limfedemului
7.6 Microchirurgia reconstrucției esofagului
7.7. Microchirurgia transplantului de organ
8. Urgența în microchirurgia reconstructivă
Baremul activităților practice
1. Microchirurgia nervilor periferici
2. Microchirurgia paraliziilor posttraumatice de plex brahial
3. Microchirurgia reconstructivă a replantărilor de segment de membru
4. Aplicațiile clinice ale lambourilor compuse. Microchirurgia reconstructivă a transferului liber microchirurgical
Chirurgia Estetică
Paralizia facială
Reconstrucția peretelui toracic și abdominal prin metode ale chirurgiei plastice
Hemiatrofia facială
Chirurgia reconstructivă a nasului
Chirurgia reconstructivă a urechii
Chirurgia reconstructivă a buzelor
Chirurgia reconstructivă a pleoapelor
Elemente de chirurgie estetică facială
Elemente de chirurgie estetică a sânului
Elemente de chirurgie estetică a siluetei
Chirurgia calviției
CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
- CHIRURGIE GENERALĂ (I.1)
6 LUNI
- ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (I.2)
2 LUNI
- O.R.L. (I.3)
1 LUNĂ
- CHIRURGIE OMF (I.4)
1 LUNĂ
- RECUPERARE (I.5)
1 LUNĂ
- DERMATOLOGIE (I.6)
1 LUNĂ
- CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ (I.7)
1 LUNĂ
- GINECOLOGIE (I.8)
1 LUNĂ
- UROLOGIE (I.9)
1 LUNĂ
- ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ (I.10)
1 LUNĂ
- OFTALMOLOGIE (I.11)
1 LUNĂ
- MEDICINĂ LEGALĂ (I.12)
1/2 LUNĂ
- BIOETICĂ (I.13)
1/2 LUNĂ
- STAGIU ȘI CURS DE CHIRURGIE PLASTICĂ (II.1)
2 ani și 6 luni
- MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (II.2)
1 an
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE TORACICĂ
1.1. DEFINIȚIE
Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, mediastinului, pericardului, esofagului, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și toracoabdominală.
1.2. DURATA 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR
A. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
B. Stagiul de chirurgie generală: 1 an
În perioada anului de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente.
C. Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani
În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de:
1. Chirurgie cardiovasculară: 3 luni
2. Endoscopie bronșică: 3 luni
3. Imagistică toracică (Rx., CT, MRI): 1 lună
4. Explorări funcționale respiratorii speciale: 2 luni
5. Bioetică - 2 săptămâni
La sfârșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca primoperator și/sau prim asistent, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice.
1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1 Stagiul de Chirurgie Toracică
1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (650 ore)
1. Anatomia chirurgicală a plămânului stâng
2. Anatomia chirurgicală a plămânului drept
3. Anatomia chirurgicală a mediastinului
4. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic
5. Anatomia chirurgicală a cavității pleurale
6. Anatomia chirurgicală a traheei
7. Anatomia chirurgicală a esofagului
8. Anatomia chirurgicală a cavității pericardice
9. Anatomia chirurgicală a diafragmului
10. Anatomia chirurgicală a tiroidei
11. Fiziologia și fiziopatologia respirației
12. Sindromul de detresă respiratorie a adultului (ARDS)
13. Tromboembolismul pulmonar (diagnostic, tratament)
14. Hemoptizia
15. Evaluarea preoperatorie a pacientului chirurgical toracic
16. Elemente de anesteziologie în chirurgia toracică
17. Malformațiile congenitale ale peretelui toracic
18. Infecțiile peretelui toracic
19. Tumorile primare și secundare ale peretelui toracic
20. Pneumotoraxul spontan
21. Pleureziile purulente nespecifice (netuberculoase)
22. Pleureziile specifice (tuberculoase)
23. Tumorile pleurale primitive și secundare
24. Chilotoraxul
25. Malformațiile congenitale traheo-bronho-pulmonare
26. Micozele pulmonare
27. Mediastinitele acute și cronice.
28. Tumorile și chisturile mediastinale.
29. Pseudotumorile mediastinului.
30. Miastenia: indicație chirurgicală, moment operator.
31. Gușile cervicomediastinale.
32. Pericarditele acute
33. Pericarditele cronice
34. Stenozele traheale postintubație
35. Tumorile traheale benigne și maligne
36. Cancerul esofagian
37. Tumorile benigne esofagiene
38. Stenoza esofagiană postcaustică
39. Tulburările de motilitate esofagiană
40. Esofagul Barrett
41. Diverticulii esofagieni
42. Fistulele eso-traheale și eso-bronșice
43. Herniile hiatale
44. Chisturile și tumorile diafragmului
45. Herniile diafragmatice congenitale și dobândite
46. Sindromul de venă cavă superioară
47. Cancerul bronhopulmonar - etiologie și patogenie
48. Cancerul bronhopulmonar - anatomie patologică.
- aspecte macroscopice și de topografie în cancerul bronhopulmonar;
- histogeneza;
- leziuni preneoplazice;
- clasificarea histologică;
- caracteristici microscopice;
- metastazarea cancerului bronhopulmonar (extensia directă, metastazarea limfatică, metastazarea hematogenă);
49. Cancerul bronhopulmonar - diagnostic clinic.
- date generale;
- simptome și semne toracice;
- simptome și semne extratoracice nemetastatice (sindroamele paraneoplazice);
- simptome și semne extratoracice metastatice;
- simptome și semne generale nespecifice;
- semne fizice
50. Cancerul bronhopulmonar - evaluare imagistică
51. Cancerul bronhopulmonar - metode invazive de diagnostic
52. Cancerul bronhopulmonar - stadializare
53. Cancerul bronhopulmonar NSCLC - tratament chirurgical
54. Cancerul bronhopulmonar avansat- definiția conceptului, posibilități terapeutice actuale.
55. Chirurgia SCLC.
56. Cancerul bronhopulmonar: terapie non-chirurgicală.
57. Nodulul pulmonar solitar
58. Tumorile carcinoide bronhopulmonare
59. Chirurgia metastazelor pulmonare.
60. Chistul hidatic pulmonar
61. Supurațiile bronhopulmonare
62. Bronșiectaziile
63. Elemente de chirurgie de graniță cervico-toracică
64. Elemente de chirurgie de graniță toraco-abdominală
65. Chirurgia tuberculozei
- etiologia bolii tuberculoase
- bacilul Koch și micobacteriile atipice
- factori de cronicizare a bolii tuberculoase:
i. factori de ordin general;
ii. factori locali;
iii. factori biologici;
iv. factori sociali, economici și psihologici
- clasificarea bolnavilor cu tuberculoză cronică
- criterii de operabilitate în tuberculoză:
criteriul funcțional;
criteriul bacteriologic și lezional;
criteriul biologic;
criteriul tehnico-anesteziologic
alegerea momentului intervenției chirurgicale;
- sindroamele posttuberculoase (SPT):
definiție;
generalități;
clasificarea SPT pe criterii anatomo-patologice și funcționale;
indicațiile tratamentului chirurgical în SPT;
contraindicațiile tratamentului chirurgical al SPT;
- tehnici chirurgicale:
rezecțiile pulmonare;
toracoplastiile, particularități
66. Transplantul pulmonar
67. Sindromul de apertură toracică superioară
68. Complicațiile postoperatorii în chirurgia toracică
1.4.1.2. Baremul activităților practice(efectuate, asistate)
1. Pleurotomia minimă.
2. Pleurotomia cu rezecție de coastă
3. Chirurgia toracoscopică: generalități, posibilități și limite
4. Mediastinoscopia
5. Traheostomia
6. Toracotomia axilară.
7. Toracotomia anterolaterală.
8. Toracotomia posterolaterală.
9. Toracofrenolaparotomia.
10. Sternotomia
11. Căi particulare de acces în cavitatea toracică
12. Toracoplastia superioară clasică.
13. Toracopleuroplastia.
14. Decorticarea pleuropulmonară
15. Pneumonectomia dreaptă.
16. Pneumonectomia stângă.
17. Pleuropneumonectomia dreaptă.
18. Pleuropneumonectomia stângă.
19. Lobectomia superioară dreaptă.
20. Lobectomia medie.
21. Lobectomia inferioară dreaptă.
22. Lobectomia superioară stângă.
23. Lobectomia inferioară stângă.
24. Bilobectomia inferioară.
25. Bilobectomia superioară.
26. Culmenectomia.
27. Lingulectomia tipică.
28. Rezecția pulmonară atipică (nonanatomică).
29. Rezecția segmentului Fowler drept.
30. Rezecția segmentului Fowler stâng.
31. Rezecția piramidei bazale drepte.
32. Rezecția piramidei bazale stângi.
33. Rezecții combinate în plămânul drept.
34. Rezecții combinate în plămânul stâng.
35. Rezecții asociate în plămânul drept.
36. Rezecții asociate în plămânul stâng.
37. Tehnici de sutură a bontului bronșic.
38. Procedee chirurgicale de rezecție traheală.
39. Procedee chirurgicale de bronho-anastomoză.
40. Procedee chirurgicale de bronhoplastie (wedge bronchial resection).
41. Suturile parenchimului pulmonar.
42. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar.
43. Procedee chirurgicale în deformațiile de perete toracic.
44. Rezecția costală.
45. Parietectomia toracică pentru leziuni maligne și procedee plastice de reconstrucție parietală.
46. Rezecția parțială și totală de stern, procedee plastice de reconstrucție.
47. Procedee chirurgicale în voletele toracice.
48. Timectomia.
49. Esomiotomia extramucoasa pe cale toracică.
50. Diverticulectomia esofagiană.
51. Pericardectomia - procedee de reconstrucție pericardică.
52. Fereastra pericardo-pleurală.
53. Fereastra pericardo-peritoneală.
54. Drenajul subxifoidian al cavității pericardice.
55. Frenorafii, frenoplicaturi și frenoplastii.
56. Rezecția mușchiului diafragm.
57. Reinserția înaltă a diafragmului.
58. Procedee chirurgicale în herniile hiatale.
59. Procedee de sutură vasculară.
60. Sutura plăgilor cardiace.
61. Procedee de drenaj în chirurgia toracică.
62. Procedee chirurgicale în sindromul de apertură toracică (rezecția coastei cervicale, rezecția coastei I).
63. Procedee chirurgicale în emfizemul pulmonar (chirurgia reducție volumică)
64. Chirurgia toracică video-asistată în maladiile pulmonare.
65. Chirurgia toracică video-asistată în maladiile pleurale.
66. Chirurgia toracică video-asistată în patologia mediastinală.
67. Chirurgia toracică video-asistată în patologia paricardică.
68. Chirurgia toracică video-asistată în patologia esofagiană.
69. Sutura mecanică în chirurgia toracică.
1.4.2. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 1 an
1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
1. Traumatismele toraco-abdominale.
2. Traumatismele abdominale.
a. Traumatismele abdominale închise.
b. Traumatismele abdominale deschise.
3. Chirurgia de graniță toraco-abdominală.
a. Chistul hidatic cu evoluție toracică.
b. Fistulele biliobronșice.
c. Herniile diafragmatice.
d. Congenitale.
e. Dobândite: posttraumatice, retrocostoxifoidiene, Bochdalek.
f. Herniile hiatale.
g. Abcesul subfrenic.
h. Sindromul Chilaiditi.
i. Tulburările de motilitate esofagiană.
j. Boala de reflux gastroesofagian.
k. Cancerul polului superior gastric.
4. Chirurgia esofagului.
a. Stenozele esofagului (benigne, maligne).
b. Ulcerul esofagian.
c. Diverticulul esofagian.
d. Fistule esobronșice, esotraheale.
e. Traumatismele esofagului.
5. Urgențele chirurgicale abdominale.
a. Peritonitele generalizate și localizate (abcese).
b. Ocluziile intestinale: dinamice și mecanice.
c. Hemoragia digestivă superioară.
d. Infarctul enteromezenteric.
e. Pancreatita acută.
f. Colecistita acută.
g. Apendicita acută.
h. Hernia inghinală și femurală strangulată.
i. Torsiunea de organ.
j. Hemoperitoneul acut.
1.4.2.2. Baremul activităților practice
Intervențiile chirurgicale efectuate ca prim-operator și/sau prim asistent trebuie să cuprindă:
1. Gastrostomia
2. Splenectomia
3. Sutura hepatică
4. Sutura gastrică
5. Enterorafia
6. Enterectomia segmentară
7. Colorafia
8. Colostomia temporară
1.4.3. STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ - 3 luni
1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1. Anatomia inimii și pericardului.
2. Anatomia sistemului aortic.
3. Hemoragia și hemostaza.
4. Șocul hemoragic (fiziologie și tratament).
5. Hemopericardul și tamponada cardiacă.
6. Pericardita constrictivă.
7. Coarctația de aortă.
8. Canalul arterial permeabil.
9. Anevrismele de aortă.
10. Embolia pulmonară (cauze, fiziopatologie, diagnostic, tratament).
11. Traumatismele inimii și a vaselor mari.
12. Traumatismele vasculare periferice.
13. Sindromul de ischemie periferică.
1.4.3.2. Baremul activităților practice
1. Abordul chirurgical al crosei aortice și ramurilor.
2. Abordul chirurgical al aortei toracice.
6. Suturile vasculare.
7. Sutura plăgilor inimii.
8. Tehnica pericardectomiei.
10. Tehnica masajului cardiac intern.
11. Defribrilarea electrică a inimii prin toracotomie, pericardotomie.
12. Ligatura canalului arterial.
14. Tehnica embolectomiei arteriale.
15. Tehnica tromboendarterectomiei arteriale.
18. Simpatectomia toracică.
20. Simpatectomia periarterială.
22. Tehnica rezecției coastei cervicale.
23. Scalenotomia anterioară.
1.4.4. STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONȘICĂ - 3 luni
1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
- istoricul bronhoscopiei
noțiuni de anatomie, morfologie și fiziologie a arborelui traheo-bronșic
topografia normală și patologică congenitală a arborelui traheo-bronșic cu nomenclatura bronhială lobară și segmentară, în dreapta și stânga
anestezia în bronhologie:
● anestezia locală
● anestezia generală
● anestezii potențate
> date teoretice și aplicarea lor în practică
- instrumentar bronhoscopic
- bronhoscop rigid, sistem optic și de transmitere a luminii, tip adult, tip copil
- bronhoscoape - tipuri
- videoscopia endobronșică, adaptarea camerei
- metode de sterilizare a fibrobronhoscoapelor și a accesoriilor; stocajul lor
1.4.4.2. Baremul activităților practice
- tehnica bronhoscopiei rigide, însușirea metodei la copii și adulți
- tehnica fibrobronhoscopică - căi de realizare: calea oro-faringo-laringiană, calea nazală, intubare pe canula traheală sau pe sonda de intubație
- complicațiile bronhoscopiei flexibile și a celei rigide
Semiologia normală la endoscopia traheobronșică: mucoasa bronșică, calibrul căilor aeriene, statica bronșică
Semiologia endoscopică patologică
- inflamația bronșică
- hipersecreția bronșică
- modificările de colorație, grosime ale mucoasei, secreții bronșice; reactivitatea bronșică, sensibilitatea tusigenă
- modificările de statică; obstrucțiile traheale, bronșice; natura, forma proceselor obstructive; modificările dinamice
- corelații între modificările endoscopice și cele radiologice, clinice, funcționale
Metode de recoltare bronhoscopică
- aspiratul bronșic: condiții de realizare, "aspiratul bronșic protejat"
- biopsia endobronșică directă; instrumentar
- puncția bioptică ganglionară transbronșică (PBTG)
- puncția bioptică transbronșică pulmonară (PBTP)
- biopsia pulmonară transbronșică (BPTB)
- bronhoscopia și biopsia dirijate periferic sub fluoroscopie
- brosajul bronșic (BB)
- lavajul bronhoalveolar (LBA)
Aplicații terapeutice bronhologice
- procedee de dezobstrucție bronșică, aspirarea secrețiilor în procesele supurative
- LBA terapeutic: în fibroza chistică, proteinoze, alveolite, SIDA, etc.
- extragerea corpilor străini (tehnici, conduită terapeutică)
- terapia dezobstructivă cu pense prin bronhoscopia rigidă (în procesele tumorale, stenoze) în absența tehnicii laser
- laser, crioterapie, terapia cu înaltă frecvență în patologia obstructivă traheobronșică și în stenozele traheo-bronșice iatrogene, etc.
- tehnici de protezare prin inserția "stent"-urilor traheale și bronșice în obstrucțiile traheo - bronșice
- administrarea endobronșică de medicamente: antibiotice, trombină
- tratamentul dezobstructiv, în fistulele gangliobronșice în tuberculoza copilului
Analiza bronhoscopică în patologia bronhopulmonară
- anomalii congenitale la nivel traheo-bronșic
- fistule traheo-esofagiene
- traheo-bronhomalacia
- anomalii cardiovasculare cu alterări endoscopice traheo-bronșice
- bronșite cronice, bronșiectazii, pleurezii
- tumori bronșice, traheale
- tuberculoza copilului și a adultului
- studiul bronhoscopic în astm, boli cardiovasculare, afecțiuni mediastinale, hemoptizii, traumatisme toracice și traheobronșice, sarcoidoză, mucoviscidoză
- patologia traheei: traheomegalie, diverticuloză traheo-bronșică, traheopatia condro-osteoplastică, etc.
- aspecte endoscopice ale tumorilor benigne (carcinoid, cilindrom, tumoră mucoepidermoidă, papilomatoză, condrom)
- aspecte endoscopice ale tumorilor maligne
- aspecte endoscopice în patologia bronhopulmonară nespecifică sau în patologia de vecinătate
- indicații chirurgicale în funcție de aspectele endobronșice: limita operabilității (corelații cu aspectul clinico-radiologic)
- urmărirea endoscopică postoperatorie sau după diverse terapii aplicate
- bronhografia: tehnică, substanțe de contrast, aspecte bronhografice patologice
- indicații terapeutice în bronșiectazii
1.4.5. STAGIUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 1 lună
1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie)
2. Anatomia radiologică și secțională (axială,coronală,sagitală) a structurilor anatomice intratoracice:
- segmentația pulmonară
- regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal
3. Mediastinul
3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice
3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale
3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori,esofagită,varice esofagiene, hernia hiatală)
3.4. Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor și abceselor mediastinale; pneumomediastinul.
3.5. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor paraspinale (tumori neurogene)
4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei căilor respiratorii
4.1. Sindrom de condensare pulmonară
4.2. Atelectaziile
5. Tumori bronho-pulmonare
5.1. Tumori maligne primare
5.2. Metastazele pulmonare
5.3. Tumori pulmonare benigne
6. Traumatismele toraco-pleuro-pulmonare
7. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peretelui toracic, pleurei și diafragmului
8. Aspectul radioimagistic al toracelui operat
1.4.5.2. Baremul activităților practice
1. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil normală) -10
2. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil patologică) - din tematica lecțiilor conferință -10
3. Interpretarea unui film CT normal 10
4. Interpretarea unui film CT patologic 10
5. Interpretarea unui film MRI normal 10
6. Interpretarea unui film MRI patologic 10
1.4.6. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE - 2 luni
1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
- recapitularea noțiunilor de fiziologie a respirației;
- studiul funcției respiratorii a plămânilor în clinică:
Principiile explorării funcționale a ventilației pulmonare (plămânul ca pompă de aer)
- Volumele pulmonare
- Debitele ventilatorii
- Proprietățile mecanice ale aparatului toraco-pulmonar
- Reglarea ventilației
Principiile explorării schimbului gazos în plămâni
- Distribuția aerului în plămâni
- Spațiul mort
- Ventilația alveolară
- Ecuația aerului alveolar
- Transferul gazos prin membrana alveolo-capilară
Circulația sângelui în plămâni
- Raporturile ventilație-perfuzie
- Funcția de transport gazos al sângelui
Aportul de oxigen la țesuturi
- Reglarea echilibrului acido-bazic
Principiile explorării la efort muscular
- Particularități fiziologice: respirația la altitudine, în spațiul cosmic, în adâncul mării
- Fiziopatologia respirației pulmonare în:
- Bronșita cronică și BPOC
- Emfizemul primitiv
- Astmul bronșic
- Pneumopatiile interstițiale difuze
- Sarcoidoza pulmonară
- Pneumoconioze
- Tuberculoza
- Cancerul bronhopulmonar
1.4.6.2. Baremul activităților practice
> determinarea parametrilor funcționali pulmonari
> determinarea parametrilor ventilației pulmonare:
- metoda spirografică
- metoda pneumotahografică
- metoda pletismografică
- metoda sondei esofagiene
> determinarea distribuției intrapulmonare a aerului ventilat
> determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară
> determinarea gazelor sanguine în sângele arterial
> determinarea eficacității schimburilor gazoase (determinarea ventilației alveolare și a ventilației spațiului mort)
> testarea adaptării la efort muscular
● determinarea parametrilor hemodinamici ai circulației pulmonare
> testarea reglării ventilației
> determinarea activității mușchilor ventilatori
> testarea bronhomotricității în contextul clinic:
- Valori prezise; abateri de la normal
- Tablouri funcționale mai frecvente în diferite afecțiuni bronhopulmonare cronice
- Evaluarea capacității funcționale pulmonare în expertiza capacității de muncă
- Evaluarea riscului funcțional operator
- Programe de explorare funcțională pulmonară (baterii de teste) în diferite condiții
D.1. PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORII
D.1.1. Volume pulmonare statice și dinamice - efectuare și interpretare
D.1.2. Pletismografie - interpretare
D.1.3. Difuziunea prin membrana alveolo-capilară
D.1.4. Evaluarea gazelor sangvine și oximetria - efectuare și interpretare
D.1.5. Testele de provocare bronșică
D.1.6. Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie: efectuare și interpretare
D.1.7. Evaluarea mecanicii respiratorii - interpretare
D.1.8. Măsurarea gradului de "shunt"
D.1.9. Polisomnografia
D.2. ALTE PROCEDURI
D.2.1. Teste de sânge și serologice relevante în pneumologie
D.2.3. Sputa indusă
D.2.4. Analiza sputei
D.2.5. Intradermoreacția la PPD
D.2.6. Testare cutanată pentru diverși alergeni
D.2.7. Ultrasonografie pleurală
D.2.8. Toracocenteza
D.2.9. Puncția biopsie pleurală
D.2.10. Fibrobronhoscopia
D.2.11. Lavajul bronhoalveolar
D.2.12. Puncția biopsie transcutanată
D.2.13. Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie
D.2.14. Radiografia pulmonară
D.2.15. Fluoroscopia
D.3. PROCEDURI INTERDISCIPLINARE
D.3.1. Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI)
D.3.3. EKG
D.3.8. Histologie/citologie
D.3.9. Testarea microbiologică
1.4.7. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.4.7.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
1.4.7.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
CHIRURGIE TORACICĂ
5 ANI
CHIRURGIE GENERALĂ
1 AN
BIOETICĂ
2 SĂPT.
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
3 LUNI
ENDOSCOPIE BRONȘICĂ
3 LUNI
IMAGISTICĂ TORACICĂ (RX, CT, MRI)
1 LUNĂ
EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE
2 LUNI
STAGIU ȘI CURS CHIRURGIE TORACICĂ
3 ANI 2 1/2 LUNI

──────────
* În cadrul stagiului clinic, pentru, fiecare bolnav se va urmări: managementul general, diagnosticul pozitiv și diferențial, conduita terapeutică.
** În cadrul stagiului de laborator clinic se vor însuși elementele de bază în stabilirea diagnosticului de laborator al bolilor infecțioase precum și principiile chimioterapice antibacteriene.
* În cadrul stagiului de epidemiologie se vor însuși principiile și practicile imunizării, managementul în controlul și prevenirea infecțiilor nosocomiale și comunitare.
──────────

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
1.1 DEFINIȚIE:
Obiectul dermato-venerologiei îl constituie totalitatea patofenomenelor care se produc la nivelul organului cutanat (piele, mucoase accesibile, fanere), la orice vârstă.
Dermato-venerologul are competența de a le trata prin mijloace medicale și chirurgicale.
Venerologia, al carei obiect de studiu îl constituie totalitatea infecțiilor cu transmitere sexuală, aparține acestei specialități deoarece atât calea de contaminare cât și majoritatea manifestărilor clinice a acestor infecții sunt localizate la nivel cutaneo-mucos.
1.2 DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR:
0. Etapa de inițializare
2 săptămâni
angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor
social-administrative, prezența la spitalul și
clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și
fixarea planului de activitate.
I. Stagiu general medico-chirurgical
I.1 Medicină internă
3 luni
I.2 Reumatologie
1 lună
I.3 Chirurgie plastică
1 lună
II. Stagiu specialități înrudite
II.1 Alergologie și imunologie clinică
1 lună
II.2 Boli infecțioase și parazitare
2 luni
II.3 Ginecologie
1 lună
II.4 Endocrinologie
1/2 lună
II.5 Histopatologie
2 luni
II.6 Bioetică
1/2 lună
III. Stagiu de bază
III.1 Dermato-venerologie
36 luni
III.1.1 Dermato-venerologie
6 luni
III.1.2 Dermato-venerologie
6 luni
III.1.3 Dermato-venerologie
24 luni
1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
I.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice
I.1. A TEMATICA STAGIULUI DE MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore)
Insuficiența cardiacă.
Aritmii cardiace.
Hipertensiunea arterială.
Ateroscleroza.
Angina pectorală.
Infarctul miocardic.
Bolile vasculare ale membrelor.
Șocul.
Astmul bronșic.
Tromboembolismul pulmonar.
Tuberculoza.
Litiaza urinară.
Infecțiile tractului respirator.
Insuficiența renală cronică.
Boli inflamatorii intestinale.
Boli hepato-biliare.
Pancreatite.
Anemii.
Leucemii.
Limfoame.
Hemostaza și tulburările ei.
Diabetul zaharat.
Amiloidoza.
Porfiriile.
Guta.
Lupusul eritematos.
Scleroza sistemică.
Dermatomiozita.
Poliartrita reumatoidă.
Sindromul Sjogren.
Vasculite sistemice.
Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice.
I.1. B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ
Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme.
Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine).
Interpretarea unei electrocardiograme.
Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică.
Interpretarea datelor de ecografie abdominală.
Toracocenteza.
Paracenteza.
Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor.
Interpretarea oscilometriei.
Interpretarea probei de digestie.
Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie.
Defibrilarea și cardioversia.
Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare.
Puncția biopsie hepatică - interpretare.
Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică.
I.2. STAGIUL DE REUMATOLOGIE demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice
I.2. A TEMATICA STAGIULUI DE REUMATOLOGIE (30 ore)
1. Reumatismul abarticular
2. Manifestări reumatice în alte boli
3. Explorarea clinică și paraclinică în bolile reumatismale
4. Artrozele
5. Sciatica
6. Artritele seronegative, infecțioase și prin microcristale
I.2. B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE REUMATOLOGIE
1. Puncție articulară (efectuare): 3-5
2. Infiltrații articulare: 20
3. Teste imunologice specifice bolilor reumatice (interpretare): 100
4. Scintigrafie osteo-articulară (interpretare): 20
I.3. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ (30 ore) demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
I.3. A TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICĂ
Anestezia locală și infiltrațiile.
Tehnica sclerozării varicelor.
Tehnici de grefare cutanată.
Plastiile cutanate.
Avulsia unghială.
Arsurile (termice, chimice, electrice, etc).
Degerăturile.
I.3. B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ
Anestezia locală și infiltrațiile.
Sclerozarea varicelor.
Tehnici de grefare cutanată.
Plastiile cutanate.
Avulsia unghială.
II.1. STAGIUL DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
II.1. A TEMATICA STAGIULUI DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (30 ore)
Noțiuni generale de imunologie, alergie și autoimunitate.
Mecanismele reacțiilor imunologice.
Explorarea pacienților cu afecțiuni alergice și imunologice.
Noțiuni de tratament antialergic și imunologic specific.
II.1. B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
Tehnica imunofluorescenței directe și indirecte.
Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea lor.
Trusă șoc anafilactic - intervenție.
II.2. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE și PARAZITARE demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
II.2. A TEMATICA STAGIULUI DE BOLI INFECȚIOASE și PARAZITARE (40 ore)
Angine.
Gastroenterite și enterocolitele acute.
Boli eruptive virale.
Enteroviroze.
Hepatite virale.
Salmoneloze.
Toxiinfecții alimentare.
Trichinoza.
Lambliaza.
Rickettsioze.
Toxoplasmoza.
Erizipeloidul Rosenbach.
Infecții cu anaerobi.
Trichomoniaza urogenitală.
Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice
Infecția HIV.
II.2 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE și PARAZITARE
Exudatul naso-rinofaringian.
Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase.
Examen parazitologic cutanat.
Examen copro-parazitologic.
Examen micologic direct cutaneo-mucos.
Examen cu lampa Wood.
Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice.
Antibiograma.
Interpretare investigații de laborator pentru infecția HIV.
II.3. STAGIUL DE GINECOLOGIE demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
II.3. A TEMATICA STAGIULUI DE GINECOLOGIE (30 ore)
Biofiziologie generală. Gonadostatul. Axul hipotalamo-hipofizo-ovarian.
Ciclurile sexuale. Ciclul menstrual, ciclul uterin. Ciclul ovarian, tubar, vaginal.
Funcția genitală în diferite etape ale vieții. Pubertatea. Menopauza.
Simptomele cardinale în ginecologie (durerea, hemoragia, leucoreea).
Tulburările menstruale prin insuficiență.
Tulburările menstruale prin exces.
Noțiuni de ginecologie infantilă.
Tulburările de sensibilitate ale aparatului genital. Sindroame neurohormonale în ginecologie.
Prolapsul genital. Incontinența urinară la efort.
Probleme de sexologie. Apariția și dezvoltarea psiho-sexualității. Considerații asupra vieții psiho-sexuale patologice feminine și masculine.
Inflamațiile aparatului genital. Boala inflamatorie pelvină. Tuberculoza genitală.
Patologia tumorală benignă a aparatului genital. Fibromul uterin. Endometrioza.
Oncologie ginecologică. Cancerul de corp și col uterin. Tumorile ovariene, cancerul de trompă.
Patologia sânului. Tumorile benigne ale sânului. Cancerul mamar.
Sterilitatea cuplului. Sterilitatea feminină. Sterilitatea masculină.
Noțiuni de contracepție și planning familial.
II.3. B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE GINECOLOGIE
Recoltarea și interpretarea frotiului Babeș-Papanicolaou.
Interpretare histerosalpingografie.
Interpretare mamografie.
Interpretarea ecografică abdominală.
II.5. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
II.5. A TEMATICA STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (20 ore)
Patologia adenohipofizei.
Patologia suprarenalei adrenocorticale.
Patologia ovariană. Hirsutism și virilizare. Menopauza. Dismenoreea.
Patologia tiroidiană.
Diabetul zaharat și hipoglicemiile.
Explorarea hormonală de laborator în endocrinopatii.
Sinteza manifestărilor cutanate în endocrinopatii.
II.5. B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ENDOCRINOLOGIE
Interpretare radiografie șa turcească.
Interpretare nivel seric hormoni suprarenalieni, gonadali și tiroidieni.
Interpretare scintigrafie tiroidiană.
Explorări de laborator în diabet zaharat și hipoglicemii.
II.6. STAGIUL DE HISTOPATOLOGIE demonstrații practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
II.6. A TEMATICA STAGIULUI DE HISTOPATOLOGIE (50 ore)
Structura pielii la microscopul optic și electronic.
Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii.
II.6. B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE
Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice.
Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării.
Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck.
II.7. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariției bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii și metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relației medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat.
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3. Relația medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient.
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2. Probleme etice în stările terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicală.
4. Eutanasia și suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genică.
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5. Comitetele de etică a cercetării.
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
III.1. STAGIUL DE DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
III.1. A TEMATICA STAGIULUI DE DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE (600 ORE)
Structura pielii la microscopul optic și electronic.
Fiziologia organului cutanat.
Principalele procese histopatologice ale pielii.
Infecții cutanate virale.
Infecții cutanate bacteriene.
Infecții fungice.
Epizoonoze
Tuberculoze cutanate.
Lepra.
Noțiuni generale despre alergie și imunologie.
Urticaria.
Eczeme/dermatite.
Prurigouri.
Vasculite.
Reacții cutanate postmedicamentoase.
Eritrodermiile.
Dermatoze profesionale.
Purpure.
Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).
Boli buloase.
Angiologie dermatologică (arterite, boala și fenomenul Raynaud, tromboflebita superficială, varice, sindrom posttrombotic, insuficiența cronică venoasă, ulcer varicos, malformații venoase, limfedeme).
Genodermatoze.
Limfoame și pseudolimfoame cutanate.
Boala Kaposi.
Mastocitoze.
Sarcoidoza.
Psoriazisul.
Parapsoriazisurile.
Lichen plan și erupții lichenoide.
Tulburări de keratinizare.
Dermatoze prin agenți fizici.
Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic acrodermita Pick - Herxheimer, anetodermiile, poikilodermiile).
Discromii cutanate.
Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme.
Rozaceea.
Dermatoze precanceroase.
Tumorile benigne.
Carcinoame bazocelulare.
Carcinoame spinocelulare.
Melanom.
Dermatoze paraneoplazice.
Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).
Afecțiunile părului și unghiilor.
Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.
Patologia generală a sifilisului.
Sifilisul primar.
Sifilisul secundar.
Sifilisul terțiar.
Sifilisul congenital.
Serodiagnosticul sifilisului.
Tratamentul sifilisului.
Boala Nicolas Favre. Șancrul moale.
Infecția gonococică.
Infecții genitale cu Chlamidii și Mycoplasme.
SIDA. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV.
Epidemiologia și combaterea bolilor venerice.
Dermato-cosmetologie.
III.1. B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE
Efectuarea biopsiei cutanate.
Tehnica electrocauterizării.
Tehnica crioterapiei.
Efectuarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea lor.
Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct (KOH) și a culturilor pentru diagnosticul micozelor.
Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală.
Efectuarea ultramicroscopiei și a testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului.
Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck.
Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoza cutanată, boala Paget, boala Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom malign, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatita herpetiforma, boala Darier
Efectuarea unor manevre fizice și chirurgicale utilizate în practica dermatologică: anestezia locala, excizia și chiuretarea unor leziuni cutanate, acoperirea defectelor primare post excizionale, avulsia lamei unghiale, dermabraziunea, peeling-ul chimic cu substanțe caustice, administrarea intralezionala a medicamentelor, PUVA-terapia, fototerapia cu LASER.
Pornirea, manipularea și oprirea aparatului laser.
Tehnici de anestezie pentru dermatochirurgia laser.
Coagularea și vaporizarea cu fasciculul laser.
Tratamentul leziunilor vasculare cu laser.
Tratamentul leziunilor pigmentare cu laser.
Tratamentul cu laser al unor variate afecțiuni dermatologice: veruci, condiloame acuminate, granuloamepiogenice, cheilita actinică, carcinom bazocelular, rinofima, etc.
Manipularea laserelor de putere mică (soft-lasere).
Pornirea, manipularea și oprirea dermatoscopului.
Recunoașterea datelor semiologice dermatoscopice.
Aplicarea regulei ABCD a dermatoscopiei la diagnosticul formațiunilor cutanate pigmentare.
Calcularea scorului dermatoscopic pentru diferite leziuni cutanate.
Diagnosticul pozitiv și diferențial dermatoscopic al următoarelor: nevi melanocitari tipici, nevi melanocitari displazici, nevi Spitz, melanom malign extensiv în suprafață, melanom malign nodular, lentigo malign, melanom pe lentigo malign, carcinom bazocelular pigmentar, keratoza seboreică, hemangioame și alte neoplazii vasculare, pigmentări subunghiale, etc
DERMATO - VENEROLOGIE
4 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
ANUL I
III.1.1 Dermato-venerologie
6 luni
I.1 Medicină internă
3 luni
I.2 Reumatologie
1 lună
I.3 Chirurgie plastică
1 lună
II.1 Alergologie și imunologie clinică
1 lună
ANUL II
II.2 Boli infecțioase și parazitare
2 luni
II.3 Ginecologie
1 lună
II.4 Endocrinologie
1/2 lună
II.5 Histopatologie
2 luni
II.6 Bioetică
1/2 lună
III.1.1 Dermato-venerologie
6 luni
ANUL III
III.1.2 Dermato-venerologie
12 luni
ANUL IV
III.1.3 Dermato-venerologie
12 luni
┌────────┬──────────────────┬───────────────────────────┬─────────┬─────────┐
│
│
ANUL I
│
ANUL II
│ANUL III │ ANUL IV │
├────────┼──────────────────┼───────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│STAGIUL │ III.1.1,
│ II.2,II.3,II.4,II.5,II.6, │
│
│
│
│ I.1,I.2,I.3,II.1 │ III.1.1
│ III.1.2 │ III.1.3 │
└────────┴──────────────────┴───────────────────────────┴─────────┴─────────┴
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
DEFINIȚIE: Specialitatea Diabet Nutriție și Boli Metabolice implică însușirea abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al tuturor aspectelor diabetului zaharat și al complicațiilor sale (acute și cronice), cât și al altor boli metabolice.
În plus, abordează atât nutriția individului sănătos cât și evaluarea stării de nutriție, managementul nutrițional și dietoterapia în patologia clinica.
Specialiștii vor fi capabili să diagnosticheze, să evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate.
Deasemenea, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, ateroscleroza, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
1. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 6 luni
2. ENDOCRINOLOGIE: 6 LUNI
3. MEDICINĂ INTERNĂ: 9 LUNI(Cuprinde stagiile: Pneumologie(1 lună), Cardiologie (4 luni), Gastroenterologie (2 luni), Nefrologie (1 lună) și Dializă (1 lună)
4. DERMATOLOGIE: 1 LUNĂ
5. NEUROLOGIE: 2 LUNI
6. TERAPIE INTENSIVĂ-UPU: 2 LUNI
7. BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ: 2 SĂPTĂMÂNI
8. BIOETICĂ: 2 SĂPTĂMÂNI
9. OFTALMOLOGIE: 1 LUNĂ
10. PEDIATRIE: 1 LUNĂ
11. IGIENA ALIMENTAȚIEI-CHIMIA ALIMENTULUI: 1 LUNĂ
12. DIABET ZAHARAT,NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 18 LUNI
TOTAL: 4 ANI
STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (24 luni)
I. Tematica cursurilor
1. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor
2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic
3. Insulina, biosinteza, secreție, mecanism de acțiune
4. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat
5. Diabetul zaharat - diagnostic și clasificare
6. Diabetul zaharat - epidemiologie, forme clinice
7. Diabetul tip I și tip 2- etiopatogeneza
8. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală
9. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat
10. Educația în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare
11. Tratamentul cu insulina în diabetul zaharat
12. Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat
13. Cetoacidoza diabetică
14. Coma diabetică hiperosmolară și acidoza lactică
15. Hipoglicemiile
16. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management
17. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management
18. Neuropatia diabetică-screening, diagnostic, management
19. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management
20. Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat
21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici)
22. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-,intra- și postoperator
23. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie
24. Obezitatea - etiopatogeneza
25. Managementul obezității
26. Obezitatea - factor de risc în patologie
27. Dislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic
28. Dislipidemiile - etiopatogeneza
29. Managementul dislipidemiilor
30. Sindromul X metabolic
31. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular
32. Hiperuricemiile - diagnostic, tratament
33. Hemocromatoza - diagnostic, tratament
34. Boala Wilson - diagnostic, tratament
35. Porfiriile - diagnostic, tratament
36. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament
37. Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar
38. Principii de dietoterapie
39. Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar
40. Alimentația parenterală
41. Principii de gastrotehnie
42. Principiile studiului epidemiologic
II. Activități practice, manevre și tehnici
Diagnosticul și managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic
1. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre
2. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)
3. Evaluarea riscului cardiovascular
4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei
5. Profilul glicemic - tehnică și interpretare
6. Spectrul lipidic plasmatic - tehnică și interpretare
7. Explorarea funcțională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearence, creatininic)
8. Oftalmoscopia directă - tehnică și interpretare
9. Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic - tehnică și interpretare
10. Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității(diapazon, monofilamente)
11. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare
12. Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup
13. Principii de gastrotehnie
14. Ancheta alimentară
15. Metodologia testului de toleranță la glucoză oral
16. Screeningul familial în bolile metabolice
17. Metodologia cercetării epidemiologice
18. Diagnosticul și managementul diabetului gestațional
19. Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii - Planning Familial
20. Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc.
COMENTARIU:
ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENȚIAT
Rezidentul va menționa atât pe durata trunchiului comun cât și a celui de specialitate într-un caiet/agenda de lucru atât cursurile, conferințele și alte forme de pregătire teoretică la care participă cât și activitățile practice pe care le desfășoară individual.
Vor fi menționate, de asemenea, activitățile de cercetare la care participă medicii aflați în pregătire.
Pentru evaluarea activității practice se va ține cont de următoarele principii:
- pregătirea teoretică să nu depășească 25% din timpul efectiv de lucru
- să participe la gărzi și consultații în ambulator
- să urmărească individual minimum 60 pacienți cu diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție și 20 pacienți cu diabet zaharat secundar afecțiunilor endocrine.
MODALITATEA DE EVALUARE
1. La intrarea în programul de pregătire (examenul de rezidențiat)
2. La finalizarea trunchiului comun
- evaluare teoretică
- evaluare pe baza portofoliului/agendei de lucru (activități practice din timpul stagiului)
3. Evaluare la sfârșitul stagiului de diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție
- evaluare teoretică
- evaluare practică (prezentare de caz)
- evaluarea portofoliului
4. Evaluare la sfârșitul programului de pregătire în diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție
- evaluare teoretică
- evaluare practică (prezentare de caz, proba de laborator)
- evaluarea portofoliului
Barem de deprinderi practice în clinică și laborator:
1. Diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat și a principalelor afecțiuni metabolice și de nutriție
2. Manevre practice specifice
a. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrie
b. Prescrierea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice și de nutriție
c. Evaluarea semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente)
d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.
e. Examinarea fundului de ochi și utilizarea oftalmoscopului
f. Evaluarea riscului cardiovascular
g. Ancheta alimentară
3. Abilități de comunicare:
b. identificarea problemelor și așteptărilor pacientului
c. comunicarea comprehensibilă a informației medicale
d. înțelegerea impactului bolii asupra pacientului
e. formularea și implementarea managementului bolilor cronice
f. educația pacienților
4. Însușirea metodologiei cercetării moderne:
a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicații medicale recente, ghiduri de practică și consensuri medicale;
b. înțelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate
c. participarea la studii locale
d. prezentări de cazuri
5. Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgență diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție (minim 1 gardă/ lună) și îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)
STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (6 luni)
I. Tematica lecțiilor conferință
1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune
2. Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale
3. Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice
4. Acromegalia
5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii
6. Neurohipofiza - secreție hormonală și efectele sale biologice
7. Diabetul insipid
8. Tiroida - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice
9. Hipertiroidia
10. Hipotiroidia
11. Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni)
12. Paratiroidele - secreție hormonală și efectele sale biologice
13. Hiperparatiroidia - hipercalcemi secundare
14. Insuficiența paratiroidiană
15. Corticosuprarenale - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice
16. Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală
17. Sindroame de hipofuncție corticosupranală
18. Medulosuprarenale - secreție hormonală și efectele sale biologice
19. Gonadele - secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea
20. Menopauza
II. Activități practice, manevre și tehnici
1. Principalele dozări hormonale.
2. Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor
3. Scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană
4. Reflexograma achiliană
5. Interpretarea radiografiilor
- șa turcească
- pumn (crește)
6. Managementul disfuncției erectile
7. Explorarea funcțională a pancreasului endocrin
Baremul activităților practice
1. Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri
2. Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine
3. Reflexograma achiliană: 20 buletine
4. Interpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10)
5. Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 50
Stagiul de Medicină internă
I. Tematica cursurilor
1. Pneumoniile
2. Bronșita cronică
3. Emfizemul pulmonar
4. Astmul bronșic
5. Supurațiile bronho -pulmonare
6. Cancerul bronho -pulmonar
7. Sindromul mediastinal
8. Tuberculoza pulmonară
9. Hipertensiunea arterială (esențială și secundară)
11. Sindromul de ischemie perferică acută și cronică
12. Ulcerul gastric și duodenal
13. Cancerul gastric
14. Diareea și constipația
15. Cancerul de colon și rectosigmoidian
16. Rectocolita ulcero -hemoragică
17. Litiaza biliară
18. Colecistita acută
19. Hepatitele virale acute
20. Hepatita cronică
21. Ciroza hepatică
22. Pancreatitele acute și cronice
23. Pielonefritele acute și cronice
24. Litiaza urinară
25. Anemiile
26. Leucemiile acute și cronice
27. Sindroamele mieloproliferative
II. Activități practice, manevre și tehnici
1. Explorări hematologice (sânge periferic puncție nodulară)
2. Explorarea functională ventilatorie
3. Toracocenteza exploratorie
4. Paracenteza exploratorie
5. Ecografie digestivă
6. Explorarea functională:
- hepatică
- pancreatică
Baremul activităților practice
1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematica, pe aparate și sisteme; 300 cazuri
2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii(spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 120 buletine
4. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 200 ecogr.
5. Toracocenteza: 20 toracocenteze
6. Paracenteza: 20 paracenteze
7. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 60 buletine
8. Interpretarea oscilmetriei: 20 buletine
9. Interpretarea probei de digestie: 20 buletine
10. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematica (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative și limfoproliferative, sindroame hemoragipare): 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduvă osoasă
11. Interpretarea datelor de explorare funcționala renală, hepatică, pancreatică: 500 buletine
STAGIUL DE CARDIOLOGIE (4 luni)
I. Tematica lecțiilor conferință
1. Electrocardiografia
2. Hipertensiunea primară și secundară
3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic,tratament
4. Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic
5. Reanimarea cardio - respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio - respiratorii,evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare
6. Hipertensiunea arterială
7. Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc,evoluția și istoria naturala,profilaxia
8. Cardiopatia ischemică
- fiziopatologia ischemiei miocardice
- angina pectorală stabilă
- angina pectorală instabilă
- varianta anginei
- infarctul miocardic
- ischemia miocardică acută
- boala coronariană neaterosclerotică
- tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică
9. Insuficiența cardiacă
10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare
11. Cost - eficiența în cardiologie
II. Activități practice, manevre și tehnici
Evaluarea factorilor de risc cardiovascular
1. Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism
2. Însușire de tehnici:
- înregistrarea ECG, potențiale tardive, fono, puls, ECHO, Doppler
- tehnica de reanimare cardio-respiratorie
- conversia electrică
- puncții pleurale și pericardice
Baremul activităților practice
1. Interpretarea unei electrocardiograme: 800 ecg
Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului
Hipertrofiile atriale și ventriculare
Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii
Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic
Tulburări de ritm cardiac
2. tulburări de conducere
3. indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort
4. Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevăzută în tematica: 200 ecografii
5. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin
6. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre
7. Denudare venă antebraț:3 cazuri
8. Cateterizare de venă subclavie:5 cazuri
9. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri
STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (2 luni)
Tematica lecțiilor conferință
1. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux
2. Suferințele stomacului operat
3. Hemoragiile digestive superioare
4. Hepatita cronică
5. Cirozele hepatice
6. Icterele
7. Pancreatite acute și cronic
8. Litiaza biliară
9. Cancerul gastric
10. Cancerul de pancreas
11. Cancerul colonului
12. Cancerul de rect
13. Sindromul de malabsorbție
14. Rectocolita hemoragică
15. Boala Crohn
16. Noțiuni de endoscopie digestivă
Baremul activităților practice
1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 100
2. Tehnici de explorare a secreției gastrice, interpretare: 20 buletine
3. Test Adler: 5
4. Proba de digestie (interpretare):20
5. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 10
6. Paracenteza: 20 paracenteze
6. Ecografie abdominală (interpretare): 200
STAGIUL DE NEFROLOGIE 1 lună
Dializă -1 lună
I. Tematica lecțiilor conferință
1. Explorarea funcțională a rinichilor
2. Nefropatiile glomerulare
3. Nefropatiile tubulare
4. Nefropatiile interstițiale
5. Insuficiența renală acută
6. Insuficiența renală cronică
7. Diabetul zaharat, nutriția, boli metabolice și patologia nefrologică
II. Activități practice, manevre și tehnici
1. Explorarea funcțională a funcției excretorii
2. Hemodializa acută
3. Dializa peritoneală
4. Managementul pacientului diabetic cu complicații renale
Baremul activităților practice
1. Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine
2. Teste funcționale glomerulare(clearance-uri): 30 buletine
3. Teste funcționale tubulare (proba concentrației/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri
4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri
5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste
6. Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletine
STAGIUL DE NEUROLOGIE (2 luni)
I. Tematica lecțiilor conferință
1. Examenul neurologic
2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos
3. Principalele sindroame neurologice
4. Patologia nervilor rahidieni
5. Accidentele vasculare cerebrale
6. Tumorile sistemului nervos
7. Traumatismele sistemului nervos
8. Epilepsia
9. Comele
10. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolism
II. Activități practice, manevre și tehnici
1. Determinarea vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă
2. Reflexograma achiliană
3. Interpretarea E.E.G.
4. Evaluarea vascularizației și inervația membrelor inferioare
5. Tehnica -principiile și interpretarea potențialelor evocate
6. Determinarea sensibilităților termică, vibratorie și dureroasă
7. Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică
Baremul activităților practice
1. Examinarea fundului de ochi: 20
2. Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 5
3. Interpretarea electroencefalogramei: 20
4. Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri
Stagiul de Dermatologie 1 lună
I. Tematica lecțiilor conferință
1. Simptomatologia bolilor de piele.
2. Piodermite stafilococice.
3. Piodermite streptococice.
4. Micoze cutanate superficiale.
5. Candidoza urogenitală.
6. Tricomoniaza urogenitală.
7. Manifestări alergice superficiale.
8. Vascularite alergice superficiale.
9. Dermatita de stază, ulcer cronic de gambă.
10. Pruritul localizat și generalizat, boli dismetabolice congenitale.
11. Privire generală asupra afecțiunilor maligne și ale pielii.
II. Activități practice, manevre și tehnici
1. Efectuarea biopsiei cutanate.
2. Tehnica electrocauterizării.
3. Efectuarea examenului micologic direct și ale culturilor micotice.
4. Efectuarea unor manevre fizice și chirurgicale utilizate în practica dermatologică: anestezia locală, excizia și chiuretarea unor leziuni cutanate, avulsia lamei unghiale, fototerapia cu laser.
Baremul activităților practice
1. Electrocauterizări: 10 cazuri
2. Efectuarea examenului micologic: 20 de cazuri
3. Excizia sau chiuretarea unor leziuni cutanate: 20 cazuri
STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ-UPU (2 luni)
I. Tematica lecțiilor conferință.
1. Echilibrul nutritiv - energetic și tulburarea lui
2. Echilibrul respirator și tulburarea lui
3. Echilibrul circulator și tulburarea lui
4. Echilibrul excretor și tulburarea lui
5. Durerea și combaterea ei
6. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă
7. Terapia intensivă a bolilor infecțioase
8. Terapia intensivă a intoxicațiilor acute
9. Coma depășită
10. Tehnici și aparatură specifice terapiei intensive
II. Activități practice, manevre și tehnici
1. Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări)
2. Tehnica de aspirație a căilor respiratorii
3. Introducerea unei sonde gastrice
4. Sondajul vezical
5. Tehnica respirației asistate
6. Tehnica defibrilării și cardioversiei
7. Tehnica puncției lombare
8. Alimentația parenterală(preparate, indicații)
Baremul activităților practice de anestezie
Instalarea de linii venoase periferice - 50
Instalarea de linii venoase centrale - 20
Intubația traheală
- orotraheală - 10
- nasotraheală - 10
Instalarea de sondă gastrică - 50
Instalarea de sondă uretrovezicală - 20
Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 50
Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavii neintubați, inconștienți, paralizați - 10
Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică - 10
Oxigenoterapie - 10
Puncție lombară - 10
BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)
1. Designul și obiectivele unui studiu
2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secționale)
3. Metodele randomizării
4. Tipuri de date (tipuri de variabile, distribuții)
5. Conceptele ipotezei nule, semnificația statistică
6. Date continui (Distribuția Student, testul t-pereche și nepereche
7. Teste ne-parametrice
8. Corelația și regresia liniară
9. Regresia logistică
10. Studii randomizate controlate
11. Studii observaționale
12. Greșeli comune în utilizarea metodelor statistice
Baremul activităților practice
Utilizarea modulelor din pachetul de programe EPI INFO
Realizarea unei baze de date și executarea de aplicații grafice utilizând Microsoft Excel
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariției bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii și metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relației medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat.
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3. Relația medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2. Probleme etice în stările terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicală.
4. Eutanasia și suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genică.
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5. Comitetele de etică a cercetării.
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Stagiul de Pediatrie
Tematica cursului
1. Diabetul zaharat la copil - definiție și clasificare după ISPAD
2. Epidemiologia diabetului zaharat tip 1 la copil
3. Genetica diabetului zaharat la copil
4. Diagnosticul diabetului zaharat tip 1 la copil
5. Forme rare de diabet zaharat la copil
6. Tratamentul diabetului zaharat tip 1 la copil
7. Autocontrolul și adaptarea dozelor de insulina în diabetul zaharat tip 1 la copil
8. Cetoacidoza diabetică la copilul cu diabet zaharat tip 1
9. Hipoglicemia copilului cu diabet zaharat tip 1
10. Alimentația copilului cu diabet zaharat tip 1
11. Educația terapeutică a copilului cu diabet zaharat tip 1 și a familiei sale
12. Efortul fizic la copilul și adolescentul cu diabet zaharat tip 1
13. Managementul terapiei copilului cu diabet zaharat (în ambulatoriu, în spital)
14. Particularitățile diabetului zaharat tip 1 la copil în funcție de vârstă
15. Maladii autoimune asociate diabetului zaharat tip 1
16. Aspecte psihologice și psihopatologice ale copilului cu diabet zaharat tip 1
17. Prognosticul și complicațiile diabetului zaharat
18. progrese și perspective terapeutice în diabetul zaharat tip 1
Tematica de activități practice, manevre, tehnici
1. Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului, copilului mic, copilului școlar și adolescent.
2. Evaluarea dezvoltării pubertare
3. Alimentația sugarului, copilului mic, copilului școlar și adolescentului - planningul alimentației în diabetul zaharat
4. Autocontrolul la domiciliu și adaptarea dozelor de insulina - carnetul de tratament
5. Adaptarea schemelor de insulinoterapie în funcție de programul școlar
6. Tratamentul cetoacidozei diabetice la copil- protocol
7. Educația terapeutică structurată a copilului cu diabet zaharat și a familie sale
Stagiul de Igiena alimentației-Chimia Alimentului (1 lună)
I. Tematica lecțiilor conferință
1. Necesarul de energie.
2. Metabolismul bazal și factorii de variație.
3. Cheltuiala de energie în condiții obișnuite de viață.
4. Carnea și derivatele din carne.
5. Laptele și derivatele din lapte.
6. Ouăle.
7. Grăsimile.
8. Cerealele și derivatele sale.
9. Legumele și leguminoasele uscate.
10. Fructele.
11. Zahărul și produsele zaharoase.
12. Băuturi alcoolice.
13. Condimentele.
14. Noțiuni de conservare a alimentelor.
15. Toxiinfecțiile alimentare.
16. Intoxicațiile cu substanțe nocive din alimente.
17. Alimentația raționala a omului sănătos pe grupe de vârsta, sex, activitate fizică, în colectivități de copii și adulți.
18. Ancheta alimentară.
II. Activități practice, manevre și tehnici
1. Tehnici de determinare a conținutului alimentelor în principii nutritive: proteine, glucide, lipide, vitamine (A, C, D).
2. Tehnica anchetei alimentare.
3. Determinarea nitriților și nitraților în alimente.
Baremul activităților practice
Efectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri.
STAGIUL DE PNEUMOLOGIE 1 lună
Tematica lecțiilor conferință
1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă
2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia
3. Astmul bronșic
4. Supurațiile bronho-pulmonare
5. Cancerul bronho-pulmonar
6. Pleureziile
7. Tuberculoza primară
8. Tuberculoza adultului
9. Metode moderne în explorarea aparatului respirator
10. Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație)
11. Alveolitele fibrozante
12. Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică
13. Insuficiența respiratorie acută și cronică
14. Sarcoidoza
15. Pneumoconiozele
16. Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare
17. Patologia mediastinului
Baremul activităților practice
1. Radiografia pulmonară (interpretare): 300
2. Computer tomograf (interpretare): 50
3. Puncție - biopsie pleurală: 5-10 efectuat
4. Efectuare și interpretare IDR: 25
STAGIUL DE OFTALMOLOGIE (1 lună)
1. Diagnosticul retinopatiei diabetice și a altor complicații ale ochiului diabetic
2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană
3. Determinarea acuității vizuale
4. Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic
5. Urgențe oftalmologice
Activități practice OFTALMOLOGIE/DIABET
1. Diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;
2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;
3. Determinarea acuității vizuale.
Baremul activităților practice
1. Oftalmoscopie: 20
2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 10
3. Determinarea acuității vizuale: 10
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
4 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.1)
6 luni
ENDOCRINOLOGIE (1.2)
6 luni
MEDICINĂ INTERNĂ (1.3)
9 luni
(În cadrul medicinii interne sunt prevăzute 5 stagii:
Pneumologie I.3.1
Cardiologie I.3.2 (4 luni),
Gastroenterologie I.3.3 (2 luni),
(1 lună)
Nefrologie I.3.4 (1 lună)
și Dializă I.3.5 (1 lună)
DERMATOLOGIE (I.4)
1 lună
NEUROLOGIE (I.5)
2 luni
TERAPIE INTENSIVĂ-UPU (I.6)
2 luni
Biostatistică medicală (I.7)
2 săptămâni
Bioetică (I.8)
2 săptămâni
OFTALMOLOGIE (I.9)
1 lună
PEDIATRIE (I.10)
1 lună
IGIENA ALIMENTAȚIEI-CHIMIA ALIMENTULUI (I.11)
1 lună
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (II)
18 luni
*Font 9*
┌────────┬───────┬───────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬────┐
│
│ANUL I │
ANUL II
│
ANUL III
│ANUL│
│
│
│
│
│ IV │
├────────┼───────┼───────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼────┤
│STAGIUL │I.1;I.2│ I.3.1;I.3.2;I.3.3;I.3.4;I.3.5.,I.5│I.4;I.6;I.7;I.8;I.9;I.10;I.11 II│ II │
└────────┴───────┴───────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ENDOCRINOLOGIE
1.1. DEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin.
Deasemenea, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, patologia metabolică cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.
1.2. DURATA STAGIILOR - 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitară (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Fiecare obiectiv definit în curricula și recomandat a fi însușit în activitatea de pregătire în cadrul rezidențiatului va fi evaluat după nivelul de competență realizat.
Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor:
1. asistență pasivă
2. necesită supraveghere atentă
3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere
4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
5. abilitate de a superviza și de a preda procedura
1.3. STRUCTURA STAGIILOR
A. STAGII GENERALE - 1 an
1. Stagiul de Cardiologie 4 luni 2 săptămâni
2. Stagiul de Gastroenterologie 2 luni
2. Stagiul de Nefrologie 3 luni
4. Stagiul de Neurologie 2 luni
5. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni
B. STAGII DE SPECIALITATE - 3 ani
1. Stagiul de Endocrinologie 2 ani
a. Endocrinologie generală și neuroendocrinologie
b. Tiroidologie
c. Sexualizare normală și patologică
d. Endocrinopediatrie, inclusiv diabetologie pediatrica
e. Patologia suprarenală
f. Patologie osoasă hormono-dependentă
g. Urgențe endocrino-metabolice
h. Laborator, imagistică în endocrinologie, inclusiv 3 luni ecografie endocrină
i. Genetică medicală - 3 luni
2. Diabet, Nutriție și Boli Metabolice 1 an
În timpul stagiilor de specialitate în clinici universitare de profil vor avea loc cursuri de endocrinologie timp de 2 ani (200 ore/an); cursuri pentru diabet, nutriție și boli metabolice timp de 1 an; cursuri pentru pregătire complementară în ecografie. Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie ale sistemului endocrin. Cursurile vor fi atât sub forma tradițională cât și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice. Vizitele la patul bolnavului intră în activitatea practică a stagiilor și nu în activitatea de curs.
PREGĂTIREA TEORETICĂ A STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (2 ani, cu 200 ore curs/seminarii pe an)
Cursuri săptămânale de endocrinologie, conform tematicii de mai jos:
BAZELE ENDOCRINOLOGIEI
1. Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare.
2. Controlul genetic al sintezei hormonale.
3. Receptorul hormonal și patologia de receptor.
4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine.
HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA
1. Hipotalamus - anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine.
2. Adeno și neurohipofiza - anatomie, embriologie, fiziologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii hipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare).
3. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar.
4. Tumorile hipofizare - etiopatogenie, metode de evaluare, diagnostic diferențial.
5. Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină.
6. Acromegalia și gigantismul.
7. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing, tireotropinom, gonadotropinom).
8. Adenoamele hipofizare nesecretante.
9. Mijloace de tratament în tumorile hipofizare (chirurgie, radioterapie, tratament medicamentos).
10. Diabetul insipid.
11. Sindromul secreției inadecvate de ADH.
12. Insuficiența hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament)
13. Insuficiența hipofizară a copilului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament)
14. Alte afecțiuni neuroendocrine (craniofaringiomul, sindromul de izolare hipofizară, empty sella).
15. Glanda pineală (fiziopatologia secreției de melatonină, peptidele pineale, aplicații terapeutice, tumori pineale).
TIROIDA
1. Tiroida - anatomie, histologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, metabolismul iodului, hormonii tiroidieni (sinteză, secreție, mod de acțiune).
2. Metode de evaluare a funcției și morfologiei tiroidiene.
3. Boala Graves Basedow.
4. Alte tireotoxicoze (gușa polinodulară hipertiroidizată, adenomul toxic, etc).
5. Criza tireotoxică (etiologie, diagnostic, tratament).
6. Deficitul de iod și gușa endemică.
7. Insuficiența tiroidiană a adultului și copilului. Mixedemul congenital.
8. Coma mixedematoasă.
9. Hipo și hipertiroidismul subclinic.
10. Sindromul de rezistență la hormonii tiroidieni.
11. Tiroidite.
12. Nodulul tiroidian (etiopatogenie, evaluare, tratament).
13. Cancerul tiroidian (cancerul papilar, cancerul follicular, cancerul medular, carcinomul tiroidian nediferențiat, alte cancere tiroidiene primare sau metastaze).
PARATIROIDELE și METABOLISMUL MINERAL
1. Paratiroidele - anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, biogenetică și fiziologia secreției de parathormon, relația structură-funcție.
2. Vitamina D - metabolism, acțiune fiziologică, homeostazia fosfocalcică.
3. Structura și funcția osului, remodelarea osoasă.
4. Evaluarea paraclinică a bolilor metabolice ale osului și metabolismului mineral.
5. Hipercalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament).
6. Hipocalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament).
7. Hiperparatiroidismul primar.
8. Hiperparatiroidismul secundar și terțiar, osteodistrofia renală.
9. Osteoporoza.
10. Osteomalacia și rahitismul.
11. Boala Paget.
12. Hipoparatiroidismul.
SUPRARENALĂ
1. Corticosuprarenală: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza, mod de acțiune, efecte fiziologice)
2. Medulosuprarenala: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii medulosuprarenalieni (biosinteză, mod de acțiune, efecte fiziologice).
3. Metode de explorare în patologia suprarenaliană.
4. Hipercorticismul și sindromul Cushing.
5. Corticoterapia.
6. Excesul de mineralocorticoizi - hiperaldosteronismul primar, secundar, excesul aparent de mineralocorticoizi.
7. Bolile adrenale congenitale.
8. Insuficiența corticosuprarenaliană cronică primară (boala Adisson, suprarenalectomia).
9. Insuficiența corticosuprarenaliană acută.
10. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame, incidentaloame, neoplazii).
11. Feocromocitomul și paraganglioamele.
12. Hipertensiunea secundară de cauză endocrină.
CREȘTEREA și DEZVOLTAREA
1. Creșterea și dezvoltarea normală - etape fiziologice, evaluarea creșterii normale, dezvoltarea somato-psihică, factorii genetici.
2. Reglarea endocrină a creșterii staturale.
3. Factorii de creștere: biochimie, relație structură-funcție, biogenetică, roluri fiziologice, implicații fiziopatologice, relația cu citochinele.
4. Hipotrofia staturală - etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, evoluție, complicații.
5. Nanisme endocrine.
6. Sexualizarea normală și pubertatea fiziologică.
7. Pubertatea precoce.
8. Pubertatea întârziată și infantilismul sexual.
SEXUALIZARE NORMALĂ și PATOLOGICĂ
I. Femeie
1. Ovarul - embriologie, anatomie, imunocitochimie, genetică, imunologie, steroidogeneza ovariană, inclusiv reglarea, fiziologia hormonilor ovarieni, receptori estrogenici.
2. Fiziologia ciclului menstrual.
3. Metode de investigare în patologia ovariană.
4. Amenoreea primară.
5. Amenoree secundară.
6. Insuficiența ovariană primară.
7. Hirsutismul și hiperandrogenemia.
8. Sindromul ovarului polichistic.
9. Anovulația.
10. Contracepția hormonală.
11. Patologia mamară benignă - etiopatogenie, evaluare, tratament.
- Sânul - dezvoltare, anatomie.
- Controlul endocrin al sânului.
- Patologia benignă a sânului (patologia hormono-dependentă)
12. Menopauza și terapia hormonală de substituție.
13. Tulburările de dinamică sexuală.
II. Bărbat
1. Testiculul - embriologie, anatomie, imunocitochimie, genetică, imunologie.
2. Hormonii testiculari - biosinteză, reglare, efecte și roluri fiziologice, mecanism de acțiune, receptorul androgenic.
3. Spermatogeneza.
4. Evaluarea funcției gonadale masculine.
5. Insuficiența testiculară.
6. Criptorhidia.
7. Ginecomastia.
8. Tumori gonadale secretante.
9. Disfuncția erectilă.
III. Diferențierea sexuală
1. Genetica determinismului sexual și diferențierii sexuale.
2. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale.
3. Sindromul Turner.
4. Sindromul Klinefelter.
5. Hermafroditismul adevărat.
6. Pseudohermafroditismul masculin.
7. Pseudohermafroditismul feminin.
8. Transsexualismul.
IV. Infertilitatea de cauză endocrină
V. Comportamentul sexual
1. Motivația sexuală.
2. Fiziologia actului sexual.
3. Disfuncția sexuală feminină.
4. Disfuncția sexuală masculină.
5. Metode de tratament al disfuncțiilor sexuale.
AFECȚIUNI POLIENDOCRINE
1. Neoplaziile endocrine multiple (MEN I, MEN II).
2. Autoimunitatea endocrină și sindroamele poliendocrine autoimune.
3. Tumori neurendocrine gastrointestinale și pancreatice.
OBEZITATEA
1. Obezitatea - definiție, epidemiologie, etiopatogenie, mecanisme neuroendocrine, morfopatologie, fiziopatologia metabolismului energetic, evoluție.
2. Complicații ale obezității.
3. Tratamentul obezității.
SINDROMUL METABOLIC
1. Definiție, screening, etiopatogenie.
2. Rezistența la insulină - evaluare, tratament.
3. Riscul cardiovascular în sindromul metabolic.
4. Tratament.
URGENȚE în ENDOCRINOLOGIE:
1. Insuficiența suprarenală acută.
2. Coma hipofizară.
3. Hipoglicemiile.
4. Criza tireotoxică (encefalopatia tireotoxică).
5. Coma mixedematoasă.
6. Tetania hipocalcemică (paratireoprivă).
7. Hipercalcemia.
8. Hipocalemia.
9. Hipernatremia.
10. Hiponatremia.
11. Comele diabetice.
LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIE
I. Principiul metodelor, interpretare.
1. Imunodozare.
2. Examen citovaginal: 20 interpretări.
3. Spermograma: 20 interpretări.
4. Test Barr: 20 evaluări.
5. Antropometrie: 20 examinări.
6. Reflexograma ahileană: 20 interpretări.
7. Temperatura bazală: 20 interpretări.
8. Dozarea RIA, IRMA, ELISA, DELPHIA a următorilor hormoni:
- GH, ACTH, FSH/ LH, PRL, TSH, T3, T4 liberi și legați, PTH, Calcitonina, Cortizol plasmatic/cortizol liber urinar, Aldosteron, activitatea reninei plasmatice, Insulina, peptidul C, Estrogeni plasmatici și urinari, Progesteron plasmatic, 17 OH progesteron, CPG urinar, Testosteron plasmatic, DHEA, HCG: câte 20 probe din fiecare.
9. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) și cromatografic: 20 probe din fiecare
10. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static, dinamic, în ritm: 20 probe din fiecare.
11. Dozarea catecolaminelor plasmatice, urinare și a metaboliților: 20 probe din fiecare.
12. Colesterolemie, trigliceridemie, lipidograma.
13. Hemoglobina glicozilată.
14. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).
15. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina: 50 probe din fiecare.
16. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. cu determinarea hormonilor adenohipofizari și glicemiei: 20 probe.
17. Testul de stimulare la ACTH sintetic: 20 probe.
18. Testul la metyrapon: interpretarea a 10 teste.
19. Teste de inhibiție la dexametazonă overnight, cu doză mică (2x2) sau doză mare (8x2): 20 probe.
20. Proba de deshidratare cu indicatorii de osmolaritate: 20 probe.
21. Determinarea și interpretarea glicozuriei: 20 probe.
22. Determinarea corpilor cetonici urinari: 20 probe.
IMAGISTICĂ și COMPETENȚĂ în ECOGRAFIA ENDOCRINĂ
(1)
Bazele clinice ale ecografiei.
(2)
Transductorul.
(3)
Tehnica de examinare ecografică a glandei tiroide.
(4)
Tehnica de examinare ecografică a glandelor suprarenale.
(5)
Tehnica de examinare ecografică a sânului.
(6)
Tehnica de examinare ecografică a testiculului.
(7)
Tehnica de examinare ecografică transabdominală și transvaginală a ovarului.
(8)
Diagnosticul ecografic în patologia benignă tiroidiană.
(9)
Diagnosticul ecografic în cancerul tiroidian.
(10)
Diagnosticul ecografic în bolile tiroidiene autoimune.
(11)
Tiroidita subacută - diagnostic ecografic.
(12)
Valoarea examenului ecografic în gușa nodulară.
(13)
Diagnosticul ecografic în patologia tumorală sau hiperplazia paratiroidelor.
(14)
Tumori mamare maligne - diagnostic ecografic.
(15)
Patologia benignă a sânului.
(16)
Diagnostic ecografic în patologia tumorală a glandei suprarenale.
(17)
Hiperplazia glandelor suprarenale - valoarea și limitele examenului ecografic.
(18)
Diagnosticul ecografic în patologia funcțională a ovarului.
(19)
Diagnosticul ecografic în tumorile testiculare.
(20)
DEXA.
(21)
Densitometria cu ultrasunete.
(22)
Valoarea examenului ecocardiografic în patologia endocrină.
Seminarii privind principiul metodelor și interpretare
a. Tomografia computerizată și RMN a zonei hipotalamohipofizare și a diferitelor glande endocrine.
b. Radiografii osoase din patologia endocrină, inclusiv radiografia de mână pentru aprecierea vârstei osoase (nuclei de osificare) și radiografia craniu-profil pentru șaua turcească.
c. Ecografia tiroidiană și ovariană.
d. Scintigrama tiroidiană, corticosuprarenale, medulosuprarenale paratiroide, osoasă.
GENETICĂ MEDICALĂ
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetică și farmacogenetica;
c. Mutațiile: cauza majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2. Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.
3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice.
4. Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare.
5. Retardul mental.
6. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
7. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
8. Probleme și dileme etice în genetica medicală.
Baremul activităților practice
1. Consultul genetic.
2. Explorările genetice - indicații, interpretare și valoare diagnostică:
a. Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;
b. Moleculare - amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;
c. Biochimice.
3. Sfatul genetic;
4. Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.
PREGĂTIREA TEORETICĂ în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (200 ore curs/stagii pentru 1 an)
I. DIABETUL ZAHARAT
1. Pancreasul endocrin
- anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie,
- insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină,
- hormonii hiperglicemiați pancreatici.
2. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.
3. Definirea și epidemiologia diabetului zaharat.
4. Clasificarea diabetului zaharat.
5. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip I.
6. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip II.
7. Rezistența la insulină.
8. Metode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip I și II și a rezistenței la insulină.
9. Diabetul zaharat secundar.
10. Forme particulare de diabet zaharat.
11. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip II - etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție.
12. Nefropatia diabetică.
13. Retinopatia diabetică.
14. Neuropatia diabetică.
15. Piciorul diabetic.
16. Riscul cardiovascular în diabetul zaharat și sindromul metabolic.
17. Complicațiile acute ale diabetului zaharat - patogenie, diagnostic și tratament
a. coma diabetică cetoacidotică
b. acidoza lactică
c. coma hiperosmolară
d. coma hipoglicemică
18. Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie).
19. Educația în diabetul zaharat.
II. HIPOGLICEMIILE
1. Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor.
2. Metode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor.
3. Insulinomul.
III. ALTE AFECȚIUNI METABOLICE
1. Sindroamele dislipidemice - etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament.
2. Hiperuricemii -diagnostic, tratament.
3. Hemocromatoza - diagnostic, tratament.
4. Boala Wilson - diagnostic, tratament.
5. Porfirii - diagnostic, tratament.
6. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
7. Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic.
IV. NUTRIȚIE
1. Principiile alimentației sănătoase.
2. Noțiuni despre macro și micronutrienți.
3. Principii de alimentație în diverse afecțiuni.
4. Principii de gastrotehnie.
5. Comportamentul alimentar sănătos.
6. Tulburări de nutriție și comportament alimentar.
7. Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse).
Diabetologie și nutriție pediatrica:
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
(2)
Explorarea metabolismului lipidic la copil
(3)
Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului
(4)
Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului
(5)
Diabet zaharat insulino-dependent tipul I
(6)
Acidocetoza și coma diabetică
(7)
Hiperlipemiile familiale
(8)
Hiperuricemiile
(9)
Obezitatea sugarului și copilului
(10)
Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului
Baremul activităților practice
1. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)
2. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)
3. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (10)
4. Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)
5. Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)
6. Interpretarea testelor funcționale metabolice (20)
Prezentări de cazuri de endocrinologie, diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție și îngrijrea cazurilor curente, conform tematicii.
Însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la bolile endocrine va fi completată în cursul activității clinice la patul bolnavului cu deprinderea abilităților de efectuare a anamnezei, examenului clinic general și al sistemului endocrin, precum și capacitatea de a elabora un diagnostic prezumtiv și de a propune teste specifice care să conducă la un diagnostic de certitudine. Se vor dobândi și cunoștințe despre rolul tehnicilor imagistice în stabilirea diagnosticului și urmărirea evoluției bolii, precum și despre managementul terapiei hormonale. Pentru atingerea acestor obiective, experiența clinică a rezidentului ar trebui să cuprindă întreaga patologie endocrină, într-un număr orientativ de cazuri, după cum urmează:
1. Urgențe endocrine
Criza tireotoxică 2 cazuri
Coma mixedematoasă 2 cazuri
Hipercalcemia severă 3 cazuri
Criza hipocalcemică 3 cazuri
Criza adisoniană 3 cazuri
Apoplexia hipofizară 2 cazuri
Hiper- și hiponatremia 3 cazuri
Hiper- și hipopotasemia 3 cazuri
2. Patologie tiroidiană
Boala Graves 50 cazuri
Oftamopatie Graves 40 cazuri
Gușa polinodulară 50 cazuri
Sd Plummer 20 cazuri
Tiroidite 20 cazuri
Gușa endemică 40 cazuri
Cancer tiroidian 40 cazuri
Hipotiroidism 60 cazuri
Hipertiroidism 60 cazuri
Homeostazia tiroidiană în boli non-tiroidiene 5 cazuri
3. Patologie hipofizară
Prolactinom 10 cazuri
Acromegalie 20 cazuri
Boala Cushing 10 cazuri
Adenoame nonfuncționale 20 cazuri
Hipopituitarism 30 cazuri
SIADH 3 cazuri
4. Patologie adrenală
Incidentalom suprarenal 15 cazuri
Hiperplazie adrenală congenitală 10 cazuri
Tumori adrenale secretante (gluco- și mineralocorticoizi) 10 cazuri
Feocromocitom 5 cazuri
Terapia glucocorticoidă 10 cazuri
5. Patologie paratiroidiană
Adenom paratiroidian 10 cazuri
Hipoparatiroidism 10 cazuri
6. Boala metabolică osoasă
Osteoporoza primară și secundară 30 cazuri
Rahitism și osteomalacie 10 cazuri
Boala Paget 3 cazuri
Anomalii de metabolism al vitaminei D 5 cazuri
7. Hipertensiune endocrină
HTA secundară endocrină 5 cazuri
Sechele endocrine/metabolice ale terapiei HTA 5 cazuri
8. Tulburări ale creșterii și pubertății
Statura mică 20 cazuri
Deficitul de GH 10 cazuri
Statura înaltă 20 cazuri
Pubertate precoce 10 cazuri
Pubertate întârziată 10 cazuri
Sd. de virilizare 5 cazuri
Tulburări ale diferențierii sexuale 10 cazuri
9. Patologie ovariană
Infertilitate 10 cazuri
Amenoree primară 10 cazuri
Amenoree secundară 20 cazuri
SOPC/hirsutism 20 cazuri
Menopauza/terapie de substituție 30 cazuri
10. Patologie testiculară
Infertilitate 10 cazuri
Hipogonadism 30 cazuri
Sd. de rezistență la androgeni 3 cazuri
Disfuncție erectilă 10 cazuri
11. Boli de nutriție
Obezitate 20 cazuri
Anorexia nervoasă 5 cazuri
Bulimie 5 cazuri
12. Sindroame pluriglandulare
Sd. MEN 2 cazuri
Sd. poliglandulare autoimune 4 cazuri
Sd. APUD 2 cazuri
12. Patologie mamară
Displazia mamară benignă 20 cazuri
Galactoree 20 cazuri
Ginecomastie 10 cazuri
STAGIILE GENERALE
A.1. Stagiul de Cardiologie (84 ore)
A.1.1. Tematica lecțiilor conferință
1. Tulburările de conducere.
2. Tulburările de ritm.
3. Cardiopatia ischemică.
4. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.
5. Șocul cardiogen.
6. Cordul pulmonar cronic.
7. Insuficiența cardiacă congestivă.
8. Tromboembolismul pulmonar.
9. Hipertensiunea arterială.
10. Tromboflebitele.
11. Bolile aortei și arterelor periferice.
12. Explorarea ecocardiografică modernă și locul sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace.
13. Testele de efort în evaluarea bolii coronare.
14. Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii.
15. Sindromul de preexcitație.
16. Metode nefarmacologice în tratamentul tulburărilor de ritm și de conducere.
17. Șocul cardiogen.
18. Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice).
19. Aterogeneza.
20. Sincopa. Moartea subită.
21. Evaluarea și tratamentul post infarct miocardic.
22. Probleme actuale în cardiologia intervențională.
23. Cardiopatiile congenitale ale adultului.
24. Hipertensiune pulmonară primitivă.
25. Tumorile cardiace.
26. Patologia aortei.
27. Sarcina și bolile cardiovasculare.
28. Determinările cardiace în bolile țesutului conjuctiv.
29. Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie.
30. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare.
31. Urmărirea bolnavilor protejați valvular. Patologia protezaților.
32. Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice.
A.1.2. Baremul activităților practice
1. Interpretarea unei electrocardiograme: 200 ecg
Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului,
Hipertrofiile atriale și ventriculare,
Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii,
Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic,
Tulburări de ritm cardiac.
2. Tulburări de conducere.
3. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 10 probe
4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 200 ecografii
A.2. Stagiul de Gastroenterologie (2 luni)
A.2.1. Tematica lecțiilor conferință
1. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux
2. Suferințele stomacului operat
3. Hemoragiile digestive superioare
4. Hepatita cronică și terapia cu interferon
5. Cirozele hepatice
6. Icterele
7. Pancreatite acute și cronice
8. Sindromul carcinoid
9. Polipoza recto-colică și cancerul colonului
10. Sindromul de malabsorbție
11. Tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice
12. Boala Crohn
13. Noțiuni de endoscopie digestivă
A.2.2. Baremul activităților practice
1. Endoscopia digestivă superioară (asistare): 20
2. Colonoscopie (asistare): 20
3. Test Adler: 5
4. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 10
5. Paracenteza: 20 paracenteze
6. Ecografie abdominală (interpretare): 200
A.3. Stagiul de Nefrologie (50 ore)
A.3.1. Tematica lecțiilor conferință
1. Insuficiența renală acută și cronică.
2. Nefropatiile glomerulare
3. Nefropatiile tubulare
4. Nefropatiile interstițiale
5. Determinări renale în boli endocrine.
a. Hiperparatiroidismul primar și secundar.
b. Nefropatia diabetică
6. Noțiuni de dializă și transplant renal:
a. indicații,
b. metode,
c. patologia endocrină a bolnavului hemodializat.
7. Rinichiul în sarcină
A.3.2. Baremul activităților practice
1. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine
2. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine
3. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri
4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri
5. Imagistica renală (interpretare): 20 teste
6. Puncție renală (interpretare): 20 buletine
A.4. Stagiul de Neurologie (40 ore)
A.4.1. Tematica lecțiilor conferință
1. Examenul neurologic
2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos
3. Principalele sindroame neurologice
4. Patologia nervilor rahidieni
5. Accidentele vasculare cerebrale
6. Tumorile sistemului nervos
7. Traumatismele sistemului nervos
8. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolism
A.4.2. Baremul activităților practice
1. Examenul clinic neurologic: 40 cazuri
2. Examinarea fundului de ochi: 20
3. Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 5
4. Interpretarea electromiogramei: 20
5. Determinarea sensibilităților tactilă, termică, vibratorie și dureroasă
5. Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică
1.3.6. STAGIUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
ENDOCRINOLOGIE
(PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU REZIDENȚIAT)
4 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI/CONFERINȚĂ/SEMINARII
A. TRUNCHI
A.1. CARDIOLOGIE
4 luni 2 săptămâni
COMUN MEDICAL
A.2. GASTROENTEROLOGIE
2 luni
- 1 ani
A.3. NEFROLOGIE
3 luni
A.4. NEUROLOGIE
2 luni
A.5. BIOETICĂ
2 săptămâni
B. - 3 ani
B.1. ENDOCRINOLOGIE GENERALĂ
24 luni
ENDOCRINOLOGIE,
● NEUROENDOCRINOLOGIE (200 ore/an)
DIABET ZAHARAT,
● TIROIDOLOGIE
NUTRIȚIE și
● SEXUALIZARE NORMALĂ și PATOLOGICĂ
BOLI METABOLICE
● ENDOCRINOPEDIATRIE
● PATOLOGIA SUPRARENALĂ
● PATOLOGIA OSOASĂ HORMONO DEPENDENTĂ
● ECOGRAFIE ENDOCRINĂ
3 luni
● URGENȚE ENDOCRINO-METABOLICE INCLUSIV DIABET
3 luni
● GENETICA MEDICALĂ 3 luni
B.2. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE
1 an
*Font 8*
┌────────┬───────────────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────┬──────────────┐
│
│
ANUL I
│
ANUL II
│
ANUL III
│
ANUL IV
│
├────────┼───────────────┬───┬───┼───┬───┬───┬───┬──────────────┼───┬──────────────┼──────────────┤
│STAGIUL │Endocrinologie │A.1│A.2│A.2│A.3│A.4│A.5│Endocrinologie│B.2│Endocrinologie│Endocrinologie│
│
│6 luni (B.1.)
│
│
│
│
│
│
│(B.1.)
│
│(B.1.)
│(B.1.)
│
└────────┴───────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┴───┴──────────────┴──────────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 30%, restul de 70%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea dc credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Modul I. Sănătate Publică și Management sanitar-BioEtică-
Educație / Promovarea sănătății și Informatică medicală
6.5 luni
Modul II. Epidemiologie generală (la catedră)
6.0 luni
Modul III. Stagiu practic de epidemiologie
boli netransmisibile
3.5 luni
(pediatrie, cardiologie, oncologie, boli de nutriție,
ftiziologie, venerologie)
Modul IV. Laborator de diagnostic (practică de laborator)
2.5 luni
● laborator clinic
(0.5 luni)
● laborator de microbiologie medicală
(2 luni)
Modul V. Boli Infecțioase (practică clinică)
3.0 luni
Modul VI. Igiena
2.5 luni
Modul VII. Epidemiologie specială
Pregătire teoretică (la catedră)
6.0 luni
Pregătire practică (de teren) din care:
6.0 luni
● 4 luni la DSP și INSP
● 1 lună în SPCIN-ul unui spital
● 1 lună la un cabinet de medicină de familie
----------------------------------------------------------------------------
TOTAL:
36.0 luni
Modulul I. - 6,5 luni
Elemente fundamentale de sănătate publică și management sanitar (3 luni),
Bioetică (2 săptămâni),
Educație pentru sănătate și promovarea sănătății (2 săptămâni),
Biostatistică și Informatică medicală (2,5 luni).
NOȚIUNI FUNDAMENTALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ - 2 luni:
1. Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate.
2. Educația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare.
3. Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România.
4. Sistemul de sănătate național, integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară.
1. Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate
1.1. Introducere în sănătatea publică:
1.1.1 Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.
1.1.2 Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.
1.1.3 Morbiditatea.
1.1.4 Calitatea vieții.
1.1.5 Factori implicați în starea de sănătate a unei populații:
a)
Factori biologici
b)
Factori de mediu
c)
Factori de stil de viață (comportamentali)
d)
Serviciile de sănătate
1.1.6. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.
Criterii de alegere a metodelor de cercetare.
Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.
Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.
1.2. Tematica activităților practice
1.2.1. Starea de sănătate:
a)
Surse oficiale - naționale și internaționale - accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.
1.2.2 Demografie:
b)
Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.
c)
Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc).
d)
Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.
e)
Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării dc sănătate.
1.2.3. Morbiditate. Calitatea vieții.
a)
Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.
b)
Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.
c)
Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.
1.2.4. Factori implicați în starea de sănătate a unei populații.
a)
Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.
b)
Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației.
c)
Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății.
d)
Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației.
1.2.5. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. Realizarea și testarea unui chestionar.
1.3. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate:
1.3.1. Identificarea problemelor.
1.3.2. Analiza și prezentarea problemei.
1.3.3. Ierarhizarea priorităților.
1.3.4. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.
1.3.5. Formularea obiectivelor.
1.3.6. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.
1.3.7. Pretestarea metodologiei.
1.3.8. Planul de lucru.
1.3.9. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.
1.3.10. Bugetarea acțiunilor.
1.3.11. Implementarea proiectului.
1.3.12. Prezentarea rezultatelor.
1.4. Tematica activităților practice
1.4.1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.
1.4.2. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.
1.4.3. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
1.4.4. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
1.4.5. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
1.4.6. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.
1.4.7. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.
1.4.8. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
1.4.9. Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.
1.4.10. Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice
Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.
Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup.
Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.
2. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE - 1 lună:
- Managementul resurselor umane și materiale.
- Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România.
- Sistemul de sănătate național. Integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale.
2.1. Introducere în economia sanitară:
2.1.1. Planificare și programare.
2.1.2. Comunicare în organizație
2.1.3. Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.
2.1.4. Organizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
2.1.5. Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare.
2.1.6. Principiile și funcțiile managementului:
a)
Procesul de luare a deciziei
b)
Conflict și negociere
2.1.7. Management organizațional - structură, cultură, managementul schimbării.
2.1.8. Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.
2.1.9. Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).
2.1.10. Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).
2.1.11. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
2.1.12. Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
2.1.13. Noțiuni de legislație medicală.
2.1.14. Integrare în UE: instituții, legislație, programe.
2.1.15. Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.
2.1.16. Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.
2.1.17. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).
2.1.18. Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.
2.1.19. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.
2.1.20. Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.
2.1.21. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).
2.1.22. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).
2.1.23. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.
2.1.24. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.
2.1.25. Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.
2.1.26. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.
2.1.27. Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.
2.1.28. Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.
2.1.29. Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.
2.1.30. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).
2.1.31. Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor.
3. EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII - 2 săptămâni:
3.1. Tematica curs:
3.1.1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.
3.1.2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
3.1.3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
3.1.4. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.
3.1.5. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.
3.1.6. Problematica medico-socială a populației vârstnice.
3.1.7. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.
3.1.8. Marketing social.
3.2. Tematica activităților practice
3.2.1. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.
a)
Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică.
b)
Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data.
3.2.2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
a)
Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală.
3.2.3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
a)
Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.
b)
Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.
c)
Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.
d)
Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.
e)
Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații.
f)
Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).
g)
Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.
h)
Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.
i)
Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor.
4. BIOETICĂ - 2 săptămâni:
4.1. Tematică curs:
4.1.1. Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică, domenii prioritare de studiu în bioetică.
4.1.2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor
4.1.3. Relația medic - pacient, modele ale relației medic - pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
4.1.4. Relația medic - pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic - pacient minor: acte normative care reglementează relația medic - pacient.
4.1.5. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.
4.1.6. Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, reproducerea umană asistată medical, donarea reproductivă.
4.1.7. Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.
4.1.8. Probleme etice în cunoașterea stării de sănătate a populației
4.1.9. Probleme etice în prevenirea și controlul îmbolnăvirilor
4.1.10. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
4.1.11. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică.
4.1.12. Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetării pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică.
4.2. Tematica activităților practice:
4.2.1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică. Jurământul Lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
Rolul comunicării în relația medic - pacient.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.
4.2.2. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
4.2.3. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale/clinici.
4.2.4. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
4.2.5. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
4.2.6. Discutarea problemelor etice pe buza unor cazuri concrete aplicabile pentru cunoașterea sănătății, prevenirea și controlul îmbolnăvirilor, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani
5. BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ - 2,5 luni:
5.1. Tematica cursurilor
5.1.1. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
5.1.2. Editarea de documente (text și grafică), baza de date.
5.1.3. Documentarea asistată de calculator. Programe de comunicații.
5.1.4. Biostatistică:
1.4.1. Indicatori de tendință centrală și dispersie.
1.4.2. Eșantionaj și inferență statistică
1.4.3. Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice).
1.4.4. Regresia logistică. Corelația și regresia liniară.
1.4.5. Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.
1.4.6. Statistică superioară
5.2. Tematica activităților practice. Introducere în informatică:
5.2.1. Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale.
5.2.2. Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică
5.2.3. Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
5.2.4. Utilizarea unui program de calcul tabelar
5.2.5. Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
5.2.6. Utilizarea poștei electronice
5.2.7. Utilizarea mijloacelor multimedia
Biostatistică:
5.2.8. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu
5.2.9. Crearea și utilizarea bazelor de date
5.2.10. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor
5.2.11. Proiectarea unui studiu pe eșantion
5.2.12. Interpretarea și evaluarea critică a metodelor informatice cuprinse în articole științifice.
Modulul II. EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ -- 6 luni la catedră:
Pregătire teoretică:
1. Definirea noțiunii de sănătate individuala și comunitară, factori condiționali.
2. Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare.
3. Metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății comunitare, pentru luarea deciziei în sănătatea comunitară.
4. Raționamentul epidemiologic.
5. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.
6. Investigația epidemiologică.
7. Analiza epidemiologică.
8. Evaluarea epidemiologică și analiza deciziei.
9. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - infecțioase și neinfecțioase
factori determinanți, factori condiționali primari și secundari
cunoașterea regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional.
10. Elemente fundamentale ale epidemiologia bolilor infecțioase. Caracterizarea epidemiologică a microorganismelor ca agenți etiologici ai bolilor infecțioase. Condiționarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecțioase: proces infecțios, focar epidemic, proces epidemiologic. Focalitatea naturală.
11. Studiul cauzalității stărilor de sănătate.
12. Epidemiologie clinică. Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecțioase
13. Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară).
14. Conceptul de asistență primară a stării de sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar.
Aplicații practice
1. Indicatori epidemiologici ai stării de sănătate (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).
a. Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării dc sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecțioasă și neinfecțioasă.
b. Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporții, indici -
i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalentă, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate.
ii. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate.
iii. Comparații pe baza ratelor brute.
c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologie infecțioasă și neinfecțioasă.
2. Standardizarea ratelor (directă, indirecta, raportul de mortalitate proporțională): exemplificare, interpretarea și justificarea standardizării.
3. Studii epidemiologice.
a. Tipurile de studii epidemiologicc, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor funcție dc efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat.
b. Studii epidemiologicc descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip dc studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu.
c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu.
d. Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte dc studiu.
4. Erorile în studiile epidemiologice: întâmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacțiunea. Validitatea unui studiu epidemiologie, tipuri de erori, identificarea și controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice
5. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective. Aplicare în boli infecțioase și neinfecțioase.
6. Investigarea unei epidemii. Justificarea investigației, etape de realizare a investigației, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciții pe calculator.
7. Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor screening.
8. Teste diagnostice: tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale și patologice, evaluarea validității testului diagnostic. Evaluarea practică a validității testului diagnostic
9. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcție de design-ul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale.
10. Meta-analiza - etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea metanalizei.
11. Proiectarea unui studiu descriptiv/analitic de evaluare a unei boli cronice).
12. Supravegherea stării de sănătate și dispensarizarea în activitatea de Medicina de Familie
Modulul III. EPIDEMIOLOGIA BOLILOR NEINFECȚIOASE (practică clinică) -- 3.5 luni:
Pediatrie = 1 lună
Pregătire teoretică
1. Patogeneza bolilor neinfecțioase cu extindere populațională la copil (diabet, astm bronșic, artrita reumatoidă, nefropatii, boli congenitale)
2. Elemente clinice de recunoaștere în unele boli sau sindroame: boli respiratorii acute (bronșiolita, pneumomia, astmul bronșic), boli cardiovasculare, boli neurologice, nefropatii, hepatopatii cronice, boli neurologice, neoplazii / hemopatii maligne, mucoviscidoza, boli congenitale (rubeola congenitală, toxoplasmoza congenitală).
Pregătirea practică
- examenul clinic al sugarului și copilului sănătos.
- examenul clinic al sugarului și copilului bolnav.
- monitorizarea clinică a copilului cu patologie neinfecțioasă.
- proiect de studiu epidemiologic privind patologia neinfecțioasă a copilului.
Cardiologie = 0.5 luni
Pregătire teoretică
1. Hipertensiunea arterială
2. Cardiopatia ischemică
Pregătirea practică
- criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening)
- supravegherea și dispensarizarea bolilor cardiovasculare
Oncologie = 0.5 luni
Pregătire teoretică
1. Cancerul mamar
2. Cancerul de col uterin
3. Cancerul de colon
4. Cancerul pulmonar
Pregătirea practică
- criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening)
- supravegherea și dispensarizarea bolilor canceroase
Boli de nutriție și Metabolice = 0.5 luni
Pregătire teoretică
1. Diabetul zaharat
2. Supragreutatea și obezitatea
Pregătirea practică
- criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening)
- supravegherea și dispensarizarea bolilor de nutriție și metabolice
Pneumo-ftiziologie = 0.5 luni
Pregătire teoretică:
1. Tuberculoza pulmonară
2. Patologia tuberculoasă extrapulmonară
3. Infecția cu M. Tuberculosis la copii
Pregătire practică:
- criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea și diagnosticul infecției cu M. tuberculosis
- supravegherea epidemiologică și controlul tuberculozei pulmonare
- programul de prevenire și control al tuberculozei
Dermato-venerologie = 0.5 luni
Pregătire teoretică:
1. Sifilisul primar, secundar și terțiar, sifilisul congenital
2. Gonorrea
3. Infecția cu Chlamydia trachomatis
Pregătire practică:
- criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea și diagnosticul ITS
- criterii epidemiologice pentru supravegherea și controlul ITS
MODULUL IV. LABORATOR CLINIC ȘI MICROBIOLOGIE - 2,5 LUNI
MICROBIOLOGIE - 2 luni:
Date generale: microscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic, medii de cultură, controlul mediilor.
1. Recoltarea, păstrarea și transportul produselor patologice. Surse de eroare în interpretarea datelor de laborator.
2. Testarea sensibilității la chimioterapice (mecanisme de acțiune, rezistență, antibiograma, CMI, CMB, interpretare).
3. Testarea răspunsului imun (umoral, celular, mixt) în infecții.
Bacteriologie:
1. Date generale de morfologie și structura a celulei bacteriene, fiziologie bacteriană, proces infecțios, factori de patogenitate, bacteriofagi, lizotipie.
2. Diagnostic de laborator în infecțiile cu: stafilococ; streptococi (Streptococus pneumoniae, Streptococcus pyogenes); meningococ (Neisseria meningitidis); Mycobacterium tuberculosis și alte mycobacterii, Haemophilus influenzae: Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 și non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas;Bacillus anthracis;Bacillus cereus; bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; rickettsii; mycoplasme; chlamydii; leptospire.
Virusologie:
1. Proprietăți generale ale virusurilor, structură, compoziție, clasificare. Mecanisme de multiplicare a virusurilor
2. Patogeneza infecțiilor virale, infecții virale persistente.
3. Răspunsul imun în infecțiile virale.
4. Diagnostic de laborator în:
a. Poliomielită, rujeolă, rubeolă, infecție herpetică.
b. Gripă
c. Hepatitele virale acute.
d. Infecția cu HIV/SIDA.
Parazitologie:
Diagnosticul de laborator în:
1. Giardioză
2. Malarie
3. Toxoplasmoză
4. Ascaridioză
5. Trichineloză
6. Teniaze
7. Echinococoză
Micologie:
1. Diagnosticul de laborator în micoze.
Baremul activităților practice
1. Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): imunodifuzie, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, RFC, RIA; ELISA, Chemiluminiscență, Western blot, PCR, RtPCR.
2. Examenul citologic al produselor patologice (secreție nazofaringiană, puroi, spută, urină, fecale, LCR).
3. Diagnosticul în infecții stafilococice.
4. Diagnosticul în infecții streptococice.
5. Diagnosticul în infecții meningococice.
7. Diagnosticul în tuberculoză (colorația Ziehl).
8. Diagnosticul în infecții cu E. coli.
9. Diagnosticul în infecții cu Shigella.
10. Diagnosticul în infecții cu Yersinia.
11. Diagnosticul în infecții cu Salmonella.
12. Diagnosticul în infecții cu Pseudomonas.
13. Diagnosticul în infecții cu anaerobi.
14. Diagnosticul în infecții cu leptospire. Serologie.
15. Recoltarea, conservarea, transportul și examenul citologic al produselor patologice
16. Diagnosticul în HIV (ELISA)
17. Diagnosticul hepatitei virale B și C (ELISA)
18. Diagnosticul serologic al gripei (HA și HAI)
LABORATOR CLINIC (Biochimie, Citologie, Genetică și Imunologie) - 0.5 luni:
Pregătire teoretică: teste de laborator pentru screening și diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare) Se pot efectuate concomitent cu stagiile clinice de cardiologie, boli de nutriție, pediatrie, oncologie, ftiziologie, venerologie).
1. Teste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic și proteic, în boli cardiovasculare și boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc).
2. Teste de screening și diagnostic în boli genetice.
3. Teste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal.
4. Teste de screening și diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronșic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc).
Baremul activităților practice: participarea la efectuarea și interpretarea testelor de laborator.
1. Supravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic:
2. Supravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular:
3. Screening în neoplazii: testul Papanicolau:
4. Screening în boli genetice:
MODULUL V. BOLI INFECȚIOASE (practica clinică) -- 3 luni
Pregătire teoretică
Partea generală: 1. Agenți etiologici - clasificare, structură, caracteristici biologice.
2. Procesul infecțios: relația agent infecțios - gazda; dinamica procesului infecțios.
3. Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.
4. Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.
5. Patogeneza bolilor infecțioase.
6. Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.
7. Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.
8. Examene complementare în diagnosticul patologiei infecțioase: diagnostic etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.
9. Tratamentul unor sindroame infecțioase: date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistență - sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor.
10. Terapia cu antibiotice-chimioterapeutice, utilizarea rațională a antibioticelor în terapie și/sau profilaxie, Rezistența microbiană la antibiotice-chimioterapeutice și consecințele sale terapeutice și epidemiologice.
11. Infecțiile nosocomiale.
Partea specială: Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în:
1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite virale;
2. Boli determinate de chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.
3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q.
4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, dizenteria, infecții cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze, tetanos, toxiinfecții alimentare, botulism.
5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze.
6. Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza.
7. Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza.
8. Boli determinate de helminți: ascaridoza, trichineloza, teniazele, echinococoza.
9. Boli determinate de asocieri microbiene: infecții nosocomiale, septicemii, infecțiile postoperatorii, infecția în serviile de terapie intensivă, infecția la imunodeprimați.
10. Boli infecțioase prin bioterorism
Baremul activităților practice
1. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HAV, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare).
2. Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor.
Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor.
Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor.
Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exudatului faringian și interpretarea rezultatelor.
3. Interpretarea examenului LCR.
4. Interpretarea rezultatelor hemoculturii.
5. Interpretarea antibiogramei.
Bolile infecțioase la copil
Pregătire teoretică
3. Particularități ale patogeneniei bolilor infecțioase la copil.
4. Patogeneza bolilor neinfecțioase cu extindere populațională la copil (diabet, astm bronșic, artrita reumatoidă, nefropatii, boli congenitale .... etc)
5. Elemente clinice de recunoaștere în unele boli sau sindroame: boli respiratorii acute (bronșiolita, pneumomia, astmul bronșic), boli cardiovasculare, boli neurologice, nefropatii, hepatopatii cronice, boli neurologice, neoplazii / hemopatii maligne, mucoviscidoza, boli congenitale (rubeola congenitală, toxoplasmoza congenitală) etc...
Pregătirea practică
1. Examenul clinic al sugarului și copilului sănătos
2. Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie infecțioasă
3. Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie neinfecțioasă
4. Monitorizarea clinica a copilului cu patologie neinfecțioasă
5. Aspecte practice privind depistarea, controlul și monitorizarea infecțiilor nosocomiale la copil
MODULUL VI. IGIENĂ = 2.5 luni
Pregătire teoretică
Mediul în relație cu sănătatea umană = 1 lună
1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția
Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.
2. Riscul și evaluarea riscului de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului. Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriatul cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
3. Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
4. Cerințe de igiena în unitățile medico-sanitare.
5. Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
Igiena alimentației și nutriției = 0.5 luni
1. Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.
2. Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse dc curățare și dezinfecție, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marine) și ncconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării dc nutriție și sănătate a consumatorilor.
Igiena muncii (Sănătate ocupațională) = 0.5 luni
1. Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic la locul de muncă, prevenirea și controlul patologiei ocupaționale.
2. Noxele biologice la locul de muncă
3. Noțiuni de toxicologie profesională.
4. Patologia profesională (noțiuni de bază și strategia prevenției)
Igiena colectivităților de copii și tineret = 0.5 luni
1. Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.
2. Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor.
Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice.
Baremul activităților practice
1. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.
2. Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală).
Recoltarea probelor de apă. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.
3. Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor
4. Recoltarea probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
5. Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale).
6. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.
7. Metodologia cercetării riscului profesional pentru starea de sănătate
MODUL VII. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ -12 luni
- 6 luni pregătire teoretică la catedră
- 6 luni stagiu practic (epidemiologie de teren) din care:
4 luni la DSP și INSP
1 lună la SPCIN-ul unui spital
1 lună la cabinetul medical de medicină de familie
Pregătire teoretică:
1. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase
a. Boli infecțioase cu transmitere aeriană:
infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza),
virale (gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela - herpes zoster, alte infecții herpetice), parazitare (pneumocistoza, toxoplasmoza).
b. Boli infecțioase cu transmitere digestivă:
bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter, botulism.
virale (enteroviroze, hepatita acută tip A și tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza).
Toxiinfecții alimentare.
c. Boli infecțioase cu transmitere preponderent parenterală:
hepatite acute virale tip B, D, C;
infecția cu HIV/SIDA.
c. Boli infecțioase cu transmitere prin mod de viață:
bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; infecții cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree),
virale (papilloma, rabia),
parazitare (scabia, toxoplasmoza).
e. Boli infecțioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), borelioze, meningo-encefalite acute primare, malaria.
f. Boli infecțioase produse la gazde imunocompromise (particularități epidemiologice).
g. Boli infecțioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii).
h. Infecții nosocomiale.
2. Imunoprofilaxia activă și pasivă a bolilor. Principiile, bazele strategice și tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanțe epidemiologice.
3. Chimioprofilaxia bolilor infecțioase.
4. Citirea și analiza critica a unui articol de specialitate
5. Comunicarea orală și scrisă în boala transmisibilă
6. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor neinfecțioase.
a. Boli cardio-vasculare: boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale
b. Boli neoplazice: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronhopulmonar, cancerul gastric, cancerul prostatic.
c. Traumatisme, accidente, intoxicații, suicid.
d. Boli psihice.
e. Boli comportamentale: alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite.
f. Boli de nutriție: diabetul zaharat, supraponderalitate și obezitatea.
g. Boli cronice respiratorii: BPCO, astm bronșic.
h. Boli cronice digestive: boala ulceroasă, hepatitele cronice.
i. Epidemiologia patologiei vârstnicului.
j. Farmacoepidemiologie (noțiuni de bază)
k. Epidemiologia patologiei transfuzionale.
l. Epidemiologie moleculară (noțiuni de bază).
Aplicații practice:
1. Activitatea de prevenire și control a unei boli transmisibile
a)
Investigația și controlul unei epidemii:
transmise pe cale aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori,
consecință a modului de viață,
produse de microorganisme oportuniste,
sub forma de infecție nosocomială (în unități medicale de diverse profiluri - spitalicești și ambulatorii).
b)
Tipurile, etapele și obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea și interpretarea unei fișe de anchetă epidemiologică în circumstanțe epidemiologice variate.
c)
Dezinfecția (decontaminarea), sterilizarea, dezinsecția și deratizarea: metode, mijloace și organizarea acțiunilor de decontaminare și sterilizare în variate circumstanțe epidemiologice.
d)
Recoltarea, conservarea și transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice și din mediu.
2. Supravegherea în medicina comunitară:
a)
Definiție, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor și a sistemului de supraveghere.
Elaborarea unui sistem de supravegherea pentru o boala transmisibilă
b)
Metode și mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei și dispensarizării bolilor.
c)
Prezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită.
d)
Evaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor infecțioase.
3. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni.
4. Supravegherea bolilor neinfecțioase: principii, metode, mod de realizare și controlul eficienței acestora.
5. Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă.
7. Programul Național de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanțul de frig, evaluarea eficienței, supravegherea și controlul reacțiilor postvaccinal.
8. Circuitul informațional al datelor epidemiologice.
9. Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional).
> La cabinet de Medicină de familie
1. Evidența primară a sănătății populației
2. Supravegherea sănătății populației sănătoase (nou-născuți, copii preșcolari și elevi) la DMF, dispensar școlar și de întreprindere.
3. Supravegherea bolilor acute și cronice.
4. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase
Baremul activităților practice
1. Însușirea sistemului informațional sanitar în bolile infecțioase (evidență, raportare).
2. Metode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologică și interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvență, gravitate, potențial epidemiologic, factori de risc și calculare a riscurilor în bolile infecțioase și neinfecțioase:
Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecțioase și neinfecțioase
Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz - martor sau de cohortă) în boli infecțioase și neinfecțioase.
Prognoze epidemiologice privind evoluția unor boli infecțioase prin aplicarea principiilor modelării (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare și boli infecțioase cu evoluție naturală).
3. Alcătuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de boală infecțioasă (prevenibilă prin vaccinare sau cu evoluție naturală), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriție și diabet, boli psihice - în diverse categorii de populație.
4. Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice de profilaxie și combatere:
Efectuarea triajului epidemiologie profilactic.
Alcătuirea unui program de supraveghere epidemiologică activă a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentație, apă, copii, medical) prin control periodic și la angajare.
Elaborarea unui program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni.
5. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activității de supraveghere a infecțiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută.
6. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de probe de aer, apă, sol, alimente, probe de sanitație (de pe obiecte, suprafețe, instrumentar) în scopul identificării căilor de transmitere în boli bacteriene, virale și parazitare cu importanță epidemiologică deosebită.
7. Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice în vederea orientării diferențiate a măsurilor antiepidemice.
8. Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor de dezinfecție în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren.
9. Controlul eficienței acțiunilor de dezinfecție prin metode fizice, chimice și bacteriologice.
10. Efectuarea unui plan de măsuri pentru realizarea sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării).
11. Tehnici și metode de dezinsecție și deratizare în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică.
12. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală infecțioasă.
tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminară și definitivă
măsuri pentru limitarea și/sau lichidarea focarului epidemiologie declarat
supravegherea focarului epidemic până la declararea lichidării acestuia
13. Organizarea acțiunilor specifice Sistemului Național de Supraveghere pentru unele boli infecțioase: paralizia acută flască (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecțiile nosocomiale.
14. Desfășurarea planului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale într-o unitate spitalicească cu profil specific: chirurgie generală, obstetrică, ginecologie, ortopedie, urologie, dializă, terapie intensivă, neonatologie, pediatrie, oncologie - hematologie, alte specialități.
15. Tehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecțiilor nosocomiale în circumstanțe date (studiu de caz la alegere).
16. Alcătuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanțele circulației unor tulpini de spital cu rezistență dobândită (studiu de caz la alegere).
17. Stabilirea algoritmului de prevenire și control a unor infecții nosocomiale la personalul medical și de îngrijire din unități sanitare cu risc/hazard crescut (secții de ftiziologie, dializă, terapie intensivă, chirurgie, ginecologie/obstetrică, neonatologie, pediatrie, laboratoare, boli infecțioase etc.).
18. Aplicarea acțiunilor specifice Sistemului de alertă rapidă pentru situații cu risc epidemiologic crescut.
19. Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației.
a. Imunoprofilaxia artificială activă - vaccinoprofilaxia: tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Național de Imunizare și alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condițiile de păstrare și transport al vaccinurilor; indicații, contraindicații, tehnici de administrare, reacții postvaccinale, calendarul vaccinărilor obligatorii în România:
- pregătirea și desfășurarea acțiunilor de vaccinoprofilaxie în comunități urbane sau rurale (catagrafierea, baza materială, verificarea "lanțului de frig", planificarea etapelor de desfășurare, efectuarea, înregistrarea și raportarea vaccinărilor).
- alcătuirea unui program de imunizări în cazuri particulare: călătorii în zone endemice pentru anumite boli infecțioase, persoane din categorii de risc
- alcătuirea unui program de imunizări în situații epidemiologice deosebite cauzate de calamități naturale (inundație, cutremur).
- metode de evaluare a eficacității vaccinurilor și acțiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice și de laborator).
- testarea susceptibilității populației la infecție.
b. Imunoprofilaxia artificială pasivă - alcătuirea unor scheme de sero-și imunoglobulinoprofilaxie în situații particulare: contacții din focar de boala infecțioasă (hepatită A și B, rujeolă, tetanos, rabie), contaminare accidentală în momente diferite (preexpunere/postexpunere):
20. Legislația sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică), prevederi privind patologia infecțioasă de import, participarea la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale (prevederi în cadrul Regulamentului Sanitar Internațional).
21. Alcătuirea protocolului pentru culegerea, prelucrarea și interpretarea informațiilor de epidemiologie descriptivă (studii transversale) sau analitică (studii caz-martor, cohortă) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecțioasă (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive și respiratorii cronice, boli de nutriție, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc).
22. Alcătuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienței unor intervenții (preventive, medicamentoase, educaționale).
Bibliografia obligatorie: la recomandarea catedrelor / disciplinelor participante la pregătirea în specialitate, în consens cu coordonatorul pregătirii de specialitate.
EPIDEMIOLOGIE
3 ANI
*Font 8*
Modul I.
Sănătate Publică și Management sanitar-BioEtică-Educație /
Promovarea sănătății și Informatică medicală
Elemente fundamentale de sănătate publică și management sanitar (3 luni),
Bioetică (2 săptămâni),
Educație pentru sănătate și promovarea sănătății (2 săptămâni),
Biostatistică și Informatică medicală (2,5 luni).
6.5 luni
Modul II.
Epidemiologie generală (la catedră)
6.0 luni
Modul III.
Stagiu practic de epidemiologie boli netransmisibile
(pediatrie, cardiologie, oncologie, boli de nutriție,
ftiziologie, venerologie)
3.5 luni
Modul IV.
Laborator de diagnostic (practică de laborator)
2.5 luni
● laborator clinic (0.5 luni)
● laborator de microbiologie medicală (2 luni)
Modul V.
Boli Infecțioase (practică clinică)
3.0 luni
Modul VI.
Igiena
2.5 luni
Modul VII.
Epidemiologie specială
Pregătire teoretică (la catedră)
6.0 luni
Pregătire practică (de teren) din care:
6.0 luni
● 4 luni la DSP și INSP
● 1 lună în SPCIN-ul unui spital
● 1 lună la un cabinet de medicină de familie
------------------------------------------------------------------------------------------------------
TOTAL:
36.0 luni
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
1.1. Definiție
Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea prestațiilor de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activități sunt centrate pe profilaxia invalidității și recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socioprofesională a asiguraților afectați prin boli sau accidente.
1.2. Durata 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Anul I
Stagiul de explorări funcționale
Medicina muncii
Recuperare, medicină fizică și balneologie
Ortopedie și traumatologie
Stagiul de medicină internă
Anul II
Stagiul de medicină internă (continuare)
Stagiul de neurologie
Stagiul de psihiatrie
Stagiul teoretic și practic de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă
1. Modulul de expertiză medicală a capacității de muncă
2. Modulul de recuperare a capacității de muncă și reinserție socioprofesională
Anul III
Stagiul teoretic și practic de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă (continuare)
Stagiul practic în teritoriu la nivelul oficiilor și cabinetelor de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă
Stagiul de bioetică medicală
1.3. Structura stagiilor
1.3.1. Stagiul de explorări funcționale 6 luni
1.3.2. Stagiul teoretic și practic de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă
Modulul de expertiză medicală a capacității de muncă 6 luni
Modulul de recuperare a capacității de muncă și reinserție socio- profesională 4 luni
1.3.3. Stagiul de medicină internă 6 luni
1.3.4. Stagiul de neurologie 3 luni
1.3.5. Stagiul de psihiatrie 3 luni
1.3.6. Stagiul practic în teritoriu la nivelul oficiilor și cabinetelor de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 4,5 luni
1.3.7. Stagiul de bioetică medicală 2 săptămâni
1.3.8. Medicina muncii 1 lună
1.3.9. Recuperare, medicină fizică și balneologie 1 lună
1.3.10. Ortopedie și traumatologie 1 lună
1.4. Conținutul stagiilor
1.4.1 Stagiul de explorări funcționale.
1. Electrocardiografie clinică
2. Testele de efort - indicații, contraindicații, interpretare, capacitatea de efort,integrarea rezultatelor testului de toleranță la efort în evaluarea și recuperarea capacității de muncă
3. Explorarea ventilației pulmonare (spirometrie, gazometrie, pneumotahografie, gazanaliza sângelui, testele de efort)
4. Explorarea tubului digestiv, funcțională și imagistică
5. Explorarea aparatului renal, funcțională și imagistică
6. Explorarea aparatului locomotor - testarea mobilității articulare, explorare imagistică
7. Electroencefalografia- noțiuni privind interpretarea de rutină
8. Interpretarea examenului oftalmologic:
Acuități vizuale
Câmp vizual
Examenul fundului de ochi
9. Interpretarea audiogramei și a probelor vestibulare
Audiometrie tonală liminară
Probe vestibulare
10. Interpretarea examenului psihologic privind inteligența,personalitatea,aptitudinile psihomotorii
NOTĂ: Stagiul de explorări funcționale se va desfășura în INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei de expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul UMF "Carol Davila" și a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare funcțională. Stagiul de explorări funcționale conține microcursuri și demonstrații practice.
1.4.2. Stagiul teoretic și practic de expertiza medicală a capacității de muncă
1.4.2.1. Modulul de expertiza medicală a capacității de muncă
Tematica lecțiilor conferință
1. Expertiza medicală a capacității de muncă, parte integrantă a medicinei sociale
2. Legislația de asigurări sociale și pensii - incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislația privind handicapații.
3. Organizarea, funcționarea și competența unităților de expertiză medicală a capacității de muncă
4. Boală,accident, infirmitate,deficiență, handicap, invaliditate
5. Înregistrarea și raportarea cazurilor - statistica invalidității
6. Munca și componentele acesteia
7. Clasificarea profesiunilor
8. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exercițiu. Antrenament.
9. Profesiologie medicală
10. Condiții ambientale și psiho-sociale ale locului de muncă
11. Psihologia muncii
12. Sociologia muncii. Implicațiile sociale ale bolii și invalidității
13. Particularitățile muncii în funcție de sex și vârstă
14. Biotipologia profesională
15. Factorii de adaptare în munca profesională
16. Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante
17. Oboseala în muncă. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe
18. Complexul de dezadaptare în muncă. Factorii limitativi și stimulativi ai capacității de muncă
19. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului respirator
20. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile cardio - vasculare
21. Expertiza medicală a capacității de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție
22. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile renale
23. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor
24. Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici
25. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile endocrine
26. Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali
27. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL
28. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiuni neoplazice
29. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile dermatologice
Baremul activităților practice
1. Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM
2. Interpretare rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific pentru cazurile examinate
3. Participarea la comisiile consultative din INEMRCM, prezentarea cazurilor. Finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea sintezelor
4. Asigurarea corespondenței cu unitățile din rețeaua de expertiză medicală a capacității de muncă teritoriale și cu diferite agenții (naționale,comunitare) în funcție de specificul cazului
5. Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei
1.4.2.2. Modulul de recuperare a capacității de muncă și reinserție socio-profesională
Tematica lecțiilor conferință
1. Recuperarea capacității de muncă (concepția recuperării,organizarea activității de recuperare,tipuri de acțiuni recuperatorii). Echipa de recuperare. Colaborarea cu alți specialiști pentru realizarea programului. Mijloace și tehnici de recuperare.
2. Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare
3. Prevederile legale privind sarcinile medicului asigurărilor sociale în domeniul recuperării capacității de muncă
4. Adaptarea la muncă a deficientului. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă .
5. Noțiuni de ergonomie (concepția ergonomiei, organizarea activității de ergonomie-ergonomie de proiectare și ergonomie de corecție)
6. Îndrumarea, orientarea și reorientarea profesională a persoanelor cu deficiențe invalidante sau handicapante
7. Acțiuni formativ - profesionale
8. Inserția și reinserția socio - profesională
9. Conținutul laturii socio-profesionale a recuperării; integrarea și reintegrarea socio-profesională:
- reglementările existente și posibilități de intervenție;
- întocmirea programului de recuperare, soluții preconizate;
- conjunctura socio-economică și posibilitatea de a transpune în practică soluțiile adoptate;
- motivația psihologică și socială pentru inserția sau reinserția socială;
- posibilitățile tehnice și practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserției sociale;
- acțiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale:
cu caracter general;
cu caracter particular - personal;
10. Informația și comunicarea în acțiunea de inserție sau reinserție socială;
- la nivelul persoanei cu handicap;
- la nivelul angajatorului;
- la nivelul factorului de decizie;
- la nivelul opiniei publice;
11. Rolul asistentului social în recuperare:
- investigația socială;
- intervenția socială;
12. Practica integrării sau reintegrării socio-familiale:
- adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuințe și dotarea locuinței;
- servicii și facilități în sprijinul persoanelor cu handicap;
- intervenții la organele competente pentru soluționarea cazului;
13. Practica integrării sau rein/serției socio-profesionale:
- catagrafierea locurilor de muncă accesibile handicapaților;
- indicații și contraindicații de muncă în raport de potențialul biopsihic restant și problemele de securitatea muncii;
- orientare, reorientare și îndrumare profesională;
- organizarea și reorganizarea muncii în condițiile unor persoane cu handicap;
- relațiile funcționale între unitățile EMRCM, Agenția de Ocupare și Formare a Forței de Muncă și cu Agenții Economici teritoriali în care s-a întocmit catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficiențe;
14. Calitatea vieții persoanelor cu deficiențe (handicapați sau invalizi) și pârghii ale mobilizării acestora în programul de recuperare, respectiv de inserție sau reinserție socială.
Baremul de activități practice
1. Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă - stabilirea corecției ergonomice
2. Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei investigații sociale de caz
3. Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un deficient dat (acțiuni medico - socio - profesionale)
4. Orientarea,reorientarea profesională a unui caz dat
5. Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).
6. Întocmirea unui program individual de recuperare.
7. Întocmirea unei investigații sociale:
- obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcțional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;
- surse de informare;
- posibilități de realizare:
investigația prin corespondență;
ancheta socială de teren.
8. Concretizarea acțiunilor sociale în programul de inserție sau reinserție socio-profesională și a modalităților de realizare.
9. Intervenția activă în soluționarea cazurilor.
10. Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluției preconizate (anchete de supraveghere).
N.B. Toate aceste stagii se vor desfășura sub îndrumarea cadrelor didactice de la Catedra de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă și a medicilor primari din secțiile și laboratoarele Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, precum și la nivelul oficiilor și cabinetelor de EMRCM teritoriale.
1.4.3. Stagiul de medicină internă
Tematica lecțiilor conferință
1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică
2. Astmul bronșic
3. Pneumopatii interstițiale fibrozante difuze netuberculoase și neprofesionale
4. Supurații bronhopulmonare
5. Pleurezia purulentă
6. Cancerul bronho-pulmonar
7. Tuberculoza pulmonară - alte localizări secundare ale tbc și influențele lor asupra
8. Cardiopatia ischemică
angina pectorală
toate formele clinice conform clasificării O.M.S.
infarctul miocardic
9. Hipertensiunea arterială esențială
10. Hipertensiunea arterială secundară
11. Boli valvulare dobândite
12. Cardiopatii congenitale
13. Miocardite
14. Cardiomiopatii
15. Afecțiuni ale pericardului
16. Cordul pulmonar cronic, cordul pulmonar acut, hipertensiunea pulmonară primitivă
17. Tulburări de ritm și de conducere
18. Arteriopatii periferice
19. Bolile venelor- trombofeblite
insuficiența venoasă cronică
20. Insuficiența renală cronică
21. Sindromul nefrotic
22. Nefropatii glomerulare
23. Nefropatii interstițiale
24. Malformații renale
25. Litiază urinară
26. Tuberculoză renală
27. Ulcerul gastric și duodenal
28. Sindroame post-rezecție gastrică
29. Boala coeliacă a adultului
30. Enterita regională
31. Rectocolita ulcero-hemoragică
32. Hepatitele cronice
33. Ciroza hepatică
34. Colecistite cronice
35. Pancreatita cronică
36. Cancere digestive
NOTA: În general, se va pune accent pe patologia cronică invalidantă (elemente de diagnostic clinic, paraclinic, evoluție, complicații, sechele, pronostic, acțiuni medicale recuperatorii posibile)
Baremul de activități practice
1. Examinarea bolnavilor, întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic.
2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului)
3. Formularea planului terapeutic și de reinserție socio-profesională în cazurile studiate.
1.4.4. Stagiul de neurologie
Tematica lecțiilor conferință
1. Traumatisme cranio-cerebrale
2. Boli vasculare cerebrale
3. Boli demielinizante. Scleroza laterală amiotrofică
4. Discopatii
5. Leziuni ale nervilor periferici
6. Polineuropatii
7. Boli extrapiramidale și cerebeloase
8. Miopatii
9. Epilepsia
10. Tumori cerebrale și cu alte localizări
NOTA: În general, se va pune accent pe patologia cronică invalidantă (elemente de diagnostic clinic, paraclinic, evoluție, complicații, sechele, pronostic, acțiuni medicale recuperatorii posibile)
Baremul de activități practice
1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic
2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului)
3. Formularea planului terapeutic și de reinserție socio-profesională în cazurile studiate
1.4.5. Stagiul de psihiatrie
Tematica lecțiilor conferință
1. Tulburări mentale organice (demența, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice)
2. Tulburări mentale și de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive
3. Tulburări afective
4. Tulburări depresive
5. Tulburări anxioase
6. Tulburări de personalitate (psihopatii)
7. Tulburări disociative (de conversie)
8. Tulburări somatoforme
9. Schizofrenia
10. Retardare mintală
Baremul de activități practice
1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic.
2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului).
3. Formularea planului terapeutic și de reinserție socio- profesională la cazurile studiate.
4. Interpretarea investigațiilor psihologice
de performanță (QI și indice de deteriorare)
aptitudinale
de personalitate
5. Formularea obiectivelor și interpretarea unei investigații sociale în contextul clinic al cazului
N.B. Stagiile de medicină internă, neurologie, psihiatrie se vor desfășura sub îndrumarea specialiștilor din clinicile de profil stabilite prin înțelegere cu șefii de secție, șefii disciplinelor respective și Ministerul Sănătății.
1.4.6. Stagiul la nivelul oficiilor și cabinetelor de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din teritoriu
Baremul de activități practice
1. Participare la propuneri de pensionare
2. Participare la expertiza capacității de muncă și întocmirea programului de recuperare
3. Stabilirea obiectivelor investigațiilor sociale la pensionarii sau handicapații aflați în evidență
4. Participare la lucrările de raportare a invalidității: lunar, trimestrial și anual
5. Trierea propunerilor la pensionare de către rețeaua curativă
6. Participare la rezolvarea cererilor de prelungire a concediului medical peste 90 zile, respectiv 180 zile.
7. Participare împreună cu șeful oficiului de expertiză medicală a capacității de muncă la acțiunile de îndrumare și control a unităților subordonate (participarea la întocmirea procesului verbal de constatare și recomandări)
8. Participare la analiza stării de invaliditate la nivelul județelor (semestrial și anual)
9. Accidente de muncă- evaluare costurilor și compensațiilor, avizarea prestațiilor și serviciilor suportate de la bugetul de asigurări sociale
N.B. Acest stagiu se va desfășura la nivelul unităților teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, sub îndrumarea medicilor primari și cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritoriale.
1.4.8. Stagiul de medicina muncii
Tematica lecțiilor conferință
1. Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă
2. Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalități de analiză, recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii
3. Consilierea privind planificarea și organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilități
4. Aptitudinea în muncă.Definiție. Metode și tehnici.Legislație
5. Bolile profesionale: prezentare generală, definiție, etiologie, diagnostic tratament, profilaxie, complicații, prognostic, expertiza capacității de muncă.
N.B. Prezentarea se va face pe grupe etiologice mari
6. Accidentele de muncă; definiție, clasificare, declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident, orientare profesională
Baremul de activități practice
1. Efectuarea anamnezei profesionale
2. Anchetarea cazurilor de boli profesionale
3. Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor și compensațiilor conform legislației în vigoare
N.B. Stagiul de medicina muncii se va desfășura sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei de Medicina Muncii, UMF "Carol Davila"
1.4.9. Stagiul de recuperare, medicina fizică și balneologie
Tematica lecțiilor conferință
Vor fi prezentate pe scurt principii, indicații și metode de:
1. Terapie ocupațională și ortezare
2. Recuperarea în patologia neurologică
3. Recuperarea în patologia ortopedico-traumatologică
4. Recuperarea în patologia reumatologică
5. Recuperarea în patologia cardiovasculară
6. Recuperarea în patologia respiratorie
7. Recuperarea în patologia prehensiunii, mersului, posturii
8. Recuperarea în amputații
Baremul de activități practice
1. Activitate clinică sub îndrumarea specialiștilor acreditați din secțiile în care se desfășoară stagiul
2. Tehnici și metode de Kinetoterapie și masaj
3. Tehnici și metode de terapie ocupațională și ortezare
N.B. Stagiul de recuperare, medicina fizică și balneologie se va desfășura sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei de recuperare, medicina fizică și balneologie UMF "Carol Davila"
1.4.10. Stagiul de ortopedie și traumatologie
Tematica lecțiilor conferință
1. Generalități asupra fracturilor și luxațiilor (definiție, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale)
2. Principii generale de amputație: amputațiile membrului toracic și pelvin
3. Generalități asupra protezelor și ortezelor: protezele și ortezele membrului toracic și pelvin
4. Diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor: descriere clinică, posibilități de corectare
5. Tuberculoza osteo-articulară: generalități, clinică, tratament, evoluție, complicații, sechele
6. Tumori osoase
7. Politraumatisme
Baremul de activități practice
1. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie - traumatologie
2. Examenul clinic al bolnavului cu diformități
3. Examenul clinic al bolnavului cu tbc osteoarticulară
4. Examenul clinic al bolnavului cu tumori osoase
5. Examinări paraclinice în ortopedie: radiografie, RMN, CT, documentare fotografică, examane de laborator
N.B. Stagiul de ortopedie și traumatologie se va desfășura sub îndrumarea specialiștilor din clinicile de profil stabilite prin înțelegere cu șefii de secție și Ministerul Sănătății.
1.4.11. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.4.11.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
1.4.11.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Evaluarea periodică a medicilor rezidenți
La sfârșitul fiecărui stagiu medicii rezidenți vor fi evaluați și notați conform metodologiei stabilite de către Ministerul Sănătății.
În aprecierea globală se ține seama de:
Nivelul cunoștințelor acumulate testate prin lucrări scrise, examene practice, lucrări prezentate
Evaluarea activității consemnate în caietul de stagiu
Aprecierile coordonatorului de stagiu privind activitatea clinică, comportamentul, modul de relaționare cu pacienții, colegii, ceilalți specialiști (deontologie, colaborare, lucru în echipă etc.)
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
3 ANI
● EXPLORĂRI FUNCȚIONALE (I.1)
6 LUNI
● RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ ȘI REINSERȚIE
SOCIO-PROFESIONALĂ (I.2)
4 LUNI
● EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ(I.3)
6 LUNI
● MEDICINA MUNCII (I.4)
1 LUNĂ
● RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE (I.5)
1 LUNĂ
● ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (I.6)
1 LUNĂ
● MEDICINĂ INTERNĂ(I.7)
6 LUNI
● NEUROLOGIE(I.8)
3 LUNI
● PSIHIATRIE(I.9)
3 LUNI
● STAGIU PRACTIC ÎN TERITORIU LA NIVELUL OFICIILOR ȘI
CABINETELOR DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA
CAPACITĂȚII DE MUNCĂ(I.10)
4 LUNI și 2 săpt.
● BIOETICĂ MEDICALĂ (I.11)
2 săptămâni
┌─────────┬────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────┐
│
│
ANUL I
│
ANUL II
│
ANUL III
│
├─────────┼────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│STAGIUL
│I.1, I.4, I.5, I.6, I.7 │ I.7, I.8,I.9,I.3 │ I.3,I.2,I.11,I.10 │
└─────────┴────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GASTROENTEROLOGIE
AVIZAT
Prof. dr. Oliviu Pascu
Președintele Comisiei de
Gastroenterologie, Hepatologie a MS
15 septembrie 2010
Semnatura:
Specialitatea: GASTROENTEROLOGIE
Conținutul specializării: prevenirea, diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu boli ale tubului digestiv, ficatului și pancreasului
Durata specializării: 4 ani
Obținerea specializării: prin rezidențiat
Subspecialități: Post-rezidențiat (Masterat - pentru specialiștii în gastroenterologie - hepatologie)
- Hepatologie + Transplant hepatic (12 luni)
- Oncologie digestivă (12 luni)
- Endoscopie intervențională (6 luni), Ecoendoscopie (6 luni)
Durata subspecializărilor: 6-12 luni
Obținerea subspecializărilor: prin masterat organizat la Universitățile de Medicină și Farmacie tradiționale în funcție de posibilitățile existente de instruire.
1.1. DEFINIȚIE:
Gastroenterologia este specialitatea care se ocupă cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolilor tubului digestiv și ale organelor anexe; termenul de gastroenterologie cuprinde și hepatologie, pancreatologie, endoscopie digestivă.
1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate:
2 săptămâni
1.3.1. Stagiul de medicină internă:
7 1/2 luni
1.3.2. Stagiul de oncologie:
1 lună
1.3.3. Stagiul de hematologie:
1 lună
1.3.4. Stagiul de A.T.I.:
2 luni
1.3.5. Stagiul de gastroenterologie: 3 ani din care
- 3 luni Imagistică
(CT, RMN, ecografie
abdominală generală)
- 3 luni Endoscopie
digestivă diagnostică
1.3.6. Stagiul de bioetică:
1/2 lună
1.3.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Tematica lecțiilor conferință
1)
Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșita cronică, emfizem pulmonar)
2)
Astmul bronșic
3)
Pneumoniile
4)
Sarcoidoza
5)
Pleureziile
6)
Cancerul bronșic
7)
Cordul pulmonar cronic. Embolia pulmonară
8)
Edemul pulmonar
9)
Angina pectorală
10) Infarctul miocardic
11) Cardiomiopatiile idiopatice
12) Tulburări de ritm și conducere (tablou clinic, diagnostic)
13) Insuficiența cardiacă
14) Hipertensiunea arterială esențială și hipertensiunile arteriale secundare
15) Glomerulonefritele acute și cronice
16) Pielonefritele acute și cronice
17) Diabetul zaharat
18) Complicațiile diabetului zaharat (inclusiv complicațiile digestive)
19) Tulburările de nutriție. Alergii alimentare. Principiile regimurilor alimentare de substituție și de excludere
20) Sindromul metabolic. Obezitate. Hiperlipemii
21) Anemiile
22) Limfoamele digestive. Boala Hodgkin
23) Leucemiile acute și cronice
24) Sindroamele hemoragipare
25) Poliartrita reumatoidă
26) Colagenozele
Baremul activităților practice
1. Examenul coprologic. Valoarea diagnostică: 10
2. Computer tomografia toracică, vasculară, cerebrală. Interpretarea rezultatelor: 25
3. Radiologie pulmonară - interpretare: 30
4. Radiologia cordului, modificări patologice: 20
5. Ecocardiografie - interpretare: 10
6. Probe respiratorii: 20
7. Proteinograma - interpretare: 50
8. Toracocenteza - efectuare: 10
9. Explorare renală - interpretare: 20
1.3.2. - 1.3.3. STAGIUL DE ONCOLOGIE - HEMATOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință
1)
Epidemiologia cancerelor digestive
2)
Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare
3)
Metode de diagnostic în cancerele digestive
4)
Chimioterapia cancerelor digestive. Radioterapia cancerelor digestive
5)
Metode paleative de tratament în cancerele avansate. Combaterea durerii în cancer. Psiho-oncologie
6)
Sindroame mieloproliferative. Sindroame adrenomegalice. Splenomegaliile
7)
Trombocitopeniile. Trombocitopatiile
Baremul activităților practice
1. Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravității reacțiilor adverse
2. Metodologia organizării unei acțiuni de depistare în masă a cancerului tubului digestiv
3. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer - Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei
4. Frotiu de sânge periferic - efectuare și interpretare
5. Puncție medulară - interpretare
6. Biopsie osoasă (asistare)
7. Indicațiile transplantului de măduvă - principii
8. Biopsie ganglionară - tehnică, indicații
1.3.4. STAGIUL DE A.T.I.
Tematica lecțiilor conferință
1)
Transfuziile de sânge: metodologie, indicații, riscuri
2)
Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament
3)
Sindromul insuficienței multiple de organ
4)
Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică
5)
Insuficiența respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie
6)
Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare
7)
Prelevarea de organe: criterii de intervenție
8)
Tulburările echilibrului acido-bazic
9)
Hipovolemia: etiologie, intervenție terapeutică
10) Nutriția parenterală
11) Metodologia monitorizării pacienților în serviciile de terapie intensivă
12) Encefalopatia hepatică - principii terapeutice
Baremul activităților practice
1. Anestezia locală - tehnică
2. Monitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Valori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sânge
3. Pulsoximetru - utilizare
4. Defibrilarea și cardioversia
5. Puncția lombară
6. Introducerea și poziționarea sondei Blakemore
7. Aspirația gastrică
8. Puncția subclavei
9. Oxigenoterapia
10. Administrarea aerosolilor
11. Puncționarea arterei radiale
12. Tehnica anesteziei cu propofol
1.3.5. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE
Tematica lecțiilor conferință
1)
Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile ei. Esofagitele. Diverticulii esofagieni
2)
Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic
3)
Cancerul esofagian
4)
Gastritele acute și cronice
5)
Ulcerul gastric și duodenal. Complicații
6)
Tumorile benigne și maligne ale stomacului
7)
Diareile acute și cronice
8)
Sindromul de malabsorbție
9)
Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice. Carențe dizaharidazice
10) Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal
11) Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)
12) Boala Crohn
13) Colita ulcerativă
14) Constipația
15) Intestinul iritabil
16) Polipii colonici. Polipozele digestive
17) Cancerul colorectal
18) Diverticuloza colonică
19) Suferințele ano-rectale
20) Pancreatitele acute și cronice
21) Hemoragia digestivă superioară și inferioară
22) Cancerul pancreatic și tumorile endocrine pancreatice
23) Sindromul icteric
24) Litiaza biliară. Sindromul postcolecistectomie
25) Colecistitele. Angiocolitele acute
26) Icterele familiale
27) Hepatitele medicamentoase
28) Hepatitele cronice virale B
29) Hepatita autoimună
30) Patologia hepatică alcool - indusă
31) Cirozele hepatice.
32) Complicațiile cirozelor hepatice: ascita, peritonita bacteriană spontană, hemoragiile variceale, encefalopatia hepatică, sindromul hepatorenal
33) Cancerul hepatic și al căilor biliare
34) Tumorile benigne ale ficatului
35) Peritonitele acute și cronice. TBC peritoneal
36) Suferințele digestive de origine vasculară
37) Hipertensiunea portală - etiologie, patogenie, complicații
38) Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP, boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsină)
39) Chistul hidatic hepatic
40) Chirurgia cancerului gastric, colonic, rectal, hepatic și pancreatic
Baremul activităților practice
1. Paracenteza: 20
2. Puncție biopsie hepatică - efectuare: 15
3. Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor: 15
Modulul de endoscopie digestivă diagnostică
1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 30 cazuri
2. Endoscopii digestive superioare: 150
a)
polipectomii gastrice: 10
b)
hemostază endoscopică din HDS variceale: 10
c)
hemostază endoscopică din HDS nevariceale: 10
3. Rectoscopii - sigmoidoscopii: 50
4. Colonoscopii: 100
a)
polipectomii: 20
4. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:
- ERCP: 30
- dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 20
- ecoendoscopii - puncții cu ac fin ecoghidat: 10
- gastrostomă percutană: 10
Modulul de imagistică
1. CT abdominal: principii, protocoale, interpretarea rezultatelor: 30
2. RMN abdominal - colangioRMN - interpretarea rezultatelor: 20
3. Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast: 100
4. Puncțiile ecoghidate, alcoolizarea tumorilor hepatice, ablația cu radiofrecvență (asistare): 30
1.3.6. STAGIUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
GASTROENTEROLOGIE
4 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
┌─────────┬──────────┬──────────────────────────────────┬──────┬──────┐
├─────────┼──────────┼──────────────────────────────────┼──────┼──────┤
│STAGIUL
│I.1, I.2
│I.2, I.3, I.4, I.5, I.6, I.7, I.9 │ I.8
│ I.8
│
└─────────┴──────────┴──────────────────────────────────┴──────┴──────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GENETICĂ MEDICALĂ
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU) - 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către directorul de program și responsabilul de rezidențiat (îndrumător de stagiu).
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
******
1. CONCEPȚIA CURRICULARĂ
1.1. Definiție
Genetica Medicală este specialitatea care vizează:
a)
depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale;
b)
estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile pacienților și acordarea unui sfat genetic corect și competent.
Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților și colegilor din alte specialități.
Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele și pot afecta orice sistem sau organ, este necesar ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele examenelor clinice, a celor paraclinice, precum și informațiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor specialități.
1.2. Durata: 4 ani.
1.3. Locul de efectuare a stagiilor
- Stagiile clinice în specialități complementare (Pediatrie, Medicină internă etc) - în unități de profil din instituțiile de învățământ medical superior.
- Stagiile de genetică fundamentală - în Centre (Unități) de Genetică medicală (dintr-un spital universitar) omologate de SRGM și MS și în centre de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ medical superior.
- Stagiile de Genetică medicală și Genetică clinică - în Centre (Unități) de Genetică medicală (dintr-un spital universitar) omologate de SRGM și MS.
1.4. Structura stagiilor
- Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea sanitară sau de învățământ superior medical unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
- 1.4.1. Stagiul de Genetică fundamentală
- 1 an
- Substagii de laborator:
- a) Citogenetică
- 4 luni;
- b) Genetică moleculară
- 4 luni;
- c) Genetică biochimică
- 2 luni;
- d) Informatică și biostatistică
- 1 lună și 2 săptămâni.
- 1.4.2. Stagiul de Genetică medicală
- 1 an
- Substagii clinice:
- a) Genetică medicală
- 4 luni;
- b) Medicină internă
- 4 luni;
- c) Pediatrie (1 lună chirurgie pediatrică)
- 4 luni.
- 1.4.3. Stagiul de Genetică clinică
- 2 ani
- Substagii de genetică clinică, dirijate de
conducătorul de rezidențiat:
- a) Pediatrie
- 4 luni;
- b) Neonatologie
- 2 luni;
- c) Neurologie adulți/Neurologie pediatrică
- 2 luni;
- d) Endocrinologie
- 2 luni;
- e) Dermatologie
- 2 luni;
- f) Genetică clinică
- 12 luni.
- 1.4.4. Stagiul de Bioetică
- 2 săptămâni.
2. CONȚINUTUL STAGIILOR
2.1. Stagiul de Genetică fundamentală
- 2.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
- Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală.
- Genomul uman: date generale, genomul nuclear, genomul mitocondrial, cromosomul ca unitate genomică, setul cromosomial uman, schița secvenței genomului uman, noțiunile de genotip și fenotip, relația între structura ADN și funcțiile genomului.
- Organizarea celulară a ADN. Aparatul genetic al celulelor. Cromatina nucleară. Cromosomii umani. Ciclul celular. Mitoza și meioza.
- Structura genelor: concepția clasică despre structura genei, gena - unitate de structură a materialului genetic, fenomenele de înlănțuire genică și crossing-over, concepția actuală despre structura genei, anatomia unei gene care codifică o proteină, gene comune și gene specifice, gene unice și familii de gene, elemente genetice mobile.
- Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, perpetuarea ADN, ereditatea clonală a celulelor somatice, ereditatea interindividuală, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică: mendeleană și non-mendeleană; poligenică și multifactorială), individualitatea genetică și biologică.
- Exprimarea informației ereditare: concepția clasică despre funcția genei (o genă un caracter), concepția actuală despre funcția genei (o genă - un produs genic), fluxul informației genice, codul genetic, reglarea exprimării genelor, (reglarea pretranscripțională, reglarea transcripțională, reglarea posttranscripțională, reglarea translațională, reglarea posttranslațională).
- Variabilitatea informației ereditare: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile), clasificarea mutațiilor, mecanismele de producere a mutațiilor, mutațiile ca factor etiologic genetic în patologia umană, clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice.
- Anomaliile cromosomiale și patologia asociată: tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromosomiale, tulburările de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.
- Mutațiile genice - factor etiologic determinant al bolilor moleculare: bazele moleculare ale patologiei monogenice (mutații cu pierderea funcției, mutații cu câștig de funcție, mutații cu dobândirea unei funcții noi, mutații cu expresie heterocronică sau ectopică), clasificarea bolilor monogenice (erori înnăscute de metabolism, boli prin anomalii ale transportorilor membranari, boli prin anomalii ale proteinelor structurale, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în comunicarea intercelulară și controlul dezvoltării, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în controlul homeostaziei extracelulare), boli produse de mutații dinamice.
- Ereditatea poligenică și multifactorială în patologia umană: stabilirea naturii genetice a unui caracter familial non-mendelian, teoriile care explică determinismul genetic al caracterelor multifactoriale, identificarea genelor implicate în bolile multifactoriale, condiționarea genetică a bolilor comune ale adultului.
- Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare: genetica dezvoltării (categorii de gene implicate în controlul dezvoltării, procese majore în cadrul dezvoltării embrionare, rolul apoptozei în dezvoltare, senescența), defectele de dezvoltare (clasificarea anomaliilor congenitale, cauzele genetice și negenetice ale anomaliilor congenitale, profilaxia anomaliilor congenitale, controlul genetic al sexualizării, retardul mental - etiologie, clasificare, prevalență).
- Imunogenetica și imunopatologia: mecanismele genetice care stau la baza generării diversității imunoglobulinelor, mecanismele genetice care stau la baza generării diversității TCR, complexul major de histocompatibilitate (genele MHC, proprietățile și funcțiile sistemului MHC, asocierea dintre HLA și diverse afecțiuni), ecogenetica infecțiilor.
- Oncogenetica: gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogenele și genele supresoare de tumori), anomalii citogenetice în cancer (anomalii cromosomiale numerice, anomalii cromosomiale structurale, amplificări genice), evoluția multistadială a cancerelor.
- Nutrigenetica: interacțiuni gene-nutrienți în bolile comune, programul genetic nutrițional, genele și modularea expresiei genice prin nutriție, conceptul de nutriție personalizată în funcție de polimorfismele ADN, exemple de aplicații practice ale nutrigenomicii și nutrigeneticii în practica medicală la tratamentul bolilor comune cu componentă nutrițională (cancer, obezitate, diabet, dislipidemii).
- Farmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice cu efecte indirecte asupra răspunsului la medicamente, farmacogenomica și variabilitatea farmacodinamică.
- Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale.
- 2.1.2. Baremul activităților practice
- 1. Evidențierea aspectului interfazic al ADN-ului.
- 2. Metode de analiză a cromosomilor umani.
- 3. Diagnosticul citogenetic.
- 4. Metode de analiză a acizilor nucleici.
- 5. Diagnosticul genetic molecular.
- 6. Ereditatea mendeleană și analiza segregațională.
- 7. Caractere ereditare normale și patologice.
- 8. Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice.
- 9. Metodologia biosatisticii, utilitate și interpretare.
Detalierea activităților practice de la fiecare din subpunctele de mai sus va fi făcută la subcapitolul 4.1. - "Barem de tehnici și activități practice - modulul 1: Principii de genetică fundamentală"
- 2.1.3. Evaluare teoretică și practică
2.2. Stagiul de Genetică medicală
- 2.2.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
- a. Substagiul de Genetică medicală
- Genetica populațiilor și sănătatea publică: definiția și obiectivele geneticii populațiilor, legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic)
- Bolile genetice; caractere generale și metode de studiu.
- Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate, abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice.
- Epidemiologia genetică.
- Principii de profilaxie a bolilor cu componentă genetică: principalele direcții de profilaxie a bolilor cu componentă genetică, screening-ul bolilor genetice în populație (criteriile de screening, tipurile de screening genetic, serviciile de screening genetic, registrele genetice), diagnosticul prenatal (indicațiile diagnosticului prenatal, avantajele diagnosticului prenatal).
- Principii de tratament a bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice (metode care acționează la nivel fenotipic, tratamentul tulburărilor biochimice asociate, metode ce vizează nivelul proteinei deficitare, modularea farmacologică a expresiei genice, terapia celulară), terapia genică (terapia genică somatică, terapia genică germinală).
- Bioetica și genetica medicală: bioetica programelor de screening, bioetica testării genetice, bioetica sfatului genetic.
- Managementul și controlul calității în unitățile de genetică din sistemul de sănătate.
- Evaluare teoretică
- b. Substagiul de Medicină internă
- Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos - convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale; tulburări ale funcției reproductive și ale funcțiilor sexuale.
- Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; cardiopatia ischemică și hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice.
- Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie.
- Afecțiuni ale rinichilor și tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, rinichiul polichistic, insuficiența renală acută și cronică; tumorile tractului urinar.
- Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza.
- Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; spondilita ankilozantă.
- Afecțiuni hematologice și oncologice: coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice.
- Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat.
- Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică.
- Evaluare teoretică
- c. Substagiul de Pediatrie
- Boli ale nou născutului: nou născutul cu risc mare; greutate mică la naștere prematuritate; dismaturitate; postmaturitate; apneea la naștere; sindromul postasfixic; insuficiența respiratorie a nou născutului, fibroza pulmonară interstițială a prematurului; encefalopatia traumatică; infecțiile pielii, tulburări digestive; vărsături; diareea epidemică a nou născutului; constipația; icterele cu debut precoce; icterul fiziologic, hiperbilirubinemia neconjugată; ictere enzimatice hepatice; ictere distructive; boala hemolitică a nou născutului, encefalopatia bilirubinică, trombocitopenii neonatale; boala hemoragică primară și diateza hemoragică secundară; coagularea intravasculară diseminată; insuficiența renală acută, tulburări metabolice și endocrine.
- Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; bronșita cronică; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; boli pulmonare; pneumonii interstițiale, lobare, lobulare.
- Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor; boli congenitale cianogene; tetralogia Fallot; boli congenitale necianogene; defecte septale atriale și ventriculare; persistența canalului arterial; stenoza arterei pulmonare; stenoza aortică orificială; coartația aortei.
- Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; ulcerul gastric; stenoza hipertrofică a pilorului; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; stenoza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică.
- Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefritele; glomerulonefrozele; tubulopatii.
- Boli hematologice: eritropatii; anemii microcitare prin deficit de fier, aplastice, hemolitice, policitemii; leucopatii; diateze hemoragice; trombopatii; tulburări vasculare; defecte de coagulare.
- Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; histiocitoza X.
- Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul.
- Bolile alergice: astmul bronșic, boli reumatice.
- Boli neurologice și musculare: comele; convulsiile și epilepsia; malformații congenitale ale SNC; facomatoze; sindroame ataxice; paralizii cerebrale neprogresive, retardul mental, cefaleea; enurezisul.
- Evaluare teoretică
- 2.2.2. Baremul activităților practice
- a. Substagiul de Genetică medicală
- 1. Fișa de consult genetic.
- 2. Examenul fizic al pacientului.
- 3. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice.
- 4. Fișe speciale de consult pentru pacienții care prezintă anumite tipuri de afectări.
- 5. Sfatul genetic.
- 6. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale.
- 7. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice.
- 8. Evaluarea riscului în bolile comune.
- 9. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale.
- 10. Predispoziția genetică în cancer.
- 11. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente.
- 12. Diagnosticul prenatal.
- 13. Screeningul neonatal.
- 14. Screeningul familial.
- 15. Dileme și conflicte etice în genetica medicală.
- 16. Registre genetice.
- 17. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice.
Detalierea activităților practice de la fiecare din subpunctele de mai sus va fi făcută la subcapitolul 4.2. - "Barem de tehnici și activități practice - modulul 2: Principii de genetică medicală"
- Evaluare practică.
- b. Substagiul de Medicină internă
- 1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 60;
- 2. Prezentare de cazuri - 4;
- 3. Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică - 25;
- 4. Interpretarea EKG - 20;
- 5. Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă - 5;
- 6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 5;
- 7. Interpretarea testului de hiperglicemie provocată - 5;
- 8. Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) - câte 5 buletine pentru fiecare tehnică;
- 9. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematica - 10;
- 10. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică -5.
- Evaluare practică.
- c. Substagiul de Pediatrie
- 1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 40;
- 2. Prezentare de cazuri - 4;
- 3. Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică - 60;
- 4. Interpretarea EKG - 20;
- 5. Interpretarea ecocardiogramei - 20;
- 6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 20;
- 7. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă - 20;
- 8. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică -10;
- 9. Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării: 40
- Evaluare practică
2.3. Stagiul de genetică clinică
- 2.3.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore)
1. Conformația generală a corpului: talia mică și înaltă; asimetria și hipertrofia.
2. Craniu și față: craniostenoze; sindroame cu suturi largi; închiderea tardivă și precoce a fontanelelor; alte anomalii ale oaselor craniului; malformații ale oaselor feței și sindroamele asociate; malformații oculare; malformații auriculare; malformații ale buzelor; cavității orale, limbii și dinților.
3. Trunchi: coloană vertebrală; torace; perete ventral; centuri
4. Membre: deficiențele membrelor și alte malformații; sindactilii, polidactilii, bradidactilii, deformările membrelor
5. Bolile pielii: anomalii ale pigmentării; dermatoze ihtioziforme; epidermoliza buloasă, alte boli genetice ale pielii.
6. Bolile țesutului conjunctiv: sindromul Marfan; sindromul Ehlers Danlos, pseudoxantoma elasticus.
7. Bolile osteoarticulare: condrodisplaziile; osteodisplaziile; artogripoze, deformări scheletice.
8. Bolile musculare și neuromusculare: miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, distrofia miotonică, miastenia gravis, bolile neuronilor motori; paraliziile periodice.
9. Bolile sistemului respirator: malformațiile congenitale ale organelor respiratorii; mucoviscidoza; astmul și alte boli alergice, deficiența de alfa - 1- antitripsină.
10. Bolile sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, cardiomiopatiile, boala coronariană, hipertensiunea arterială.
11. Bolile sistemului digestiv: malformațiile congenitale gastrointestinale; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii bilare și pancreasului; ulcerul peptic; polipozele.
12. Bolile sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; bolile chistice renale, boli glomerulare și tubulare; sindroame nefrotice.
13. Bolile sistemului genital: malformațiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane.
14. Bolile sistemului nervos: malformațiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii și paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomatoze, boli demielizante; boli psihice, schizofrenia și psihozele bipolare, demențele senile, retardul mental; alte boli psihice.
15. Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei și paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice.
16. Bolile organelor de simț: boli ereditare oculare: cecitatea, atrofia optică, glaucomul, defecte ale corneei și cristalinului, degenerescențe coroidale și retinieine, defecte ale vederii colorate; surditățile ereditare; anosmia.
17. Bolile hematologice: hemoglobinopatiile și talasemiile; bolile ereditare ale eritrocitelor, bolile ereditare ale hemostazei, leucemii și limfoame.
18. Bolile ale sistemului imunitar: imunodeficiențele ereditare; defectele complementului; defectele formării leucocitelor.
19. Bolile metabolice: bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale; farmacogenetică.
20. Bolile cromozomiale.
21. Bolile mitrocondriale.
22. Cancere ereditare și familiale.
- 2.3.2. Baremul activităților practice
Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.
- Evaluare teoretică și practică
3. PREGĂTIREA în DOMENIUL GENETICII MEDICALE
Învățământul de genetică medicală se va realiza în sistem modular și va fi inițiat din primul an de rezidențiat, desfășurându-se în paralel cu stagiile de pregătire generală. Lecțiile conferință ale primului modul vor fi expuse - săptămânal - pe parcursul stagiilor de medicină pentru adulți și pediatrie. Prezentarea lecțiilor conferință ale celorlalte module se va face în stagiul de specialitate.
3.1. Modulul 1 - Principii de Genetică fundamentală
- 3.1.1. Obiective
- 1. Acumularea de noțiuni fundamentale ale geneticii umane:
- se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practica geneticii medicale;
- problemele vor fi prezentate în contextul unor exemple clinice specifice (acceptând deliberat o serie de repetiții în modulele următoare).
- 2. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice domeniului:
- înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;
- dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor;
- recunoașterea importanței învățământului individual (self-learning) continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor.
- 3.1.2. Tematica lecțiilor conferință din cadrul modulului 1
1. Structura și organizarea celulară ADN: structura primară și secundară a ADN; polimorfismul structural; particularitățile structurii ADN la eucariote; ADN repetitiv, organizarea ADN nuclear și mitocondrial.
2. Structura și localizarea (cartografierea) genelor; concepție clasică: gena ca unitate de structură; înlănțuirea și recombinarea genelor, concepția actuală; gena ca unitate transcripțională, structura discontinuă a genelor; familii de gene; elemente genetice mobile; cartografierea genelor.
3. Funcția genelor: concepția clasică: gena - unitate de funcție; pleiotropie; poligenie; heterogenitate genică; interacțiunile genelor; concepția actuală: o genă un produs primar specific și variantele ei; sinteza proteinelor prin transcripție și translație; procesarea posttranslațională a proteinelor; reglarea (controlul) funcției genelor.
4. Tehnologia ADN recombinant: hibridizarea acizilor nucleici; fragmentarea ADN cu enzime de restricție; clonarea ADN; amplificarea ADN, secvențierea ADN; metode de detecție rapidă a mutațiilor în gene necunoscute.
5. Transmiterea informației genetice: replicarea ADN; erorile de replicare și corecția lor; segregarea cromozomilor prin diviziune celulară (mitoză și meioză); recombinarea cromozomială; erori de segregare și distribuție a cromozomilor; fecundarea: fenomene genetice și erori; gemenii.
6. Ereditatea caracterelor monogenice: legile lui Mendel; tipuri de transmitere mendeleană (dominant - recesiv); variații ale expresiei fenotipice (penetranță și expresivitate, anticipație); ereditatea mitocondrială; amprentarea genomică; disomia uniparentală; mozaicism și chimerism.
7. Ereditatea multifactorială.
8. Mutații: mutații genetice; mutații genomice, mutații cromosomice, mutații genice (clasice sau dinamice).
9. Genetică biochimică.
10. Imunogenetica: sistemul HLA; superfamilia genelor imunoglobulinelor; structura și sinteza lor; sistemul complement; grupe sanguine.
11. Genetica dezvoltării: controlul genetic al dezvoltării embrionare timpurii; inactivarea cromosomului X; genetica dezvoltării membrelor; determinism și diferențiere sexuală.
- Evaluare teoretică
3.2. Modulul 2 - Principii de Genetică medicală
- 3.2.1. Obiective
1. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică (abordată pe larg în modulul 3).
2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini(**) specifice modulului:
**) Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.
──────────
- Evaluare teoretică
- 3.2.2. Tematica lecțiilor conferință în cadrul modulului 2
1. Consultul genetic: anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; stabilirea indicațiilor pentru examene clinice complementare și investigații paraclinice (citogenetice, biochimice, moleculare) pentru formularea diagnosticului pozitiv și diferențial.
2. Abordarea clinică a unor categorii de pacienți caracterizate printr-o afectare predominantă: dismorfii, hipostatură, intersexualitate, debilitate mentală, etc.
3. Boli prin anomalii cromozomiale; tulburări de reproducere; sindroame plurimalformative; disgenezii gonadice; retard mental și tulburări de comportament.
4. Boli monogenice moleculare; hemoglobinopatii; erori înăscute de metabolism; bolile colagenului; boli lizozomale; boli prin defecte ale receptorilor; farmacogenetică.
5. Bolile comune - cu predispoziție genetică - ale adultului.
6. Anomaliile congenitale; teratogeneza.
7. Stările intersexuale.
8. Genetica bolii canceroase.
9. Genetica populațiilor: legea Hardy - Weinberg și factorii care influențează frecvența genică și genotipică; polimorfismul genetic.
10. Profilaxia bolilor genetice: direcții principale; sfatul genetic; diagnosticul prenatal, screeningul neonatal, populațional, familial (diagnosticul presimptomatic, depistarea heterozigoților); registre de boli genetice.
11. Tratamentul bolilor genetice. Terapia genică.
12. Considerații etice și medico-legale în abordarea patologiei genetice.
- Evaluare teoretică
3.3. Modulul 3 - Genetică clinică
- 3.3.1. Obiective
1. Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.
2. Formarea unor aptitudini*) și atitudini**) specifice modulului:
- 3.3.2. Tematica lecțiilor conferință în cadrul modulului 3
1. Conformația generală a corpului: talia mică și înaltă; asimetria și hipertrofia
2. Craniu și fața; craniostenoze: sindroame cu suturi largi; închiderea tardivă și precoce a fontanelelor; alte anomalii ale oaselor craniului; malformații ale oaselor feței și sindroamele asociate; malformații oculare; malformații auriculare; malformații ale buzelor; cavității orale, limbii și dinților.
3. Trunchi: coloană vertebrală; torace; perete ventral; centuri.
4. Membre: deficiențele membrelor și alte malformații; sindactilii, polidactilii, bradidactilii, deformările membrelor.
5. Bolile pielii: anomalii ale pigmentării; dermatoze ihtioziforme; epidermoliza buloasă, alte boli genetice ale pielii.
6. Bolile țesutului conjunctiv: sindromul Marfan; sidromul Ehlers Danlos, pseudoxantoma elasticus.
7. Bolile osteoarticulare: condrodisplaziile; osteodisplaziile; artogripoze, deformări scheletice.
8. Bolile musculare și neuromusculare: miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, distrofia miotonică, miastenia gravis, bolile neuronilor motori; paraliziile periodice.
9. Bolile sistemului respirator: malformațiile congenitale ale organelor respiratorii; fibroza chistică; astmul și alte boli alergice, deficiența de alfa - 1- antitripsină
10. Bolile sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, cardiomiopatiile, boala coronariană, hipertensiunea arterială.
11. Bolile sistemului digestiv: malformațiile congenitale gastrointestinale; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii bilare și pancreasului; ulcerul peptic; polipozele.
12. Bolile sistemului renourinar: malformațiile congenitale renourinare; bolile chistice renale, boli glomerulare și tubulare; sindroame nefrotice.
13. Bolile sistemului genital: malformațiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane.
14. Bolile sistemului nervos: malformațiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii și paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomaloze, boli demielizante; boli psihice, schizofrenia și psihozele bipolare, demențele senile, retardul mental; alte boli psihice.
15. Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei și paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice
16. Bolile organelor de simț: boli ereditare oculare: cecitatea, atrofia optică, glaucomul, defecte ale corneei și cristalinului, degenerescențe coroidale și retiniene, defecte ale vederii colorate, surditățile ereditare.
17. Bolile hematologice: hemoglobinopatiile și talasemiile; bolile ereditare ale eritrocitelor, bolile ereditare ale hemostazei, leucemii și limfoame.
18. Bolile ale sistemului imunitar: imunodeficiențele ereditare; defectele complementului; defectele formării leucocitelor.
19. Bolile metabolice: bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale; farmacogenetică.
20. Bolile cromozomiale.
21. Bolile mitrocondriale.
22. Bolile genomice.
23. Cancere ereditare și familiale.
- Evaluare teoretică
4. BAREM DE TEHNICI și ACTIVITĂȚI PRACTICE
4.1. Modulul 1 - Principii de genetică fundamentală
Activitățile practice și tehnicile prevăzute în barem se vor realiza în laboratoarele de genetică umană din cadrul spitalelor universitare și în centre de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ superior medical, omologate de SRGM și MS, care au dotările necesare efectuării analizelor moleculare, biochimice și citogenetice.
1. Evidențierea aspectului interfazic al ADN-ului - testul cromatinei sexuale - 40 cazuri.
2. Metode de analiză a cromosomilor umani: morfologia cromosomilor umani, clasificarea și nomenclatura cromosomilor umani, tehnici de evidențiere a cromosomilor (generația I, II, III, IV), heteromorfismul cromosomilor - 10 analize cromosomiale.
3. Diagnosticul citogenetic: nomenclatura anomaliilor cromosomiale, indicațiile analizei cromosomiale, cariotipul - valoare profilactică, diagnostică și prognostică - 40 interpretări de cazuri.
4. Metode de analiză a acizilor nucleici: extracția și amplificarea ADN; reacția polimerizării în lanț (PCR), hibridizarea acizilor nucleici: hibridizarea în situ, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție; separarea și identificarea fragmentelor de restricție (Tehnica Southern blotting), polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, MLPA (Multiplex ligand probe amplification) hibridarea genomică comparată - CGH (comparative genomic hybridization) hibridarea genomică comparată în rețea - array-CGH (array - comparative genomic hybridization). Secvențierea ADN - observare a minimum 5 proceduri diferite.
5. Diagnosticul genetic molecular: nomenclatura mutațiilor genice, definiția și obiectivele genotipării, tehnicile de bază ale diagnosticului molecular, valoarea profilactică, diagnostică și prognostică a diagnosticului genetic molecular - 20 interpretări de cazuri.
6. Ereditatea mendeleană și analiza segregațională: arborele genealogic, ereditatea monogenică (autosomal-dominantă, autosomal-recesivă, X-dominantă, X-recesivă, holandrică), analiza segregațională (principii, indicații, interpretare, aplicabilitate medicală) - realizarea a 50 de arbori genealogici și identificarea tipului de transmitere monogenică la câte 20 de cazuri pentru fiecare tip de transmitere.
7. Caractere ereditare normale și patologice: caractere fenotipice pur ereditare (caracterele de specie, caracterele ereditare normale, caracterele ereditare anormale), caractere determinate de interacțiunea ereditate-mediu (caracterele multifactoriale normale, caracterele multifactoriale anormale) - interpretarea rezultatelor în teste de paternitate și filiație - 40 de cazuri.
8. Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice - observarea a 20 determinări diferite și interpretarea buletinului de analiză - 20 cazuri.
9. Metodologia biosatisticii, utilitate și interpretare. Aplicații ale informaticii în biologie și medicină. Utilizarea bazelor de date.
- Evaluare practică
4.2. Modulul 2 - Principii de genetică medicală
Activitățile practice prevăzute în modulul 2 se vor realiza în centre (unități) de genetică medicală, ce au în structură cabinete de consult și sfat genetic și în laboratoare/unități de ecografie și screening prenatal, cu participarea unor medici clinicieni și de laborator.
1. Fișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic - 20 cazuri.
2. Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente și regiuni (anatomie de suprafață; semiologie malformativă, anomalii structurale majore și minore); măsurători antropometrice; fotografierea pacientului - 20 cazuri.
3. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: Indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale; indicațiile practice ale analizei cromozomilor umani; indicațiile practice ale investigațiilor biochimice (pentru identificarea unor boli metabolice) - 20 cazuri.
4. Fișe speciale de consult pentru pacienții care prezintă anumite tipuri de afectări (hipostatură, disgenezii gonadale, stări intersexuale, etc) - 5 fișe/ tip de afectare
5. Sfatul genetic: circumstanțe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurență; evaluarea riscul genetic în bolile cromosomiale, monogenice și multifactoriale - câte 10 cazuri din fiecare categorie.
6. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XYY) - 20 cazuri.
7. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, hipercolesterolemia familială, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, boala Huntington, distrofia miotonică - 20 cazuri
8. Evaluarea riscului în bolile comune: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul -10 cazuri.
9. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale: malformațiile congenitale izolate (defectele de tub neural, hidrocefalia, malformațiile congenitale de cord, despicăturile labio-palatine și palatine), sindroame plurimalformative monogenice, tulburări ale dezvoltării sexuale, conduita practică în diagnosticul anomaliilor congenitale, evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mental, retardul mental legat de X - 20 cazuri.
10. Predispoziția genetică în cancer: cancerele ereditare, cancerele familiale, cancerele cu predispoziție genetică fără istoric familial - evaluarea riscului în 10 cazuri.
11. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente, aplicații medicale - evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.
12. Diagnosticul prenatal. Indicații, proceduri. Ecografia fetală, principii, realizare, semne ecografice de alarmă, obținerea de celule fetale. Conduita practică în cazul unor sarcini anormale. Probleme etice - evaluarea riscului în 20 cazuri.
13. Screeningul neonatal. Condiții de realizare; colectarea probelor, screeningul bolilor metabolice (fenilcetonuria), screeningul hipotiroidei congenitale. Conduita practică față de cazurile depistate - evaluarea riscului în 20 cazuri.
14. Screeningul familial. Depistarea heterozigotilor; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardivă - evaluarea riscului în 20 cazuri.
15. Dileme și conflicte etice în genetica medicală: probleme legate de diagnosticul prenatal - monitorizarea a 5 cazuri.
16. Registre genetice. Organizarea depistării și recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul "de registru". Prelucrarea datelor. Fișa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (ADPKO) hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.)
17. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice.
- Evaluare practică
4.3. Modulul 3 - Genetică clinică
- Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulului 3.
- Activitățile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulului 3.
- Evaluare practică
- 4.3.1. Substagiul de Pediatrie
- a. Asistare la prezentări de cazuri
Modulul de pediatrie
Osteocondrodisplazii;
Artrogripoze;
Boli ale țesutului conjunctiv: Sindromul Marfan, Sindromul Ehlers-Danlos
Ictere;
Boli chistice renale;
Refluxul vezico-ureteral;
Sindromul nefrotic;
Boli metabolice: ale aminoacizilor, acizilor grași, glucidelor, sfingolipidelor;
Copilul moale;
Obezitatea infantilă;
Anomalii de creștere (deficit, exces);
Retardul mental și tulburările de comportament.
Submodulul de chirurgie pediatrică
Atrezia esofagiană;
Imperforația anală;
Omfalocelul;
Mielomeningocelul;
Luxația congenitală de șold;
● Piciorul strâmb congenital.
- b. Activitățile practice nu sunt necesare, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.
- 4.3.2. Substagiul de Neonatologie
- a. Examen clinic și participări la prezentări de cazuri
1. Conceptul de perinatologie și neonatologie (mortalitate perinatală, investigația fetală - profilul fetal).
2. Metode de apreciere a vârstei gestaționale (clasificarea nou-născuților în funcție de greutate, vârstă gestațională: scorul Ballard, Dubowitz).
3. Nou-născutul la termen: particularități morfologice și funcționale; incidențe fiziologice; îngrijirea nou-născutului în maternitate.
4. Nou-născutul prematur; particularități morfologice și funcționale, îngrijirea nounăscutului prematur - principii generale.
5. Nou-născutul dismatur; retardul de creștere intrauterină; particularități morfologice și funcționale, îngrijirea nou-născutului dismatur.
6. Semiologie neonatală; anamneza, examenul clinic al nou-născutului.
7. Suferința fetală acută, cronică. Insuficiența placentară.
8. Perioada de tranziție neonatală.
9. Termoreglarea.
10. Sindromul de detresă respiratorie (boala membranelor hialine). Sindromul de aspirație de meconiu.Terapia cu surfactant.
11. Persistența canalului arterial.
12. Circulația fetală. Malformații congenitale de cord.
13. Insuficiența cardiacă; tulburări de ritm cardiac, cardiomiopatii.
14. Fiziologia fetală și neonatală a aparatului digestiv.
15. Malformații de tub digestiv, perete abdominal, cordon ombilical.
16. Icterul neonatal; icterul nuclear; icterul prin incompatibilitate Rh și ABO cu izoimunizare. Exsanguinotransfuzia totală și parțială.
17. Hidrops fetalis (imun, nonimun).
18. Boli eritrocitare, leucocitare, trombocitare.
19. Nou-născutul din mamă diabetică.
20. Fiziologia renală. Malformații renale.
21. Malformații genitale; intersexualitate; sindrom adreno-genital.
22. Boli de metabolism.
23. Oftalmologie.Dermatologie neonatală.
- b. Activitățile practice nu sunt necesare, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.
- 4.3.3. Substagiul de Neurologie (copii cu sau fără adulți)
- a. Asistare la prezentări de cazuri
- Defecte ale tubului neural;
- Boli convulsive;
- Boli ereditare ale ganglionilor bazali;
- Boala Huntington;
- Ataxii și paraplegii ereditare;
- Neuropatii periferice;
- Facomatoze;
- Boli demielizante;
- Psihoze majore;
- Retardul mental;
- Distrofii musculare;
- Atrofii musculare spinale;
- Distrofia miotonică;
- Boli ale neuronilor motori;
- Paralizii periodice.
- b. Activitățile practice nu sunt necesare, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.
- 4.3.4. Substagiul de Endocrinologie
- a. Asistare la prezentări de cazuri
- Boli ale hipofizei anterioare;
- Boli ale hipofizei posterioare;
- Boli ale tiroidei: hipotiroidismul familial, boala Graves familială, tiroiditele Hashimoto;
- Deficiențe endocrine multiple;
- Cancerul medular tiroidian;
- Hiperparatiroidismul primar;
- Carcinomul paratiroidian familial;
- Hipoparatiroidismul primar;
- Pseudohipoparatiroidismul;
- Diabetul zaharat;
- Hiperplazia congenitală de corticosuprarenală;
- Boli ale gonadelor și ale ductelor genitale interne;
- Hermafroditismul adevărat și pseudohermafroditismele.
- b. Baremul activităților practice: Biometrie
- Evaluare practică
- 4.3.5. Substagiul de Dermatologie
- a. Asistare la prezentări de cazuri
- Anomalii ale pigmentării: albinismul oculo-cutanat, sindromul Griscelli, vitiligo;
- Hiperpigmentarea generalizată: melanoza universală, hemocromatoza, incontinența pigmenți;
- Hiperpigmentarea localizată;
- Dermatoze ihtioziforme: ihitioza vulgaris, ihtioza lamelară, hiperkeratoza epidermolitică;
- Epidermoliza buloasă;
- Pemfigus;
- Psoriazis.
- b. Activitățile practice nu sunt necesare, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii.
- 4.3.6. Substagiul de Genetică clinică
- a. Examene clinice și participări la prezentări de cazuri
1. Bolile pielii: anomalii ale pigmentării; dermatoze ihtioziforme; epidermoliza buloasă, alte boli genetice ale pielii.
2. Bolile țesutului conjunctiv: sindromul Marfan; sidromul Ehlers Danlos, pseudoxantoma elasticus.
3. Bolile osteoarticulare: condrodisplaziile; osteodisplaziile; artogripoze, deformări scheletice.
4. Bolile musculare și neuromusculare: miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, distrofia miotonică, miastenia gravis, bolile neuronilor motori; paraliziile periodice.
5. Bolile sistemului respirator: malformațiile congenitale ale organelor respiratorii; fibroza chistică; astmul și alte boli alergice, deficiența de alfa - 1- antitripsină.
6. Bolile sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, cardiomiopatiile, boala coronariană, hipertensiunea arterială.
7. Bolile sistemului digestiv: malformațiile congenitale gastrointestinale; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii bilare și pancreasului; ulcerul peptic; polipozele.
8. Bolile sistemului renourinar: malformațiile congenitale renourinare; bolile chistice renale, boli glomerulare și tubulare; sindroame nefrotice.
9. Bolile sistemului genital: malformațiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane.
10. Bolile sistemului nervos: malformațiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii și paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomatoze, boli demielizante; boli psihice, schizofrenia și psihozele bipolare, demențele senile, retardul mental; alte boli psihice.
11. Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei și paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice.
12. Bolile organelor de simț: boli ereditare oculare: cecitatea, atrofia optică, glaucomul, defecte ale corneei și cristalinului, degenerescențe coroidale și retiniene, defecte ale vederii colorate, surditățile ereditare.
13. Bolile hematologice: hemoglobinopatiile și talasemiile; bolile ereditare ale eritrocitelor, bolile ereditare ale hemostazei, leucemii și limfoame.
14. Bolile ale sistemului imunitar: imunodeficiențele ereditare; defectele complementului; defectele formării leucocitelor.
15. Bolile metabolice: bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale; farmacogenetică.
16. Bolile cromozomiale.
17. Bolile mitrocondriale.
18. Bolile genomice.
19. Cancere ereditare și familiale.
- Evaluare practică
5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
5.1. Tematica de curs
1. Introducere în Bioetică: morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu; delimitarea domeniului de studiu al bioeticii; teorii și metode în bioetică.
2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
3. Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient; paternalism versus autonomie; modele ale relației medic-pacient; dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate; consimțământul informat; confidențialitatea în relația medic-pacient; relația medic-pacient minor; acte normative care reglementează relația medic-pacient.
4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
5. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației; dileme etice în avort; etica reproducerii umane asistate medical; probleme etice în clonarea reproductivă.
6. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practica medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.
7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru; donarea de organe de la persoana vie; etica alocării de resurse în transplant.
8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
9. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani; protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani; populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani; aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale; comitetele de etică a cercetării; comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
5.2. Tematica seminariilor
1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.
2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale; alternative ale jurământului lui Hipocrate; alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă; valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă; rolul comunicării în relația medic-pacient.
4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri; drepturile pacienților - reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale.
5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete: delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis; greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis; perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete.
7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.
8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.
9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.
10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete.
GENETICĂ MEDICALĂ
4 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
- 1.4.1. Stagiul de Genetică fundamentală
- 1 an
- Substagii de laborator:
- a) Citogenetică
- 4 luni;
- b) Genetică moleculară
- 4 luni;
- c) Genetică biochimică
- 2 luni;
- d) Informatică și biostatistică -
1 lună și 2 săptămâni.
Stagiul de Bioetică
- 2 săptămâni.
- 1.4.2. Stagiul de Genetică medicală
- 1 an
- Substagii clinice:
- a) Genetică medicală
- 4 luni;
- b) Medicină internă
- 4 luni;
- c) Pediatrie (1 lună chirurgie pediatrică)
- 4 luni.
- 1.4.3. Stagiul de Genetică clinică
- 2 ani
- Substagii de genetică clinică, dirijate de
conducătorul de rezidențiat:
- a) Pediatrie
- 4 luni;
- b) Neonatologie
- 2 luni;
- c) Neurologie adulți/Neurologie pediatrică
- 2 luni;
- d) Endocrinologie
- 2 luni;
- e) Dermatologie
- 2 luni;
- f) Genetică clinică
- 12 luni.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
1.1. DEFINIȚIE: Specialitate care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual, și al problematicii legate de acest proces la nivelul societății.
1.2. DURATA TOTALĂ: 4 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1. STRUCTURA GENERALĂ
1.3.1.1. Structura stagiilor de pregătire
Geriatrie și Gerontologie
2 ani și 2 săptămâni
Stagii complementare
1 an și 11,5 luni
Medicină internă - Pneumologie
6 luni
Cardiologie
3 luni
Neurologie
5 luni
Psihiatrie
6 luni
Recuperare, medicină fizica și balneologie
1 lună
Endocrinologie
1 lună
Diabet zaharat, boli metabolice
1 lună
Bioetică
1/2 lună
1.3.1.2. Durata stagiilor și succesiunea în timp:
6 luni - stagiul de bază geriatrie și gerontologie
1 an și 11,5 luni - stagii complementare
1 ani și 6,5 luni - stagiul de bază geriatrie și gerontologie
1.3.2. STRUCTURA DETALIATĂ
1.3.2.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social- administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, stabilirea planului de activitate.
1.3.2.2. Stagii complementare: 1 an și 11,5 luni
1.3.2.2.1. Medicina Internă și Pneumologie: 6 luni, (100 ore)
Medicina Internă:
Tematica lecțiilor conferință
1. Pneumonii: microbiene, virale, mycoplasme, chlamidia
2. Astmul bronșic
3. Pleurezii
4. Cancerul bronhopulmonar
5. Ateroscleroza. Aterotromboza
6. Cardiopatia ischemică: angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut
7. Hipertensiunea arterială secundară
8. Gastrite
9. Ulcerul gastric și duodenal
10. Stomacul operat
11. Hepatita cronică
12. Pancreatita acută
13. Patologia acută a colecistului
14. Ciroza hepatică
15. Tulburări funcționale digestive
16. Neoplazii ale tubului digestiv
17. Patologia intestinului: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, diverticuloze
18. Glomerulonefrite acute și cronice
19. Nefropatii interstițiale
20. Litiaza reno-urinară
21. Insuficiența renală acută
22. Sindromul nefrotic. Proteinuria
23. Hematuria, leucocituria și bacteriuria.
24. Tumorile tractului urinar
25. Echilibrul acido-bazic
26. Echilibrul hidro-electrolitic
27. Insuficiența respiratorie
28. Lupus eritematos
29. Poliartrita reumatoidă
Baremul activităților practice
1. Teste funcționale hepatice - interpretare: 50 buletine
2. Paracenteza - efectuare 20 cazuri
3. Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia,scintigrafia, CT, RMN - interpretare: câte 50 buletine
4. Teste funcționale renale - interpretare: 50 buletine
5. Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică - câte 10 cazuri
Pneumologie:
Tematica lecțiilor conferință
1. Abcesul pulmonar
2. Bronșiectazia
3. Tumori pulmonare (altele decât Cancerul bronhopulmonar)
4. Patologia mediastinului
5. Tuberculoza pulmonară
6. Alveolite fibrozante
7. Sindromul de apnee în somn
Baremul activităților practice
1. Interpretarea investigațiilor imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare -interpretare: 50 buletine
2. Interpretarea rezultatelor spirometrice - 20 buletine
3. Toracocenteza - efectuare și interpretare - 10 cazuri
1.3.2.2.2. Cardiologie: 3 luni, (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință
1. Hipertensiunea pulmonară
2. Trombembolismul pulmonar
3. Șocul cardiogen
4. Sincopa. Moartea subită
5. Miocardite și cardiomiopatii
6. Pericardite
7. Tumorile cardiace
8. Valvulopatii
9. Disecția de aortă
10. Endocardite
11. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare
12. Urmărirea bolnavilor protezați valvular.Patologia protezaților
13. Indicații și tratament invaziv și chirurgical al cardiopatiei ischemice
Baremul activităților practice
1. Electrocardiograma - efectuare și interpretare: 100 cazuri
2. Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri
3. Explorare Holter - interpretare: 30 cazuri
4. Test de efort - interpretare: 20 cazuri
1.3.2.2.3. Neurologie: 5 luni, (80 ore)
Tematica lecțiilor conferință
1. Aspecte biologice ale îmbătrânirii normale și patologice a creierului
2. Mecanismele fiziopatologice generale ale bolilor neurodegenerative. Clasificarea bolilor neurodegenerative ale vârstnicilor
3. Modificări morfologice și funcționale ale circulației cerebrale legate de înaintarea în vârstă
a. Arteriale
b. Microcirculația cerebrală
c. Autoreglarea circulației cerebrale și reactivitatea vasculară cerebrală
4. Interferențe cardio-neurologice la vârstnici
5. HTA, sd. metabolic și patologia cerebrală legată de înaintarea în vârstă
6. Particularități ale AVC ischemice la vârstnici
a. Etiologice
b. Clinice
c. Imagistice
d. Evolutive (inclusiv aspecte ale potențialului neurorecuperator)
e. Terapeutice
7. Particularități ale AVC hemoragice la vârstnici
a. Hemoragia intracerebrală
b. Hemoragia subarahnoidiană
8. Bolile cerebrovasculare și comorbiditățile la vârstnici
9. Bolile însoțite de sindrom demențial la vârstnici - clasificare, diagnostic diferențial etiologic
a. Boala Alzheimer
i. Etiopatogenie
ii. Factori de risc - conceptul de "creier la risc"; interferențe cu factorii vasculari și metabolici; perspective în terapia modificatoare a evoluției bolii
iii. Definiții actuale de consens internațional: predemența, demența prodromală, MCI, tipuri de demență de tip Alzheimer
iv. Evaluare clinică, neuropsihologică, imagistică, de laborator (biomarkeri)
v. Terapia pacienților cu boala Alzheimer
b. Demențele vasculare
c. Alte boli însoțite de sindrom demențial la vârstnici
d. Demența asociată bolii Parkinson și boala difuză cu corpi Lewy
10. Parkinsonismul la vârstnici
11. Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici
12. Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici
13. Neuroinfecțiile la vârstnici
14. Procesele expansive intracraniene la vârstnici
15. Alterările stării de conștiență la vârstnici
Baremul activităților practice
1. Examenul fundului de ochi - 20 cazuri
2. Radiografia simplă de craniu - 20 cazuri
3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - 20 cazuri
4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 20 cazuri
5. Electroencefalografia.Montajul EEG și interpretarea uzuală - 20 cazuri
6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare - 20 cazuri
7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice - 30 cazuri
8. Potențiale evocate 15 cazuri
BIBLIOGRAFIE
1. Ropper AH, Samuels MA (editors) - "Adams and Victor's Principles of Neurology", 9-th edition, McGraw Hill Medical, New York, 2009
2. Hauser SL (editor) - Harrison's Neurology in Clinical Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill Medical, New York, 2010
3. Beal AF, Lang AE, Ludolph A - Neurodegenerative Diseases, Cambridge University Press, New York, 2005
4. Băjenaru O. (coordonator) - Ghiduri de diagnostic și tratament în neurologie, ediția a 2-a, Edit. Medicală Amaltea, București, 2010
5. Băjenaru O. (coordonator) - Actualități în diagnosticul și tratamentul bolii Parkinson, Media Med Publicis, București, 2010
6. Dubois B. et al - "Revising the definition of Alzheimer's disease: a new lexicon", The Lancet Neurology, 2010, 9 (11); 1118 - 1127
1.3.2.2.4. Psihiatrie: 6 luni, (90 ore)
Tematica lecțiilor conferință
1. Bazele biologice, psihologice și sociologice ale psihiatriei
2. Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică
3. Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)
- tulburările conștienței și ale somnului
- tulburările pulsiunilor instinctive
- tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase)
- tulburările tulburările concentrării atenției și orientării
- tulburările de percepție (iluzii, halucinații)
- tulburările de memorie
- tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștienței bolii
- tulburările sinelui și ale imaginii de sine
- tulburările voinței
- tulburările activității motorii și ale comportamentului social
4. Sindromologie psihiatrică
- sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic
- sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar.
- sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare.
5. Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)
- Evaluare geronto psihiatrică
- Asistentul specializat
1. Principii clinice de evaluare
- Abordarea pacientului vârstnic
- Evaluarea pacientului psihogeriatric
- Recunoașterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale
- Evaluarea pacientului vârstnic psihogeriatric
- Neuroimagistica pacientului vârstnic
- Evaluarea neuropsihologică
- Demența
- Importanța valorilor culturale în procesul de îmbătrânire cerebrală
2. Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic
- Psihoterapia
- Farmacoterapia
- Terapia electroconvulsivantă la vârstnic
- Spitalizarea și îngrijirea paleativă
- Spiritualitatea și psihogeriatria
- Valențe etice în psihogeriatrie
3. Tulburări Psihiatrice
- Tulburări de memorie
- Demența de tip Alzheimer:
- Definiție, criterii de diagnostic
- Perspectiva epidemiologică
- Diagnostic diferențial față de demența nonAlzheimer
- Evaluare neuropsihologică
- Imagistica structurală
- Imagistica funcțională
- Teste electrofiziologice
- Biomarkeri
- Evoluție naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale
- Managementul medicoterapeutic al DA
- Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale
- Stadiul clinic moderat-lejer și moderat
- Îngrijirea pacientului cu forma severă de DA
- Stadiul terminal
- Comorbidități și abordarea lor
- Managementul simptomatologiei psihiatrice:
- Instituționalizarea
- Îngrijitorul și calitățile lui
- Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului
- Consilierea familială
- Legislație
- Suport comunitar
- Demența Vasculară
- Demența cu Corpi Lewy
- Demența frontotemporală
- Delirium
- Depresia
- Tulburarea afectivă bipolară
- Suicidul
- Psihozele vârstnicului
- Anxietatea
- Tulburările de personalitate la pacientul vârstnic
- Tulburări somatoforme
- Tulburări de somn
- Sexualitate și tulburările sexuale la vârstnic
- Pacientul vârstnic cu declin intelectual
6. Asistența terapeutică în psihiatrie
- farmacoterapie psihotropă specifică
- antipsihoticele: convenționale, atipice, stabilizatori ai dopaminei
- antidepresivele:
- triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA
- moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI
- timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină
- anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice
- hipnotice
- medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin
- psihoterapie (individuală sau de grup): psihanalitică, psihodinamică; cognitiv-comportamentală; sistemică familială
Baremul activităților practice
Evaluare Geriatrică Standardizată
Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică (bateria gerontoneuropsihologică) 50 cazuri
1.3.2.2.5. Endocrinologie: 1 lună, (20 ore)
Tematica lecțiilor conferință
1. Patologia tiroidiană
2. Sindroame de hipofuncție și hiperfuncție corticosuprarenaliană
3. Menopauza. Tulburări de dinamica sexuală
4. Neuroendocrinologia sistemului hipotalamo-hipofizar, sistemul neuroendocrin difuz cerebral și periferic
5. Patologia hipofizară
6. Patologie paratiroidiană
7. Urgențe endocrine
Baremul activităților practice
1. Examenul clinic în endocrinopatii - 20 examinări practice
2. Radiografia craniană de profil pentru șa turcească - 20 interpretări
3. Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană - interpretare 5 buletine
4. Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor - 10 interpretări
1.3.2.2.6. Nutriție, boli metabolice și diabet zaharat: 1 lună, (20 ore)
Tematica lecțiilor conferință
1. Diabetul zaharat
2. Hiperlipoproteinemiile
3. Obezitatea
4. Explorări în patologia metabolică
Baremul activităților practice
1. Testul oral de toleranță la glucoză
2. Profil dislipidemic - interpretare: 20 buletine
3. Reechilibrarea diabetului decompensat - rezolvarea a 10 cazuri
4. Dietoterapia - întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecțiuni
1.3.2.2.7. Recuperarea medicină fizică și balneologie - 1 lună, (20 ore)
Tematica lecțiilor conferință
1. Patologia degenerativă articulară (articulații periferice, coloana vertebrală) și abarticulară la vârstnic. Sindroame algice regionale.
2. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)
3. Afecțiuni reumatismale secundare (infecțios, metabolic, endocrin, neuropatic) la vârstnic
4. Afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.)
5. Obiective în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin mijloacele balneokinetofiziatrice. Principii fundamentale
Baremul activităților practice
1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 20 de buletine (interpretare)
2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații
3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare)
4. Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t: 10 examene (interpretare)
1.3.2.2.8. MODULUL DE BIOETICĂ - 1/2 lună, (20 ore)
Tematică de curs
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete -2 ore
1.3.2.3. STAGIUL DE GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE: 2 ani și 2 săptămâni
Tematica lecțiilor conferință (400 ore)
1. Gerontologia și Geriatria; definiție
2. Istoria geriatriei
3. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire
4. Evaluarea multidimensională a vârstnicului
5. Îmbătrânirea normală a sistemului nervos
6. Accidentele vasculare cerebrale
7. Tremorul esențial
8. Depresia la vârstnic
9. Tulburări ale funcției cognitive la vârstnici
10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite
11. Îmbătrânirea senzorială
12. Îmbătrânirea normală a aparatului cardio-vascular
13. Hipertensiunea arterială esențială
14. Cardiopatia ischemică cronică
15. Tulburările de ritm și conducere
16. Insuficiența cardiacă
17. Afecțiuni vasculare periferice. Sindromul de ischemie periferică
18. Îmbătrânirea normală a aparatului respirator
19. Boala pulmonară obstructivă cronică.
20. Cordul pulmonar cronic
21. Îmbătrânirea normală a aparatului digestiv
22. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia hiatală.
23. Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală
24. Pancreatita cronică
25. Colecistita cronică
26. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală
27. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)
28. Îmbătrânirea normală a aparatului uro-genital
29. Infecțiile urinare joase și înalte
30. Insuficiența renală cronică
31. Adenomul și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)
32. Uropatia obstructivă (diagnostic, conduită terapeutică)
33. Retenția acută și cronică de urină
34. Incontinența urinară
35. Îmbătrânirea normală a sistemului osteo-articular
36. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante
37. Guta
38. Îmbătrânirea normală a sistemului hematopoietic
39. Sindroamele anemice
40. Leucoze acute și cronice
41. Limfoame maligne
42. Mielomul multiplu
43. Coagulopatiile la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.
44. Îmbătrânirea normală a sistemului endocrin
45. Hipotiroidismul și hipertiroidismul
46. Menopauza
47. Sindromul de îmbătrânire masculină
48. Osteoporoza, osteomalacia.
49. Boala Paget a osului
50. Dislipidemii
51. Hiperuricemii
52. Nutriția vârstnicului. Obezitatea
53. Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate
54. Escarele
55. Căderile, instabilitatea și tulburările de mers la vârstnic
56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare
57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia
58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament a durerii
59. Principii de recuperare la vârstnic
60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor
Baremul activităților practice
1. Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri
2. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri
3. Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri
4. Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevăzută în tematică: 100 cazuri
5. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri
6. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic și al măduvei osoase pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri
7. Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri
9. Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri
10. Evaluarea stării de nutriție la vârstnic - 100 cazuri
11. Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri
12. Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului - 100 cazuri
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
4 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE (I.1)
6 luni
MEDICINĂ INTERNĂ (I.2) ȘI PNEUMOLOGIE (I.6)
6 luni
NEUROLOGIE (I.3)
5 luni
PSIHIATRIE(I.4)
6 luni
CARDIOLOGIE (I.5)
3 luni
ENDOCRINOLOGIE (I.7)
1 lună
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.8)
1 lună
RECUPERARE MEDICALĂ ȘI BALNEOLOGIE(I.9)
1 lună
BIOETICĂ (I.10)
2 săpt.
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE (I.11)
1 an 6,5 luni
┌─────────┬─────────────┬────────────┬──────────────────────────┬─────────┐
│
│
ANUL I
│
ANUL II
│
ANUL III
│ ANUL IV │
├─────────┼─────────────┼────────────┼──────────────────────────┼─────────┤
│ STAGIUL │ I.1,I.2,I.6 │I.3,I.4,I.5 │I.5,I.7,I.8,I.9,I.10,I.11 │
I.11
│
└─────────┴─────────────┴────────────┴──────────────────────────┴─────────┘
BIBLIOGRAFIE
1. The Merk Manual of Geriatrics, Ed. Merck & comp., Whitehouse Station N.J.,2000, Ediția a X-a
2. Bălăceanu Stolnici C. - Geriatrie Practică, Ed. Medicală Amaltea, Buc. 1998
3. Prada C. - Geriatrie și Gerontologie,vol.I, Ed. Medicală, Buc.
4. Romoșan I., Spiru L, Caraba Al., Timar L.- Geriatrie, vol.I, Ed. Solness, Timișoara, 2002
5. Romoșan I., Spiru L. - Geriatrie, vol.II, Ed. Solness, 2002
6. Romoșan I., Spiru L,Geriatrie-Tratat, Editura "Ana Aslan Intl Academy of Aging, București", 2004
7. Dumitrache C., Ionescu B., Ranetti A.- Elemente de Diagnostic și Tratament în Endocrinologie, Ed. național, 1997
8. Alexa, I.D. - "Geriatrie Clinică", ediția a II-a, Editura "Gr.T. Popa" U.M.F. Iași, 2006
9. Donca, V. - "Hipertensiunea arterială la vârstnici", Editura Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca, 2008
10. Fillit, H.M, Rockwood, K., Woodhouse, K. - "Brocklehurst's Textbook of Geriatric Medicine and Gerontology", 7th Edition, Saunders, 2010
11. Societatea de Neurologie din România și Societatea Română Alzheimer - "Ghid de Diagnostic și Tratament în Demențe", Editura Medicală AMALTEA, București, 2007
12. Susan, L.M. - "Semiologie Medicală Geriatrică", Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2003
13. P. J. Visser, F. R. Verhey, D. Knol, P. Scheltens, L. O. Wahlund, Y. F. L., M. Tsolaki, L. Minthon, A. Wallin, H. Hampel, K. Buerger, T. Pirttila, H. Soininen, M. O. Rikkert, M. Verbeek, Luiza Spiru, K. Blennow - "Prevalence and prognostic value of cerebrospinal fluid markers of Alzheimer pathology in subjects with subjective cognitive impairment and mild cognitive impairment". The DESCRIPA study.
The Lancet Neurology; V8 No7; p:619-627; 2009
14. E. Reynish, F. Cortes, S. Andrieu, C. Cantet, M. Olde Rikkert, R. Melis, L. Froelich, G.B. Frisoni, L.Jonsson, P.J. Visser, P.J. Ousset, B. Vellas, L. R.W. Jones, A. Burns, R. Bullock, A. Malick, E. Salmon, G. Waldemar, J.F. Dartigues, F. Pasquier, J. Touchon, Ph. Robert, A.S. Rigaud, V. Camus, G. Stiens, L. Frolich, L. Spiru, M. Costa-Tsolaki, G. Frisoni, G. Rodriguez, A. Cherubini, M. Boada, A. Salva, E. Aguera-Morales, J.M. Ribera-Casado, P.M. Lage, B. Winblad, M. Eriksdotter Jonhagen, J.P. Michel, P. Scheltens, M. Olde-Rikkert; The ICTUS Study: A Prospective Longitudinal Observational Study of 1,380 AD Patients in Europe;
Study Design and Baseline Characteristics of the Cohort; Neuroepidemiology; V29; p:29-38; 2007 (DOI:10.1159/000108915)
15. Visser PJ, Verhey FR, Boada M, Bullock R, De Deyn PP, Frisoni GB, Frolich L, Hampel H, Jolles J, Jones R, Minthon L, Nobili F, Olde Rikkert M, Ousset PJ, Rigaud AS, Spiru L, Scheltens P, Soininen H, Touchon J, Tsolaki M, Vellas B, Wahlund LO, Wilcock G, Winblad B.; Development of screening guidelines and clinicalcriteria for predementia; Alzheimer's disease. The DESCRIPA Study; Neuroepidemiology; V 30; p:S254-S265; 2008 (DOI: 10.1159/000135644)
16. J. Norberg, C. Graff, O. Almkvist, M. Ewers, G.B. Frisoni, L. Frolich, H. Hampel, R.W. Jones, P.G. Kehoe, H. Lenoir, L. Minthon, F. Nobili, M. Olde Rikkert, A.-S. Rigaud, P. Scheltens, H. Soininen, L. Spiru, M. Tsolaki, L.-O. Wahlund, B. Vellas, G. Wilcock, L.S. Elias-Sonnenschein, F.R.J. Verhey, P.J. Visser, RegionalDifferences in Effects of APOE ╡ 4 on Cognitive Impairment in Non-Demented Subjects; Dementia and Geriatric Cognitive Disorders, Dement Geriatr Cogn Disord; 32:135-142; 2011 (DOI: 10.1159/000330492)
17. Managementul bolilor de memorie - Ghid practic, 2006, Luiza Spiru - ISBN 973 -8611-4-4- 2006
18. Caiet de observație pentru pacienții cu Boala Alzheimer, Prima Ediție, Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset, Editura U.M.F. "Carol Davila", 2000
19. Caiet de observație pentru pacienții cu Boala Alzheimer, Ediția a II-a, Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset, Editura U.M.F. "Carol Davila", 2000
20. Teste Clinice pentru Boala Azlheimer, Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset, Editura U.M.F. "Carol Davila", 2001
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
1. DEFINIȚIE:
Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge și ansamblul de cunoștințe și tehnici necesare diagnosticului și tratamentului corect al acestora.
2. DURATA: 4 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
3. STRUCTURA STAGIILOR
HEMATOLOGIE
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
3.1. HEMATOLOGIE CLINICĂ
6 luni
3.2. MEDICINĂ INTERNĂ
9 luni
3.3. NEUROLOGIE
1 lună
3.4. BOLI INFECȚIOASE
1 lună
3.5. HEMOBIOLOGIE
2 luni
3.6. BIOETICĂ
2 săptămâni
3.7. HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
6 săptămâni
3.8. TRANSPLANT DE CELULE STEM HEMATOPOIETICE
4 săptămâni
3.9. HEMATOLOGIE CLINICĂ
2 ani și 2 luni
┌─────────┬────────┬────────────────────────────────┬─────┬──────┐
│
│ Anul I │
Anul II
│Anul │ Anul │
│
│
│
│ III │
IV
│
├─────────┼───┬────┼────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┼─────┼──────┤
│Stagiul
│3.1│3.2 │ 3.2│3.3│3.4│3.5│3.6│3.7│3.8│3.9│ 3.9 │ 3.9
│
└─────────┴───┴────┴────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────┴──────┘
4. TEMATICA CURSURILOR ȘI STAGIILOR
4.1. HEMATOLOGIE CLINICĂ -2 ani și 8 luni
1.1. Tematica lecțiilor conferință (532 ore):
FIZIOLOGIA ȘI PATOLOGIA CELULELOR SANGUINE
1. Hematopoieza:
Definiție
> Tehnici de culturi celulare.
> Structura și funcția organelor hematopoietice: măduva osoasă, organe limfoide (centrale) primare și secundare (periferice).
> Hematopoieza embrio-fetala și la adult.
> Reglarea hematopoiezei.
> Mielograma cantitativă și calitativă.
2. Seria roșie:
> Eritropoieza.
> Structura eritrocitului.
> Sinteza hemoglobinei și Genetica hemoglobinelor.
> Metabolismul fierului.
> Metabolismul acidului folic și al cobalaminei.
> Metabolismul energetic.
> Structura și funcția hemoglobinei.
> Membrana eritrocitară.
> Eritrokinetica.
> Metode de investigare a eritrocitelor.
3. Seria granulocitară:
> Granulocitul neutrofil.
- Structura și funcție.
- Kinetica.
- Anomalii cantitative și calitative.
> Granulocitul eozinofil.
- Structura și funcție.
- Kinetica.
- Eozinopenia și eozinofilia.
> Granulocitul bazofil și mastocitul.
- Structura și funcție.
- Kinetica.
- Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza.
4. Seria monocito-macrofagică:
> Structura și funcția monocitelor și macrofagelor.
> Kinetica monocitelor și macrofagelor.
> Anomalii ale monocitelor și macrofagelor:
- Monocitopenia și monocitoza.
- Tezaurismozele.
- Histiocitele.
- Mastocitoza
5. Seria limfoidă:
> Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica, funcția imuna)
> Kinetica limfocitelor și plasmocitului.
> Anomalii cantitative ale limfocitelor.
6. Seria megakario-trombocitara:
> Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor.
> Kinetica trombocitelor.
7. Principii de genetica moleculară. (Biologia Moleculară în Hematologie: Principii și aplicații clinice)
8. Elemente de citogenetică. (Citogenetica în Hematologie: Principii și aplicații clinice)
9. Oncogene în hematologie. (Citometria în Flux în Hematologie: Principii și aplicații clinice)
10. Hemostaza:
> Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare).
> Hemostaza fiziologică și fibrinoliza.
> Reglarea hemostazei și fibrinolizei. Eliminare
> Explorarea hemostazei și fibrinolizei.
11. Anemiile:
> Definiție, clasificare.
> Anemia aplastică.
> Anemia feripriva.
> Anemiile megaloblastice.
> Anemia cronica simpla.
> Anemiile hemolitice:
- endoeritrocitare:
prin anomalii de membrana,
prin anomalii enzimatice,
prin anomalii calitative ale globinei,
prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii),
prin anomalii în sinteza hemului și porfirinelor.
- exoeritrocitare:
autoimune,
neimunologice.
> Hemoglobinuria paroxistică nocturnă.
> Explorarea anemiilor hemolitice autoimune.
12. Leucemii acute:
> Leucemii acute limfoide.
> Leucemii acute non-limfoide.
> Leucemii bifenotipice și bilineale.
> Explorarea imunofenotipică și citochimică a leucemiilor acute.
13. Sindroame mielodisplazice
14. Sindroame mieloproliferalive cronice:
> Policitemia Vera.
> Leucemia mieloida cronica.
> Metaplazia mieloida cu mieloscleroza.
> Trombocitemia hemoragică.
15. Sindroame limfoproliferative cronice:
> Leucemia limfatică cronică.
> Leucemia "hairy" și alte leucemii limfatice cronice - forme rare, celule T.
> Limfoamele maligne:
- Boala Hodgkin,
- Limfoamele non-Hodgkin nodale și extranodale.
> Sindroamele limfoproliferative atipice
- boala Castelman
- limfadenopatia angioimunoblastică
- limfoproliferările posttransplant
> Explorarea imunofenotipică a limfoproliferărilor cronice.
16. Gamapatii monoclonale:
> Gamapatia monoclonală benigna (de etiologie neprecizată).
> Mielomul multiplu.
> Macroglobulinemia Waldenstrom.
> Alte gamapatii: crioglobulinemiile, boala lanțurilor grele.
> Amiloidoza.
17. Sindroame hemoragice și trombotice:
> Telangectazia ereditară.
> Vasculite dobândite imune și neimune.
> Trombocitopenii:
- imune-Purpura trombocitopenica imunologică,
- neimune.
> Trombocitopatii ereditare și dobândite.
> Purpura trombotica trombocitopenica.
> Hemofiliile și afecțiunile înrudite.
> Boala von Willebrand.
> Coagularea intravasculară diseminată.
> Fibrinoliza primara.
> Trombofiliile.
> Indicațiile și monitorizarea tratamentului anticoagulant și antitrombotic.
18. Utilizarea terapeutică a citokinelor și anticorpilor monoclonali:
> Eritropoietina.
> Factorii de creștere granulocitari și granulo-monocitari.
> Anticorpi monoclonali.
19. Chimioterapia în hemato-oncologie: Principii, clasificare, mecanisme de acțiune
4.1.2. Tematica activităților practice
4.1.2.1. Modulul clinic
1. Activitate clinica zilnica la patul bolnavului
2. Activitate de contravizită
3. Gărzi: 3-4/luna
4. Program de consultații în ambulatoriu.
5. Demonstrații clinice la vizita: săptămânal.
6. Referate informative: săptămânal.
7. Prezentări de cazuri: bisăptămânal
8. Puncții aspiratorii ale măduvei osoase.
9. Puncție biopsie de măduva osoasă.
10. Puncția lombară.
11. Toracenteza.
12. Paracenteza.
13. Reanimarea hematologică.
14. Participarea activa la simpozioane pe teme hematologice.
15. Seminar de hematologie după sfârșitul fiecărui curs.
16. Examen teoretic de curs la sfârșitul anului de curs.
17. Examen final de specialitate (proba scrisă, proba practica, proba de laborator).
4.1.2.2. Modulul de laborator
1. Program practic de microscopie (citologie
- efectuarea examinarea și interp[retarea frotiului de sânge, cel puțin de 2 ori pe săptămână
2. Examinare și interpretarea citologiei din LCR
3. Examinarea și interpretarea citologiei din lichidul pleural, și ascitic
4. Diagnosticul imunohematologic al Anemiei Hemolitice Autoimune (AHAI).
5. Diagnosticul de laborator al hemoglobinopatiilor
6. Teste pentru diagnosticul serologic HPN: HAM, T Sucroza, micrometode, test Coombs, test hemolizine/ aglutinine
7. Electroforeza Hb
8. Testul de siclizare.
9. Rezistenta osmotică. Autohemoliza. Corpi Heinz
10. Dozare G-6PDH.
11. Feritina, sideremia, și indicele de saturare al transferinei: explorare și interpretare
12. Dozare Vit.B12 și acid folic.
13. Explorarea hemostazei (funcții trombocitare, factori de coagulare) și interpretarea testelor exploratorii. Efectuarea testelor screening: Timp Quick, APTT și timp de trombina
14. Detectarea și titrarea inhibitorilor dobândiți ai factorilor de coagulare
15. Explorarea inhibitorilor fiziologici: ATIII, PC, PS.
16. Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- și hipo-fibrinolizei
17. Imunofenotiparea
18. Explorarea citogenetică. Tehnica FISH
19. Explorarea de biologie moleculară în hematologie
20. Tehnologia Elisa în hematologie
4.1.2.3. Modulul de cercetare
1. Participarea la activitatea de cercetare și redactare de lucrări spre
- comunicare - anual
- publicare - anual
2. Participare la studii clinice -cel puțin 1 pe perioada rezidențiatului
3. Participare la manifestări științifice de profil -anual
4. Participare la cursuri /stagii de pregătire extracurriculară (naționale sau internaționale) -cel puțin 1 pe perioada rezidențiatului
4.1.3. Testarea cunoștințelor și abilităților practice ale rezidenților
4.1.3.1. Examen de modul I (după primele 6 luni)
- proba teoretică
- proba practică
clinică
de laborator
4.1.3.2. Examenul 1 din modulul II (după primele 12 luni din al 2-lea modul de hematologie clinică)
- proba teoretică
- proba practică
clinică
de laborator
4.1.3.3. Examenul 2 din modulul II (după 24 luni -din al 2-lea modul de hematologie clinică)
- proba teoretică
- proba practică
clinică
de laborator
4.1.3.4. Examen de specialitate -la finalizarea pregătirii prin rezidențiat
- proba teoretică
scrisă
- proba practică
clinică
de laborator
4.2. MEDICINĂ INTERNĂ 9 luni
4.2.1. Tematica lecțiilor/ conferințelor (150 ore):
1. Pneumoniile.
2. Bronhopneumonia cronica obstructivă.
3. Astmul bronșic.
4. Cancerul bronhopulmonar.
5. Pleureziile.
6. Sindromul de compresie mediastinală.
7. Tuberculoza pulmonară.
8. Tulburări de ritm și de conducere.
9. Angina pectorală.
11. Infarctul miocardic.
12. Insuficienta cardiacă.
13. Cordul pulmonar.
14. Edemul pulmonar acut.
15. Hipertensiunea arterială.
17. Endocardita lenta.
18. Pericarditele.
19. Vasculite.
21. Tromboflebita.
22. Resuscitarea cardiorespiratorie.
23. Poliarterita cronica evolutivă.
24. Lupusul eritematos diseminat.
26. Boala ulceroasă.
27. Cancerul gastric.
28. Cancerul colonic.
30. Sindromul de malabsorbție.
31. Colecistite.
32. Hepatita cronica.
33. Cirozele.
34. Cancerul hepatic.
35. Encefalopatia portală.
37. Sindroamele diareice.
38. Nefrite acute și cronice.
39. Insuficienta renală acută și cronica.
40. Sindromul nefrotic.
41. Litiaza renală.
42. Infecțiile urinare.
44. Diabetul zaharat.
45. Hemocromatoza.
46. Tulburările echilibrului acido-bazic și electrolitice.Stările hiperosmolare.
4.2.2. Tematica activităților practice
4.2.2.1. Modulul clinic
1. Activitate clinica zilnica la patul bolnavului
2. Activitate de contravizită
3. Gărzi: 3-4/luna
4. Program de consultații în ambulatoriu.
5. Demonstrații clinice la vizita: săptămânal.
6. Referate informative: săptămânal.
7. Prezentări de cazuri: bisăptămânal
8. Seminar de medicina interna după sfârșitul fiecărui curs
9. Participarea activa la simpozioane pe teme de medicina interna.
4.2.2.2. Modulul de intervenție exploratorie
1. Flebotomia și instalarea unei linii de PEV
2. Toracenteza
3. Paracenteza
4. Puncție lombară
5. Aplicarea unei sonde naso - gastrice
6. Interpretarea EKG
7. Interpretare radiografii, TAC
8. Interpretarea unei tomografii computerizate
9. Interpretarea unei imagini de rezonanță magnetică
10. Interpretarea puncției biopsie hepatică
11. Echografie abdominală- tehnica, interpretare
12. Seminar final.
4.3. NEUROLOGIE 1 lună
4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (17 ore):
1. Sindromul de neuron motor periferic.
2. Sindromul extrapiramidal.
3. Paraliziile nervilor cranieni.
4. Sindromul meningeal.
5. Sindromul de compresie spinală.
6. Hemoragia intracraniană și Accidentul vascular cerebral.
7. Sindromul de hipertensiune intracraniană și edemul cerebral.
8. Tumorile cerebrale.
9. Epilepsia.
10. Polineuropatiile.
4.3.2. Tematica activităților practice
1. Examenul neurologic
2. Puncție lombară
3. Examene imagistice (interpretare)
- radiografii simple (interpretare)
- mielografii, tomografie axială computerizată(interpretare)
4. Electromiografie (interpretare)
4.4. BOLI INFECȚIOASE - 1 lună
4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (17 ore):
1. Agenții infecțioși:
- clasificare, genuri;
- caractere specifice.
2. Identificarea de laborator a agenților infecțioși.
3. Chimioterapia antiinfecțioasă (antibacteriană, antifungică, antivirală).
4. Sepsisul.
5. Micozele sistemice.
6. Infecția cu HIV.
7. Infecția cu virusuri herpetice (V.Zoster, VEB, V.incluziilor citomegalice).
8. Toxoplasmoza.
9. Pneumocistoza.
10. Enterocolitele infecțioase.
11. Hepatitele virale.
12. Infecțiile la gazde imunocompromise.
13. Infecțiile nozocomiale.
14. Vaccinările (indicații, contraindicații, limite).
4.4.2. Tematica activităților practice
1. Examinarea bolnavului febril; recoltări de produse patologice
2. Examinarea frotiurilor colorate Gram, Ziehl, etc
4.5. HEMOBIOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ 2 luni
4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (34 ore):
1. Imunologia și genetica grupelor sanguine eritrocitare; Sisteme de grup eritrocitare cu semnificație clinica (OAB, Rh, Kell-Cellano, Kidd, Duffy -MNSs, Ja, Ii).
2. Sistemul HLA - imunogenetica, nomenclatura, antigene, anticorpi, domenii medicale de aplicare.
3. Imunologie trombocitara și granulocitară -domenii medicale de aplicare.
4. Indicațiile terapiei transfuzionale.
5. Hemovigilența.
6. Securitatea transfuzională de la donor la pacient
7. Reacțiile adverse transfuzionale: acute și întârziate, diagnostic și prevenție
8. Evoluția bolilor infecțioase transmise prin transfuzie.
9. Controlul de calitate al reactivilor, aparaturii și tehnicilor de asigurare a calității în hematologia transfuzională.
10. Sângele - materie prima pentru produși terapeutici salvatori de viață
11. Afereza terapeutică: indicație, eficienta, complicații
12. Managementul calității în hemoterapie
4.5.2. Tematica activităților practice:
1. Fenotiparea în sisteme eritrocitare. Determinarea grupe sanguine OAB, Determinări factor RhD standard. False reacții în determinarea grupelor OAB și RhD.
2. Identificarea anticorpilor antieritrocitari. Depistaj anticorpi iregulari antieritrocitari.
3. Teste de histo-compatibilitate majora (serologie, PCR)
4. Depistaj și identificare de anticorpi antitrombocitari.
5. Teste de compatibilitate leuco- trombocitara.
6. Tehnici de depistaj și confirmare MTS.
7. Practica transfuzională. Control de calitate. Sisteme de arhivare.
8. Probe de compatibilitate în transfuzie. Dificultăți în interpretarea probelor de compatibilitate. Compatibilitatea în situații deosebite.
9. Principii și tehnici de grupaj HLA.
10. Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie.
11. Prepararea concentratelor eritrocitare, a plasmei proaspete congelate, a concentratelor plachetare standard și a crioconcentratelor securizate.
4.6. BIOETICĂ - 2 săptămâni
4.6.1. TEMATICĂ CURS (4 ore)
1. Introducere în bioetică și concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
2. Greșeli și erori în practica medicală
3. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
4. Probleme etice în genetică și genomică
5. Etica cercetării pe subiecți umani
4.6.2. TEMATICA SEMINARIILOR
1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
2. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
3. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
4. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
5. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
6. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
4.7. HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ - 6 săptămâni
4.7.1. Tematica lucrărilor- conferință (25 ore)
1. Anemiile copilului: particularități etiopatogenice, clinico-biologice și de terapie
2. Anemiile congenitale
3. Trombocitopeniile congenitale
4. Dezordini leucocitare înnăscute
5. Sindroamele hemoragice neonatale
6. Manifestări hematologice ale bolilor sistemice
7. Insuficienta medulară la copil
8. Patologia hemostazei la nou-născut și sugar
9. Bolile limfoproliferative ale copilului și adolescentului
10. Bolile mieloproliferative ale copilului și adolescentului.
11. Indicațiile și riscurile terapiei transfuzionale la copil
4.7.2. Tematica și baremul activităților practice
1. Particularitățile hematimetrice ale nou-născutului, sugarului și copilului.
2. Particularitățile hemostazei la nou-născut, sugar și copil.
3. Diagnosticul pozitiv și diferențial al adenomegaliei.
4. Diagnosticul pozitiv și diferențial al splenomegaliei.
5. Diagnosticul pozitiv și diferențial al hepatomegaliei.
6. Algoritm diagnostic în anemia copilului.
7. Algoritm diagnostic în diateza hemoragică a copilului.
8. Algoritm diagnostic în anomaliile leucocitare ale nou-născutului, sugarului și copilului
4.8. TRANSPLANTUL DE CELULE STEM HEMATOPOETICE - 4 săptămâni
4.8.1. Tematica lucrărilor- conferință (20 ore)
1. Grefa de măduva osoasă:
- alogrefa.
- autogrefa.
2. Grefa de celule stem din sângele periferic.
3. Grefa de celule stem fetale.
4. Indicațiile grefei de celule stem.
5. Complicațiile imediate grefei de celule stem.
6. Prognosticul pe termen lung al bolnavilor cu Transplant de celule stem hematopoietice.
7. Celulele stem în medicina regenerativă
4.8.2. Tematica activităților practice
1. Tehnici de recoltare și conservare ale grefei de celule stem
2. Tipizarea HLA și selecția donorului compatibil
3. Controlul calității celulelor stem
4. Principiile politicii transfuzionale la bolnavii imunodeprimați
5. Principii și masuri diagnostice de identificare a complicațiilor transplantului de celule stem
6. Monitorizare și dispensarizarea bolnavilor post-transplant.
HEMATOLOGIE
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
3.1. HEMATOLOGIE CLINICĂ
6 luni
3.2. MEDICINĂ INTERNĂ
9 luni
3.3. NEUROLOGIE
1 lună
3.4. BOLI INFECȚIOASE
1 lună
3.5. HEMOBIOLOGIE
2 luni
3.6. BIOETICĂ
2 săptămâni
3.7. HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
6 săptămâni
3.8. TRANSPLANT DE CELULE STEM HEMATOPOIETICE
4 săptămâni
3.9. HEMATOLOGIE CLINICĂ
2 ani și 2 luni
┌─────────┬─────────┬───────────────────────────────────────┬──────┬──────┐
│
│
Anul I │
Anul II
│ Anul │ Anul │
│
│
│
│ III
│
IV
│
├─────────┼────┬────┼────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┼──────┼──────┤
│Stagiul
│3.1 │3.2 │3.2 │3.3 │3.4 │3.5 │3.6 │3.7 │3.8 │3.9 │ 3.9
│ 3.9
│
└─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┴──────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
IGIENĂ
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 7080%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (Iogbook), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
DEFINIȚIE
IGIENA este ramură a medicinei preventive, specialitate care studiază acțiunea factorilor de mediu asupra sănătății populației, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ținerii sub control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populației prin eforturi concertate ale societății și utilizarea eficientă a resurselor.
DURATA: 3 ani
I. Modulul de elemente fundamentale:
1. Sănătate publică și management serviciilor de sănătate IA (3,5 luni);
2. Bioetica I B (2 săpt)
3. Informatica medicală IC (2 luni)
A. MODULUL DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (3,5 luni)
1.1. Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate.
1.2. Educația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare.
1.3. Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național, integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară.
1.1. INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ
1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.
2. Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.
3. Morbiditatea.
4. Calitatea vieții.
5. Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații: Factori biologici Factori de mediu. Factori de stil de viață (comportamentali). Serviciile de Sănătate.
6. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. Criterii de alegere a metodelor de cercetare. Metode cantitative; proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor. Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.
Tematica activităților practice
1. Starea de sănătate:
Surse oficiale - naționale și internaționale - accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.
2. Demografie:
Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.
Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc). Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.
Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale stării de sănătate.
3. Morbiditate. Calitatea vieții.
Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. Proiectarea unui studiu de prevalentă pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.
4. Factori care condiționează starea dc sănătate a unei populații.
Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății. Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației.
5. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.
Realizarea și testarea unui chestionar.
METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE
1. Identificarea problemelor.
2. Analiza și prezentarea problemei.
3. Ierarhizarea priorităților.
4. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.
5. Formularea obiectivelor.
6. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.
7. Pretestarea metodologiei.
8. Planul de lucru.
9. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.
10. Bugetarea acțiunilor.
11. Implementarea proiectului.
12. Prezentarea rezultatelor.
Tematica activităților practice
1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.
2. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.
3. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
4. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
5. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar,
6. interviu).
7. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.
8. Elaborarea pianului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.
9. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
10. Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.
11. Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
Evaluarea raportului cost-eficacitatc al unor tratamente sau proceduri diagnostice.
Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.
Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de management în condițiile practicii de grup.
Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.
1.2. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII
1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.
2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
4. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.
5. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.
6. Problematica medico-socială a populației vârstnice.
7. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.
8. Marketing social.
Tematica activităților practice
1. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.
Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică.
Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data.
2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală.
3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.
Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.
Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.
Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.
Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații.
Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).
Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.
Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.
Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor.
1.3. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ
1. Planificare și programare.
2. Comunicare în organizație
3. Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.
4. Organizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
5. Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare.
6. Principiile și funcțiile managementului:
Procesul de luare a deciziei
Conflict și negociere
7. Management organizațional - structură, cultură, managementul schimbării.
8. Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.
9. Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).
10. Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).
11. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
12. Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
13. Noțiuni de legislație medicală
14. Integrare în UE: instituții, legislație, programe.
15. Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.
16. Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.
17. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar -curativ și profilactic).
18. Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.
19. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.
20. Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).
21. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar -curativ și profilactic).
22. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.
23. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.
24. Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.
25. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.
26. Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.
27. Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.
28. Proiectarea unui sistem dc asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.
29. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).
30. Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor.
I.B. MODULUL DE BIOETICĂ (2 săpt.)
TEMATICĂ CURS
2.1) Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică, domenii prioritare de studiu în bioetică.
2.2) Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influenta credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor
2.3) Relația medic - pacient, modele ale relației medic - pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
2.4) Relația medic - pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic - pacient minor: acte normative care reglementează relația medic pacient.
2.5) Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.
2.6) Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației., dileme etice în avort, reproducerea umană asistată medical, donarea reproductivă.
2.7) Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion. Terapia genică.
2.8) Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA ACTIVITĂȚILOR PRACTICE
- Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
Rolul comunicării în relația medic - pacient.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice
- Accesul la îngrijirile de sănătate -discutare de cazuri.
- Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
Rolul comitetelor de etică din spitale.
- Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
Delimitarea cadrului noțiunii dc malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului dc malpraxis.
- Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani.
- Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.
- Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane.
I.C. BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ - 2 luni
Tematica lecțiilor conferință
Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică:
Epilnfo, SPSS, SAS, etc.
Editarea de documente (text și grafică)
Baza de date
Documentarea asistată de calculator
Programe de comunicații
Biostatistică:
Indicatori de tendință centrală și dispersie Eșantionaj și inferență statistică
Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)
Regresia logistică Corelația și regresia liniară
Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.
Statistică superioară
Tematica activităților practice
Introducere în informatică:
- Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale
- Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică
- Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
- Utilizarea unui program de calcul tabelar
- Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
- Utilizarea poștei electronice
- Utilizarea mijloacelor multimedia Biostatistică:
- Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu
- Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor
- Proiectarea unui studiu pe eșantion
- Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice
II. Modulul de specialitate- IGIENA
1. Igiena mediului (9 luni) II A
2. Igiena alimentației și nutriției (9 luni) II B
3. Igiena copiilor, adolescenților și tinerilor (9 luni) II C
4. Epidemiologie (2 luni) II D
5. Sănătate ocupațională (1 luna) II E
Tematica
1. IGIENA MEDIULUI - 9 luni (II A)
1.1. Tematica cursului
Sănătatea și mediul în perspectiva ecosistemului. Interacțiunile om-mediu. Dimensiunile adaptării umane la mediu.
Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Fenomene patologice legate de expunerea la factori de risc din mediu: patologia infecțioase și parazitară, patologia sistemului nervos, tulburări neuro - comportamentale, patologia aparatului respirator, patologia cardio - vasculară, patologia cutanată, patologia aparatului digestiv, patologia hepatică, patologia renală și a tractului urinar, patologia sistemului hematopoietic, tulburări ale funcției glandelor endocrine, tulburări imunologice, inclusiv alergice, tulburări ale reproducerii și dezvoltării umane, rolul factorilor de mediu în producerea cancerului uman.
Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. Prevenirea îmbolnăvirilor generate de expunerea la factorii de mediu externi și promovarea sănătății prin masuri de ordin social și prin modificarea comportamentelor nesănătoase.
Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.
Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale și antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).
Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanților la procesul de luare a deciziilor.
Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
Strategii de prevenire și control în sănătate. Evaluarea strategica a riscului și planificare: riscuri evaluate cantitativ și calitativ pentru o comunitate data, compararea riscurilor (criterii, scale, matrici), stabilirea riscurilor priorizate (criterii și tehnici). Sistemul geografic de informații de mediu și sănătate;
Toxicologie de mediu: principii generale; absorbție, distribuție, excreție, biotransformare; efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice.
Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Masuri de prevenire și combatere. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.
Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane.
Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.
Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.
Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.
Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.
Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.
Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. Conceptul de "oraș sănătos". Particularități socio-economice ale mediului rural în relație cu starea de sănătate a populației.
Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; măsuri de prevenire și control.
Poluarea aerului interior: expunere, efecte pe sănătate, control
Mediul ocupațional medico-sanitar în relație cu sănătatea umană.
Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase.
1.2. Tematica activităților practice
Instrumente și metode specifice de prevenire și combatere a riscurilor din mediu, planuri de urgență și intervenție precoce în catastrofe și accidente
Prezentare generala a elaborării și aplicării legislației sanitară și de mediu
Legi cadru:
Constituția României ,
Legea protecției mediului nr. 137/1995 ,
Legea privind asistența de sănătate publică nr. 100/1998 , etc
Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.
Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.
Acte normative în domeniul aerului atmosferic și standarde cu caracter tehnic.
Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.
Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.
Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.
Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.
Acte normative în domeniul apei și standarde cu caracter tehnic.
Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
Acte normative în domeniul solului și standarde cu caracter tehnic.
Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).
Acte normative în domeniul locuinței și standarde cu caracter tehnic
Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.
Acte normative în domeniul zgomotului și standarde cu caracter tehnic
Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.
Acte normative în domeniul radiațiilor și standarde cu caracter tehnic
Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare.
Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.
Acte normative în domeniul medico-sanitar și standarde cu caracter tehnic
Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe.
Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată.
Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată.
2. IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI - 9 luni (II B)
2.1. Tematica cursului
Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.
Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente, și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).
Etiopatogenia bolilor carențiale: hipovitaminoze, carența în elemente minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale.
Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic.
Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar.
Aspecte populaționale în relație cu alimentația: tipuri de diete.
Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): modul de obținere, formele de comercializare și consum, compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.
Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor și masuri de profilaxie.
Degradarea și alterarea alimentelor;
Principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra Calitatea nutritivă a alimentelor și riscul asupra stării de sănătate a consumatorilor;
Ambalaje folosite în sectorul alimentar; cerințe privind materialele în contact cu alimentul.
alimente funcționale, alimente modificate genetic, alimente cu destinație nutrițională specială, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relația cu starea de sănătate.
Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor și relația cu starea de sănătate.
Principii de gastrotehnie.
Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente.
Igiena unităților cu profil alimentar.
2.2. Tematica activităților practice
Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
Legislația europeana și națională în domeniul siguranței alimentelor și igienei unităților alimentare.
Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points). Sistemul de management al siguranței alimentului: ISO 22000:2005
Controlul pe piață al alimentelor cu risc pentru sănătatea populației. Sistemul rapid de alerta pentru alimente și furaje.
Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.
Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.
Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.
Principii generale de dietoterapie.
Analiza riscului legat de consumul de alimente. Educație și intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriat public/privat).
Strategie și comunicare nutrițională: mediile și actorii comunicării, structurile de comunicare, strategie de marketing - lansarea unui produs alimentar nou - de la reglementări până la comunicare.
Se poate înlocui aceasta ultima tema cu:
Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a populației în relație cu factorii de risc alimentar.
3. IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR - 9 luni (II C)
3.1. Tematica cursului.
Obiectul, importanta și orientarea actuala a igienei copiilor și tinerilor Particularitățile răspunsului organismului copilului la acțiunea factorilor de mediu.
Caracteristicile generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor,adolescenților și tinerilor. Dinamica și modificările în timp ale dezvoltării umane la nivelul colectivității; accelerația creșterii sau tendința seculară
Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării și maturizării organismului, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană;
Dezvoltarea fizică, noțiuni de auxologie: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor pe grupe de vârstă: antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent;
Caracteristici evolutive somatice în perioada pubertară;
Prevenirea tulburărilor de creștere a copiilor și adolescenților.
Dezvoltarea neuropsihică: legile și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația;etapele dezvoltării neuropsihice a organismului uman: criterii de stadializare;
Particularitățile evolutive ale dezvoltării neuropsihice ale copiilor și adolescenților pe grupe de vârstă;
Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală,condiționare reciprocă, factorii care influențează activitatea școlară, randamentul la învățătură; eșecul școlar, dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.
Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți.Comportamente deviante în adolescență.Masuri de prevenire și combatere.
Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreșcolari (0 - 3 ani): particularități igienice pe grupe de vârstă, jocurile și jucăriile, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul de activitate și odihna din creșele de copii.
Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preșcolari (3 - 7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și activitate fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul de activitate și odihna din grădinițele de copii.
Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi și studenți: capacitatea de lucru și curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, regimul de viață și activitate din școli și facultăți; orarul școlar, reușita școlară, orientarea școlară și profesională, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educație fizică și sport, odihna și somnul.
Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc pentru sănătate în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: comportamentul alimentar nesanogen, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual deviant, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente. Cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. Prevenirea cariei dentare, igiena buco-dentară. Handicapul fizic și psihic.
Cerințe igienico-sanitare privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor, adolescenților și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă,
Rolul alimentației în procesul de creștere și dezvoltare și în optimizarea stării de sănătate a copiilor și adolescenților(sursele necesarul și rația de nutrienți pe grupe de vârstă). Prevenirea tulburărilor de nutriție la copii și adolescenți.
Acte normative și standarde cu caracter tehnic privind normele igienice specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități.
Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noțiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii încriminați în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvență crescută.
Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: boli cronice și forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficiența măsurilor medicale în morbiditatea cronică
Acte normative și standarde cu caracter tehnic privind asistența medicală în unitățile publice și private pentru ocrotirea,educarea și instruirea copiilor adolescenților și tinerilor.
3.2. Tematica activităților practice
Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. Analiza și interpretarea datelor de dezvoltare fizică la nivel individual și colectiv pentru depistarea tulburărilor de creștere și nutriție. Organizarea și desfășurarea examenelor medicale periodice și de bilanț în unitățile de învățământ.
Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.
Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.
Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională Fisa de caracterizare psiho-pedagogică și medico-psihologică pentru orientarea școlară și profesională
Metodologia depistării comportamentelor cu risc,a tulburărilor de adaptare școlară;
Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.
Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. Fișa creșei, grădiniței, scolii.
Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.
Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate(acțiuni asupra determinanților sănătății pentru prevenirea bolilor);
Promovarea sănătății și educația pentru sănătate în scoli
Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară.
4. EPIDEMIOLOGIE - 2 luni (II E)
4.1. EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ - 2 săptămâni
4.1.1. Tematica cursului
Introducere în epidemiologie: definiție, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică).
Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare).
Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii); studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale - trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice).
Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare).
Supravegherea epidemiologică: istoric, definiție, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii.
4.2. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 1,5 luni
4.2.1. Tematica cursului
4.2.1.1. Epidemiologia bolilor infecțioase - 2 săptămâni
Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).
Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).
Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare).
Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie).
Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea).
Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.
- Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B.
- Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.
- Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.
- Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C.
- Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială.
- Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.
- Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.
- Parazitoze.
- Infecții nosocomiale.
4.2.1.2. Epidemiologia bolilor netransmisibile - 1 lună
Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție).
Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică).
Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului).
4.2.2. Tematica activităților practice pentru epidemiologie generală și specială
Sistemul informațional în bolile transmisibile
Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase
Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni.
Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere.
Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție - activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării); tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor; tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor.
Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară și definitivă; măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare.
Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației - imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă.
Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje).
Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.
Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism.
Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile netransmisibile.
5. SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ -1 luna (II E)
5.1. Tematica lecțiilor conferință
Introducere în medicina muncii: definiție, atribuțiile serviciului de medicina muncii.
Legislație, organizarea medicinei muncii, sistemul informațional în domeniu.
Riscul profesional.
Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic în funcție de sex, vârstă și stare fiziologică.
Noțiuni de toxicologie profesională.
Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase, direct sau indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc.
Stresul profesional.
Patologia profesională declarată și cea nedepistată - influențe asupra morbidității generale.
Patologia profesională cu latență mare: rolul colaborării diferitelor instituții în profilaxie și control.
5.2. Tematica activităților practice
Formularele de semnalizare și declarare a bolilor profesionale.
Analiza morbidității cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere.
Măsuri de protecția muncii, depistarea și declararea bolilor profesionale și a accidentelor în unitățile medico-sanitare.
Activitățile practice ale rezidenților în specialitatea de igiena se vor desfășura sub forma de stagii efectuate în laboratoare și secții de profil în Institutul Național de Sănătate Publică (Centrele Naționale și Regionale de Sănătate Publică), precum și în Direcțiile de Sănătate Publică județene și cabinete de medicina de familie din mediul urban/rural pentru a cunoaște preocupările colectivelor respective, rezultatele obținute și a participa efectiv la realizarea unora din sarcinile trecute în planurile de activitate ale unităților sanitare. Rezidenții își vor însuși evidentele scripturale pe care le dețin aceste unități. Stagiul rezidenților în cabinetele de medicina de familie din mediul urban/rural va avea o durata de 2 săptămâni. Instruirea rezidenților în dsp-uri și cabinete de medicina de familie se va face numai în unitățile unde exista medici primari cu pregătirea necesara efectuării acestei activități.
IGIENĂ
3 ani
Sănătate publică și managementul serviciilor de sănătate - 3,5 luni
Bioetică - 2 săpt.
Informatica medicală - 2 luni
Igiena mediului - 9 luni
Igiena alimentației și nutriției - 9 luni
Igiena copiilor, adolescenților și tinerilor - 9 luni
Epidemiologie - 2 luni
Sănătate ocupațională - 1 lună
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
MEDICINĂ DE LABORATOR
Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculară, Genetică, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcțional actual al laboratorului de analize medicale din unitățile sanitare) la care se adaugă studiul într-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, etc.)
2. DURATA STAGIILOR - 4 ANI (48 LUNI)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Modulul
Durata
Biochimie
I.1 - 6 luni
Biologie moleculară și Genetica
I.2 - 3 luni
Imunologie
I.3 - 3 luni
Organizarea și Managementul laboratorului
de analize medicale
I.4 - 3 luni
Bacteriologie
I.5 - 9 luni
Parazitologie
I.6 - 2 luni
Micologie
I.7 - 1 lună
Virusologie
I.8 - 3 luni
Hematologie
I.9 - 9 luni
Epidemiologie
I.10 - 1,5 luni
Biostatistica Medicală
I.11 - 1 lună
Bioetică Medicală
I.12 - 0,5 luni
Perfecționare aplicativă într-un domeniu
curricular opțional și cu acordul
coordonatorului de program
I.13 - 6 luni
I.1 STAGIUL DE BIOCHIMIE - 6 LUNI
Tematica lecțiilor conferință / 200 ore
(1). METABOLISMUL PROTEIC
- Peptide biologic active.
- Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor).
- Biosinteza proteică
- Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.
- Biosinteza ureei.
(2). ENZIME
- Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.
- Funcția catalitică a ARN.
- Noțiuni de cinetică enzimatică.
(3). METABOLISMUL GLUCIDIC
- Glicoliza.
- Gluconeogeneza.
- Ciclul acizilor carboxilici.
(4). METABOLISMUL LIPIDIC
- Biosinteza acizilor grași.
- Degradarea acizilor grași.
- Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.
- Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.
- Biosinteza colesterolului.
- Acizii biliari.
- Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare).
(5). VITAMINE și HORMONI
(6). APA și ELECTROLIȚI
(7). MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:
- Patologia renală.
- Patologia hepatică.
- Patologia cardiacă și vasculară.
- Maladii metabolice și endocrine.
(8). MARKERI TUMORALI
(9). BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ
(10). BIOCHIMIA INFLAMAȚIEI
(11). BIOCHIMIE GERIATRICĂ
(12). BIOCHIMIE PEDIATRICĂ
(13). TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT
(14). ORGANIZAREA și MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂȚII ANALIZELOR
(15). METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE
Stagiul practic / 900 ore
În cadrul acestui stagiul se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:
- prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;
- efectuarea practică a testului respectiv.
1. Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în Laboratorul Clinic de Biochimie.
- metode de măsură (spectrometrice, optice, etc)
- tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)
- tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare
- sisteme analitice automatizate, mono și multiparametrice
- tehnici de bază în Biologia Moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray
2. Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretarea rezultatelor; baremul activităților practice
EXAMENUL DE URINĂ
1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari. - barem 100 determinări
2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. - barem 50 determinări
3. Examenul microscopic al sedimentului urinar -barem 100 determinări
4. Examenul chimic al calculilor urinari -barem 25 determinări
B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI
1. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu - barem 100 determinări
2. Electroforeza proteinelor - metode; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
3. Compuși azotați non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
4. Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări.
6. Corpii cetonici: metode de dozare; variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări.
7. Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări.
8. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice - 50 determinări.
9. Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
- transaminazele (TGP, TGO),
- creatinkinaza (CK), izoenzime;
- lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;
- fosfataza acidă și alcalină;
- gamma glutamil transpeptidaza (GGT)
- amilaza;
- lipaza.
C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 25 determinări.
D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 50 determinări.
I.2. MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luni
OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ
Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.
Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului.
Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli.
În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să-și însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.
De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.
A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)
I. Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale.
Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare.
Materialul genetic și esența replicării ADN-ului.
Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului.
Esența transcrierii și aplicații medicale.
Esența traducerii și aplicații medicale.
Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.
II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici.
Extracția ADN-ului.
Extracția ARN-ului.
Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului.
Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor.
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile "dotblot", "Southern-blot", "Northern-blot", hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray" ("DNA chips").
Aplicații clinice ale hibridizării:
a)
în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);
b)
tehnicile FISH ("fluorescence în situ hybridization") - cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;
c)
detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale, etc.
Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; "restriction fragment length polymorphism") cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ș.a.).
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă.
Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, "single ștrand conformation polymorphysm"), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, "denaturing gradient gel electrophoresis") cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ș.a.).
Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicații clinice în Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie.
Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray" ("DNA chips") aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.
III. Tehnici de analiză a proteinelor
Purificarea proteinelor.
Electroforeza proteinelor în sistem denaturant și nedenaturant și focalizarea izoelectrică.
Cromatografia proteinelor.
Difracția razelor X.
Secvențierea proteinelor și cartografierea peptidelor.
Dozarea proteinelor.
Electroeluția.
Electro-transferul.
Identificarea cu anticorpi.
Aplicații medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii, anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară, boala Minkowski - Chauffard, eliptocitoza ereditară, piropoikilocitoza, stomatocitoza ereditară), distrofii musculare, leucemii.
IV. Noțiuni de glicobiologie: definiție și tehnici de analiză a glucidelor celulare. Aplicații medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare.
B. PARTEA PRACTICĂ
1. Extracția ADN- ului din țesuturi (ficat).
2. Extracția ADN-ului din sânge (leucocite).
3. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale.
4. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.
5. Tehnica hibridizării
6. Tehnica real time PCR
7. Tehnica de secvențiere
EXAMEN
1. Test scris din tematica teoretică.
2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).
MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ
A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)
1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.
a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.
b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica.
c. Mutațiile: cauza majoră de boală.
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe).
e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2. Bolile cromozomiale.
3. Bolile monogenice.
4. Bolile multifactoriale.
a. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.
b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.
5. Retardul mental.
6. Patologia genetică a sistemului imun.
7. Genetica bolii canceroase.
8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
10. Probleme și dileme etice în genetica medicală.
B. PARTEA PRACTICĂ
1. Consultul genetic.
2. Explorările genetice.
Cromozomiale.
Moleculare.
3. Sfatul genetic.
4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional).
5. Diagnosticul prenatal.
EXAMEN
1. Test scris din tematica teoretică.
2. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).
I.3. Modulul de Imunologie (3 luni)
Tematica lecțiilor conferință (60 ore)
A. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar
1. Organele limfoide: anatomie și funcție.
2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.
B. Mecanismele imunologice
1. Imunitatea înnăscută și dobândită.
2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția.
3. Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare.
4. Alergenele - structură, epitopi.
5. Imunogenetica.
6. Imunitatea mediată prin celulele T.
a)
Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului.
b)
Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.
c)
Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.
7. Imunitatea mediată prin celule B.
a)
Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului.
b)
Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor.
c)
Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral.
d)
Procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă.
e)
IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori.
f)
Reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă.
g)
Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.
8. Alte mecanisme imunologice, care implică:
a)
Celulele "natural killer".
b)
Celulele killer activate de limfokine.
c)
Bazofile activate.
9. Interacțiuni receptor - ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.
C. Modularea răspunsului imun.
1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere.
2. Inflamația și modularea ei.
a)
Mediatori - preformați și neoformați.
b)
Celule efectoare în inflamație (alergică și altele).
c)
Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.
d)
Eozinofilele - structură, activare, mediatori.
D. Imunitatea mucoaselor.
1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.
2. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing".
3. Imunosupresia post transplant
E. Imunologia transplantului.
1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule. Semnificația clinica a tiparii alelelor HLA, interpretare și lucru în diferite tehnici în funcție de gradul de rezoluție. Rezolvarea ambiguităților alelice HLA.
2. Mecanismele de rejet.
3. Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut și cronic.
4. Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.
5. Controlul de calitate intern și extern în imunologia transplantului.
F. Imunologia tumorală.
1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate.
2. Markeri tumorali. Implicare în diagnostic și monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru.
3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale.Metodologia de lucru.
4. Mecanismele imunosupravegherii.
G. Mecanisme imunoreglatoare.
1. Mecanismele de toleranță.
2. Rețele idiotipice.
II. Tematica activităților practice
Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:
1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice.
2. Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice.
3. Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor.
4. Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor.
5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.
6. Măsurarea proteinelor de fază acută.
7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă.
8. Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului.
9. Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).
10. Măsurarea IgE total și specific.
11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.
12. Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).
13. Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene.
14. Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).
15. Măsurarea producției de citokine și cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.
16. Tipizarea HLA prin metode moleculare
17. Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare.
18. Hibridoame și anticorpi monoclonali.
19. Citometrie în flux.
20. PCR.
21. Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).
IV. Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare
1. Referate generale - cel puțin 1 prezentare.
2. Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare.
Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei - la latidudinea îndrumătorului de stagiu.
I.4. - ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE - 3 LUNI
Tematica lecțiilor conferință (30 ore)
1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe)
a. planificarea activităților;
b. amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;
c. managementul personalului, evaluarea personalului;
d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;
e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului;
2. Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință).
3. Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferință).
4. Sistemul de management al calității:
a. Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință)
b. Cerințe de management (2 conferințe)
c. Cerințe tehnice (1 conferință)
d. Auditul intern (1 conferință)
e. Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferințe)
f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință)
g. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință. (1 conferință)
h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferință)
5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferință)
Baremul activităților practice
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d
Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp
Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d
Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp
Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp
Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări. 2 lp
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit. 1 lp
Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp
Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp
Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp
I.5. MODULUL BACTERIOLOGIE - 9 luni
Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
Bacteriologie generală
*Font 9*
┌──────────────────────────────────────────┬───────┬──────────┬──────────────────────────────────────┐
│
Tema modul
│
Nr.
│
│
│
│
│ Conf. │
Data
│
Subiectul
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│1. Microbiologia medicală - importanta în │
2
│
│Microbiologia medicală - importanta
│
│diagnosticul, tratamentul și prevenirea
│
│
│în diagnosticul, tratamentul și
│
│bolilor infecțioase. Aplicații în
│
│
│prevenirea bolilor infecțioase
│
│managementul cazurilor clinice și al
│
│
│
│
│situațiilor epidemice
│
│
│
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┤
├──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Aplicații în managementul cazurilor
│
│
│
│
│clinice și situațiilor epidemice
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│2. Morfologia și structura celulei
│
2
│
│Peretele celular și membrana
│
│bacteriene
│
│
│citoplasmatică; citoplasma -
│
│
│
│
│factori citoplasmatici
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Nucleul - cromosomul și variabilitatea│
│
│
│
│genetica la bacterii
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│3. Noțiuni de microbiologie moleculară
│
2
│
│Noțiuni de microbiologie moleculară
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Noțiuni de microbiologie moleculară
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│4. Fiziologia bacteriană
│
2
│
│Nutriția și respirația
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Creșterea și multiplicarea; Aplicații │
│
│
│
│- cultivarea, principii de izolare și │
│
│
│
│identificare, caracterizare fenotipică│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│5. Comportamentul bacteriilor față de
│
│
│Agenți fizici: desicatie, căldură,
│
│agenți fizici, chimici și biologici
│
5
│
│radiații, sterilizare
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Agenți chimici: dezinfectante,
│
│
│
│
│antiseptice, acizi, baze, coloranți
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Agenți biologici: bacteriocine,
│
│
│
│
│bacteriofagi, antibiotice
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Antibiotice
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Antibiotice
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│6. Interacțiunea bacterie-gazda
│
5
│
│Patogenitatea bacteriilor: mecanisme
│
│
│
│
│de patogenitate; toxinele bacteriene
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Rezistenta naturala: factori
│
│
│
│
│nespecifici de rezistenta anti-
│
│
│
│
│infecțioasă
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Rezistenta naturala: factori
│
│
│
│
│nespecifici de rezistenta anti-
│
│
│
│
│infecțioasă
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Rezistenta dobândită: antigenele
│
│
│
│
│bacteriene
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
2
│
│Factori de apărare specifica:
│
│
│
│
│imunitatea umorală
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Factori de apărare specifica:
│
│
│
│
│imunitatea celulara
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Particularități ale imunității
│
│
│
│
│antimicrobiene: bacteriană, virală,
│
│
│
│
│parazitară
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│7. Clasificarea și nomenclatura
│
1
│
│Clasificarea și nomenclatura
│
│bacteriilor în grupa bacteriene cu
│
│
│bacteriilor în grupa bacteriene cu
│
│importanta în patologia umană. Conservarea│
│
│importanta în patologia umană.
│
│tulpinilor. Colecții de culturi microbiene│
│
│Conservarea tulpinilor. Colecții de
│
│
│
│
│culturi microbiene
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│8. Controlul infecțiilor în spital și
│
1
│
│Controlul infecțiilor în spital și
│
│comunitate
│
│
│comunitate
│
└──────────────────────────────────────────┴───────┴──────────┴──────────────────────────────────────┘
Bacteriologie specială
┌──────────────────────────────────────────┬───────┬──────────┬──────────────────────────────────────┐
│9 Grupa bacteriene cu importanța în
│
│
│
│
│patologia umană
│
│
│
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacili Gram negativi glucozo-fermentativi │
7
│
│Genul Escherichia
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Shigella
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Salmonella, Genul Edwardsiella
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Klebsiella, Genul Yersinia
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Enterobacter, Genul Citrobacter │
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Serratia, Genul Hafnia
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Proteus, Genul Providencia,
│
│
│
│
│Genul Morganella
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Plesiomonas, Genul Aeromonas
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacili Gram Negativi glucozo-oxidativi
│
1
│
│Familia Pseudomonadaceae. Genul
│
│
│
│
│Pseudomonas
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacili Gram negativi glucozo-
│
1
│
│Genul: Acinetobacter, Moraxella,
│
│nefermentativi
│
│
│Kingella, Branhamella, Alcaligenes
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacili Gram negativi aerobi
│
4
│
│Genul Bordetella
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Legionella
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Brucella, Genul Francisella
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Haemophilus, Gennl
│
│
│
│
│Flavobacterium, Genul Streptobacillus │
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacili acid-alcoolo-rezistenți
│
2
│
│Genul Mycobacterium
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Mycobacterium
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacili Gram negativi anaerobi
│
1
│
│Genul Bacteroides, Genul
│
│
│
│
│Fusobacterium, Genul Leptotrichia
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacterii Gram negative incurbate
│
1
│
│Genul Campylobacter, Genul Vibrio
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacterii spiralate
│
3
│
│Genul Treponema
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Borrelia
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Leptospira
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacili Gram pozitivi nesporulați
│
2
│
│Genul Lysteria
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Erysipelotrix, Genul
│
│
│
│
│Lactobacillus
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacili Gram pozitivi sporulați
│
│
│Genul Bacillus
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
3
│
│Genul Clostridium
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Clostridium
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacili Gram pozitiv la limita(coryneformi)│
│
│Genul Corynebacterium,
│
│
│
│
│Propionibacterium, Eubacterium
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Staphylococcus
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Streptococcus
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Streptococcus
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Coci Gram negativ
│
│
│Genul Neisseria
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacterii simbiotice
│
│
│Genul Rickettsia
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Genul Chlamydia
│
├──────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bacterii cu peretele celular deficient
│
│
│Genul Mycoplasma, Ureaplasma,
│
│
│
│
│Achoplasma, Spiraplasma
│
└──────────────────────────────────────────┴───────┴──────────┴──────────────────────────────────────┘
Baremul activităților practice (lp - lucrare practică, d = demonstrație)
1. Microscopia
- optica: directă, contrast de faza (lp)
- în imunofluorescență (d)
2. Coloranții în microbiologie
- gram (lp)
- albastru de metilen (lp)
- Ziehl-Neelsen (lp)
- Giemsa(lp)
- speciale (Spori, Rickettsia etc.)
3. Medii de cultură
- nutritive, de conservare și transport (lp)
- de izolare - îmbunătățire, selective (lp)
4. Teste de identificare: sisteme convenționale, sisteme rapide: sisteme microtest, sisteme automate(d);
5. Controlul sterilizării prin:
- agenți fizici (d)
- agenți chimici (lp, d)
6. Testarea sensibilității la antibiotice și chimioterapie
- metoda difuzimetrică (lp)
- metoda diluțiilor (d)
- E - test
7. Tipizări bacteriene prin agenți biologici
- antibiotipia (lp)
- fagotipia (lizotipia) (lp)
- bacteriocino/geno/tipia (d)
8. Toxinogeneza: metode de evaluare/ Titrare - în vitro (lp) - în vivo (d)
9. Virulența: metode de evidențiere
- în vitro (enzimatic, culturi de celule) (d)
- în vivo (d)
10. Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian:
- umoral: diagnosticul serologic (lp)
- în vitro
- metode convenționale: aglutinare, precipitare (în lichid, în gel), fixarea complementului, inhibarea hemaglutinării, imunofluorescența (lp și d)
- metode moderne (Latex aglutinarea, coaglutinarea, imunodifuzia radială, imuno-bloting, ELISA, RIA, etc.) (lp și d)
- în vivo
- reacții imunodiagnostice (DICK, Shik, Schultz-Charlton) (d)
- teste de imunoprotecție pe animal (d)
11. Testarea stării de hipersensibilitate în vivo la tuberculină (d)
12. Izolarea bacteriilor din:
Materii fecale - Coprocultura (lp)
Sânge - Hemocultura (d)
Urină - Urocultura (lp)
L.c.r. (d)
Exsudat faringian (lp)
Exsudat nazal (lp)
Exsudat otic (d)
Exsudat conjunctival (d)
Spută (lp)
Exsudat pleural (d)
Exsudat peritoneal (d)
Secreție uretrală (d)
Secreție vaginală (d)
Secreție col uterin (d
Lichid articular (d)
Exsudat abcese părți moi (d)
Alimente
Apă
13. Identificarea bacteriilor de interes medical (lp și d)
Enterobacteriaceae
Vibrio
Campylobacter, Helicobacter
Pseudomonas
Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Alcaligenes
Bacili gram negativ anaerobi (d)
Brucella
Bordetella
Legionella
Haemophilus
Lysteria
Bacillus
Clostridium
Corynebacterium
Staphylococcus
Streptococcus
Neisseria
Mycobacterium
Treponema
Borellia
Leptospira
Rickettsia
Chlamydia
Mycoplasma, Ureaplasma
I.6. MODULUL PARAZITOLOGIE - 2 luni
Tematica lecțiilor conferința (I - IX), 50 ore
Baremul activităților practice (Tehnici de diagnostic)
I. Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivă
A. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,
B. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)
Tehnici de diagnostic:
1. Examenul coproparazitologic direct între lamă și lamela, în ser fiziologic și Lugol.
2. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann - Langeron, Kato - Miura.
3. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl - Nielsen modif. Hendricson
4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacția de imunofluorescență cu anticorpi monoclonali marcați.
II. Examenul parazitologic al sângelui
A. Diagnosticul hematologic al malariei.
B. Diagnosticul hematologic al babesiozei.
C. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor.
D. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice.
Tehnici de diagnostic:
1. Tehnica frotiului.
2. Tehnica picăturii groase.
III. Examenul parazitologic al sputei și al secreției laringo - traheale:
A. Diagnosticul pneumocistozei.
B. Sindromul Loeffler.
Tehnici de diagnostic:
1. Colorația Giemsa.
2. Colorația cu albastru de toluidină.
3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
IV. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată și viscerală):
A. Diagnosticul leishmaniozei cutanate și viscerale.
B. Diagnosticul cisticercozei.
C. Diagnosticul hidatidozei.
D. Diagnosticul trichinelozei.
E. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice.
F. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans viscerală".
G. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanată".
Tehnici de diagnostic:
1. Colorația Giemsa.
2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN.
3. Teste serologice imonoenzimatice.
V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:
A. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.
Tehnici de diagnostic:
1. Izolarea parazitului din produsele patologice.
2. Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă.
3. Teste de tip PCR.
4. Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați.
Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:
A. Diagnosticul trichomonozei urogenitale,
B. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium.
Tehnici de diagnostic:
1. Examenul secreției vaginale.
2. Examenul secreției uretrale.
3. Examenul secreției prostatice.
4. Examenul sedimentului urinar.
5. Tehnici de cultivare.
VII. Diagnosticul afecțiunilor SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și Acanthamoeba
Tehnici de diagnostic:
1. Tehnici de izolare a amoebelor.
2. Tehnici de cultivare a amoebelor.
3. Examinarea L.C.R. ului.
VIII. Eozinofilia și infecțiile parazitare
IX. Ectoparaziți
A. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes
B. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Sarcoptes
C. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus și Ptirius
I.7. MODULUL MICOLOGIE - 1 lună
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Biologia și morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor.
2. Genul Candida. Infecțiile candidomicotice.
3. Genul Cryptococus. Criptococoza. Genul Histoplasma. Histoplasmoza.
4. Infecții produse de ciuperci "oportuniste" din genul Aspergillus (aspergiloza) și Geotrichum (geotricoza).
5. Fungii dermatofiți: genul Microsporum, genul Trichophyton, genul Epidermophyton.
6. Agenți antifungici. Antifungigrama.
Baremul activităților practice.
1. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp
2. Diagnosticul de laborator al criptococozei. d
3. Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. d
4. Diagnosticul de laborator al aspergilozei. d
5. Diagnosticul de laborator al infecțiilor produse de dermatofiți. d
6. Antifungigrama. lp
I.8. MODULUL VIRUSOLOGIE - 3 luni
Tematica lecțiilor conferință
Virusologie generală - 40 ore
1. Generalități despre virusuri. Taxonomie virală. Structura virusurilor. 2 ore
2. Diferențe virusuri - prioni. Encefalopatii spongiforme transmisibile. 2 ore
3. Replicarea virusurilor. 2 ore
4. Genetică virală. 1 oră
5. Funcționarea celulei parazitate viral. 1 oră
6. Patogenia infecției virale. Persistența virală. 2 ore
7. Imunitatea în viroze. Efectorii imunității naturale. Interferoni. Efectorii imunității dobândite. 8 ore
8. Chimioterapie antivirală. Rezistența la antivirale- 3 ore
9. Noțiuni de epidemiologie a virozelor. 2 ore
10. Diagnostic de laborator în virusologie. Izolarea și cultivarea virusurilor. Diagnosticul răspunsului imun celular și umoral în viroze. Diagnostic prin evidențierea genomului viral. 2 ore
11. Evoluția virusurilor. Zoonoze. 4 ore
12. Vaccinuri virale. 4 ore
13. Principalele sindroame de etiologie virală. 5 ore
14. Co-infecții bacterii-virusuri și virusuri-virusuri. 2 ore
Virusologie specială - 63 ore
1. Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinuri anti polio. Medicamente antivirale - 4 ore
2. Gastroenterite virale. Agenți etiologici virali implicați în GEV. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenție - 4 ore
3. Arbovirusuri. Clasificare. Structură, eplicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament - 4 ore
4. Rhabdoviridae. Structură, sensibilitate la agenți fizico-chimici, habitat, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică - 3 ore
5. Ortomixoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Gripa Aviară. Vaccinuri antigripale. Medicamente active pe virusurile gripale - 4 ore
6. Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie - vaccinarea MMR - 4 ore
7. Retroviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore
8. HIV-SIDA. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Infecția HIV versus SIDA, diferențiere prin argumente clinice și de laborator. Terapia antiretrovirală - 5 ore
9. Parvoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 2 ore
10. Virusuri hepatitice cu transmitere fecal-orală. Definiții. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament - 3 ore
11. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. Definiții. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament - 4 ore
12. Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore
13. Herpesviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Medicamente active pe herpesvirusuri - 3 ore
14. Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Implicarea papilomavirusurilor umane în carcinomul de col uterin - 4 ore
15. Poxviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinare - 2 ore
16. Virusuri și cancer. Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Virusuri ADN și ARN implicate în carcinogeneză - 5 ore
17. Virusuri emergente. Filovirusuri. Arbovirusuri. Coronavirusul SARS - 3 ore
18. Diagnosticul și prevenirea infecțiilor virale cu potențial bioterorist - 3 ore
Activități practice (20 săptămâni)
1. Principii generale de diagnostic virusologic. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Stocarea tulpinilor. Etichetare și evidență (traseibilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale. Situri pe internet. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul de calitate. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor. 1 săptămâna
2. Culturi de celule. Criterii de clasificare. Dotarea și menținerea laboratorului de culturi de celule. Menținerea aparaturii aferente. Surse de obținere a unor culturi de celule. Prepararea și controlul mediilor de cultură. Metode de obținere a culturilor celulare primare și a liniilor celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, micoplasme, chlamidii etc). Aplicații practice în diagnosticul virusologic; producția de vaccinuri virale; producția de anticorpi monoclonali. 2 săptămâni
3. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Efecte citopatice. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Titrarea infectivității pe culturi celulare (DIC50 PFU). 2 săptămâni
4. Diagnosticul serologic viral (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante și hemadsorbante. Seroneutralizarea. Principiu. Tehnică. Interpretare. 1 săptămână
5. Diagnosticul serologic viral (II). Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiție, de captură. Westen Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare 1 săptămână
6. Evidențierea genomului viral. Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidențiere pentru proteine și pentru acizi nucleici. 1 săptămână
7. Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Agenți etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sincițial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Izolare în culturi de celule. Reacții imunofluorescentă directă/indirectă. Kituri imunoenzimatice pentru detecția antigenelor virale. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral. Serologie. 1 săptămână
8. Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacteriană. Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacții imunoenzimatice. Reacții de latex aglutinare. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral 1 săptămână
9. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate și infecțiior oculare. Agenți etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Metoda shell vial. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Imunoflurescența. Serologie. Evidențierea genomului viral. 1 săptămână
10. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale ale sistemului nervos central. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacția de virusneutralizare. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali. 1 săptămână
11. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenți etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecția antigenelor virale prin imunofluorescență/EIA. Diagnostic serologic. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane și genotipare pentru evidențierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii și mycoplasme. 1 săptămână
12. Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, HSV2, v. Citomegalic, v. Epstein Barr etc). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral (PCR pentru ADN CMV și ADN EBV). Diagnosticul virozelor ce beneficiază de profilaxie prin vaccinare (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă etc) 1 săptămână
13. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral-tehnici calitative 1 săptămână
14. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral - tehnici cantitative. Genotipare. Markeri predictivi ai evoluției infecției.2 săptămâni
15. Diagnosticul de laborator al infecției cu virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV) și a altor agenți virali cu transmitere parenterală. Risc profesional și al infecțiilor iatrogene. Izolarea agenților virali. Serologie -screening ELISA. Criterii de pozitivitate. Diagnosticul de confirmare în infecția cu HIV. Western Blot. Principii. Tehnica. Interpretare. Imunofluorescența. 1 săptămână
16. Markeri predictivi ai evoluției infecției HIV. Antigenemia p24. Tehnici de determinare a încărcării virale. Genotipare. Determinarea rezistenței la antivirale 2 săptămâni
Barem activități obligatorii:
1. Prepararea și controlul mediilor de cultură - 10 activități
2. Menținerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive - 10 activități.
3. Determinarea viabilității celulare - 10 activități
4. Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule - 20 activități
5. Recunoașterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate - 20 activități
6. Titrarea infectivității pe culturi celulare - 5 activități
7. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic - câte 10 probe
8. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare - câte 20 reacții
9. Seroneutralizarea - câte 10 reacții
10. Detecția antigenelor virale prin imunofluorescență (v. respiratorii, herpesvirusuri) - 30 probe
11. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detecția markerilor infecțiilor cu virusuri hepatitice (VHA; VHB; VHC; VHD) - câte 50 reacții
12. Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infecției VHC - câte 20 reacții
13. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infecției HIV - câte 30 reacții
14. Tehnica Western Blot pentru confirmarea infecției HIV - câte 20 reacții
15. Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice- câte 20 reacții
16. PCR și RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali- câte 20 de reacții
17. PCR și RT-PCR cantitativ pentru determinarea încărcării virale în infecția cu VHB, VHC și HIV - câte 20 reacții
18. Detecția ampliconilor după electroforeză - 20 de reacții
19. Reacția de hibridizare (Southern/Northern) - 20 reacții
20. Genotipare HPV - 20 reacții
I.9. STAGIUL DE HEMATOLOGIE 9 luni
1.5.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
Laborator clinic
Hematologie
(1). Hematopoeza
- generalități
- celula stem
(2). Structura măduvei osoase - (noțiuni de embriologie)
(3). Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
(4). Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
(5). Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
(6). Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
(7). Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica)
(8). Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.
(9). Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12.
(10). Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator)
(11). Anemii hemolitice.
- generalități
- clasificare
(12). Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator).
(13). Imunoserologia unei anemii hemolitice.
(14). Anemii hemolitice congenitale.
Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.
(15). Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.
(16). Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).
(17). Sindromul mielodisplazic.
(18). Sindromul mieloproliferativ cronic.
(19). Sindromul limfoproliferativ cronic.
- Leucemie limfatică cronică.
- Boli proliferative limfatice de graniță.
- Generalități limfoame.
(20). Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).
(21). Boala Hodgkin - (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).
(22). Gamopatii monoclonale maligne.
(23). Gamopatii monoclonale benigne.
(24). Hemostaza (generalități).
(25). Exploatarea unui sindrom hemoragipar.
(26). Purpura trombocitopenică.
(27). Coagulare intravasculară diseminată.
(28). Boala tromboembolică și fibrinoliza.
(29). Porfirii - clasificare, diagnostic.
1.5.2. Baremul activităților practice
1. Recoltare: 10
2. Colonare: 10
3. V.S.H.; Hematocrit: 10
4. Indici eritrocitari: 10
5. Reticulocite: 20
6. Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaști; peroxidaze: 20
7. Test Hamm: 5
8. Test Coombs - anti Ig G, -anti C: -5
9. Celule lupice: 10
10. Determinări F.A.N.: 5
11. Imunograma: 5
12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10
13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10
14. Grupe sanguine și RH: 5
15. Electroforeza - imunoelectroforeza: 10
16. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 10
17. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 50
18. Examinare frotiu medular: 25
I.10. MODUL EPIDEMIOLOGIE - 1,5 LUNI
Pregătire teoretică:
1. Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare.
2. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - infecțioase și neinfecțioase - (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional
3. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.
4. Investigarea epidemiologică.
5. Imunoprofilaxia activă și pasivă a bolilor infecțioase și neinfecțioase. Bazele strategice și tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanțe epidemiologice.
6. Comunicarea în boala transmisibilă
7. Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.
a. Boli prevenibile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B.
b. Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus, botulism.
c. Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.
d. Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C.
e. Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială.
f. Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.
g. Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.
h. Infecții nosocomiale.
Aplicații practice
1. Indicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).
a. Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării dc sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecțioasă și neinfecțioasă.
b. Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporții, indici -
i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalentă, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate.
ii. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori dc mortalitate.
iii. Comparații pe baza ratelor brute.
c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologie infecțioasă și neinfecțioasă.
2. Studii epidemiologice.
a. Tipurile de studii epidemiologicc, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție dc efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat.
b. Studii epidemiologicc descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu.
c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu.
d. Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte dc studiu
3. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective, Aplicare în boli infecțioase și neinfecțioase.
4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala transmisibilă
5. Investigarea unei epidemii. Justificarea investigării, etape de realizare a investigației, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciții pe calculator:
6. Metode de screening. Definiție, tipuri dc screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor screening.
7. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcție de design-ul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale
8. Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional.
9. Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă.
I.11. INFORMATICA ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 LUNĂ
1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicina.
2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouseul, imprimantele, scanerul, discurile compacte
3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor.
4. Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT.
5. Aplicații de word processing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word.
6. Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor.
7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor.
8. Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagina și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat...)
9. Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer.
10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web.
11. Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare
12. computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor
13. selectate.
14. Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul.
15. Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel
16. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul
17. Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame.
18. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel.
19. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint.
20. Meniul aplicației Powerpoint.
21. Aplicația PowerPoint. Crearea și formatarea unei prezentări.
22. Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări.
23. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor
24. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access.
25. Aplicatiia Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor.
26. Aplicatiia Visual FoxPro. Crearea unui raport.
27. Aplicatiia Visual FoxPro. Crearea unei interogări.
28. Fisa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare.
29. Sistemul Hospital Manager.
30. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS
31. (Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge.
I.12. MODULUL DE BIOETICĂ - 0,5 LUNI
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariției bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii și metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relației medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat.
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3. Relația medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2. Probleme etice în stările terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicală.
4. Eutanasia și suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genică.
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5. Comitetele de etică a cercetării.
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
I.13. PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, BIOLOGIE MOLECULARĂ, IMUNOLOGIE, BACTERIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE, HEMATOLOGIE- 6 LUNI
Tematica lecțiilor conferință (180 ore)
(1). Diagnosticul etiologic al infecțiilor acute și cronice ale tractului respirator: virale, bacteriene, micotice (8 cursuri)
- Rinosinuzite: 1 curs
- Angine: 2 cursuri
- Bronșite: 1 curs
- Pneumonii: 2 cursuri
- Infecții bronho-pulmonare cronice (TBC, micoze): 2 cursuri
(2). Diagnosticul etiologic al infecțiilor gastro-intestinale infecțioase: virale, bacteriene, micotice și parazitare: 16 cursuri
- Virale: 1 curs
- Bacteriene: 8 cursuri
- Micotice: 1 curs
- Parazitare: 6 cursuri
(3). Toxiinfecțiile alimentare - caracteristici etiologice, clinice și epidemiologice: 2 cursuri.
(4). Infecții urogenitale - particularități etiologice și de laborator: 2 cursuri
(5). Sindromul meningeal - diagnostic etiologic: 2 cursuri
(6). Septicemiile/bacteriemiile - conduita examenului bacteriologic: 2 curs
(7). Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavităților și părților moi: 1 curs
(8). Particularități etiologice și epidemiologice ale infecțiilor nosocomiale: 2 cursuri
(9). Investigația bacteriologică a mediului înconjurător: 1 curs
(10). Investigația bacteriologică a apelor potabile și reziduale: 2 cursuri și 2 demonstrații.
(11). Investigația bacteriologică a alimentelor: 5 cursuri și demonstrații
- Norme de control microbiologic al alimentelor: 1 curs
- Controlul parazitologic al produselor alimentare: 1 curs
- Controlul bacteriologic al cărnii și produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate)
- Controlul bacteriologic al laptelui și produselor lactate: 1 curs
- Controlul bacteriologic al ouălelor și derivatelor de ou: 1 curs
- Controlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri, produse vegetale, etc.): 1 curs
(12). Metode convenționale și moderne în diagnosticul bolilor virale, bacteriene, micotice și parazitare: 2 cursuri
(13). Hepatitele virale - determinări ale markerilor etiologici: 2 cursuri
(14). Infecția cu HIV - cerințe ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri
1. Baremul activităților practice
1. Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice în infecții acute și cronice ale tractului respirator.
1.1. Secreții rinosinusale - 1 l.p.
1.2. Exudate faringo-amigdaliene - 1 d. + 2 l.p.
1.3. Sputa 1d. + 3 l.p.
2. Diagnosticul etiologic al infecțiilor gastro-intestinale.
2.1. Izolarea și identificarea de virusuri enterice (2 d + 4 l.p.)
2.2. Coprocultura (2 d + 9 l.p.)
2.3. Examenul microscopic al scaunului (Bacteriologic-Parazitologic) (5 l.p.)
3. Examenul microbiologic al infecțiilor urogenitale-parazitologic, bacteriologic, micologic (1 d + 2 l.p.)
4. Examenul l.c.r.: citologic, microbiologic (1 d + 1 l.p.)
5. Hemocultura (1 d.)
6. Examenul bacteriologic al exudatelor purulente (abcese, exudate, plăgi chirurgicale, exudate pleurale, peritoneale, articulare) (1 d.)
7. Particularități și cerințe ale investigației microbiologice în infecțiile nosocomiale (1 d.)
8. Investigația bacteriologică a mediului înconjurător (1 d.)
9. Investigația bacteriologică a apelor potabile reziduale (2 l.p.)
10. Norme și metodologii de control microbiologic al alimentului (1d. + 7 l.p.)
11. Metode convenționale și moderne în diagnosticul etiologic al bolilor infecțioase (4 d.)
12. Hepatitele virale - markeri etiologici cu valoare epidemiologică (2 d.)
13. Infecția cu HIV. Cerințe ale diagnosticului etiologic (2 d.)
14. Metode serologice de investigare în microbiologie. 1d.
Stagiile de pregătire în specialitatea Medicină de Laborator, durata 4 ani (48 luni)
1. Biochimie Medicală, 6 luni, Inst. Clinic Fundeni Prof. Dr. Liliana Pâslaru
2. Biologie Moleculară și Genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, Conf. Dr. Ileana Constantinescu
3. Imunologie, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, Conf. Dr. Ileana Constantinescu
4. Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Alexandru Rafila, Șef Lucrări Dr. Gabriel Ionescu
5. Microbiologie:
Bacteriologie, 9 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Alexandru Rafila, Conf. Dr. Irina Codiță
Parazitologie, 2 luni, Inst. Cantacuzino, Prof. Dr. Dan Steriu
Micologie, 1 lună, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Irina Codișă
Virusologie, 3 luni,
Inst. Ștefan S. Nicolau, Prof. Dr. Simona Rușă
Inst. Clinic Fundeni, Conf. Dr. Ileana Constantinescu
6. Hematologie, 9 luni, Inst. Clinic Fundeni, Conf. Dr. Daniel Coriu, Sp. Colțea, Prof. Dr. Anca Lupu, Sp. Universitar, Prof. Dr. Ana-Maria Vlădăreanu
7. Epidemiologie, 1,5 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Adrian Băncescu, Șef Lucrări Daniela Pițigoi
Biostatistica Medicală, 1 lună, Inst. de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C. C. Iliescu (Platforma Inst. Fundeni), Dr. Luminița Iliuță.
Bioetică Medicală, 0,5 luni, Inst. de Medicină Legala, Mina Minovici, Conf. Dr. George Cristian Curcă
8. Stagiu de pregătire opțional, 6 luni.
Stagiul opțional poate fi ales, la alegere, dintre următoarele specialități:
Bacteriologie, Virusologie, Hematologie, Imunologie, Biochimie, Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.
MEDICINĂ DE LABORATOR
4 ANI
┌─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Biochimie
│
I.1 - 6 luni
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Biologie moleculară și Genetică
│
I.2 - 3 luni
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Imunologie
│
I.3 - 3 luni
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Organizarea și Managementul laboratorului de
│
│
│analize medicale
│
I.4 - 3 luni
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Bacteriologie
│
I.5 - 9 luni
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Parazitologie
│
I.6 - 2 luni
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Micologie
│
I.7 - 1 lună
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Virusologie
│
I.8 - 3 luni
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Hematologie
│
I.9 - 9 luni
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Epidemiologie
│
I.10 - 1,5 luni
│
│
│
│
│Biostatistică Medicală
│
I.11 - 1 lună
│
│
│
│
│Bioetică Medicală
│
I.12 - 0,5 luni
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Perfecționare aplicativă într-un domeniu
│
│
│curricular opțional și cu acordul
│
│
│coordonatorului de program
│
I.13 - 6 luni
│
└─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
┌───────┬─────────────┬─────────┬──────────────────┬───────────────────────────┐
│
│
ANUL I
│ ANUL II │
ANUL III
│
ANUL IV
│
├───────┼─────────────┼─────────┼──────────────────┼───────────────────────────┤
│STAGIUL│I.1, I.2, I.3│I.4, I.5 │I.6, I.7, I.8, I.9│I.9, I.10, I.11, I.12, I.13│
└───────┴─────────────┴─────────┴──────────────────┴───────────────────────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
MEDICINĂ LEGALĂ
Definiție
Medicina legală este disciplina medicală care urmărește să obiectiveze și să evalueze în orice speță juridică aspectele medicale ce privesc omul în viață sau decedat și să le prezinte printr-un suport probatoriu științific expertal.
Medicina legală este procedural necesară în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice.
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT
1.1. DURATA: 4 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.2. PERIOADA DE DESFĂȘURARE: ritmată de concursurile de intrare în rezidențiat în raport cu necesarul de locuri stabilit de Consiliul Superior de Medicină Legală.
1.3. LOCUL DE DESFĂȘURARE: Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" și Institutele de Medicină Legală din centrele universitare: iași, Timișoara, Craiova, Cluj.Tg. Mureș
1.4. RESPONSABILI DE PROGRAM: Prof.univ./Conf.univ., șefii catedrelor de Medicină Legală din Centrele universitare. Șef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență), îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar).
1.5. STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT
1.5.1. Etapa de angajare, luare în evidența, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.5.2 Desfășurarea stagiilor și durata lor este următoarea:
┌────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────┐
│Tanatologie. Aspecte legale ale înregistrării
│Stagiul Medicină
│ANUL I
│
│decesului 6 luni
│Legală - modul I
│
│
│
│12 luni
│
│
├────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│Patologie medico-legală traumatică 6 luni
│
│
│
├────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┼─────────┤
│Stagiul Anatomie patologică 6 luni
│ ANUL II │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Patologie medico-legală netraumatică 6 luni
│
│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Laborator medico-legal 3 luni
│ ANUL III│
├────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┤
│
│Nch 1 lună
│Stagii pe
│
│
├────────────────────────────────────────────────┤Specialități
│
│
│Ortopedie 1 luna
│chirurgicale,
│
│
├────────────────────────────────────────────────┤traumatologice,
│
│
│Rad. și Imagistică Medicală 1 lună
│paraclinice 3 luni │
│
├────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┤
│
│Psihiatrie, psihopatologie medico-legală 4 luni
│
│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Drept Medical 6 sapt.
│
│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Bioetică 2 săptămâni.
│
│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Medicină legală clinică 12 luni
│ ANUL IV │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
1.5.3 CURRICULA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ LEGALĂ este următoarea:
┌────────┬─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│
│
Stagiul principal/durată
│
Stagiul secundar/durată
│
├────────┼──────────────────────────┬──────┼───────────────────────────┬───────┤
│ Anul 1 │Medicină legală modul I:
│1 an
│Tanatologie medico-legală
│6 luni │
│
│Tanatologie și patologie
│
├───────────────────────────┼───────┤
│
│medico-legală traumatică
│
│Patologia medico-legală
│
│
│
│
│
│traumatică
│6 luni │
├────────┼──────────────────────────┼──────┼───────────────────────────┼───────┤
│ Anul 2 │Anatomie patologică
│6 luni│
│
│
│
│Patologie medico-legală
│
│
│
│
│
│netraumatică
│6 luni│
│
│
├────────┼──────────────────────────┼──────┼───────────────────────────┼───────┤
│ Anul 3 │Medicină legală modul II: │
│Toxicologie medico-legală
│1 lună │
│
│Laborator medico-legal
│3 luni├───────────────────────────┼───────┤
│
│
│
│Identificare medico-legală,│
│
│
│
│
│odontostomatologie,
│
│
│
│
│
│antropologie medico-legală,│
│
│
│
│
│entomologie medico-legală
│1 lună │
├────────┼──────────────────────────┼──────┼───────────────────────────┼───────┤
│
│
│
│Laborator criminalistic și │2 sapt │
│
│
│
│medico-legal
│
│
│
│
│
│Serologie și hematologie
│
│
│
│
│
│medico-legală
│2 săpt │
├────────┼──────────────────────────┼──────┼───────────────────────────┼───────┤
│
│Stagii pe Specialități
│3 luni│Neurochirurgie
│1 lună │
│
│chirurgicale,
│
│Ortopedie-traumatologie
│1 lună │
│
│traumatologice,
│
│Rad. și Imagistică
│
│
│
│paraclinice
│
│medicală
│1 lună │
├────────┼──────────────────────────┼──────┼───────────────────────────┼───────┤
│
│Psihiatrie și
│
│
│
│
│
│psihopatologie
│
│
│
│
│
│medico-legală
│4 luni│
│
│
├────────┼──────────────────────────┼──────┼───────────────────────────┼───────┤
│
│Elemente juridice și
│
│
│
│
│
│drept medical
│6 săpt│
│
│
├────────┼──────────────────────────┼──────┼───────────────────────────┼───────┤
│
│Bioetică
│2 săpt│
│
│
├────────┼──────────────────────────┼──────┼───────────────────────────┼───────┤
│ Anul 4 │Medicină legală clinică
│ 1 an │Propedeutică și semiologia │
│
│
│
│
│medico-legală a examinării │
│
│
│
│
│pe persoană
│6 luni │
│
│
│
├───────────────────────────┼───────┤
│
│
│
│Evaluarea gravității
│
│
│
│
│
│leziunilor traumatice în
│
│
│
│
│
│raport cu prevederile
│
│
│
│
│
│legale
│6 luni │
└────────┴──────────────────────────┴──────┴───────────────────────────┴───────┘
1.6. Metodologia desfășurării stagiilor
Programul de învățământ se va desfășura conform:
Curriculei generale de medicină legală mai sus prezentată cât și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu (ANEXA I)
- Liste de baremuri privind necesarul minim de execuții tehnice stabilit pe întreaga perioada a pregătirii de specialitate (ANEXA II)
Norme de formare a specialiștilor de medicină legală precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de medicină legală (ANEXA III)
1.7. Evaluarea cunoștințelor teoretice și practice se va face:
1.7.1. La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Neurologie/neurochirugie, ORL, Oftalmologie, Obstetrică-ginecologie, Ortopedie, tanatologie, toxicologie medico-legală, identificare și serologie medico-legală, genetică medico-legală, etc.). Examen scris și oral, nota minimă: 7
1.7.2. La sfârșitul fiecărui an de pregătire. Examen scris și oral, nota minimă: 7 Eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire.
1.7.3. Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat
1.7.4. Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziție prin care candidatul va înfățișa cunoștiințele sale teoretice despre o tema anume cât și aptitudinile sale de cercetare cât și practice.
2. ORGANIZATORUL PROGRAMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Ministerul Sănătății
3. ACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST: Ministerul Sănătății

──────────
*) Realizarea unei anamneze materno-fetale și familiale și constituirea unui arbore genealogic.
*) Realizarea unui bilanț corect și complet al anomaliilor structurale (majore și minore) și funcționale ale bolnavului (cu accent pe "anatomia de suprafață", semiologia malformativă și obiectivarea semnelor prin măsurători antropometrice, fotografiere, etc).
*) Formularea unui plan logistic de investigații (biochimice, citogenetice, moleculare) necesare diagnosticului.
*) Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie.
*) Formarea capacității de comunicare a informațiilor referitoare la diagnostic și la sfatul genetic, cu obligația prezentării corecte, clare și nondirecționale a tuturor opțiunilor și a individualizării lor în funcție de nivelul educațional, socio-economic, etnic și cultural.
**) Conștientizarea limitelor propriilor sale aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, ori de câte ori este necesar.
**) Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită.

──────────
*) Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;
*) Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul "divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor").
*) Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor.
*) Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor teste.
**) Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu handicap genetic sau malformativ.
**) Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști.
──────────

Anexa I Programele analitice ale stagiilor de pregătire în

programul de rezidențial în specialitatea medicină legală

și baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu

1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

6 luni

Cursuri predare conform programei analitice (100 ore).

1.1. DEFINIȚIE

Definiție: știința care se ocupă cu studiul asupra morții și semnelor morții precum și a modificărilor care survin în organismul uman după încetarea vieții.

1.2. DURATA:

6 luni

1.3 STRUCTURA STAGIULUI

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate

1.3.2. Stagiul de Tanatologie Medico-Legală propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului).

1.3.3. Stagiul de Diagnostic Tanatologie medico-legal. Aprecierea intervalului postmortem

1.4. CONȚINUTUL STAGIULUI

1.4.1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ Și SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. Declararea și înregistrarea decesului

Tematica lecțiilor conferință

1. Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medicolegale.

2. Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală.

3. Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în România, aspecte europene.

4. Moartea: definiție, clasificare.

5. Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moarte cerebrală, moartea somatică, moartea biologică) semnele morții reale

6. Modificări cadaverice precoce și tardive (semnele morții reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare, tehnici de tanatopraxie.

7. Manifestări postvitale.

8. Examinarea postmortem: aspecte generale și speciale (proceduri și tehnici speciale)

9. Descrierea normală și patologică morfopatologică a țesuturilor și organelor

10. Exhumarea, autopsierea și reautopsierea cadavrelor.

11. Prezentarea aspectelor legale și procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). Documente care însoțesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de deces/certificatul de naștere. Documente ce însoțesc recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de țesuturi și organe

12. Aspecte etice, legale și sociale legate de moarte și autopsie

1. Aspecte legate de iatrogenie și protecția personalului ce lucrează în săli de prosectură și laboratoare medico-legale

13.

1.4.2. DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEM

Tematica lecțiilor conferință

1. Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente.

2. Tanatocronologia

3. Transplantul de țesuturi și organe

4. Diagnosticul cauzelor morții. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză.

Baremul lucrărilor practice

1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului, semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital.

Manopere: 100 execuții

2. Tehnica îmbălsămării și conservării cadavrului precum și alte îngrijiri de tanatopraxie. Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat.

Manopere: 10 execuții

3. Redactarea raportului de autopsie

Manopere: 50 execuții

4. Tehnica examenului la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor

Manopere: 5 examinări

5. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia

Manopere: 1 participare

6. Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a orei decesului

Manopere: 100 execuții

7. Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică.

Manopere: 10 examinări

8. Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe

Manopere: 5 execuții

9. Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe.

Manopere: 50 cazuri

2. ANATOMIE PATOLOGICĂ

6 luni

Cursuri predare conform programei analitice (100 ore)

1.1. DEFINIȚIE

Anatomia patologică este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul morfologic (macro și microscopic) al bolilor, utilizând atât tehnicile clasice (necropsie și histopatologie), cât și tehnicile moderne (microscopie electronică, histochimie și enzimologie, etc.)

1.2 DURATA:

6 luni

1.3. CONȚINUTUL STAGIULUI DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

1.3.1. Tematica lecțiilor conferință

1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge.lschemia. Infarctul. Hemoragia

2. Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale-diagnostic diferențial cu autoliza. Dîstrofii proteice -distrofie hialină, amiloidoză.

3. Distrofii lipidice-steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice-glicogenoze, mucoviscidoza

4. Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali.

5. Morfopatologia inflamației tuberculoase

6. Procese de regenerare și reparație tisulară. Reacția vitală

7. Morfopatologia tumorilor benigne

8. Morfopatologia tumorilor maligne

9. Morfopatologia reumatismului

10. Endocarditele

11. Cardiopatia ischemică

12. Boala aterosderotică

13. Arterite și flebite

14. Pneumopatii acute

15. Diagnosticul diferențial al plămânului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic. Pneumopatii

16. Tuberculoza pulmonară

17. Gastritele

18. Ulcerul gastric

19. Enterocolitele acute și cronice

20. Hepatitele acute și cronice

21. Cirozele hepatice

22. Colecistitele

23. Nefropatii glomerulare, tubulare și interstițiale

1. Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului

24. Tiroidite

25. Meningite

26. Leziuni vasculare ale S.N.C

1.3.2. Baremul activităților practice

1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri)

2. Orientarea materialului biopsie: 20 (cazuri)

3. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri)

4. Prelucrare tehnică (microtomie): 10 (cazuri)

5. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 10 (cazuri)

6. Prelucrare tehnică (colorații speciale): 10 (cazuri)

7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 20(cazuri)

8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 20(cazuri)

9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 20(cazuri)

10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20(cazuri)

11. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 20(cazuri)

12. Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: 20(cazuri)

13. Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: 20(cazuri)

14. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20(cazuri)

15. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20(cazuri)

16. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10(cazuri)

17. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 10(cazuri)

18. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10(cazuri)

19. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 10(cazuri)

20. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50(cazuri)

3. PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

6 LUNI (100 ORE)

Cursuri predare conform programei analitice

1.1. DEFINIȚIE

Patologia medico-legală este știința medico-legală care se ocupă cu studiul și diagnosticul morfologic și fiziopatologic al bolilor traumatice și netraumatice și care făcând uz de tehnicile clasice (necropsie și histopatologie) evidențiază mecanismele morții (tanatogeneză), cauzele morții și felul morții (violența/neviolența).

1.2. DURATA: 6 luni

1.3. STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1. Stagiul de Medicină legală modul II Patologie medico-legală netraumatică (6 luni)

1.4 CONȚINUTUL STAGIULUI DE PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ

1.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Moartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatoiogice

2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme,

- sistemul cardiovascular

- aparatul respirator

- aparatul digestiv

- aparatul urinar

- aparatul genital

- sistemul endocrin și metabolic

- alte cauze

3. Moartea subită versus moarte suspectă

4. Embolia între moarte neviolentă și moarte violentă

5. Investigații tanatochimice, bacteriologice

6. Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie

7. Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.

8. Moartea neviolentă din boli cronice și/sau consumptive

9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză.

Baremul lucrărilor practice

1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor organice cronice și a leziunilor nespecifice.

Manopere: 50 execuții

2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate

Manopere: 50 execuții

3. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.

Manopere: 50 execuții

4. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia

Manopere: 1 participare

5. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)

Manopere: 50 examinări

6. Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale

Manopere: 2 cazuri

4. LABORATOR MEDICO-LEGAL

Cursuri predare conform programei analitice

4.1. DEFINIȚIE

Laboratorul medico-lega! vine în sprijinul identificării și determinării cauzelor decesului în complementaritate cu examenul necroptic și în contextul unei investigații moderne.

4.2. DURATA:

3 luni

4.3. STRUCTURA STAGIILOR

4.3.1. Stagiul de toxicologie medico-legală: 1 luni

4.3.2. Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună

4.3.3. Stagiul de Laborator criminalistic și medico-legal: 2 săpt

4.3.4. Stagiul de Filiație și hemogenetică medico-legală: 2 săpt

4.4. CONȚINUTUL STAGIULUI DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

Programa analitică

1. Noțiuni de toxicitate; toxic

2. Investigația la fața locului în intoxicații

3. Clasificarea toxicelor

4. Toxice la poarta de intrare

5. Toxice la poarta de ieșire

6. Toxice cu toxicitate viscerală și celulară

7. Toxice care se depozitează în organism

8. Farmacodinamia principalelor toxice

9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante

10. Clasificarea drogurilor stupefiante

11. Morfopatologia drogurilor stupefiante

12. Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională

13. Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație

14. Metode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților

15. Metode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medicolegale în raport cu toxicologia clinică.

16. intoxicația cu alcool

17. Interferențe medicamentoase, reacții adverse la medicamente, agenți terapeutici

18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice întâlnite în practica curentă medico-legală și de laborator medico-legal

19. Organizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală

20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice.

4.4.2. Baremul lucrărilor practice

1. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic. tehnici și metode de înregistrare a probelor

Manopere: 10

3. Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală; pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente

Manopere: 5

4. Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC și cromatograme

Manopere: 5

5. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space

Manopere: 5

4.5. CONȚINUTUL STAGIULUI DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO-STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

Programa analitică

1. Tehnici și metode moderne de identificare și individualizare

2. Odontostomatotogie medico-Legală

a. Expertiza după oase, dinți, fragmente de țesuturi și organe, pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data înhumării, etc.

b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă.

3. Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei și a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin mușcare.

4. Entomologie medico-Legală

Metode de conservare și de distrugere a cadavrului

Studiul general al insectelor necrofage. Ciclu de viață al insectelor

Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-Legală

Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acțiunii insectelor

Metode și tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologică

Valoarea studiului entomologie în stabilirea datei probabile a morți, locului înhumării, identificării, diagnosticului toxicologic

4.5.2. Baremul lucrărilor practice

1. Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare

Manopere: 20

2. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor)

Manopere: 20

3. Identificarea odontostomatologică

Manopere: 20

4. Expertiza corpurilor delicte

Manopere: 5

5. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem

Manopere: 5

4.6. CONȚINUTUL STAGIULUI DE LABORATOR CRIMINALISTIC Și MEDICO-LEGAL

4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (10 ore)

Programa analitică

Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului Constituirea echipei de cercetare Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice Efectuarea cercetării la fața locului

- cercetarea la fața locului în faza statică

- cercetarea Ea fața locului în faza dinamică

Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni dispunerea expertizelor medico-legale dispunerea expertizelor criminalistice

- expertiza dactiloscopică

- expertiza urmelor obiectelor vulnerante -expertiza urmelor de picioare

- expertiza urmelor de dinți și buze -expertiza urmelor de vopsea, sticlă, etc.

- expertiza balistică

Expertiza criminalistică a urmelor biologice

- expertiza urmelor de sânge

- expertiza criminalistică a urmelor de salivă și sperma

- expertiza criminalistică a firului de păr

4.6.2. Baremul lucrărilor practice

1. Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probelor, împărțirea sarcinilor în echipă,

Manopere: 20

2. Utilizarea truselor și echipamentelor de bază

Manopere: 20

4.7. CONȚINUTUL STAGIULUI DE SEROLOGIE Și HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

Cursuri predare conform programei analitice

4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (10 ore)

Programa analitică

1. Baze ie genetice

2. Sisteme serologice folosite în filiație

Tehnica și metodologia investigației grupelor de sânge și a altor sisteme genetice

Examinarea antrolopologică în filiație

3. Sistemul HLA în filiație

4. Profilul ADN în filiație

Istoricul investigației ADN

Identificarea medico-legală

Noțiuni generale de genetică

Tehnica și metodologia investigației ADN

Interpretarea rezultatelor

Markeri

Cazuri de studiu Documentarea rezultatului Formularea concluziilor

4.7.2. Baremul lucrărilor practice

1. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare)

Manopere: 10 cazuri

2. HLA (documentare, redactare, interpretare)

Manopere: 10 cazuri

3. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare)

Manopere: 10 cazuri

4. Tehnica și metodologie în recoltarea și conservarea probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă, etc.)

Manopere: 20 cazuri

5. Documentarea cazurilor și formularea concluziilor

Manopere: 20 cazuri

5. SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE Și TRAUMATOLOGICE, PARACLINICE

3 LUNI

Cursuri predare conform programei analitice

5.1. DEFINIȚIE

Specialitățile chirurgicale și traumatologice constituie adesea prin cazuistica lor solicitări frecvente în practica medico-legală. Pregătirea în rezidențiatul de medicină legală include minime cunoștințe postuniversitare din specialitățile de neurochirurgie, ortopedie-traumatologie, radiologie și imagistică medicală pentru o mai bună înțelegere și documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medicolegală.

5.2. DURATA:

6 luni

5.3. STRUCTURA STAGIILOR

5.3.1. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună

5.3.2. Stagiul de Ortopedie-traumatologie: 1 lună

5.3.3. Stagiul de Radiologie și imagistică medicală: 1 lună

5.4. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE NEUROCHIRURGIE: 1 LUNĂ

5.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

I. Efecte traumatice primare - comoția cerebrală

1.2. Leziuni axonale difuze

1.3. Contuzia cerebrală

1.4. Delacerarea cerebrală

II. Efecte traumatice secundare

Hematoame intracraniene posttraumatice

2.1. Hematoame extradurale

2.2. Hematoame subdurale

2.3. Hematoame intraparenchimatoase

2.4. Hematoame Intraventriculare

III. Colecții lichidiene intracraniene traumatice

3.1. Hygroma dureimater(HDN)

3.2. Meningita seroasă(MS)

3.3. Edemul cerebral acut postraumatic

3.4. Colapsul cerebroventricular (sindromul de hipotensiune intracraniană)

3.5. Fongusul cerebral

3.6. Fistule LCR IV Leziuni și sindroame vasculare postraumatice

A. Sindroame vasculare ocluzive

4.1. Sindroame ocluzive din sistemul carotidian

5.5. Ocluzii traumatice indirecte în sistemul arterei carotide interne

5.6. Sindroame ocluzive în sistemul vertebro-bazilar

5.7. Sindroame ocluzive ale sinusurilor dureimater și venelor aferente

B. Fistule arterio-venoase

5.8. Fistule carotido -cavernoase

5.9. Fistule arterio-venoase în sistemul vaselor vertebrale

C. Anevrismele intracerebrale postraumatice

V. Efecte cerebrale tardive evolutive ale traumatismelor

Encefalopatia posttraumatică

Epilepsia posttraumatică

VI. Traumatismele vertebrocerebrale

Clasificarea traumatismelor vertebrocerebrale (mecanisme de producere: flexia, rotație, extensia, compresia, forfecarea.

Tratament al traumatismelor vertebrocerebrale

Tipuri particulare de fracturi cervicale

Sindrom centromedular posttraumatic

Tratamentul leziunilor toraco-lombare

VII. Leziuni traumatice ale nervilor

A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici

Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici

Sindromul de tunel carpian

Strivirea nervului ulnar la cot

Leziunile nervului radial

Lezarea nervului peronier

Leziunile plexului brahial

B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni

Nervul oculomotor

Nervul trigemen

Nervul facial

Nervul acustico-vestibular

Nervii caudali(IX-XII)

VIII. Principalele asociații posttraumatice

8.1. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism vertebromedular

8.2. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism toracic

8.3. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatisme abdominale

8.4. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatisme ale membrelor și centurilor

8.5. Principii de tratament și ierarhizarea metodelor terapeutice în politraumatisme

5.4.2. Baremul lucrărilor practice

1. Examene clinice neurologice - pregătire, documentare, interpretare date, punându-se accentul pe diagnosticul diferențial, leziuni traumatice/leziuni patologice, diagnosticul mecanismului de producere al leziunilor

Manopere: 20 cazuri

2. Examinarea urgenței neurochirurgicale și evaluarea risc și prognosticului

Manopere: 20 cazuri

3. Explorări paraclinice neurochirurgicale - interpretare date

Manopere: 20 cazuri

4. Prezentare de caz

Manopere: 3 cazuri

5. Participarea în operație

Manopere: 1 caz

5.5. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE: 1 LUNĂ

5.5.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1. Generalități asupra fracturilor (definiție, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale, imediate și la distanță)

2. Fracturile claviculei cu deplasare, fără deplasare (mecanism de producere)

3. Fracturile omoplatului cu deplasare, fără deplasare

4. Luxația scaputo-humerală recentă și recidivantă.

5. Luxația sterno-și acromioclaviculară

6. Fractura extremității proximale a humerusului, fractura diafizei humerale, fractura paletei humerale.

7. Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului, sindromul de retracție, ischemia Volkmann.

8. Fracturile de la nivelul cotului

9. Luxațiile cotului Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului

10. Entorsa articulației pumnului

11. Fractura scafoidului, semilunarului și a altor oase ale carpului

12. Fracturi oase metacarpiene

13. Luxații carpiene și metacarpiene

14. Fractura bazinului

15. Entorsa și luxația coxo-femurală

16. Fractura extremității proximale a femurului (col femural, masiv trohanterian)

17. Fractura diafizei femurale

18. Fracturile extremității distale ale femurului

19. Entorsa genunchiului, fără/cu rupturi de ligamente, cu rupturi de menisc

20. Fracturi ale extremității proximale ale tibiei

21. Fractura de pilon tibial

22. Fractura de peroneu

24. Fracturi maleolare

25. Fractura oaselor piciorului (calcaneu, astragal, alte oase tarsiene, oase metatarsiene, fracturi ale falangelor)

26. Entorsele gleznei

27. Luxația tibio-astragaliană

28. Luxația articulației tarso-metatarsiană

29. Luxația interfalangiana

30. Fracturi deschise

5.5.2. Baremul lucrărilor practice

1. Examene clinice ortopedie - pregătire, documentare, interpretare date, punându-se accentul pe diagnosticul diferențial, leziuni traumatice/leziuni patologice, diagnosticul mecanismului de producere al leziunilor

Manopere: 20 cazuri

2. Examinarea urgențelor din ortopedie-traumatologie și evaluarea risc și prognostic

Manopere: 20 cazuri

3. Explorări paraclinice ortopedie - interpretare date

Manopere: 20 cazuri

4. Criteriile opțiunilor terapeutice: imobilizare gipsată /osteosinteza

Manopere: 20 cazuri

5. Recuperarea

Manopere: 20 cazuri

6. Prezentare de caz

Manopere: 3 cazuri

7. Participare în operație

Manopere: 1 caz

5.6. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE RADIOLOGIE Și IMAGISTICĂ MEDICALĂ: 1 LUNĂ

Specialitatea care utilizează radiațiile Roentgen în scopul investigației morfofuncționale a diferitelor organe și sisteme. Sub termenul de imagistică medicală sunt incluse, alături de radiodiagnostic, metode în care obținerea imaginii diagnostice se realizează și cu ajutorul altor agenți fizici implicând existența unui lanț informatic de prelucrare a imaginii primare.

5.6.1. DURATA 1lună

5.6.2. STRUCTURA STAGIILOR

5.6.3. Tematica lecțiilor de conferință (20 ore)

1. Aparatul Roentgen

- părți componente

- principii de funcționare

- tipuri particulare, dedicate

2. Razele X

- modul de producere al razelor X

- proprietăți fizice, chimice și biologice

- formarea imaginii radiologice

- particularitățile și legile formării imaginii

3. Protecția în radiologie

- dozarea razelor X

- principii, modalitate, legislație

4. Prelucrarea materialului fotografic în radiologie

- camera obscură

- filmul radiologie - particularități de fabricație, tipuri

- casete, folii întăritoare.

- aprecierea calității filmelor și a imaginii obținute

- developare automată

- filmul termic.

5. Alte modalități de obiectivare a imaginii radiologice. imaginea digitală

6. Metode de examinare în radiologie - tehnici de bază și variante, (fără și cu substanțe de contrast) la nivelul:

- aparatului respirator

- aparatului cardio-vascular

- tubului digestiv, căilor biliare

- aparatului urinar

- aparatului osteoarticular

- sistemului glandular

- obstetrică-ginecologie

- glandei mamare

- oftalmologie

- ORL

- neurologie

- stomatologie.

7. Substanțe de contrast utilizate în radiologie.

- tipuri de substanțe, sfera de utilizare

- incidente, accidente reacții adverse și tratamentul lor

8. Bazele fizice și tehnice ale ultrasonografiei

9. Bazele fizice și tehnice ale computertomografiei.

10. Principiile fizice ale RM.

11. Imaginea radiologiei normală (torace, tub digestiv, căi biliare, aparat renal, schelet osos, aparat genital)

12. Semiologia radiologica în procesele patologice ale aparatelor: respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, osteoartlcular

13. Diagnosticul radiologie al malformațiilor cutiei toracice, căilor respiratorii, ale parenchimului pulmonar și vasculare pulmonare.

14. Diagnosticul radiologie în afecțiunile căilor respiratorii (trahee și bronhii)

15. Diagnosticul radiologie al pneumopatiilor acute și cronice - alveolare și interstițiale

16. Diagnosticul radiologie al traumatismelor osteo-articulare inclusiv vertebroligamentare și craniocerebrale

17. Diagnosticul radiologie al inflamațiilor osteoarticulare

18. Diagnosticul radiologie al afecțiunilor articulare și periarticulare.

19. Examinarea radiologică în ORL și OMF

20. Examinarea radiologică în obstetrică-ginecologie

21. Politraumatisme

22. Tehnici și metode de imagistică modernă în radiologie (mielografie, CT, RMN, etc.)

5.6.4. Baremul activităților practice

1. Participarea la un număr de explorări radiologice simple sau complexe și interpretarea lor:

- radiografii craniu (neuro și viscerocraniu) și coloana vertebrală-10

- radiografii torace - 10

- radiografii bazin-10

- radiografii de schelet (oase lungi, etc.)- 20

2. Asistarea în radiologia imagistică modernă și interpretarea rezultatelor - CT - 10 - ecografii - 10 - mielografie - 5

6. PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ Și ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE

4 LUNI

Cursuri predare conform programei analitice

DEFINIȚIE

Psihopatologia medico-legală și elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-legală constituind o adevărată supraspecialitate medico-legală. De multe ori particularitatea cazurilor și implicațiile juridice implică individualizări ce necesită cunoștințe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o mai bună înțelegere și documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală.

6.1. DURATA: 4 luni

6.2. STRUCTURA STAGIILOR

6.3. Stagiul de psihiatrie, psihopatologie medico-legală și elemente de criminologie: 4 luni

6.4. CONȚINUTUL STAGIULUI

6.4.1. Tematica lecțiilor conferință (80 ore)

1. Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria

2. Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistentei medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare

3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicații medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfășurarea.

4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică

5. Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale

7. Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihica și responsabilitatea - iresponsabilitatea

7. Minoritatea. Comportamentul deviant și delincvența minorilor. Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv - educativ și medico-pedagogice.

8. Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic al lecției.

9. Obligarea la tratamentul medical și măsurile de siguranță. Interdicția.

10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.

11. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.

12. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică.

13. Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.

14. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune)

15. Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.

16. Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.

17. Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție.

18. Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice.

19. Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale.

20. Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.

21. Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice.

22. Semiologia psihiatrică

6.4.2. Baremul lucrărilor practice

1. Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, școlare, profesionale, penale etc.) și de anchetă.

Manopere: 10 cazuri

2. Metodologia investigării clinice.

Manopere: 20 cazuri

3. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică-părți componente metodologia redactării.

Manopere: 10 cazuri

4. Investigările paraclinice și de specialitate - indicații.

Manopere: 10 cazuri

5. Teste psihologice uzuale - indicații.

Manopere: 10 cazuri

6. Ancheta socială.

Manopere: 5 cazuri

7. Coroborarea rezultatelor investigărilor complementare.

Manopere: 10 cazuri

8. Metodologia redactării concluziilor.

Manopere: 20 cazuri

2. 10. Analiza de acte (rapoarte) și avizări medico-legale

Manopere: 10 cazuri

7. ELEMENTE JURIDICE: DREPT MEDICAL, RĂSPUNDERE PROFESIONALĂ

6 săpt.

Cursuri predare conform programei analitice

7.1. DEFINIȚIE

Elementele juridice împletesc practica medico-legală. Nu este posibilă practica medico-legală fără minime cunoștințe juridice și judiciare. Răspunderea profesională medicală și malpraxis-ul susțin de asemenea aprofundarea cunoștințelor juridice cât și logice, deontologice, etc.

7.2. DURATA: 6 săpt

7.3. STRUCTURA STAGIILOR

Stagiul constând în elemente juridice de drept medical, răspundere profesională: 6 săpt.

7.4. CONȚINUTUL STAGIULUI

7.4.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore)

Metodologie și organizare a sistemului juridic actual. Implicații medico-legale. Noțiuni de Jurisprudență.

Legislație privind activitatea medico-legală

Elemente teoretice de drept penal

Elemente teoretice de drept civil

Aspecte de drept în infracțiunile din domeniul vieții sexuale, Vătămarea corporală, Omorul, Leziuni cauzatoare de moarte

Noțiuni de drept medical

Noțiuni de răspundere profesională. Malpraxis.

Aspecte etice ale practicii medico-legale

Expertul parte medic legist

7.4.2. Baremul lucrărilor practice

1. Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale

Manopere: 2 cazuri

2. Studiu pe dosar în cazul de omor:

Manopere: 2 cazuri

3. Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte:

Manopere: 2 cazuri

4. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul vieții sexuale

Manopere: 2 cazuri

5. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale

Manopere: 2 cazuri

5. Participare în instanță la termene de judecată în cazuri penale

Manopere: 2 cazuri

6. Participare în instanță la termene de judecată în cazuri civile

Manopere: 2 cazuri

8. BIOETICA

2 săpt.

8.1. DEFINIȚIE

Studiul implicațiilor morale și etice ale progreselor medicale și biologice. Aplicarea eticii la știința și practica medicinii. O ramură a eticii care se ocupă de îngrijirile de sănătate și științele biologice și biomedicale. Se adresează problematicilor morale și etice ce derivă din practica medicinii cercetare științifică, alocarea resurselor, accesul la tehnologia biomedicală (avortul, eutanasia, fertilizarea în vitro, donarea, celulele embrionice, etc.). Este o disciplină medicală de sine stătătoare începând din anul 1970.

8.2. DURATA: 2 săpt.

8.3. STRUCTURA STAGIILOR

8.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate

8.3.2. Stagiul de bioetică: 2 săpt.

8.4. CONȚINUTUL STAGIULUI

8.4.1. Tematica lecțiilor conferință

Introducere în Bioetică

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

I. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

II. Relația medic-pacient I

1. Valori ale relației medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

III. Relația medic-pacient II

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient

3. Relația medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic- pacient

IV. Greșeli și erori în practica medicală

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

V. Probleme etice la începutul vieții

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în donarea reproductivă

VI. Probleme etice la finalul vieții

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. îngrijirile paliative

VII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

VIII. Probleme etice în genetică și genomică

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

IX. Etica cercetării pe subiecți umani

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

8.4.2. Tematica seminariilor

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete-

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete

Baremul lucrărilor practice

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis Manopera: 10 cazuri

2. Studii de caz cu implicații bioetice Manopera: 10 cazuri

Aspecte de deontologie profesională și implicații juridice Manopera: 10 cazuri

9. MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ

12 LUNI

Cursuri predare conform programei analitice

9.1. DEFINIȚIE

Medicina legală clinică reprezintă știința medico-legală care analizează și obiectivează la persoana în viață leziunile traumatice, consecințelor și implicațiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentând în sensul celor exprimate o opinie cu caracter experta! științifică, obiectivă, imparțială și reproductibilă.

Expertiza medico-legală la persoana în viață se efectuează în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice.

9.2. DURATA: 12 luni

9.3. STRUCTURA STAGIILOR

9.3.1. Stagiul de Medicină legală clinică Propedeutică și semiologia medico-legală a examinării pe persoană: 6 luni

9.3.2. Stagiul de Medicină legală clinică cu evaluarea gravității leziunilor traumatice, psihiatrie judiciară și elemente de drept medical, răspundere profesională: 6 luni

9.4. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE MEDICINĂ LEGALA CLINICĂ PROPEDEUTICĂ Și SEMIOLOGIA MEDICO-LEGALĂ A EXAMINĂRII PE PERSOANĂ

9.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. NOȚIUNI GENERALE

Definiție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale).. Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoare

Organizarea rețelei de medicină legală.

Medicina legală și medicul de familie

2. ACTELE MEDICO-LEGALE

Examinările medico-legale la solicitarea părții interesate (certificatul medicolegal, CML)

Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de constatare/expertiză).

Alte examinări

3. EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAȚĂ

Viol

Abuzul sexual al minorului

Minorul supus violențelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)".

9.4.2. Baremul lucrărilor practice

1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață:

Manopere: 50 cazuri

3. Examen clinic medico-legal

Manopere: 50 cazuri

3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice

Manopere: 50 cazuri

4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață

Manopere: 50 cazuri

9.5. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ CU EVALUAREA GRAVITĂȚII LEZIUNILOR TRAUMATICE ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE CODULUI PENAL

9.5.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 180, 181, 182,184

Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medicolegale

Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.

Instituția expertului medico-legal (oficial și parte)

╗ Evaluarea corectă a numărului de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală: cauze, metodologie.

Prevederile art. 182 CP.

9.5.2. Baremul lucrărilor practice

1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață:

Manopere: 50 cazuri

3. Examen clinic medico-legal

Manopere: 50 cazuri

3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice

Manopere: 50 cazuri

4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață

Manopere: 50 cazuri

5. Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale)

Manopere: 50 cazuri

Anexa II Liste de baremuri privind necesarul minim de execuții tehnice

stabilit medicilor pe perioada pregătirii de specialitate
(medicină legală)
I. Tanatologie și Patologie medico-legală
1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului, semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital.
Manopere: 100 execuții
2. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: autopsierea și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor.
Manopere: 100 execuții
3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou-născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical,avort, pruncucidere, intoxicație, etc.)
Manopere: cel puțin câte una în fiecare caz
4. Tehnica îmbălsămării și conservării cadavrului precum și alte îngrijiri de tanatopraxie. Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat.
Manopere. 10 execuții
5. Redactarea raportului de autopsie în fiecare caz autopsiate
Manopere: 150 execuții
Tehnica examenului la fața locului și cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. Folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselor, Documentarea
Manopere: 10 examinări
6. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc. pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia
Manopere: 3 participare
7. Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a orei decesului
Manopere: 100 execuții
8. Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medicolegale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică.
Manopere: 10 examinări
9. Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe
Manopere: 5 execuții
10. Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe.
Manopere: 50 cazuri
11. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze traumatice (nenaturale): împușcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, ștrangulare), înjunghiere, expunere la agenți traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiații, variații de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentrație ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincția între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală)
Manopere: 50 execuții
12. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicații (supradoză stupefiante, gaze toxice -CO, cianizi, pesticide,etc.-)
Manopere: 20 examinări
13. Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori chirurgicale
Manopere: 4 cazuri
14. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)
Manopere: 50 examinări
Laborator medico-legal
1. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.
Manopere: 50 execuții
2. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împușcării, etc.
Manopere: 50 execuții
3. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic, tehnici și metode de înregistrare a probelor toxicologice
Manopere: 10
5. Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente
Manopere: 10
6. Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC și cromatograme
Manopere: 5
8. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space
Manopere: 5
9. Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare antropologică
Manopere: 20
10. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor)
Manopere: 20
11. Identificarea odontostomatologică
Manopere:20
12. Expertiza corpurilor delicte
Manopere: 5
13. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem
Manopere: 5
14. Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probelor, împărțirea sarcinilor în echipă,
Manopere: 20
15. Utilizarea truselor și echipamentelor de bază
Manopere: 20
16. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare)
Manopere: 10 cazuri
17. HLA (documentare, redactare, interpretare)
Manopere: 10 cazuri
18. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare)
Manopere: 10 cazuri
19. Tehnică și metodologie în recoltarea și conservarea probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă, etc.)
Manopere: 20 cazuri
20. Documentarea cazurilor și formularea concluziilor în expertizele de filiație
Manopere: 20 cazuri
21. Efectuarea necropsiei anatomo-patologice:
Manopere: 5 cazuri
22. Orientarea materialului biopsie:
Manopere: 20 cazuri
23. Prelucrarea tehnică (includere la parafină):
Manopere: 20 cazuri
24. Prelucrare tehnică (microtomie):
Manopere: 10 cazuri
25. Prelucrare tehnică (colorații uzuale):
Manopere: 10 cazuri
26. Prelucrare tehnică (colorații speciale):
Manopere: 10 cazuri
27. Examinarea histopatologică din patologia digestivă:
Manopere: 20 cazuri
28. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie:
Manopere: 20 cazuri
29. Examinarea histopatologică din patologia urinară:
Manopere: 20 cazuri
30. Examinarea histopatologică din patologia pielii:
Manopere: 20 cazuri
31. Examinarea histopatologică din patologia tiroidei:
Manopere: 20 cazuri
32. Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei:
Manopere: 20 cazuri
33. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin:
Manopere: 20 cazuri
34. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin:
Manopere: 20 cazuri
35. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine:
Manopere: 10 cazuri
36. Examinarea histopatologică din patologia ovarului:
Manopere: 10 cazuri
37. Examinarea histopatologică din patologia testiculului:
Manopere: 10 cazuri
38. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare:
Manopere: 10 cazuri
39. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală
Manopere: 50 cazuri
Medicină legală clinică
1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață:
Manopere: 50 cazuri
2. Examen clinic medico-legal
Manopere: 50 cazuri
3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice
Manopere: 50 cazuri
4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață
Manopere: 50 cazuri
5. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață:
Manopere: 50 cazuri
6. Examen clinic medico-legal
Manopere: 50 cazuri
7. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice
Manopere: 50 cazuri
8. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață
Manopere: 50 cazuri
9. Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale)
Manopere: 50 cazuri
10. Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, școlare, profesionale, penale etc.) și de anchetă.
Manopere: 10 cazuri
11. Metodologia investigării clinice.
Manopere: 20 cazuri
12. Raportul de expertiză medico-legală psihiatri că-părți componente metodologia redactării.
Manopere: 10 cazuri
13. Investigările paraclinice și de specialitate -indicații.
Manopere: 10 cazuri
14. Teste psihologice uzuale -indicații.
Manopere: 10 cazuri
15. Ancheta socială.
Manopere: 5 cazuri
16. Coroborarea rezultatelor investigațiilor complementare
Manevre: 10 cazuri
16. Metodologia redactării concluziilor expertizei medico-legale psihiatrice
Manopere: 20 cazuri
17. Analiza de acte (rapoarte)și avizări medico-legale
Manopere: 5 cazuri
18. Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale
Manopere: 2 cazuri
19. Studiu pe dosar în cazul de omor
Manopere: 2 cazuri
20. Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte
Manopere: 2 cazuri
21. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul vieții sexuale
Manopere: 2 cazuri
22. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale
Manopere: 2 cazuri
23. Participare în instanță la termene de judecată în cazuri penale
Manopere: 2 cazuri
24. Participare în instanță la termene de judecată în cazuri civile
Manopere. 2 cazuri
25. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
Manopera: 10 cazuri
26. Studii de caz bioetic
Manopera: 10 cazuri
27. Aspecte de deontologie profesională și implicații juridice
Manopera: 10 cazuri
MEDICINĂ LEGALĂ
4 ANI
*Font 9*
┌────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│
│
Stagiul principal/durată
│
Stagiul secundar/durată
│
├────────┼─────────────────────────────┬────────┼────────────────────────────┬────────┤
│ Anul 1 │Medicină legală modul I:
│
│Tanatologie medico-legală
│6 luni
│
│
│Tanatologie și patologie
│
├────────────────────────────┼────────┤
│
│medico-legală traumatică
│1 an
│Patologia medico-legală
│
│
│
│
│
│traumatică
│6 luni
│
├────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼────────┤
│ Anul 2 │Anatomie patologică
│6 luni
│
│
│
│
│Patologie medico-legală
│
│
│
│
│
│netraumatică
│6 luni
│
│
│
├────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼────────┤
│ Anul 3 │Medicină legală modul II:
│
│Toxicologie medico-legală
│1 lună
│
│
│Laborator medico-legal
│3 luni
├────────────────────────────┼────────┤
│
│
│
│Identificare medico-legală, │
│
│
│
│
│odontostomatologie,
│
│
│
│
│
│antropologie medico-legală, │
│
│
│
│
│entomologie medico-legală
│1 lună
│
│
│
│
├────────────────────────────┼────────┤
│
│
│
│Laborator criminalistic și
│
│
│
│
│
│medico-legal
│2 săpt. │
│
│
│
├────────────────────────────┼────────┤
│
│
│
│Serologie și hematologie
│
│
│
│
│
│medico-legală
│2 săpt. │
├────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼────────┤
│
│Stagii pe Specialități
│
│Neurochirurgie
│1 lună
│
│
│chirurgicale, traumatologice,│
│Ortopedie-traumatologie
│1 lună
│
│
│paraclinice
│3 luni
│Rad. și Imagistică medicală │1 lună
│
├────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼────────┤
│
│Psihiatrie și psihopatologie │
│
│
│
│
│medico-legală
│4 luni
│
│
│
├────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼────────┤
│
│Elemente juridice și drept
│
│
│
│
│
│medical
│6 săpt. │
│
│
├────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼────────┤
│
│Bioetică
│2 săpt. │
│
│
├────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼────────┤
│ Anul 4 │Medicină legală clinică
│1 an
│Propedeutică și semiologia
│
│
│
│
│
│medico-legală a examinării
│
│
│
│
│
│pe persoană
│6 luni
│
│
│
│
├────────────────────────────┼────────┤
│
│
│
│Evaluarea gravității
│
│
│
│
│
│leziunilor traumatice în
│
│
│
│
│
│raport cu prevederile legale│6 luni
│
└────────┴─────────────────────────────┴────────┴────────────────────────────┴────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
MEDICINĂ SPORTIVĂ
DEFINIȚIE:
MEDICINĂ SPORTIVĂ, sau clinica Omului Sănătos este acea medicină teoretică și practică care valorifică efectele exercițiilor fizice și a factorilor naturali asupra organismului uman în scop:
- profilactic pentru a asigura dezvoltarea corectă și armonioasă;
- terapeutic pentru a corecta deficiențele fizice și pentru tratarea afecțiunilor intercurente și traumatice, apărute în timpul practicării educației fizice și sportului.
MEDICINA SPORTIVĂ susține performanța sportivă în cadrul unei metodologii de antrenament fundamentată științific (F.I.M.S.)
DURATA: 4 ani
1.1. STRUCTURA STAGIILOR
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.1.1. Stagiul de Medicină Sportivă: 1 an (anul I)
1.1.2. Stagiul de Medicină fizică și Recuperare Medicală: 6 luni (anul II)
1.1.3. Ortopedie și traumatologie sportivă: 6 luni (anul II)
1.1.4. Medicina internă: 3 luni (anul III)
1.1.5. Cardiologie: 3 luni (anul III)
1.1.6. Nutriție și boli metabolice: 3 luni (anul III)
1.1.7. Medicină de Urgență: 3 luni (anul III)
1.1.8. Electromiografie: 3 luni (anul IV)
1.1.9. Echo-Mio-Diagnostic cu Ultrasunete: 3 luni (anul IV)
1.1.10. Activitate practică la baze sportive și practică la loturi naționale 5 luni și 2 săptămâni (anul IV)
1.1.11. Bioetică: 2 săptămâni (anul IV)
STAGIUL DE MEDICINĂ SPORTIVĂ
Tematica lecțiilor de conferință
1. Curs introductiv în Medicina Sportivă
2. Fiziologia efortului sportiv
3. Contracția musculară - baze fiziologice și biochimice
4. Biochimia efortului sportiv
5. Metodica antrenamentului sportiv
6. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic
7. Capacitatea de efort
8. Factorii performanței sportive
9. Biotipul constituțional
10. Selecția și orientarea medico-sportivă în sport.
11. Aparatul respirator în practica medico-sportivă
12. Aparatul cardio-vascular în practica medico-sportivă
13. Probele funcționale cardiovasculare în practica medico-sportivă
14. Cordul sportiv
15. Riscul cardio-vascular la sportivi
16. Moartea subită cardiacă la sportivi
17. Aparatul digestiv în practica medico-sportivă
18. Hepatitele virale la sportivi
19. Sistemul nervos central și periferic în practica medico-sportivă
20. Analizatorii și sportul de performanță
21. Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi
22. Deficiențe fizice
23. Ficatul de efort
24. Rinichiul de efort
25. Antrenamente și competiții la altitudine medie(1800-2400 m)
26. Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare(> 6 ore)
27. Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite
28. Forma sportivă - starea de start
29. Pregătirea biologică de concurs
30. Refacerea în sportul de performanță
31. Locul biomecanicii în sportul de performanță
32. Traumatologia sportivă
33. Recuperarea traumatismelor sportive
34. Alimentația la sportivi
35. Farmacologie sportivă (medicație susținere/refacere)
36. Investigația psihologică la sportivi în laborator și teren
37. Dirijarea medico-sportivă a antrenamentului. Testele de teren
38. Urgențe medico-chirurgicale în sport
39. Oboseala, supraantrenamentul
40. Bioritmurile în sport
41. Probleme dermatologice la sportivi
42. Colaborarea medic - antrenor în dirijarea antrenamentului
43. Rolul terenului constituțional și genetică în sport
44. Probleme de imunologie în sport
45. Tehnologie informatică și sport
46. Dopajul în sport
47. Tehnici utilizate în controlul doping
48. Investigațiile radiologice și imagistice la sportivi
49. Sportul la diverse vârste(copii și juniori, vârsta a II a, vârsta a III a)
50. Femeia și sportul.
51. Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță
52. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații
STAGIUL DE RECUPERARE MEDICALĂ
Tematica lecțiilor conferință
1. Definirea specialității, rolul ei profilactic și terapeutic.
2. Principiile fundamentale ale medicinii fizice, reabilitării și balneoclimatologiei.
3. Bazele fiziologice ale kinetoterapiei, obiectivele profilactice și terapeutice
4. Clasificarea exercițiilor terapeutice, efectele și mecanismele de acțiune ale acestora
5. Metodologia exercițiilor pentru creșterea forței și rezistenței musculare, a capacității de efort a organismului; exerciții de kinetoterapie activă statice și dinamice rezistive; kinetoterapia de facilitare și în apa; kinetoterapie pasivă.
6. Tehnici de mecanoterapie: masaj clasic și reflex, duș subacval, tracțiuni și manipulări.
7. Definiția și conținutul electroterapiei; noțiuni de electrofiziologie.
8. Galvanoterapia: noțiuni fundamentale de electroliză, electroosmoza și electroforeza; galvanoionizări, ionoforeza.
9. Terapie cu curenți excitanți: baze fiziologie.
10. Terapie cu curenți de joasă frecvență.
11. Terapie cu curenți de frecventă medie și înaltă.
12. Terapie cu ultrasunete și unde infrasonore.
13. Aspecte fiziologice ale termoreglării: efectele și mecanismele de acțiune ale aplicațiilor de cald și rece. Particularitățile circulației periferice.
14. Efectele și modul de acțiune al factorilor hidrotermoterapeutici.
15. Efectele și mecanismele de acțiune ale hipertermiei.
16. Crioterapia: efecte și mecanisme de acțiune.
17. Artroze: etiologie și fiziopatologie.
18. Bazele clinice și fiziopatologice ale tratamentului balneofizical și de recuperare în
afecțiunile coloanei vertebrale și sindroame asociate
afecțiuni ale șoldului
afecțiuni ale genunchiului
afecțiuni ale cotului, pumnului, gleznei
afecțiuni poliartrozice
tulburări de statică vertebrală (scolioze, citoze)
reumatisme ale părților moi
periartrite scapulohumerale și ale șoldului
sindroame algodistrofice
19. Baze clinice și fiziopatologice ale tratamentului fiziobalnear și recuperării în:
sechelele fracturilor membrelor superioare cu / fără interesare articulară sechelele fracturilor membrelor interioare cu / fără interesare articulară
entorse și luxații
leziuni meniscale, ligamentare și tendinoase
20. Obiectivele și metodologia curelor balneoclimatice profilactice.
Baremul activităților practice
1. Bilanț articular și testing muscular: 10
2. Miotomometrie: 5
3. Cronaximetrie: 5
4. E.M.G.: 5
5. Curba l/t:5
6. Tehnici imagistice:
- scintigrafie: 5
- RMN: 5
7. Analize de laborator, teste de inflamație, imunologice, metabolice (interpretare: 20)
Tehnici și metode de kinetoterapie și masaj
1. Postura: 5
2. Mobilizări pasive: 5
3. Exerciții izometrice: 5
4. Exerciții active ajustate, simple și rezistive: 5
5. Tehnici de facilitare: 5
6. Hidrokinetoterapie: 3
7. Recuperarea mersului și prehensiunei: 8
8. Tehnici de antrenare în efort: 5
9. Tehnici de profilaxie prin mișcare: 5
10. Masaj clasic pe regiuni: 5
11. Tehnici de masaj reflex: 3
12. Duș subacval și duș masaj: 3
Tehnici de electroterapie
1. Băi galvanice, galvanizare, ionogalvanizări: 5
2. Curenți cu impulsuri de joasă frecvență: 5
3. Curenți de medie frecvență: 5
4. Unde scurte și microunde: 3
5. Câmpuri electromagnetice: 3
6. Sonoterapie: 3
7. Fototerapie: 5
Tehnici de hidro-termo și balneo-climatoterapie
1. Băi simple cu plante, ape minerale, nămol, cu sare, gazoase, mofete, băi kineto: 5
2. Tehnici de hidrotermoterapie, cataplasme, împachetări, dușuri alternante: 5
3. Tehnici de termoterapie: băi de aburi, saună, băi de lumină: 3
4. Crioterapie: 3
5. Cură naturistă
Tehnici infiltrative: 5
STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Tematica lecțiilor conferință
1. Pneumonii microbiene și virale.
2. Astm bronșic
3. Pleurezii
4. Edemul pulmonar
5. Valvulopatii
6. Tulburările de ritm ale inimii
7. Tulburările de conducere ale inimii
8. Cardiomiopatia
9. Cardiopatia ischemica
10. Tromboembolii
11. Hipertensiunea arterială
12. Insuficiența renală acută
13. Litiază renală
14. Cistita acută
15. Ulcerul gastric și duodenal
16. Enterocolitele (infecțioase-de stres)
17. Icterele
18. Hepatite acute și cronice
19. Litiază biliară
20. Pancreatitele
21. Hemoragiile digestive
22. Anemiile
23. Reumatism poliarticular.
24. Colagenoze
25. Osteoporoză
26. Manifestări viscerale endocrine.
27. Infecții stafilococice și streptococice
28. T.B.C. primar și secundar.
Baremul activităților practice
1. Interpretare examen radiologic: 30
2. Interpretare rezultate explorări respiratorii: 10
3. Interpretare ECG, apexogramă, carotidogramă: 20
4. Interpretare echocardiografie: 10
5. Interpretare echografie abdominală: 10
6. Interpretare și efectuare oscilometrie: 5
7. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10
8. Interpretarea rezultatelor de diagnostic periferic: 20
9. Interpretare explorări funcționale renale, hepatice, gastrice: 50
10. Alcătuirea regimului alimentar: 5
11. Interpretarea antibiogramei:10
STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE SPORTIVĂ
Tematica lecțiilor conferință- 40 ore
1. Fiziologia și fiziopatologia musculară și articulară
2. Fiziologia și patologia tendonului
3. Osificarea. Formarea calusului.
4. Entorsa de genunchi.
5. Entorsa de gleznă.
6. Entorsa de pumn, umăr.
7. Luxații-generalități: -umăr, acromio-clavicular, cot
8. Luxații șold
9. Fracturi, luxații coloana vertebrală
10. Fracturile membrului superior
11. Fracturile membrului inferior
12. Fracturi de bazin
13. Deficiențe fizice ale coloanei vertebrale (cifoze, scolioze).
14. Patologia lombo-sacrată
15. Artroze
16. Entezite-miozite
17. Osteocondroze
18. Periartrita scapulo-humerală
19. Principii de tratament ale fracturilor
20. Principii de tratament în bolile degenerative ale aparatului locomotor.
Baremul activităților practice
1. Reducerea și imobilizarea fracturii extremității distale de radius: 3
2. Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare: 5
3. Reducerea și imobilizarea luxației de umăr: 5
4. Reducerea luxației de cot: 3
5. Aparat gipsat cu cameră liberă în fractura de calcaneu: 3
6. Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență: 10
7. Vizionare-alungire tendon achilian: 5
8. Vizionare-cură chirurgicală fractură de rotula: 5
9. Vizionare-capsulotomia post genunchi: 5
10. Vizionare-artrodeza tibio-astragalian: 5
11. Vizionare-osteosinteză cu tije: 5
12. Vizionare-osteosinteză cu placă și șuruburi: 5
13. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie: 30
14. Examinarea unui bolnav cu:
Deformații congenitale: 4
Osteocondrodistrofii: 2
Osteomielita: 2
Afecțiuni reumatismale: 5
Cifoze-scolioze: 10
Picior strâmb congenital: 5
Traumatisme ale aparatului locomotor: 2
15. Demonstrații:
Aparat gipsat: 30
Mulaje: 30
STAGIUL MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Tematica lecțiilor conferință- 40 ore
1. Suportul primar al vieții (BLS)
2. Suportul avansat al vieții (ACLS, ATLS)
3. Disritmii - atitudine și urgență
4. Înecul
5. Electrocutarea
6. Hipotermia
7. Arsuri
8. Degerături
9. Șocul termic
10. Înțepături, mușcături insecte, animale
11. Anafilaxia - Șoc anafilactic
12. Comă - atitudine în urgență
13. Intoxicații acute- măsuri generale de eliminare a toxicului, atitudine de urgență
14. Probleme legate de altitudine și medicină hiperbară
15. Politraumatismul - Definiție, atitudine, evaluare primară, evaluare secundară
16. Șocul hemoragic, hipovolemic
17. Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare și atitudine
18. Traumatismele vertebrale, evaluare și atitudine
19. Durerea toracică - Diagnostic, definiție și atitudine terapeutică
20. Factori patogenici în transportul medicalizat.
Baremul activităților practice
1. ACLS
2. ATLS
3. Perfuzii
4. Injecții intra-musculare
5. Injecții intra-dermice
6. ECG - interpretare - ischemie, leziune, necroză
7. Pansamente - plăgi; soluții antiseptice
8. Puncția pleurală
9. Puncția abdominală
10. Sondaj vezical
11. Sondaj naso-gastric
12. Oxigenoterapie - modalități de administrare
13. Manevre terapeutice în politraumatism
14. Poziții de transport
CARDIOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință
1. Fiziologia clinică a aparatului cardio-vascular
2. Boala reumatismală
3. Valvulopatii
4. Hipertensiunea arterială sistemică esențială
5. Tulburări de ritm
6. Tulburări de conducere
7. Malformații congenitale cardio-vasculare
8. Boala coronariană
9. Sindroame de preexcitație
10. Sincopa. Hipotensiunea arterială
11. Moartea cardiacă subită
12. EKG; EKG-ul de efort (testul toleranței la efort)
13. Cardiomiopatii
14. Miocardite
15. Urgențe cardio-vasculare.
NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
Tematica lecțiilor conferință
1. Apa și electroliții
2. Avitaminozele și tratamentul lor
3. Hipo și hiperacalcemii
4. Hipo și hipernatremii
5. Hipo și hiperpotasemii
6. Hipomagnezemii
7. Diabetul zaharat
8. Hipoglicemiile
9. Acidoza respiratorie și metabolică
10. Alcaloza respiratorie și metabolică
11. Dislipidemii
12. Obezitatea
13. Rația calorică
14. Suplimente nutritive
15. Regimul alimentar în diferite sporturi
ECHODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-ARTICULAR
Tematica lecțiilor conferință
1. Ultrasunetele în dg. afecțiunilor teno-musculo-articulare
- indicații
- limite
2. Ecografia umărului
- distrucția articulară
- leziunea Hill Sachs
- osteofitele
- corpi liberi
- condromatoze
- lichidul intraarticular
- bursitele
- ecodiagnosticul coafei rotatorilor
- tenosinovita bicipitală
- ruptura de biceps
- leziunea Bau Kurt
- subluxația și luxația de umăr
- instabilitatea umărului
- retracțiile capsulare
- fracturi
- tumori
3. Ecografia cotului
- leziuni distructive și de uzură
- osteofite
- corpi liberi
- condromatoză
- lichid intraarticular
- bursite
- luxația de cap radial și instabilitatea de cap radial
- instabilitățile de cot
- capsulite reumatice
- fracturi
- tumori
4. Ecografia pumnului și a mâinii
- Baremul activităților practice
1. Examinarea ecografică a aparatului locomotor (50 cazuri INMS)
2. Examinarea ecografică a umărului (20 cazuri INMS)
STAGIUL LA BAZA SPORTIVĂ
Baremul activităților practice
1. Controlul igienico-sanitar zilnic al Bazei sportive: 20
2. Asistența de urgență la antrenamente și competiții: 30
3. Anamneza medico-sportivă: 30
4. Evaluarea dezvoltării fizice: 30
5. Evaluarea funcțională: 30
6. Evaluarea capacității de efort: 30
7. Avizul medico-sportiv: 30
8. Investigații în efort specific: 50
STAGIUL DE LOT NAȚIONAL
Baremul activităților practice
1. Valorificarea datelor avizului medico-sportiv din I.M.S. în planul de pregătire:5
2. Examene profilactice, clinice la 7-10 zile: 5
3. Jurnalul de autocontrol: 20
4. Examene medico-sportive la 7-10 zile: 20
5. Testele de teren (săptămânal): 50
6. Alcătuirea zilnică a rației alimentare după specificul efortului: 30
7. Alcătuirea schemei de medicație susținătoare și de refacere, zilnică: 30
8. Evaluarea gradului de antrenament și a formei sportive: 20
9. Alcătuirea schemei zilnice de refacere în funcție de specificul antrenamentului: 30
10. Scheme de recuperare adaptate cazului: 20
11. Aplicarea unor mijloace fiziologice: 30
ELECTROMIOGRAFIE
Tematica lecțiilor de conferință
1. Introducere. Investigația electronică neuromusculară.
2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuro-musculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.
3. Inervația radiculară, tronculară, miotomală
4. Leziuni de nervi periferici
5. Tehnici clasice de electrodiagnostic.
6. Aparatura de electromiografie
7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibra unică.
8. Electro-mio-neurografia - principii generale
a)
Studii de conducere nervoasă motorie
b)
Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și ortoromica
c)
Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire.
d)
Stimularea repetativă
9. Biofeed-back electromiografic
10. Metode cantitative în electromiografie- EMG kineziologică
a)
Stimularea magneto-electrică
b)
Patologia EMG
- Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.
- Miopatii
- Tulburări ale transmiterii neuro-musculare
Baremul activităților practice
1. Efectuarea a 50 de electromiografii avizate de îndrumătorul de specialitate
2. Interpretarea a 100 de buletine de EMG
BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic - pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic - pacient
3. Relația medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
MEDICINĂ SPORTIVĂ
4 ani
I.1. Stagiul de Medicină Sportivă:
1 an
I.2. Stagiul de Medicină fizică și recuperare medicală:
6 luni
I.3. Ortopedie și traumatologie sportivă:
6 luni
I.4. Medicină internă:
3 luni
I.5. Cardiologie:
3 luni
I.6. Nutriție și boli metabolice:
3 luni
I.7. Medicină de Urgență:
3 luni
I.8. Electromiografie
3 luni
I.9. Echo-Mio-Diagnostic cu Ultrasunete:
3 luni
I.10. Activitate practică la baze sportive și practică
la loturi naționale:
5 luni 2 săpt.
I.11. Bioetică:
2 săpt.
┌─────────┬──────┬─────────┬──────────────────┬────────────────────┐
│
│ANUL I│ ANUL II │
ANUL III
│
ANUL IV
│
├─────────┼──────┼────┬────┼────┬────┬────┬───┼────┬────┬─────┬────┤
│STAGIUL
│ I.1
│I.2 │I.3 │I.4 │I.5 │I.6 │I.7│I.8 │I.9 │I.10;│I.11│
└─────────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴───┴────┴────┴─────┴────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEFROLOGIE
Introducere:
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Anexa 5
Curriculum de Nefrologie
I. Metode didactice
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────────┐
│
Metode didactice
│
Parametru │
Ore
│
│
│ formativ *)│
(minimum)
│
├──┬───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.│Autopregătire (tratate, reviste, internet)
│
1, 2
│
1,5 ore/zi │
├──┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│2.│Educația (de către cadrul didactic) la camera
│
│
│
│
│de gardă și la patul bolnavului
│ 1, 2, 3, 4 │
4.800 ore
│
├──┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│3.│Cursuri
│
1, 2
│ 153 ore/3 ani│
├──┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.│Conferințe monodisciplinare
│
1, 2
│
48 ore/an
│
├──┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│5.│Conferințe multidisciplinare
│
1, 2
│
48 ore/an
│
├──┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│6.│Demonstrații și lucrări practice (inclusiv
│
│
│
│
│laborator paraclinic orientat către nefrologie)│
1, 2, 3
│
100 ore/an
│
├──┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│7.│Analiză a literaturii existente
│
1, 2
│
48 ore/an
│
├──┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│8.│Manifestări științifice extraspitalicești
│
1, 2
│
40 ore/an
│
├──┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│9.│Cercetare
│
1, 2
│
│
└──┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
II. Metode de evaluare formativă
*Font 7*
┌───────────────────────────┬───────────┬─────────────────┬──────────────────┬────────────────┬──────────────────────────────┐
│
Metode de evaluare
│
Ce
│
Cine
│
│
│
Metodă de înregistrare
│
│
│evaluează*)│
evaluează
│
Metodologie
│
Periodicitate │
și/sau notare
│
├───┬───────────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 1.│Observarea activității │1, 2, 3, 4 │Cadrul didactic
│Vizite zilnice
│Permanent
│Calificativ acordat la
│
│
│zilnice - propriu-zisă │
│îndrumător
│
│
│sfârșitul modulului/stagiului │
│
│- evaluare periodică a │
│
│
│
│de cadrul didactic îndrumător │
│
│foilor de observație
│
│
│
│
│(Anexa 10. Evaluare)
│
│
│
│
│
├──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│
│
│
│
│Evaluare directă
│Permanent
│Confirmarea îndeplinirii
│
│
│
│
│
│
│
│obiectivului (Caietul de
│
│
│
│
│
│
│
│stagiu și portofoliu)
│
│
│
│
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│
│
│
│Responsabilul
│Vizite clinice
│Săptămânal
│Calificativ acordat cel puțin │
│
│
│
│de program
│
│
│anual și inclus în Caietul de │
│
│
│
│
│
│
│stagiu și portofoliu (Anexa 9)│
│
│
│
│
├──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│
│
│
│
│Evaluare directă
│Anual
│Calificativ acordat cel puțin │
│
│
│
│
│
│
│anual și inclus în Caietul de │
│
│
│
│
│
│
│stagiu și portofoliu (Anexa 9)│
├───┼───────────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 2.│Observarea activității │
1, 2, 4
│Cadrul didactic
│Discuție cu
│Anual
│Calificativ acordat cel puțin │
│
│de către responsabilii │
│îndrumător
│responsabilii
│
│anual și inclus în Caietul de │
│
│- clubului de lectură
│
│
│- clubului de
│
│stagiu și portofoliu
│
│
│- lucrărilor practice
│
├─────────────────┤lectură
├────────────────┼──────────────────────────────┤
│
│- cercetare etc.
│
│Responsabilul
│- lucrărilor
│Anual
│Calificativ acordat cel puțin │
│
│- cercetare etc.
│
│de program
│practice
│
│anual și inclus în Caietul de │
│
│
│
│
│
│
│stagiu și portofoliu
│
├───┼───────────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 3.│Colocvii
│
1, 2
│Cadrul didactic
│Metodologie
│Cel puțin la
│Calificativ acordat de cadrul │
│
│
│
│îndrumător
│stabilită de
│sfârșitul
│didactic îndrumător și inclus │
│
│
│
│
│responsabilul de
│fiecărui modul/ │în Caietul de stagiu și
│
│
│
│
│
│program/modul și
│stagiu de
│portofoliu și Catalogul
│
│
│
│
│
│aplicată de
│pregătire
│examenelor
│
│
│
│
│
│cadrele didactice │
│
│
└───┴───────────────────────┴───────────┴─────────────────┴──────────────────┴────────────────┴──────────────────────────────┘
III. Metode de evaluare sumativă
*Font 7*
┌───────────────────────────┬───────────┬─────────────────┬──────────────────┬────────────────┬──────────────────────────────┐
│
Metode de evaluare
│
Ce
│
Cine
│
│
│
Metodă de înregistrare
│
│
│evaluează*)│
evaluează
│
Metodologie
│
Periodicitate │
și/sau notare
│
├───┬───────────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 1.│Examene scrise
│
1, 2
│Responsabilul de │Răspunsuri
│La sfârșitul
│Calificativ acordat în Caietul│
│
│
│
│progam/modul
│redacționale/cu
│fiecărui modul, │de stagiu și portofoliu și în │
│
│
│
│
│răspuns multiplu
│cu excepția
│Catalogul examenelor
│
│
│
│
│
│la alegere
│celor de
│
│
│
│
│
│
│
│nefrologie
│
│
│
│
│
│
│
│clinică și TSFR,│
│
│
│
│
│
│
│care sunt anuale│
│
├───┼───────────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 2.│Examene orale/colocvii │
1, 2, 3
│Responsabilul de │Metodologie
│La sfârșitul
│Calificativ acordat în Caietul│
│
│
│
│progam/modul
│stabilită de
│fiecărui modul, │de stagiu și în Catalogul
│
│
│
│
│
│conducătorul
│cu excepția
│examenelor.
│
│
│
│
│
│stagiului și
│celor de
│
│
│
│
│
│
│aplicată de
│nefrologie
│
│
│
│
│
│
│cadrele didactice │clinică și TSFR │
│
│
│
│
│
│
│care sunt anuale│
│
├───┼───────────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 3.│Examen practic
│1, 2, 3, 4 │Responsabilul de │Caz clinic
│La sfârșitul
│Calificativ acordat în Caietul│
│
│
│
│progam/modul
│
│fiecărui modul, │de stagiu și în Catalogul
│
│
│
│
│
│
│cu excepția
│examenelor.
│
│
│
│
│
│
│celor de
│
│
│
│
│
│
│
│nefrologie
│
│
│
│
│
│
│
│clinică și TSFR,│
│
│
│
│
│
│
│care sunt anuale│
│
├───┼───────────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 4.│Evaluarea capacității
│
1, 2, 4
│Cel puțin 3 cadre│În funcție de
│În momentul în
│Formulare standardizate
│
│
│de efectuare a
│
│didactice, cel
│situația specifică│care îndrumăto- │atașate Caietului de stagiu
│
│
│manevrelor invazive
│
│puțin 6 manevre
│(pacient/simulare)│rul direct și
│și portofoliu
│
│
│
│
│Responsabilul
│
│rezidentul își
│
│
│
│
│
│de program
│
│declară
│
│
│
│
│
│
│
│competența
│
│
├───┼───────────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 5.│Intervievarea colegilor│
3
│Colegii și
│Recomandată
│Anual
│Formulare standardizate;
│
│
│și a pacienților
│
│pacienții
│
│
│concluziile sunt atașate
│
│
│
│
│Îndrumătorul
│
│
│Caietului de stagiu și
│
│
│
│
│direct
│
│
│portofoliu
│
├───┼───────────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 6.│Evaluarea Portofoliului│
1, 4
│Responsabilul
│Evaluarea
│Anual
│Calificativ acordat cel puțin │
│
│de realizări
│
│de program
│Caietului de
│
│anual și inclus în Caietul de │
│
│
│
│
│stagiu și
│
│stagiu și portofoliu
│
│
│
│
│
│Portofoliului
│
│
│
└───┴───────────────────────┴───────────┴─────────────────┴──────────────────┴────────────────┴──────────────────────────────┘
IV. Metode de evaluare certificativă
La sfârșitul programului, rezidenții susțin un examen complet (probă scrisă, probe clinice și probă practică), care evaluează toate componentele competenței profesionale. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor anterioare. Examenul de la sfârșitul programului va fi conceput de către responsabilul de program, în așa fel încât să evalueze nivelul de cunoștințe teoretice și practice și judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist nefrolog este obligat să aibă un înalt nivel de competență.
Examenul constă în patru probe:
probă scrisă (subiecte de Medicină internă și Nefrologie);
două probe clinice (1 caz de Medicină internă și 1 caz de Nefrologie);
probă practică de interpretare a unor investigații.
Tematica de examen este cea din Anexa 1. Programa_MI, Anexa 3. Programa_Nefro, Anexa 2. Barem_MI, Anexa 4. Barem_Nefro. Domeniile de interes nefrologic care vor fi acoperite în mod obligatoriu de examenul scris sunt menționate în Anexa 12. Teza.
La acest examen, organizat anual:
toate probele sunt eliminatorii;
pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;
media minimă de promovare este 7,00 (șapte).
Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori.
Evaluările sumative și certificative se vor se vor baza
pe toate metodele de evaluare de mai sus și
vor analiza toate componentele
V. Componentele curricum-ului de Nefrologie
1. Date fundamentale (embriologie, anatomie, histologie, anatomie patologică, fiziologie, fiziopatologie)
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor
│Embriologia rinichiului
│ -
│ -
│
│fundamentale necesare
│
│
│
│
│specialistului nefrolog și
│Anatomo-histologia și
│
│
│
│aplicarea adecvată a acestora
│imunohistochimia rinichiului
│
│
│
│în îngrijirea bolnavilor
│
│
│
│
│
│Fiziologia rinichiului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Funcția endocrino-umorală a
│
│
│
│
│rinichiului
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
2. Imunologie
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor de
│Principiile fundamentale ale
│ -
│ -
│
│imunologie necesare
│imunologiei
│
│
│
│specialistului nefrolog și
│
│
│
│
│aplicarea adecvată a acestora
│Mecanismele imunologice ale
│
│
│
│în îngrijirea bolnavilor
│bolilor renale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Testele imunologice relevante
│
│
│
│
│pentru patologia renală
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
3. Semiologie nefrologică: anamneza nefrologică, examenul fizic al bolnavului renal, durerea nefrogenă - colica nefretică, tulburările diurezei, tulburările de micțiune, edemul renal)
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Definirea principalelor
│Efectuarea anamnezei și
│Implicare și răspundere față
│
│aptitudinilor necesare
│elemente de semeiologie
│exprimarea ei într-o manieră
│de dorințele pacientului
│
│evaluării bolnavului renal
│nefrologică (simptome, semne,
│precisă, logică, completă și
│
│
│
│sindroame)
│reliabilă
│Respectarea dorinței de
│
│
│
│
│informare a pacientului
│
│
│Particularități ale examenului │Efectuarea unui examen clinic
│
│
│
│clinic obiectiv și manevre
│general complet și specific,
│Empatie
│
│
│clinice în nefrologie
│orientat către identificarea
│
│
│
│
│datelor semiologice specifice
│Menținerea credibilității față │
│
│Enunțarea circumstanțelor
│problemei pacientului
│de pacient și de familia
│
│
│etiologice - comune și rare -
│
│acestuia
│
│
│și descrierea mecanismelor de
│Recurgerea la anumite proceduri│
│
│
│apariție ale principalelor
│ale examenului clinic impuse de│Explicarea diagnosticului și a │
│
│elemente de semeiologie
│anumite situații și executarea │evoluției probabile,
│
│
│nefrologică
│lor corectă
│pacientului și familiei
│
│
│
│
│
│
│
│Abordarea principalelor semne
│Recunoașterea și interpretarea │Explicarea opțiunilor
│
│
│și sindrome nefrologice
│corectă a semnelor și
│diagnostice și terapeutice
│
│
│
│simptomelor nefrologice,
│
│
│
│
│integrarea lor în sindroame
│Sfătuirea bolnavului și a
│
│
│
│
│familiei
│
│
│
│Recunoașterea formelor clinice │
│
│
│
│clasice/atipice și a formelor
│
│
│
│
│frecvente/rare ale sindroamelor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Abordarea corectă a
│
│
│
│
│simptomatologiei
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Discutarea diagnosticelor
│
│
│
│
│diferențiale cele mai
│
│
│
│
│pertinente în situațiile
│
│
│
│
│clinice cu care se confruntă
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
4. Semiologie nefrologică paraclinică (examenul de urină, explorare funcțională renală, explorare imagistică, biochimie serică)
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Cunoașterea procedurilor
│Stabilirea unui demers
│Explicarea demersului
│
│aptitudinilor necesare
│paraclinice - inclusiv
│diagnostic riguros prin
│diagnostic bolnavilor și
│
│investigării bolnavului renal
│indicațiile, contraindicațiile,│realizarea unui plan de
│familiei, mai ales a riscurilor│
│
│complicațiile și interpretarea │investigații bine adaptat la
│și beneficiilor potențiale
│
│
│rezultatelor, ca și a
│situația pacientului:
│
│
│
│raportului cost- eficiență - și│- secvență logică a
│Colaborare cu personalul de
│
│
│aplicarea lor adecvată la
│procedurilor diagnostice
│laborator pentru explorarea
│
│
│îngrijirea bolnavului cu
│- utilizarea judicioasă a
│eficientă a bolnavilor de
│
│
│afecțiuni nefrologice
│acestora în raport de
│afecțiuni nefrologice
│
│
│
│pertinență și beneficiu-risc
│
│
│
│
│- aplicarea și interpretarea
│
│
│
│
│rezultatelor testelor în
│
│
│
│
│contextul clinic
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Executarea corectă a anumitor
│
│
│
│
│proceduri care se impun în
│
│
│
│
│anumite situații clinice
│
│
│
│
│(Anexa 4. Barem_Nefro)
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
5. Proteinuria asimptomatică
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Fiziologia și fiziopatologia
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea demersului
│
│aptitudinilor necesare
│proteinuriilor
│relevante și realizarea unui
│diagnostic bolnavilor și
│
│abordării bolnavilor cu
│
│examen clinic specific
│familiei, mai ales a riscurilor│
│proteinurie
│Etiologia proteinuriei
│
│și beneficiilor potențiale
│
│
│asimptomatice
│Investigarea adecvată a
│
│
│
│
│proteinuriei și diferențierea
│Aprecierea rolului și
│
│
│Metodele de investigare a
│între cauzele fiziologice și
│colaborarea cu medicina primară│
│
│pacientului cu proteinurie
│patologice
│în screening-ul inițial și în
│
│
│
│
│dispensarizarea bolnavilor cu
│
│
│Diferențierea între cauzele
│Stabilirea corectă a indicației│proteinurie
│
│
│fiziologice și patologice ale
│de biopsie renală și
│
│
│
│proteinuiei
│interpretarea rezultatelor
│Explicarea indicațiilor
│
│
│
│acesteia
│biopsiei renale
│
│
│
│
│
│
│
│
│Stabilirea evoluției probabile,│
│
│
│
│a prognosticului pe termen
│
│
│
│
│lung și a necesității
│
│
│
│
│monitorizării de lungă durată
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
6. Hematuria
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Etiologia și patogenia
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea demersului
│
│aptitudinilor necesare
│hematuriei (macro- și
│relevante și realizarea unui
│diagnostic bolnavilor și
│
│abordării bolnavilor cu
│microscopice)
│examen fizic specific
│familiei, mai ales a riscurilor│
│hematurie
│
│
│și beneficiilor potențiale
│
│
│Metode de investigare a
│Investigarea adecvată a
│
│
│
│hematuriei
│bolnavilor cu hematurie
│Aprecierea rolului și
│
│
│
│microscopică:
│colaborarea cu medicina primară│
│
│Strategia abordării bolnavilor │
│în screening-ul inițial și în
│
│
│cu hematurie macro- /
│- planificarea investigațiilor │dispensarizarea bolnavilor cu
│
│
│microscopică
│- identificarea bolnavilor care│hematurie microscopică
│
│
│
│necesită evaluare prin mijloace│
│
│
│
│imagistice și endo-urlogice
│Explicarea indicațiilor
│
│
│
│- stabilirea corectă a
│biopsiei renale
│
│
│
│indicației de biopsie renală
│
│
│
│
│și interpretarea rezultatelor
│Aprecierea rolului și
│
│
│
│acesteia
│colaborarea cu specialistul în │
│
│
│
│imagistică și cu urologul
│
│
│
│Stabilirea evoluției probabile,│
│
│
│
│a prognosticului și a
│
│
│
│
│necesității monitorizării pe
│
│
│
│
│termen lung
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
7. Homeostazia apei și electroliților; homeostazia acid-bazică
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Fiziologia și fiziopatologia
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea implicațiilor
│
│aptitudinilor necesare pentru
│balanței apei, sodiului,
│(inclusiv familială) utile în
│tulburărilor hidro-
│
│evaluarea și tratarea
│potasiului și a ionilor de
│evaluarea bolnavilor
│electrolitice și acido-bazice, │
│bolnavilor cu dezechilibre
│hidrogen; a homeostaziei
│
│inclusiv a celor din boli cu
│
│hidro- electrolitice și
│fosfo-calcice
│Examen clinic reliabil și
│componentă familială
│
│acido-bazice
│
│acurat, orientat asupra
│
│
│
│Clinica dezechilibrelor hidro- │relevării anomaliilor
│Aprecierea rolului
│
│
│electrolitice și acido- bazice │balanțelor hidrice,
│dieteticianului și al cadrelor │
│
│
│electrolitice și acido-bazice
│medii în tratamentul de lungă
│
│
│Metodele de evaluare a
│
│durată
│
│
│echilibrelor hidro-
│Recomandarea și interpretarea
│
│
│
│electrolitic și acido-bazic
│datelor biochimice și EKG
│
│
│
│
│relevante (Barem_Nefro)
│
│
│
│Diagnosticul dezechilibrelor
│
│
│
│
│hidro-electrolitice și
│Abordarea diagnostică a
│
│
│
│acido-bazice
│bolnavilor cu dezechilibre
│
│
│
│
│hidro-electrolitice și
│
│
│
│Tratamentul dezechilibrelor
│acido-bazice
│
│
│
│hidro-electrolitice și
│
│
│
│
│acido-bazice
│Tratamentul eficient al
│
│
│
│
│dezechilibre hidro-
│
│
│
│
│electrolitice și acido-bazice
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
8. Hipertensiunea arterială
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Fiziologia și fiziopatologia
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea implicațiilor HTA
│
│aptitudinilor necesare pentru
│reglării PA
│relevante și a unui examen
│asupra stilului de viață și a
│
│evaluarea și tratarea
│
│fizic extins pentru
│importanței complianței de
│
│pacienților cu hipertensiune
│Definirea și încadrarea HTA,
│diagnosticarea și evaluarea
│durată la terapia
│
│arterială cu/fără afectare
│conform cu standardele
│unui pacient hipertensiv
│antihipertensivă
│
│renală
│naționale și internaționale
│
│
│
│
│în vigoare
│Evaluarea probabilității unei
│Recunoașterea rolului medicinii│
│
│
│cauze secundare și investigarea│primare în diagnosticul,
│
│
│Mecanismele patogenice ale HTA │paraclinică a unui asemenea
│urmărirea și tratamentul HTA
│
│
│esențiale
│pacient
│
│
│
│
│
│
│
│
│Cauzele și mecanismele HTA
│Diagnosticul HTA (forme ettio- │
│
│
│secundare, metodele de
│patogenice, stadii, risc)
│
│
│
│investigare, de tratament și
│
│
│
│
│limitele acestora
│Identificarea pacienților cu
│
│
│
│
│HTA secundară cu indicație de
│
│
│
│Hipertensiunea arterială și
│tratament specific și
│
│
│
│rinichiul Strategia abordării
│recunoașterea limitelor
│
│
│
│bolnavului cu HTA
│acestuia
│
│
│
│
│
│
│
│
│Mecanisme de acțiune, efecte
│Prescirerea corectă a
│
│
│
│adverse ale antihipertensivelor│tratamentului medicamentos
│
│
│
│cu referire specială la boala
│antihipertensiv
│
│
│
│renală
│
│
│
│
│
│Monitorizarea bolnavilor cu HTA│
│
│
│Tratamentul HTA conform
│
│
│
│
│standardelor naționale și
│
│
│
│
│internaționale în vigoare,
│
│
│
│
│inclusiv relevanța pentru
│
│
│
│
│progresia bolii renale și a
│
│
│
│
│nefropatiei diabetice
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
9. Sindromul nefrotic; sindromul nefritic
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Definirea și clasificarea
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea implicațiilor
│
│aptitudinilor necesare pentru
│sindroamelor nefrotice și
│relevante, inclusiv anamneză
│sindroamelor nefrotice și
│
│evaluarea și tratarea
│nefritice
│familială și realizarea unui
│nefritice asupra stilului de
│
│pacienților cu sindroame
│
│examen fizic adecvat
│viață și a importanței
│
│nefrotice și nefritice
│Leziunile histopatologice și
│
│complianței la terapie
│
│
│fiziopatologia sindroamelor
│Planificarea investigațiilor
│
│
│
│nefrotice și nefritice. Relația│adecvate și interpretarea
│Discutarea nefropatiilor
│
│
│acestora cu afecțiunile cauzale│acestora, inclusiv biopsia
│glomerulare familiale
│
│
│
│renală
│
│
│
│Clinica sindroamelor nefritice/│
│Recunoașterea rolului medicinii│
│
│nefrotice
│Abordarea pacienților cu
│primare, în tratamentul pe
│
│
│
│sindroame nefrotice și
│termen lung
│
│
│Investigarea sindroamelor
│nefritice, diagnosticul și
│
│
│
│nefrotice și nefritice pentru
│stabilirea indicațiilor pentru │
│
│
│stabilirea cauzelor și a
│diferite metode terapeutice
│
│
│
│severității
│
│
│
│
│
│Dispensarizarea bolnavilor cu
│
│
│
│Abordarea bolnavului cu
│sindroame nefrotice și
│
│
│
│sindroame nefrotice și
│nefritice
│
│
│
│nefritice
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Indicațiile măsurilor
│
│
│
│
│terapeutice patogenice
│
│
│
│
│(corticosteroizi, imunosupre-
│
│
│
│
│soare) și fiziopatologice
│
│
│
│
│(antibiotice, inhibitori ACE,
│
│
│
│
│medicație hipolipemiantă,
│
│
│
│
│anticoagulantă, diuretică)
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
10. Insuficiența renală acută
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Definiția și clasificarea IRA
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea opțiunilor
│
│aptitudinilor necesare pentru
│
│acurate pentru evaluarea IRA
│diagnostice și terapeutice
│
│evaluarea și tratarea
│Cauzele, patogenia și
│(inclusiv evidențierea
│relevante, a rezultatelor și a │
│pacientului cu IRA
│fiziopatologia IRA
│factorilor iatrogeni, familiali│importanței implicării, dacă
│
│
│
│și de mediu)
│este nevoie, și a altor
│
│
│Simpromatologia IRA
│
│specialiști
│
│
│
│Realizarea unui examen clinic
│
│
│
│Abordarea bolnavului cu IRA:
│reliabil și acurat
│Recunoașterea rolului echipei
│
│
│
│
│de terapie intensivă
│
│
│- descrierea metodelor de
│Planificarea și utilizarea
│nefrologică
│
│
│investigare clinică și
│examenelor paraclinice adecvate│
│
│
│paraclinică a bolnavilor cu IRA│(inclusiv a biopsiei renale)
│Recunoașterea rolului
│
│
│(cauze, severitate etc.)
│
│specialistului ATI,
│
│
│- monitorizarea bolnavului cu
│Utilizarea adecvată și
│microbiologului,
│
│
│IRA/factori de risc pentru IRA │interpretarea următoarelor
│infecționistului, imunologului,│
│
│- descrierea strategiilor de
│teste paraclinice în diagnos-
│urologului, chirurgului,
│
│
│prevenire și tratare a cauzelor│ticul IRA: ionograme serice și │anatomo-patologului,
│
│
│reversibile de IRA și a
│urinare; EAB, examen de urină, │toxicologului
│
│
│metodelor de corectare a
│produși de retenție azotată,
│
│
│
│anomaliilor hidro-electroliți- │indici diagnostici, explorări
│
│
│
│ce, acido-bazice și biochimice │hematologice, imunologice,
│
│
│
│
│microbiologice; EKG; ecografie │
│
│
│Etiologia, patogenia, tabloul
│renală; tomografie
│
│
│
│clinic, diagnosticul pozitiv și│computerizată; biopsie renală
│
│
│
│diferențial, tratamentul
│
│
│
│
│nefritei tubulo- interstițiale │Diagnosticul IRA (formă etio-
│
│
│
│acute (necroza tubulară acută) │patogenică, etiologie,
│
│
│
│
│substrat, stadiu)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Abordare terapeutică corectă,
│
│
│
│
│inclusiv măsurile profilactice,│
│
│
│
│tratamentul cauzelor și terapia│
│
│
│
│de substituție a funcțiilor
│
│
│
│
│renale în contextul studiilor
│
│
│
│
│clinice (vezi #43-46)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Stabilirea prognosticului,
│
│
│
│
│monitorizarea pe termen lung a │
│
│
│
│bolnavului cu IRA
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
11. Insuficiența renală cronică
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Definiția IRC
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│
│acurate, inclusiv referitoare
│prognosticului, a implicațiilor│
│evaluarea și tratamentul
│Etiologia IRC
│la factorii medicamentoși,
│IRC (inclusiv ale TSFR) asupra │
│bolnavilor cu IRC
│
│familiali, sociali și de mediu │stilului de viață
│
│
│Patogenia IRC. Progresia bolii │
│al bolnavului și a importanței │
│
│renale. Stadiile IRC
│Realizarea unui examen fizic
│complianței la dispensarizare, │
│
│
│acurat și reliabil
│dietă și medicația prescrisă
│
│
│Fiziopatologia IRC
│
│
│
│
│
│Evaluarea filtratului
│Recunoașterea rolului echipei
│
│
│Simptomatologia IRC
│glomerular și a produșilor de
│multidisciplinare în abordarea │
│
│
│retenție azotată
│IRC (medic de familie,
│
│
│Investigațiile paraclinice
│
│dietetician)
│
│
│utilizate în evaluarea gradului│Utilizarea adecvată și
│
│
│
│IRC și a cauzelor, cu referire │interpretarea în diagnosticul
│
│
│
│specială la cauzele reversibile│IRC a următoarelor teste
│
│
│
│
│paraclinice: ionograme serice
│
│
│
│Istoria naturală și
│și urinare; EAB, examen de
│
│
│
│prognosticul IRC de diferite
│urină, explorări hematologice, │
│
│
│cauze și descrierea
│imunologice, microbiologice;
│
│
│
│strategiilor terapeutice
│ecografie renală; tomografie
│
│
│
│generale și specifice pentru
│computerizată; biopsie renală
│
│
│
│modificarea progresiei
│
│
│
│
│
│Abordarea pacientului cu IRC - │
│
│
│
│diagnostică și terapeutică - cu│
│
│
│
│referire specială la cauzele
│
│
│
│
│reversibile și la măsurile de
│
│
│
│
│(igieno-dietetice,
│
│
│
│
│medicamentoase) de încetinire a│
│
│
│
│progresiei
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Aprecierea momentului
│
│
│
│
│instituirii TSFR, alegerea
│
│
│
│
│metodei și pregătirea adecvată │
│
│
│
│a pacientului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Dispensarizarea bolnavului
│
│
│
│
│cu IRC
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
12. Boala cardio-vasculară la pacienți renali
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Descrierea impactului bolilor
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii suferinței, │
│aptitudinilor necesare pentru
│cardio-vasculare asupra
│relevante și realizarea unui
│prognosticului și a importanței│
│evaluarea și tratamentul
│morbidității și mortalității
│examen fizic adecvat pentru
│complianței la tratament
│
│pacienților cu afecțiuni
│pacienților cu boală renală
│diagnosticul și evaluarea
│
│
│cardio-vasculare
│sau cu TSFR
│pacientului cu boală
│Implicarea pacientului și a
│
│
│
│cardio-vasculară
│aparținătorilor în eliminarea
│
│
│Factorii de risc cardio-
│
│factorilor de risc și
│
│
│vascular și a mijloacele de
│Evaluarea riscului de boală
│recunoașterea rolului altor
│
│
│a-i influența
│cardio-vasculară
│cadre medicale
│
│
│
│
│
│
│
│Abordarea sindroamelor
│Diagnosticul și tratamentul
│Colaborarea cu cardiologii, în │
│
│coronariene acute și a
│sindroamelor coronariene acute │scopul tratamentului și pentru │
│
│problemelor asociate la
│la pacientul renal
│realizarea de protocoale de
│
│
│bolnavul renal
│
│abordare specifice
│
│
│
│Identificarea pacienților care │
│
│
│
│necesită consult cardiologic
│
│
│
│
│sau investigație de
│
│
│
│
│specialitate
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
13. Dislipidemiile la bolnavii renali
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Definirea dislipidemiilor
│Obținerea unei anamneze
│Explicarea naturii suferinței, │
│aptitudinilor necesare pentru
│
│relevante și a unui examen
│prognosticului și a importanței│
│evaluarea și tratarea
│Relevanța dislipidemiilor ca
│fizic adecvat pentru
│complianței la tratament
│
│pacienților cu dislipidemii, în│factori de risc la pacienții
│diagnosticul și evaluarea unui │
│
│contextul specific al bolii
│cu boală renală
│pacient cu dislipidemie
│Implicarea nutriționiștilor și │
│renale
│
│
│a altor cadre medicale în
│
│
│Investigarea clinică și de
│Investigarea paraclinică a
│abordarea hiperlipidemiilor
│
│
│laborator a bolnavilor renali
│pacientului cu anomalii
│
│
│
│cu dislipidemii
│lipidice
│
│
│
│
│
│
│
│
│Tratamentul igieno-dietetic și │Prescrierea și monitorizarea
│
│
│
│medicamentos al dislipidemiilor│tratamentului - dietetic și
│
│
│
│Utilizarea statinelor
│medicamentos al dislipidemiilor│
│
│
│
│- la pacienții renali, în
│
│
│
│
│funcție de standardele
│
│
│
│
│naționale, în contextul bolii
│
│
│
│
│cardio-vasculare și al HTA
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
14. Boala osoasă renală
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Homeostazia fosfo-calcică și
│Prevenirea, diagnosticul și
│Explicarea naturii suferinței, │
│aptitudinilor de a preveni,
│metabolismul osos
│abordarea bolii osoase renale
│prognosticului și a importanței│
│supraveghea și a aborda boala
│
│la pacienții cu insuficiență
│complianței la tratament
│
│osoasă renală
│Definiția și clasificarea
│renală cronică înaintea
│
│
│
│bolii osoase renale
│inițierii TSFR
│Recunoașterea rolului
│
│
│
│
│nutriționistului și a
│
│
│Patogenia, fiziopatologia
│Interpretarea investigațiilor
│personalului direct implicat
│
│
│bolii osoase renale
│biochimice, endocrinologice,
│în dializă în prevenirea și
│
│
│
│radiologice și histologice
│abordarea bolii osoase renale, │
│
│Clinica bolii osoase renale
│privitoare la metabolismul osos│mai ales în cea ce privește
│
│
│
│
│educarea și implicarea
│
│
│Investigarea bolii osoase
│Abordarea diagnostică și
│bolnavilor
│
│
│renale: teste biochimice,
│terapeutică a bolii osoase
│
│
│
│endocrine, biopsia osoasă,
│renale la pacienții
│Aprecierea abordării
│
│
│tehnici imagistice
│hemodializați, dializați
│multidisciplinare a bolii
│
│
│
│peritoneal și transplantați
│osoase renale
│
│
│Diagnosticul bolii osoase
│renal
│
│
│
│renale (forme etiopatogenice
│
│
│
│
│și clinice)
│Selectarea pacienților cu
│
│
│
│
│indicație de paratiroidectomie │
│
│
│Tratamentul bolii osoase
│și abordarea acestora
│
│
│
│renale: dieta; medicamentele - │
│
│
│
│chelatori intestinali ai
│
│
│
│
│fosfaților, derivați ai
│
│
│
│
│vitaminei D - paratiroidectomia│
│
│
│
│Monitorizare și efecte adverse │
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
15. Infecția la pacientul renal
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Mecanismele de apărare și
│Diagnosticul, investigarea și
│Educarea pacienților referitor │
│aptitudinilor de a evalua și
│perturbarea lor la bolnavul
│tratamentul infecțiilor la
│la riscul infecțiilor și la
│
│trata infecțiile apărute la
│cu IR
│pacienții renali, pe bază de
│măsurile de profilaxie
│
│bolnavii renali
│
│protocoale
│
│
│
│Particularitățile etiologice,
│
│Sfătuirea aparținătorilor
│
│Obținerea cunoștințelor și
│clinice și paraclinice ale
│Desemnarea și implementarea
│pentru profilaxie și utilizarea│
│aptitudinilor de a aborda
│infecțiilor la bolnavul renal, │măsurilor de profilaxie pentru │screening-ului infecțiilor
│
│problemele specifice ale
│inclusiv la cei aflați sub TSFR│minimizarea riscului de
│virale cu transmisie
│
│infecției la gazdele imuno-
│
│infecții la bolnavii renali
│parenterală
│
│compromise
│Strategii de prevenire și
│
│
│
│
│tratament a infecțiilor la
│
│Recunoașterea rolului
│
│Obținerea cunoștințelor și
│pacienții aflați în TSFR
│
│asistentelor medicale în
│
│aptitudinilor necesare pentru
│(virale, ale căii de abord
│
│prevenirea și tratamentul
│
│prevenirea și abordarea
│etc.)
│
│infecțiilor la pacienții renali│
│infecțiilor virale la pacienții│
│
│
│
│aflați în tratament de
│
│
│Recunoașterea importanței
│
│substituție a funcțiilor renale│
│
│conlucrării cu microbiologii,
│
│
│
│
│infecționiștii
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
16. Anemia renală
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea de cunoștințe și
│Patogenia anemiei renale
│Diagnosticul și tratamentul
│Aprecierea rolului asistentelor│
│aptitudini necesare pentru
│
│anemiei renale, monitorizarea
│medicale în consilierea
│
│supravegherea și abordarea
│Metodele hematologice și
│tratamentului și identificarea │inițială a pacienților,
│
│pacienților cu insuficiență
│biochimice de diagnosticare,
│cauzelor eșecului, utilizând
│inițierea și tratamentul de
│
│renală și anemie
│evaluare și monitorizare a
│protocoale standardizate
│lungă durată al anemiei renale │
│
│tratamentului anemiei renale
│
│
│
│
│
│
│Dezvoltarea de protocoale
│
│
│Tratamentul anemiei renale
│
│pentru utilizarea
│
│
│(terapie marțială, eritropo-
│
│eritropoietinei
│
│
│ietină, alte mijloace);
│
│
│
│
│indicații,scheme, monitorizare,│
│
│
│
│cauze de eșec, efecte adverse
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
17. Glomerulonefritele acute
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Definirea și clasificarea GNDA │Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│
│acurate pentru evaluarea unui
│prognosticului, a opțiunilor
│
│evaluarea și tratarea
│Cauzele și mecanismele
│bolnav cu GNA (inclusiv
│terapeutice și a rezultatelor
│
│pacienților cu glomerulonefrită│patogenice ale GNDA
│evidențierea factorilor
│acestora și a importanței
│
│cronică
│
│infecțioși, familiali, sociali │complianței la dispensarizare, │
│
│Morfopatologia GNDA
│și de mediu)
│dietă și medicația prescrisă
│
│
│
│
│
│
│
│Tabloul clinic al principalelor│Efectuarea unui examen fizic
│
│
│
│tipuri de GNA (în special GNDA │acurat
│
│
│
│poststreptococică)
│
│
│
│
│
│Utilizarea adecvată și
│
│
│
│Strategia de investigare
│interpretarea următoarelor
│
│
│
│(imunologică, morfologică etc.)│teste paraclinice: biochimice; │
│
│
│a principalelor tipuri de GNA
│hematologice; microbiologice;
│
│
│
│
│imunologie; ecografie renală;
│
│
│
│Diagnosticul GNA
│tomografie computerizată;
│
│
│
│
│biopsie renală
│
│
│
│Istoria naturală și factorii
│
│
│
│
│prognostici în principalele
│Diagnosticul corect al GNA
│
│
│
│tipuri de GNA
│(etiologie, formă clinică)
│
│
│
│
│
│
│
│
│Strategiile de tratament,
│Utilizarea măsurilor de
│
│
│
│generale și specifice GNA de
│tratament general și specific
│
│
│
│anumite cauze
│al GNA
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Stabilirea prognosticului și
│
│
│
│
│monitorizarea bolnavilor
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
18. Glomerulonefritele subacute (rapid progresive)
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Definirea și clasificarea GNRP │Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│
│acurate pentru evaluarea
│prognosticului, a opțiunilor
│
│evaluarea și tratarea
│Cauzele și mecanismele
│bolnavului de GNRP (inclusiv
│terapeutice și a rezultatelor
│
│pacienților cu glomerulonefrită│patogenice ale GNRP
│evidențierea factorilor
│acestora și a importanței
│
│acută
│
│infecțioși, toxic-medicamentoși│complianței la dispensarizare, │
│
│Morfopatologia GNRP
│familiali, sociali și de mediu)│dietă și medicația prescrisă
│
│
│
│și a unui examen clinic corect │
│
│
│Tabloul clinic al GNRP
│
│
│
│
│
│Planificarea adecvată și
│
│
│
│Strategia de investigare
│interpretarea testelor
│
│
│
│(imunologică, morfologică etc.)│diagnostice: biochimice;
│
│
│
│a principalelor forme de GNRP
│hematologice; microbiologice;
│
│
│
│
│imunologie; ecografie renală;
│
│
│
│Diagnosticul GNRP
│tomografie computerizată;
│
│
│
│
│biopsie renală
│
│
│
│Istoria naturală și factorii
│
│
│
│
│prognostici în GNRP
│Diagnosticul corect al GNRP
│
│
│
│
│
│
│
│
│Strategiile de tratament,
│Utilizarea măsurilor de
│
│
│
│generale și specifice ale GNRP │tratament general și specific
│
│
│
│de cauze identificate
│al GNRP, în contextul
│
│
│
│
│factorilor prognostici
│
│
│
│
│individuali, rezultând din
│
│
│
│
│studii controlate
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Stabilirea prognosticului și
│
│
│
│
│monitorizare
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
19. Glomerulonefritele cronice
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Definiția și clasificarea GNC
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│
│acurate pentru evaluarea
│prognosticului, a opțiunilor
│
│evaluarea și tratarea
│Cauzele și mecanismele
│bolnavului cu GNC (inclusiv
│terapeutice și implicațiilor
│
│pacienților cu glomerulonefrite│patogenice ale GNC
│evidențierea factorilor
│GNC asupra stilului de viață al│
│cronice
│
│infecțioși, medicamentoși,
│bolnavului și a importanței
│
│
│
│familiali, sociali și de mediu)│complianței la dispensarizare, │
│
│Morfopatologia GNC
│și a unui examen fizic corect
│dietă și medicația prescrisă
│
│
│
│
│
│
│
│Tabloul clinic al principalelor│Planificarea adecvată și
│
│
│
│tipuri de GNC
│interpretarea testelor
│
│
│
│
│diagnostice: biochimie;
│
│
│
│Strategia de investigare
│hematologie; microbiologie;
│
│
│
│(imunologică, morfologică etc.)│ecografie renală; tomografie
│
│
│
│a principalelor tipuri de GNC
│computerizată; imunologie;
│
│
│
│
│biopsie renală
│
│
│
│Diagnosticul GNC
│
│
│
│
│
│Diagnosticul corect al GNC
│
│
│
│Istoria naturală și factorii
│
│
│
│
│prognostici în principalele
│Utilizarea măsurilor de
│
│
│
│forme de GNC
│tratament general și specific
│
│
│
│
│al GNC, în contextul factorilor│
│
│
│Strategiile de tratament,
│prognostici individuali,
│
│
│
│generale și specifice GNC de
│rezultând din studii controlate│
│
│
│anumite cauze
│
│
│
│
│
│Stabilirea prognosticului și
│
│
│
│
│monitorizare
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
20. Infecția tractului urinar
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Definirea și clasificarea
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea rolului respectării │
│aptitudinilor pentru evaluarea │infecțiilor urinare
│relevante și efectuarea unui
│regulilor de igienă în
│
│și tratarea pacienților cu
│
│examen obiectiv adecvat
│prevenirea infecțiilor urinare │
│infecții urinare
│Agenții etiologici - bacterieni│
│
│
│
│și de altă natură - ai
│Prescrierea, planificarea și
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│
│infecțiilor urinare
│interpretarea investigațiilor
│prognosticului, a opțiunilor
│
│
│
│la bolnavi de infecții urinare │terapeutice și a rezultatelor
│
│
│Factorii anatomo-funcționali
│
│acestora
│
│
│favorizanți ai infecțiilor
│Diagnostic corect al
│
│
│
│urinare (inclusiv natura
│infecțiilor urinare, inclusiv
│Recunoașterea importanței
│
│
│familială a unor anomalii)
│al factorilor favorizanți
│abordării multidisciplinare a
│
│
│
│
│bolnavului cu infecții urinare │
│
│Simptomatologia infecțiilor
│Stabilirea prognosticului pe
│(urolog, ginecolog,
│
│
│urinare
│termen lung al formelor clinice│microbiolog)
│
│
│
│de infecții urinare
│
│
│
│Forme clinice de infecțiilor
│
│
│
│
│urinare
│Abordarea terapeutică a
│
│
│
│
│infecțiilor urinare, inclusiv
│
│
│
│Abordarea diagnostică a
│prescrierea și adaptarea
│
│
│
│infecțiilor urinare, îndeosebi │antibioterapiei în infecțiile
│
│
│
│a celor recurente
│urinare și tratamentul
│
│
│
│
│factorilor favorizanți
│
│
│
│Mecanismele de acțiune ale
│
│
│
│
│antibioticelor în infecțiile
│
│
│
│
│urinare, limitele și efectelor │
│
│
│
│lor adverse
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Strategia terapeutică în
│
│
│
│
│infecțiile urinare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Rolul și indicațiile
│
│
│
│
│procedurilor urologice în
│
│
│
│
│tratamentul infecțiilor urinare│
│
│
│
│inclusiv la copil și urmărirea │
│
│
│
│ulterioară
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Prognosticul pe termen lung al │
│
│
│
│infecțiilor urinare
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
21. Nefropatiile tubulo-interstițiale (acute și cronice)
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Definiția și clasificarea
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│nefropatiilor tubulo-
│relevante, inclusiv prin
│prognosticului, a opțiunilor
│
│evaluarea și tratarea
│interstițiale
│evidențierea factorilor toxici,│terapeutice și a rezultatelor
│
│pacienților cu nefropatii
│
│medicamentoși, dismetabolici,
│acestora
│
│tubulo-interstițiale
│Factorii etiologici și
│familiali
│
│
│
│patogenia nefropatiilor tubulo-│
│Implicarea, dacă este nevoie,
│
│
│interstițiale acute și cronice,│Efectuarea unui examen fizic
│și a altor specialiști
│
│
│inclusiv în relație cu bolile
│adecvat
│
│
│
│sistemice și familiale
│
│
│
│
│
│Planificarea și interpretarea
│
│
│
│Morfopatologia nefropatiilor
│investigațiilor, inclusiv a
│
│
│
│tubulo-interstițiale
│biopsiei renale
│
│
│
│
│
│
│
│
│Semiologia nefropatiilor
│Diagnosticul corect al
│
│
│
│tubulo-interstițiale - elemente│nefropatiilor interstițiale
│
│
│
│comune și de diferențiere a
│
│
│
│
│formelor etio-patogenice
│Indicarea și utilizarea
│
│
│
│
│măsurilor terapeutice relevante│
│
│
│Abordarea diagnostică și
│în contextul rezultatelor
│
│
│
│terapeutică a bolnavului de NTI│studiilor clinice
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
22. Nefropatiile vasculare (stenozele de arteră renală, nefroangioscleroza, nefropatia ischemică, necroza papilară, necroza bilaterală, bolile trombo-embolice renale, tromboza venei renale)
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Definiția și clasificarea
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare
│nefropatiilor vasculare
│relevante și efectuarea unui
│prognosticului, a opțiunilor
│
│evaluării și tratării
│
│examen adecvat pentru
│terapeutice și a rezultatelor
│
│pacienților cu HTA reno-
│Cauzele și mecanismele
│diagnosticul și evaluarea
│acestora
│
│vasculară
│patogenice ale nefropatiilor
│pacientului cu boală reno-
│
│
│
│vasculare
│vasculară
│Aprecierea utilității abordării│
│Obținerea cunoștințelor și a
│
│
│multidisciplinare a
│
│aptitudinilor necesare
│Morfopatologia nefropatiilor
│Planificarea și interpretarea
│diagnosticului și a
│
│evaluării și tratării
│vasculare
│investigațiilor paraclinice
│tratamentului
│
│pacienților cu afectare renală │
│
│
│
│secundară unei boli a vaselor
│Tabloul clinic al nefropatiilor│Diagnosticul corect al
│
│
│rinichiului
│vasculare
│nefropatiilor vasculare
│
│
│
│
│
│
│
│
│Metodele de investigare a
│Recomandarea abordării medicale│
│
│
│nefropatiilor vasculare
│și/sau a intervenției
│
│
│
│
│chirurgicale în funcție de
│
│
│
│Diagnosticul nefropatiilor
│evaluarea clinică și
│
│
│
│vasculare
│investigații paraclinice în
│
│
│
│
│contextul rezultatelor
│
│
│
│Metodele de diagnostic/
│studiilor clinice
│
│
│
│tratament al obstrucției
│
│
│
│
│vasculare și indicațiile
│Stabilirea evoluției și a
│
│
│
│acestora
│prognosticului pe termen lung
│
│
│
│
│
│
│
│
│Abordarea generală a probleme- │
│
│
│
│lor vasculare ale pacienților
│
│
│
│
│cu boli reno-vasculare
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
23. Bolile microvasculare renale (sindromul Goodpasture, sindromul hemolitic uremic, purpura trombotică trombocitopenică, nefropatia din siclemie, boala ateroembolică renală)
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Definiția și clasificarea
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare
│bolilor microvasculare renale
│relevante și efectuarea unui
│prognosticului, a opțiunilor
│
│evaluării și tratării
│
│examen adecvat pentru
│terapeutice și a rezultatelor
│
│pacienților cu boli
│Cauzele și mecanismele bolilor │diagnosticul și evaluarea
│acestora
│
│microvasculare renale
│microvasculare renale
│pacientului cu boală
│
│
│
│
│reno-vasculară
│Aprecierea utilității abordării│
│
│Morfopatologia bolilor
│
│multidisciplinare a
│
│
│microvasculare renale
│Planificarea și interpretarea
│diagnosticului și a
│
│
│
│investigațiilor paraclinice
│tratamentului
│
│
│Tabloul clinic al bolilor
│
│
│
│
│microvasculare renale
│Diagnosticul corect al bolilor │
│
│
│
│microvasculare renale
│
│
│
│Metodele de investigare și de
│
│
│
│
│intervenție terapeutică
│Prescrierea și monitorizarea
│
│
│
│
│tratamentului
│
│
│
│Abordarea - diagnostică și
│
│
│
│
│terapeutică a bolnavului cu
│Stabilirea evoluției și a
│
│
│
│boli microvasculare renale
│prognosticului pe termen lung
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
24. Vasculitele renale
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Definiția și clasificarea
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│vasculitelor
│relevante și realizarea unui
│prognosticului, a opțiunilor
│
│evaluarea și tratamentul
│
│examen fizic adecvat, atât
│terapeutice și a rezultatelor
│
│bolnavilor cu vasculite renale │Etiologia și patogenia
│pentru diagnosticul sindromatic│acestora
│
│
│vasculitelor renale și a
│cât și pentru clasificarea
│
│
│
│spectrului bolii, în relație
│bolii.
│Aprecierea rolului altor
│
│
│cu vasculitele sistemice
│
│specialiști și cooperarea
│
│
│
│Planificare adecvată:
│acestora în abordare
│
│
│Morfopatologia vasculitelor
│diagnostică (inclusiv bioptică)│
│
│
│
│și terapeutică
│
│
│
│Metodele clinice și paraclinice│
│
│
│
│de investigare și monitorizare │Diagnosticul corect al
│
│
│
│a pacientului
│vascularitelor renale
│
│
│
│
│
│
│
│
│Diagnosticul vascularitelor
│Utilizarea imunosupresiei și a │
│
│
│renale
│plasmaferezei, cu minimizarea
│
│
│
│
│efectelor adverse
│
│
│
│Abordarea terapeutică a
│
│
│
│
│vasculitelor (terapie
│Monitorizarea bolnavului pe
│
│
│
│imunosupresoare, plasmafereză) │termen scurt scurt și lung
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
25. Nefropatiile din lupusul eritematos sistemic și din alte colagenoze
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea de cunoștințe și
│Definiția și criteriile de
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudini pentru abordarea și │clasificare ale colagenozelor
│relevante și a unei examinări
│prognosticului, a opțiunilor
│
│tratarea bolnavilor de LES și a│majore
│adecvate pentru evaluarea
│terapeutice și a rezultatelor
│
│de alte colagenoze
│
│bolnavilor de LES și de
│anticipate ale acestora
│
│
│Etiopatogenia colagenozelor
│colagenoze majore
│
│
│
│majore. Mecanisme
│
│Discutarea impactului LES
│
│
│imunopatologice
│Planificarea și interpretarea
│asupra sarcinii
│
│
│
│investigațiilor paraclinice.
│
│
│
│Morfopatologia colagenozelor
│Interpretarea datelor
│Aprecierea utilității abordării│
│
│majore. Enumerarea clasifică-
│histologice renale și a
│multidisciplinare pentru
│
│
│rilor histologice ale afectării│markeri-lor imuni în LES și
│investigație și tratament
│
│
│renale în lupus și consecințele│colagenozele majore
│
│
│
│clinice ale acestor forme.
│
│
│
│
│
│Diagnosticul corect al
│
│
│
│Metodele clinice și paraclinice│nefropatiilor din colagenoze
│
│
│
│de investigare
│
│
│
│
│
│Abordarea IR la pacienții cu
│
│
│
│Diagnosticul nefropatiilor din │LES, inclusiv utilizarea
│
│
│
│colagenoze
│adecvată a imunosupresiei și a │
│
│
│
│plasmaferezei
│
│
│
│Tratamentul colagenozelor și a │
│
│
│
│nefropatiilor consecutive
│Stabilirea schemei terapeutice │
│
│
│
│și monitorizarea tratamentului │
│
│
│
│
│
│
│
│
│Stabilirea prognosticului
│
│
│
│
│nefropatiilor din colagenoze.
│
│
│
│
│Dispensarizarea de lungă durată│
│
│
│
│a bolnavilor de LES și de
│
│
│
│
│colagenoze majore. Utilizarea
│
│
│
│
│marker-ilor de activitate a
│
│
│
│
│bolii
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
26. Boli renale secundare în sarcoidoză, amiloidoză, boli hematologice, dismetabolice și hepatice, insuficiența cardiacă, boli infecțioase și parazitare, neoplazii, nefropatia de iradiere
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Elemente fundamentale - etio-
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│patogenie, morfopatologie,
│relevante și a unui examen
│prognosticului și a importanței│
│evaluarea și tratarea
│clinică, diagnostic, terapie - │fizic adecvat diagnosticului și│complianței la tratament
│
│pacienților cu boli renale
│referitoare la bolile primare
│evaluării pacientului cu boală │
│
│secundare/multisistemice
│
│multisistemică afectând și
│Aprecierea abordării multidis- │
│
│Patogenia/fiziopatologia
│rinichiul
│ciplinare în investigarea și
│
│
│afectării renale
│
│tratamentul acestor boli
│
│
│
│Planificarea și interpretarea
│
│
│
│Morfopatologia leziunilor
│examenelor paraclinice -
│
│
│
│renale
│relevante pentru boala de bază │
│
│
│
│și pentru afectarea renală - la│
│
│
│Tabloul clinic și de laborator │un asemenea bolnav
│
│
│
│- inclusiv particularități -
│
│
│
│
│ale suferinței renale
│Diagnosticul corect al
│
│
│
│
│afectării renale
│
│
│
│Diagnosticul suferinței renale │
│
│
│
│
│Prescrierea și urmărirea
│
│
│
│Tratamentul profilactic și
│tratamentului adecvat bolii de │
│
│
│curativ al afectării renale
│bază și suferinței renale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Abordarea multidisciplinară a
│
│
│
│
│acestor boli
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
27. Nefropatia diabetică
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Cadrul nosologic al nefropatiei│Obținerea unei anemneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│diabetice
│relevante și efectuarea unui
│prognosticului, a opțiunilor
│
│abordarea și tratarea
│
│examen fizic adecvat pentru
│terapeutice și a rezultatelor
│
│bolnavilor cu nefropatie
│Patogenia nefropatiei
│diagnosticarea și evaluarea
│acestora
│
│diabetică
│diabetice, inclusiv a
│unui bolnav cu nefropatie
│
│
│
│factorilor predispozanți
│diabetică
│Implicarea bolnavului și a
│
│Obținerea cunoștințelor și
│
│
│aparținătorilor, ca și a
│
│aptitudinilor necesare pentru
│Clinica al nefropatiei
│Diagnosticul corect al
│dieteticienilor și a medicilor │
│prevenirea progresiei
│diabetice. Stadii evolutive
│nefropatiei diabetice și al
│diabetologi în îngrijirea
│
│nefropatiei diabetice și a
│
│altor boli renale la pacientul │bolnavului
│
│alterării progresive a funcției│Metodele de screening al
│diabetic
│
│
│renale
│nefropatiei diabetice
│
│Discutarea rolului fumatului în│
│
│
│Implementarea și monitorizarea │dezvoltarea bolii vasculare la │
│
│Diagnosticul nefropatei
│tratamentului HTA,
│pacientul diabetic
│
│
│diabetice
│hiperlipemiei și utilizarea
│
│
│
│
│tratamentul cu IECA și
│Conlucrarea cu diabetologul în │
│
│Tratamentul nefropatiei
│antagoniști ai receptorilor AII│scopul realizării de protocoale│
│
│diabetice. Importanța
│
│pentru urmărirea și tratarea
│
│
│controlului glicemiei, al HTA, │Planificarea dispensarizării pe│bolnavilor diabetici
│
│
│al hiperlipemiei, tratamentului│termen lung a pacientului cu
│
│
│
│cu IECA și antagoniști ai
│nefropatie diabetică
│
│
│
│receptorilor AII
│
│
│
│
│
│Alegerea și indicarea tipului
│
│
│
│Utilizarea metodelor de TSFR la│de TSFR și aplicarea acesteia
│
│
│
│pacientul diabetic. Rolul
│la bolnavul diabetic
│
│
│
│transplantului pancreatic și a │
│
│
│
│transplantului combinat renal
│
│
│
│
│și pancreatic
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
28. Litiaza renală
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Cauzele și mecanismele litiazei│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│renale
│(inclusiv familială) și a unui │prognosticului, a opțiunilor
│
│investigarea și tratarea
│
│examen clinic al pacientului
│terapeutice și implicațiilor
│
│bolnavului cu litiază renală
│Clinica litiazei renale,
│cu litiază renală
│litiazei renale asupra stilului│
│
│inclusiv răsunetul asupra
│
│de viață al bolnavului și a
│
│
│funcției renale
│Planificarea și interpretarea
│importanței complianței la
│
│
│
│investigațiilor paraclinice
│dispensarizare, dietă și
│
│
│Investigarea biochimică și
│(biochimice și imagistice)
│medicația prescrisă
│
│
│imagistică; metode și strategie│
│
│
│
│
│Diagnosticul corect - tip,
│Explicarea semnificației
│
│
│Diagnosticul litiazei renale
│complicații etc - al litiazei
│anamnezei familiale
│
│
│
│renale
│
│
│
│Evoluție. Complicații. Istoria │
│Încurajarea utilizării
│
│
│naturală a litiazei renale
│Prescrierea și monitorizarea
│metodelor simple de reducere a │
│
│
│tratamentului de fond al
│riscului și de prevenire a
│
│
│Mijloacele de tratament al
│bolnavului cu litiază renală
│litiazei renale
│
│
│litiazei renale, inclusiv
│
│
│
│
│profilactice. Indicații,
│Indicația corectă a
│Recunoașterea rolului
│
│
│contraindicații, indicații
│tratamentului urologic: moment │radiologilor, biochimiștilor și│
│
│diferențiale
│și metodă
│al urologilor în îngrijirea
│
│
│
│
│bolnavilor de litiază renală
│
│
│Metode urologice de terapie
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
29. Obstrucția tractului urinar și vezica neurogenă
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Anatomia tractului urinar.
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor pentru evaluarea │Sediile și cauzele obstrucției │relevante și efectuarea unui
│a prognosticului, a opțiunilor │
│și tratarea pacienților cu
│căii urinare
│examen clinic adecvat al
│terapeutice, a rezultatelor
│
│obstrucție a tractului urinar
│
│pacientului cu obstrucție a
│acestora și a necesității
│
│
│Fiziopatologia obstrucției
│tractului urinar
│dispensarizării.
│
│
│tractului urinar. Consecințele │
│
│
│
│pe termen lung ale obstrucției │Investigarea pacientului și
│Recunoașterea rolului
│
│
│tractului urinar
│tratarea adecvată, inclusiv
│urologilor, radiologilor,
│
│
│
│implicarea radiologului și a
│pediatrilor, microbiologilor și│
│
│Simptomatologia obstrucției
│urologului
│a medicilor de familie
│
│
│tractului urinar
│
│
│
│
│
│Diagnosticul obstrucției
│Recunoașterea rolului
│
│
│Eplorarea obstrucției tractului│tractului urinar
│dispensarizării
│
│
│urinar
│
│
│
│
│
│Stabilirea planului terapeutic │
│
│
│Diagnosticul obstrucției
│- inclusiv indicația de
│
│
│
│tractului urinar
│tratament urologic, măsuri de
│
│
│
│
│reducere a riscului infecțiilor│
│
│
│Evoluție. Complicații, inclusiv│și a progresiei bolii renale - │
│
│
│tulburările hidroelectrolitice │și de monitorizare pe termen
│
│
│
│apărute după înlăturarea
│lung
│
│
│
│obstrucției tractului urinar și│
│
│
│
│tratamentul acestora
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Abordarea terapeutică a
│
│
│
│
│obstrucției tractului urinar,
│
│
│
│
│inclusiv tratamentul
│
│
│
│
│infecțiilor, măsuri de
│
│
│
│
│prevenție și proceduri
│
│
│
│
│urologice reconstructive la
│
│
│
│
│copil și adult; relevanța
│
│
│
│
│acestora în ceea ce privește
│
│
│
│
│abordarea de perspectivă,
│
│
│
│
│inclusiv transplantul renal
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
30. Nefropatiile ereditare și malformațiile renale congenitale
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Definiția și clasificarea
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│nefropatiilor ereditare
│relevante și acurate, inclusiv │prognosticului, a modului de
│
│evaluarea și tratamentul
│
│familială - arbore genealogic -│transmitere genetică al
│
│pacienților cu nefropatii
│Genetica nefropatiilor
│și efectuarea unui examen
│nefropatiilor ereditare și a
│
│ereditare
│ereditare
│clinic adecvat la un pacient
│consecințelor asupra
│
│
│
│cu nefropatie ereditară
│descendenților
│
│
│Morfopatologia, patologia
│
│
│
│
│moleculară și fiziopatologia
│Planificarea și urmărirea
│Înțelegerea preocupărilor
│
│
│nefropatiilor ereditare
│adecvate a explorării, inclusiv│pacienților și ale familiilor
│
│
│
│a biopsiei renale și a
│lor referitoare la impactul
│
│
│Tabloul clinic al nefropatiilor│investigațiilor specifice
│naturii ereditare a bolii
│
│
│ereditare
│
│
│
│
│
│Diagnosticul corect al
│Sfat genetic
│
│
│Metode de screening.
│nefropatiilor ereditare
│
│
│
│Diagnostic, inclusiv prenatal
│
│
│
│
│
│Monitorizarea progresiei bolii │
│
│
│Abordarea bolnavilor cu
│renale
│
│
│
│nefropatii ereditare. Mijloace │
│
│
│
│terapeutice. Sfat genetic
│Tratament specific, prescrierea│
│
│
│
│și urmărirea efectelor terapiei│
│
│
│
│de încetinire a progresiei
│
│
│
│
│bolii renale
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
31. Polichistoza renală (PKR)
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Genetica PKR
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│
│acurate, inclusiv familială -
│prognosticului, a modului de
│
│evaluarea și tratamentul
│Patogenia moleculară a PKR,
│arbore genealogic - și
│transmisie genetică al PKR și a│
│pacienților cu PKR
│inclusiv a manifestărilor
│aplicarea în evaluarea PKR
│consecințelor asupra
│
│
│extrarenale. Fiziopatologia PKR│
│descendenților
│
│Obținerea cunoștințelor și
│
│Realizarea unui examen clinic
│
│
│aptitudinilor necesare pentru
│Clinica polichistozei renale
│reliabil și acurat
│Înțelegerea preocupărilor
│
│evaluarea membrilor familiilor │
│
│pacienților și ale familiilor
│
│pacienților cu PKR
│Diagnostic. Metode de screening│Interpretarea testelor
│lor referitoare la impactul
│
│
│
│screening și evaluarea
│naturii ereditare a PKR
│
│
│Istoria naturală a PKR
│limitelor acestora
│
│
│
│
│
│Sfat genetic.
│
│
│Abordarea pe termen lung a
│Diagnosticul corect al PKR
│
│
│
│bolnavilor cu PKR, inclusiv
│
│
│
│
│măsuri terapeutice pentru
│Planificarea abordării de lungă│
│
│
│încetinirea declinului funcției│durată a pacienților cu PKR.
│
│
│
│renale și utilizarea TSFR
│Monitorizare
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
32. Nefropatiile toxice și medicamentoase
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea competenței și
│Clasificarea nefropatiilor
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│toxice și medicamentoase
│relevante (expunere la toxice, │prognosticului, a opțiunilor
│
│evaluarea, prevenirea și
│
│medicamente) și a unui examen
│terapeutice și a rezultatelor
│
│tratarea pacienților cu
│Etiologia nefropatiilor toxice │clinic orientat către
│acestora
│
│nefropatii toxice și
│și medicamentoase.
│identificarea nefropatiilor
│
│
│medicamentoase
│
│toxic-medicamentoase
│Explicarea potențialului toxic │
│
│Factori de risc
│
│al medicamentelor pacientului
│
│
│
│Planificarea, realizarea și
│și aparținătorilor
│
│
│Mecanismele patogenice -
│interpretarea investigațiilor
│
│
│
│inclusiv metabolismul, excreția│paraclinice specifice (niveluri│
│
│
│și efectele asupra structurii
│terapeutice/toxice, peak/
│
│
│
│și funcției aparatului
│throuh)
│
│
│
│reno-urinar - ale nefropatiilor│
│
│
│
│toxice și medicamentoase
│Diagnosticul corect al
│
│
│
│
│nefropatiilor toxice și
│
│
│
│Forme clinice etiologice de
│medicamentoase
│
│
│
│nefropatii toxice și
│
│
│
│
│medicamentoase
│Recunoașterea importanței
│
│
│
│
│măsurilor profilactice
│
│
│
│Diagnosticul nefropatiilor
│
│
│
│
│toxice și medicamentoase
│Abordarea terapeutică a
│
│
│
│
│nefropatiilor toxice și
│
│
│
│Profilaxia și tratamentul
│medicamentoase.
│
│
│
│curativ al nefropatiilor toxice│
│
│
│
│și medicamentoase
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
33. Tuberculoza reno-urinară
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Epidemiologia, etiopatogenia
│Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│și istoria naturală a
│relevante și efectuarea unui
│prognosticului și a importanței│
│evaluarea și tratarea
│tuberculozei. Stadializare
│examen obiectiv adecvat
│complianței la tratamentul
│
│pacienților cu tuberculoză
│
│
│tuberculostatic
│
│renală
│Tabloul clinic și consecințele │Planificarea, realizarea și
│
│
│
│pe termen lung ale tuberculozei│interpretarea investigațiilor
│Aprecierea rolului
│
│
│reno-urinare
│paraclinice
│microbiologiei și al
│
│
│
│
│radiologiei în diagnosticarea
│
│
│Metode de diagnostic, inclusiv │Diagnosticul corect al
│și urmărirea evoluției bolii
│
│
│bacteriologic
│tuberculozei reno-urinare
│
│
│
│
│
│Rolul cadrelor medii în
│
│
│Tuberculostaticele - mecanism
│Planificarea tratamentului, a
│educarea bolnavului și
│
│
│de acțiune, limite și efecte
│monitorizării evoluției și a
│urmărirea evoluției bolii, în
│
│
│adverse
│complicațiilor bolii și
│ancheta epidemiologică,
│
│
│
│tratamentului.
│urmărirea evoluției în timpul
│
│
│Schemele de tratament național │
│terapiei antituberculoase
│
│
│acceptate. Noțiunea de
│
│
│
│
│tratament strict supravegheat
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
34. Tumorile renale
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Clasificarea anatomo-clinică a │Efectuarea unei anamneze
│Explicarea naturii afecțiunii, │
│aptitudinilor necesare pentru
│tumorilor renale
│relevante și a unui examen
│prognosticului și a importanței│
│evaluarea și tratarea
│
│clinic adecvat
│complianței la tratament
│
│pacienților cu tumori renale
│Clinica tumorilor renale.
│
│
│
│
│Sindroame paraneoplazice
│Investigarea bolnavului cu
│Aprecierea rolului urologului, │
│
│
│tumoră renală
│oncologului și al radiologului │
│
│Metode de investigare, inclusiv│
│în diagnosticarea, tratarea și │
│
│imagistică
│Diagnostic corect, inclusiv
│urmărirea evoluției bolii
│
│
│
│evaluarea stadiului bolii
│
│
│
│Diagnosticul tumorilor renale. │
│Suport psiho-somatic în
│
│
│Stadializare
│Planificarea tratamentului -
│stadiile terminale
│
│
│
│inclusiv a celui paleativ - a
│
│
│
│Tratamentul antineoplazic în
│urmăririi evoluției și a
│
│
│
│tumorile renale (chimioterapie,│complicațiilor bolii și ale
│
│
│
│radioterapie, chirurgical).
│tratamentului
│
│
│
│Indicații; contraindicații;
│
│
│
│
│scheme. Tratamentul paleativ
│Abordarea multidisciplinară
│
│
│
│
│(oncologie, urologie)
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
35. Rinichiul în sarcină
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Modificările induse de sarcină │Abordarea HTA din sarcină
│Sfătuirea cuplului în legătură │
│aptitudinilor necesare
│asupra aparatului reno-urinar
│
│cu riscul sarcinii
│
│abordării și tratamentului
│al femeilor, sănătoase sau cu
│Tratarea preeclampsiei -
│
│
│afecțiunilor renale apărute în │boală renală pre-existentă,
│eclampsiei și a IRA în sarcină │Recunoașterea rolului
│
│sarcină
│inclusiv a celor cu TSFR
│și puerperiu
│obstetricienilor în abordarea
│
│
│
│
│pacientelor anterior de
│
│Obținerea cunoștințelor și
│Definiția și clasificarea
│Diagnosticul și tratamentul
│concepție, în timpul sarcinii, │
│aptitudinilor necesare
│nefropatiei gravidice
│corect al bolilor rinichiului
│al travaliului și post-partum
│
│abordării și tratamentului
│
│la femeia gravidă
│și colaborarea cu
│
│pacientelor cu afectare renală,│Etiopatogenia, morfopatologia
│
│obstetricienii și terapeuții
│
│inclusiv sub TSFR, care rămân
│și manifestările clinice ale
│Pregătirea pacientei cu boală
│intensivi în abordarea
│
│gravide
│nefropatiei gravidice
│renală pre-existentă pentru
│eclampsiei/IRA din sarcină și
│
│
│
│sarcină, cu referire specială
│puerperiu
│
│
│Particularități ale bolilor
│la reducerea riscului pentru
│
│
│
│renale la femeia gravidă. IRA
│mamă și făt
│Recunoașterea rolului sfatului │
│
│în sarcină și postpartum
│
│genetic în nefropatiile
│
│
│
│Cunoașterea posibilităților de │congenitale
│
│
│Boli renale care pot fi
│moștenire a anumitor boli
│
│
│
│moștenite
│renale
│
│
│
│
│
│
│
│
│Efecte adverse ale
│Prescriere corectă a
│
│
│
│medicamentelor la femeia
│medicamentelor la gravide
│
│
│
│gravidă și făt
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
36. Rinichiul și îmbătrânirea
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Modificările induse de vârstă
│Capacitatea de diagnosticare,
│Explicarea implicațiilor
│
│aptitudinilor necesare
│asupra aparatului reno-urinar, │tratare și urmărire a bolilor
│senescenței asupra rinichiului │
│abordării și tratamentului
│implicații diagnostice,
│renale la bolnavii vârstnici
│
│
│bolilor renale la populația
│funcționale, terapeutice
│
│Aprecierea rolului cadrelor
│
│vârstnică
│
│Înțelegerea și combaterea
│medicale de geriatrie-
│
│
│
│consecințelor senescenței
│gerontologie în supravegherea
│
│
│Particularitățile epidemiolo-
│renale asupra menținerii
│și tratamentul bolilor renale
│
│
│gice, clinice și terapeutice
│homeostaziei, bolilor renale
│la pacienții vârstnici
│
│
│imprimate de senescență bolilor│și farmacologiei
│
│
│
│renale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Particularitățile terapeutice, │
│
│
│
│inclusiv TSFR, la populația
│
│
│
│
│vârstnică
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
37. Particularități ale bolilor renale la copil
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Particularități anatomo-
│Capacitatea de diagnosticare,
│Aprecierea rolului cadrelor
│
│aptitudinilor necesare
│funcționale ale aparatului
│tratare și urmărire a bolilor
│medicale de pediatrie în
│
│abordării și tratamentului
│reno-urinar al copilului
│renale la copii
│supravegherea și tratamentul
│
│bolilor renale la populația
│
│
│bolilor renale la copii
│
│pediatrică
│Particularități epidemiologice,│
│
│
│
│clinice și terapeutice ale
│
│
│
│
│bolilor renale la populația
│
│
│
│
│pediatrică
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Particularitățile terapeutice, │
│
│
│
│inclusiv ale TSFR, la populația│
│
│
│
│pediatrică
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
38. Nutriția la bolnavii renali
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Cauzele și mecanismele
│Evaluare acurată a status-ului │Explicarea importanței stării
│
│aptitudinilor necesare pentru
│malnutriției în bolile renale, │nutrițional și diagnosticul
│de nutriție și dietei în bolile│
│evaluarea stării de nutriție,
│inclusiv IRA și IRC
│corect al malnutriției
│renale, a necesității
│
│definirea nevoilor nutriționale│
│
│complianței la dietă
│
│și prescrierea dietei la
│Metodologia evaluării stării
│Prescrierea dietei adecvate
│
│
│bolnavul renal
│de nutriție în bolile renale,
│afecțiunii renale și gradului
│Recunoașterea rolului
│
│
│inclusiv IRA și IRC sub TSFR
│de IR, cu asistența
│nutriționistului și dezvoltarea│
│
│
│nutriționistului și evaluarea
│unor relații adecvate, în
│
│
│Terapia nutrițională în bolile │complianței
│scopul sfătuirii și educării
│
│
│renale. Principii și metode.
│
│pacienților
│
│
│Restricția proteică în
│Abordarea diagnostică și
│
│
│
│tratamentul conservator al
│terapeutică a malnutriției
│
│
│
│insuficienței renale.
│protein-calorice la bolnavi cu │
│
│
│
│IRC/IRA, cu/fără TSFR
│
│
│
│Tehnici de suport nutrițional
│
│
│
│
│și hiperalimentație
│Prescrierea și monitorizarea
│
│
│
│
│tratamentului medicamentos al
│
│
│
│Investigarea și tratamentul
│hiperlipemiilor
│
│
│
│hiperlipemiilor
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
39. Administrarea medicamentelor în insuficiența renală
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și a
│Principiile farmacokinetice -
│Prescrierea medicamentelor la
│Educarea pacienților cu boală
│
│aptitudinilor necesare
│inclusiv modificările
│bolnavii renali de o manieră
│renală asupra importanței
│
│administrării medicamentelor la│determinate de epurarea
│eficientă și lipsită de
│complianței și a raportării
│
│pacienții cu insuficiență
│extrarenală - de adaptare a
│pericole
│posibilelor reacții adverse
│
│renală, inclusiv la cei aflați │posologiei la gradul
│
│
│
│sub TSFR (dializă/transplant)
│insuficienței renale
│Utilizarea metodelor de
│Informarea medicilor de alte
│
│
│(antibiotice, imunosupresoare, │reducere a complicațiilor
│specialități asupra
│
│
│medicația aparatului cardio-
│determinate de medicamente la
│implicațiilor administrării
│
│
│vascular etc.)
│bolnavii cu afectare renală
│medicamentelor la bolnavii cu
│
│
│
│
│afectare renală
│
│
│Principiile interacțiunilor
│Utilizarea metodelor de
│
│
│
│medicamentoase, în mod special │ameliorare a complianței
│Aprecierea rolului farmaciș-
│
│
│a medicamentelor imunosupresive│
│tilor și a altor cadre medicale│
│
│
│
│în administrarea medicamentelor│
│
│
│
│la bolnavii cu afectare renală │
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
40. Biopsia renală
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea aptitudinilor și a
│Anatomia rinichiului nativ/
│Capacitatea de realizare a
│Colaborarea cu medici de alte
│
│experienței necesare efectuării│transplantat
│biopsiei renale
│specialități (anatomo-
│
│biopsiei renale a rinichiului
│
│
│patologie, imagistică)
│
│nativ/transplantat.
│Indicațiile, non-indicațiile
│Utilizarea explorărilor
│
│
│
│și contraindicațiile biopsiei
│imagistice pentru localizarea
│Încredere în sine și
│
│
│renale
│rinichiului și folosirea lor în│recunoașterea limitelor
│
│
│
│asistarea biopsiei. Biopsie
│
│
│
│Complicațiile și metodele de
│ghidată ecografic.
│
│
│
│minimizare și de tratare a
│
│
│
│
│acestora
│Înțelegerea utilității
│
│
│
│
│terapeutice, prognostice sau de│
│
│
│
│cercetare a biopsiei renale și │
│
│
│
│stabilirea în consecință a
│
│
│
│
│indicațiilor
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Alegerea corectă a momentului
│
│
│
│
│biopsiei renale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Discutarea indicațiilor,
│
│
│
│
│beneficiilor și a efectelor
│
│
│
│
│adverse cu pacienții și
│
│
│
│
│aparținătorii, în așa fel încât│
│
│
│
│să se obțină consimțământul
│
│
│
│
│informat.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Interpretarea biopsiei renale
│
│
│
│
│în cotextul clinic, cu
│
│
│
│
│asistența anatomo-patologului
│
│
│
│
│renal
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Diagnosticul și tratamentul
│
│
│
│
│complicațiilor biopsiei renale │
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
41. Ecografia
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea competenței de a
│Morfo(pato)logia ecografică a
│Utilizarea ecografiei în
│Colaborarea cu specialistul în │
│efectua și interpreta ecografia│rinichiului nativ și
│diagnosticul bolilor renale și │explorări imagistice
│
│rinichiului nativ și
│transplantat și a căilor
│ale căilor urinare
│
│
│transplantat, în scop
│urinare
│
│Încredere în sine și
│
│diagnostic și pentru
│
│Utilizarea ecografiei pentru
│recunoașterea limitelor
│
│facilitarea biopsiei renale
│Morfologia ecografică a venelor│localizarea rinichiului nativ
│
│
│
│centrale
│și transplantat în scopul
│
│
│Obținerea capacității de a
│
│efectuării biopsiei renale
│
│
│utiliza ecografia pentru
│
│
│
│
│evaluarea venelor centrale în
│
│Utilizarea ghidajului ecografic│
│
│scopul asistării introducerii
│
│pentru efectuarea biopsiei
│
│
│cateterului venos central
│
│renale (atunci când este
│
│
│
│
│necesar)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Localizarea venelor centrale și│
│
│
│
│evaluarea patenței acestora
│
│
│
│
│pentru accesul venos percutan
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
42. Realizarea abordului vascular temporar pentru hemodializă
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea competenței pentru
│Anatomia sistemului venos
│Formularea indicației de
│Discutarea indicațiilor,
│
│realizarea accesului vascular
│central (venele de la baza
│inserare a cateterelor venoase │beneficiilor și a efectelor
│
│temporar
│gâtului și femurale)
│centrale și alegerea locului
│adverse ale procedurii cu
│
│
│
│de implantare
│pacientul, rudele și
│
│
│Tipuri de catetere venoase
│
│aparținătorii în așa fel încât │
│
│centrale
│Inserția de catetere temporare │să se obțină consimțământ
│
│
│
│pentru TSFR prin tehnica
│informat
│
│
│Tehnica inserției cateterelor
│Seldinger (v jugulară internă, │
│
│
│venoase centrale. Exploatarea, │v subclavie, v femurală) cu
│Explicarea utilizării
│
│
│îngrijirea cateterelor venoase │utilizarea ghidajului
│cateterelor și a îngrijirii
│
│
│centrale și evaluarea
│ecografic, atunci când este
│acestora pacienților, rudelor
│
│
│eficienței
│necesar, pentru localizarea și │și aparținătorilor
│
│
│
│canularea venelor (jugulară,
│
│
│
│Indicațiile cateterului
│subclavie și femurală)
│Recunoașterea rolului
│
│
│temporar pentru TSFR
│
│asistentelor în îngrijirea
│
│
│
│Urmărirea bolnavului cu cateter│cateterelor după inserție și în│
│
│Complicațiile cateterelor
│venos central, diagnosticarea
│educarea pacienților și a
│
│
│temporare, diagnostic,
│și tratamentul disfuncției și
│aparținătorilor
│
│
│tratament și modalități de
│al complicațiilor
│
│
│
│minimizare
│
│Auto-încredere în efectuarea
│
│
│
│
│manevrei și recunoașterea
│
│
│
│
│limitelor
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
43. Hemodializa - principii și efectuare
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea de cunoștințe și
│Principiile fizico-chimice ale │Formularea indicației de HD și │Explicarea tratamentului, a
│
│aptitudini pentru planificarea,│dializei
│planificarea inițierii acesteia│prognosticului și a importanței│
│prescrierea și eficiența HD,
│
│
│complianței la tratament
│
│supravegherea și abordarea
│Calea de abord vascular -
│Realizarea abordului vascular
│
│
│pacienților hemodializați
│tipuri, mod de realizare;
│temporar, utilizarea abordului │Pregătirea fizică și
│
│iterativ
│compararea diferitelor metode
│vascular, evaluarea
│psihologică a pacientului
│
│
│de acces vascular; complicații │funcționalității
│pentru HD. Discutarea
│
│
│
│
│problemelor, inclusiv indicația│
│
│Aparatul (monitoringul) de
│Prescrierea HD, ajustarea
│de întrerupere a HD
│
│
│hemodializă - principii de
│prescripției și monitorizarea
│
│
│
│construcție și funcționare
│modificărilor
│Recunoașterea rolului
│
│
│
│
│asistentelor medicale și a
│
│
│Metodele de obținere a apei
│Efectuarea și supravegherea
│altor cadre medicale în
│
│
│purificate, a dializantului -
│ședinței de HD
│abordarea de zi cu zi a HD, a
│
│
│standardurile necesare și
│
│complicațiilor acesteia și
│
│
│metodele de evaluare ale
│Identificarea și abordarea
│modificările prescripției
│
│
│acestora
│problemelor de patologie a
│
│
│
│
│bolnavului hemodializat,
│Aprecierea naturii multidis-
│
│
│Dializoarele - tipuri,
│inclusiv a complicațiilor din
│ciplinare a abordării HD,
│
│
│particularități funcționale,
│cursul ședinței de HD
│inclusiv a complicațiilor
│
│
│performanțe. Membranele de
│
│acesteia (conlucrarea cu
│
│
│dializă. Biocompatibilitatea
│Monitorizarea bolnavului
│chirurgii, microbiologii,
│
│
│materialelor de dializă
│hemodializat
│radiologii, biochimiștii etc.) │
│
│
│
│
│
│
│Anticoagularea circuitului
│Dezvoltarea și aplicarea de
│Conlucrarea cu economiștii și
│
│
│extracoporal
│protocoale a abordare a
│furnizorii pentru asigurarea
│
│
│
│problemelor de patologie a
│cost-eficienței tratamentului
│
│
│Tehnica hemodializei
│bolnavului dializat
│
│
│
│
│
│
│
│
│Prescrierea și evaluarea
│Evaluarea eficienței economice │
│
│
│eficienței hemodializei
│a programelor de HD
│
│
│
│
│
│
│
│
│Indicații, contraindicații.
│Organizarea unității de
│
│
│
│Avantaje și dezavantaje ale HD │dializă. Probleme de igienă și │
│
│
│comparativ cu alte modalități
│epidemiologie
│
│
│
│de TSFR
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Complicații în cursul ședinței │
│
│
│
│de dializă. Patologia
│
│
│
│
│bolnavului dializat
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
44. Dializa peritoneală
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea de cunoștințe și
│Principiile DP
│Formularea indicației de DP,
│Explicarea naturii tratamen-
│
│aptitudini necesare pentru
│
│luând în considerare realția
│tului, a prognosticului și
│
│efectuarea tratamentului prin
│Metode de realizare a abordului│cu celelalte metode de TSFR.
│importanței complianței
│
│DP, supravegherea și abordarea │peritoneal
│
│
│
│pacienților cu DP, inclusiv a
│
│Planificarea inițierii
│Explicarea avantajelor și
│
│complicațiilor
│Soluțiile utilizate în DP
│tratamentului prin DP
│dezavantajelor diferitelor
│
│
│
│
│metode de TSFR (HD, DPCA și
│
│
│Sisteme de DP
│Efectuarea și supravegherea
│TR), pentru a permite alegerea │
│
│
│ședinței de DPI și a
│în cunoștință de cauză a
│
│
│Metode de DP
│corectitudinii tehnicii
│metodei optime
│
│
│
│schimbului în DPCA
│
│
│
│Tehnica DP (DPCA, DPA etc.)
│
│Pregătirea fizică și
│
│
│
│Prescrierea DP, ajustarea
│psihologică a pacientului
│
│
│Prescrierea și evaluarea
│prescripției și monitorizarea
│pentru DP. Discutarea
│
│
│eficienței DP
│modificărilor
│problemelor, inclusiv indicația│
│
│
│
│de întrerupere a DP
│
│
│Complicațiile DP (mecanice,
│Identificarea și abordarea
│
│
│
│infecțioase, metabolice) -
│problemelor de patologie a
│Discutarea consecințelor
│
│
│diagnostic și tratament
│bolnavului dializat peritoneal │eșecului DP și a naturii
│
│
│
│(inclusiv complicațiile)
│complementare a metodelor TSFR │
│
│Indicații, contraindicații.
│
│
│
│
│Avantaje și dezavantaje
│Monitorizarea bolnavului
│Discutarea întreruperii DP cu
│
│
│comparativ cu alte modalități
│dializat peritoneal
│pacienții, aparținătorii și
│
│
│de TSFR
│
│alte cadre medicale
│
│
│
│Dezvoltarea și aplicarea de
│
│
│
│
│protocoale de abordare a
│Aprecierea rolului asistentelor│
│
│
│patologiei bolnavului dializat │medicale în instruirea inițială│
│
│
│peritoneal
│a pacienților, inițierea și
│
│
│
│
│abordarea pe termen lung a DP
│
│
│
│Evaluarea eficienței economice │
│
│
│
│a programului de DP
│Înțelegerea naturii
│
│
│
│
│multidisciplinare a abordării
│
│
│
│
│DP
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Conlucrarea cu economiștii și
│
│
│
│
│furnizorii de materiale de
│
│
│
│
│dializă pentru asigurarea cost-│
│
│
│
│eficienței tratamentului prin
│
│
│
│
│DP
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
45. Plasmafereza
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea de cunoștințe și
│Principiile plasmaferezei.
│Înțelegerea principiilor
│Recunoașterea necesității
│
│aptitudini necesare pentru
│Fundamentarea cinetică a
│plasmaferezei
│abordării multidisciplinare a
│
│indicarea, efectuarea, și
│prescrierii plasmaferezei
│
│bolnavilor cu afecțiuni
│
│monitorizarea tratamentului
│
│Formularea indicației de
│multisistemice
│
│prin plasmafereză.
│Metode de plasmafereză.
│plasmafereză, prescrierea și
│
│
│
│Plasmafiltre, caracteristici.
│adaptarea prescripției,
│Recunoașterea rolului
│
│
│Circuitul sanguin în
│evaluarea rezultatelor
│asistentelor medicale în
│
│
│plasmafereză
│
│efectuarea plasmaferezei
│
│
│
│Efectuarea și supravegherea
│
│
│
│Anticoagularea circuitului
│ședinței de plasmafereză
│
│
│
│extracorporal în plasmafereză
│
│
│
│
│
│Monitorizarea bolnavului tratat│
│
│
│Lichidul de substituție (cu
│prin plasmafereză
│
│
│
│albumină/plasmă)
│
│
│
│
│
│Dezvoltarea și aplicarea de
│
│
│
│Tehnica plasmaferezei cu
│protocoale tratament prin
│
│
│
│plasmafiltre
│plasmafereză
│
│
│
│
│
│
│
│
│Prescrierea plasmaferezei și
│
│
│
│
│evaluarea eficienței
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Complicațiile plasmaferezei.
│
│
│
│
│Indicațiile și contraindica-
│
│
│
│
│țiile plasmaferezei
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
46. Metode lente continue de tratamentul de substituție a funcțiilor renale
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea de cunoștințe și
│Principiile metodelor lente
│Formularea indicației de HD,
│Recunoașterea rolului medicilor│
│aptitudini necesare pentru
│continue de tratament
│HF sau HDF la un pacient cu IRA│cu alte specialități în
│
│efectuarea și supravegherea
│substitutiv al funcțiilor
│
│abordarea bolnavilor cu
│
│tratamentului de substituție a │renale: HD, HF, HDF și UF cu
│Prescrierea HD, HF și HDF,
│insuficiență multiorganică
│
│funcțiilor renale prin metode
│circuit sanguin arterio-venos/ │evaluarea eficienței, adaptarea│necesitând TSFR acută
│
│lente continue (HD, HF, HDF)
│veno-venos
│prescripției și monitorizarea
│(specialiști ATI, boli
│
│
│
│modificărilor
│infecțioase, ginecologie,
│
│
│Circuitul sanguin; dializoare
│
│chirurgie, toxicologie)
│
│
│și hemofiltrele - caracteris-
│Efectuarea și supravegherea
│
│
│
│tici. Particularități ale
│ședinței de tratament
│Recunoașterea rolului
│
│
│anticoagulării. Lichidul de
│
│asistentelor medicale în
│
│
│substituție.
│Prescrierea de medicamente,
│efectuarea tratamentului prin
│
│
│
│adaptarea dozelor la bolnavii
│metode lente continue
│
│
│Tehnica metodelor lente
│tratați prin metode lente
│
│
│
│continue de substituție a
│continue
│
│
│
│funcțiilor renale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Indicații, contraindicații;
│
│
│
│
│avantaje/dezavantaje
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Incidente, accidente,
│
│
│
│
│complicații. Rezultate
│
│
│
│
│comparative
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Prescrierea tratamentului,
│
│
│
│
│evaluarea eficienței
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
47. Transplantul renal
*Font 7*
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
Obiective
│
Cunoștințe
│
Aptitudini
│
Atitudini
│
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Obținerea cunoștințelor și
│Imunologia transplantului
│Înțelegerea și utilizarea
│Sfătuirea bolnavilor și
│
│aptitudinilor de a selecționa, │renal. Metode de evaluare a
│metodelor de evaluare a
│aparținătorilor asupra tuturor │
│supraveghea și aborda pacienții│compatibilității
│histocompatibilității
│aspectelor (medicale, etice,
│
│cu indicație de TR
│
│
│legale etc) ale transplantului │
│
│Alegerea donatorului. Noțiuni
│Investigarea, selecționarea și │renal și ale relațiilor
│
│Obținerea de cunoștințe și
│de tehnică a prelevării
│monitorizarea primitorului
│acestuia cu celelalte mijloace │
│aptitudini pentru abordarea și │rinichiului. Conservarea
│potențial
│de TSFR
│
│monitorizarea bolnavilor
│rinichiului prelevat
│
│
│
│transplantați renal
│
│Planificarea și utilizarea
│Înțelegerea necesității
│
│
│Alegerea primitorului.
│protocoalelor de evaluare
│abordării multidisciplinare a
│
│
│Pregătirea pentru transplant a │pre-transplant
│TR. Capacitatea de a lucra în
│
│
│primitorului. Noțiuni de
│
│echipă
│
│
│tehnică chirurgicală a
│Evaluarea morfo-funcțională a
│
│
│
│transplantării
│grefei renale
│
│
│
│
│
│
│
│
│Evoluția rinichiului
│Prescrierea, adaptarea dozelor │
│
│
│transplantat. Mijloace și
│și monitorizarea terapiei
│
│
│
│metode de evaluare a grefei
│imunosupresive
│
│
│
│renale.
│
│
│
│
│
│Planificarea și utilizarea
│
│
│
│Terapia imunosupresivă:
│protocoalelor de monitorizare
│
│
│
│mijloace, metode, scheme,
│a bolnavilor transplantați
│
│
│
│monitorizare
│
│
│
│
│
│Abordarea - diagnostică și
│
│
│
│Complicațiile transplantului
│terapeutică - a complicațiilor │
│
│
│renal, diagnostic și tratament │posttransplant
│
│
│
│
│
│
│
│
│Rezultatele transplantului
│Înțelegerea complementarității │
│
│
│renal. Compararea TR cu
│dintre metodele de substituție │
│
│
│celelalte metode de TSFR.
│a funcțiilor renale și
│
│
│
│Tratamentul integrat prin TSFR │aplicarea lor corectă în
│
│
│
│al IRC
│funcție de situația clinică
│
│
│
│
│
│
│
│
│Indicații, contraindicații;
│
│
│
│
│avantaje, dezavantaje ale
│
│
│
│
│transplantării renale
│
│
│
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
Anexa 1.
Tematica pentru Medicină Internă
ore
PNEUMOLOGIE - FTIZIOLOGIE
33 ore
1. Bronhopatiile inflamatorii:
3 ore
- Bronșitele acute
- Bronșitele cronice. Conceptul de bronhopneumopatie
obstructivă cronică
- Bronșiectazia
2. Astmul bronșic (etiologie, patogenie, fiziopatologie,
simptomatologie, diagnostic, forme clinice, tratamentul
crizei de astm bronșic și tratamentul de fond al astmului
bronșic)
3 ore
3. Pneumoniile (bacteriene și nebacteriene)
4 ore
4. Supurațiile pulmonare (abcesul pulmonar și gangrena pulmonară)
2 ore
5. Tuberculoza pulmonară
4 ore
6. Micozele pulmonare (clasificare, simptomatologie și tratament)
1 oră
7. Emfizemul pulmonar (clasificare, etiopatogenie, simptomatologie
și tratament)
1 oră
8. Bolile interstițiului pulmonar
2 ore
9. Sarcoidoza
1 oră
10. Bolile pulmonare de origine cardio-vasculară
(HTP, trombembolismul pulmonar)
2 ore
11. Cancerul bronho-pulmonar
2 ore
12. Sindromul mediastinal. Afecțiunile mediastinale
3 ore
13. Afecțiunile pleurei:
4 ore
- Pleuritele
- Sindromul pleuretic
- Pleureziile (sero-fibrinoase, purulente, hemoragice)
- Hidrotorax, hemotorax, chilotorax, pneumotorax
- Tumorile pleurale
14. Insuficiența respiratorie pneumogenă
1 oră
CARDIOLOGIE
33 ore
15. Endocarditele (endocardita reumatismală, endocarditele
bacteriene)
2 ore
16. Valvulopatiile:
2 ore
- Insuficiență și stenoză mitrală
- Insuficiență și stenoză aortică
- Insuficiență și stenoză tricuspidiană
17. Pericarditele (uscate, exudative, constrictive)
3 ore
18. Bolile miocardului (cardiomegalia și sindromul miocarditic,
cardiomiopatiile acute și cronice)
3 ore
19. Aritmiile cardiace
4 ore
- prin tulburarea formării stimulului
- prin tulburarea conducerii stimulului (blocurile)
20. Ateroscleroza
2 ore
21. Cardiopatiile ischemice
4 ore
22. Hipertensiunea arterială (HTA esențială, HTA secundară:
cardio-vasculară, endocrină, neurologică)
4 ore
23. Insuficiența cardiacă (stângă, dreaptă și globală;
acută și cronică)
4 ore
24. Bolile arterelor
2 ore
25. Bolile venelor (tromboflebitele, varicele,
insuficiența venoasă)
2 ore
26. Transplantul cardiac (indicații, contraindicații,
patologia bolnavului transplantat)
1 oră
GASTRO-ENTEROLOGIE. HEPATOLOGIE
41 ore
27. Gastritele: acute, cronice și secundare
2 ore
28. Ulcerul gastro-duodenal
4 ore
29. Cancerul gastric
2 ore
30. Suferințele stomacului operat
2 ore
31. Sindromul de malabsorbție, sindromul diareic
3 ore
32. Bolile inflamatorii ale intestinului și colonului:
4 ore
- Enterocolitele acute și cronice
- Boala Crohn
- Rectocolita ulcero-hemoragică
- Tuberculoza intestinală
- Colonul iritabil
33. Neoplasmul intestinal
2 ore
34. Parazitozele intestinale
2 ore
35. Sindromul icteric, icterele
2 ore
36. Sindromul de hipertensiune portală și de insuficiență hepatică
1 oră
37. Bolile distrofice și infiltrative ale ficatului
2 ore
38. Hepatitele cronice
3 ore
39. Cirozele hepatice
3 ore
40. Tumorile hepatice
1 oră
41. Colecistitele acute și cronice. Diskineziile biliare
2 ore
42. Litiaza biliară
1 oră
43. Pancreatitele acute și cronice
3 ore
44. Neoplasmul pancreatic
1 oră
45. Transplantul de ficat (indicații, contraindicații,
patologia bolnavului tranplantat)
2 ore
HEMATOLOGIE 23 ore
46. Anemiile (macro-megalocitare, feriprive și hemolitice,
aplastice)
4 ore
47. Sindromul mieloproliferativ acut și cronic:
4 ore
- Policitemia vera
- Leucoza granulocitară cronică
- Trombocitemia hemoragică
- Mieloscleroza cu metaplazie mieloidă
- Leucozele acute
48. Sindromul limfoproliferativ, limfoamele maligne:
4 ore
- Limfoleucozele
- Boala Hodgkin
- Limfoamele maligne nehodgkiniene
- Leucemia cu celule păroase
- Mielomul multiplu
- Boala Waldenstr÷m
- Boala lanțurilor grele
49. Histiocitoza X: granulomul eozinofilic, boala Letterer-Siewe,
boala Hand-Schuller-Christian
2 ore
50. Lipidozele: Gaucher, Nieman-Pick
1 oră
51. Sindroamele hemoragipare (trombocitopatii, coagulopatii,
vasculopatii, CID, fibrinoliza)
4 ore
52. Splenomegaliile, hipersplenismul
2 ore
53. Insuficiența medulară
1 oră
54. Transplantul de măduvă osoasă (indicații, contraindicații,
patologia bolnavului transplantat)
1 oră
ALERGOLOGIE
6 ore
55. Reacțiile de hipersensibilitate
2 ore
56. Bolile atopice
1 oră
57. Boli autoimune
2 ore
58. Hipersensibilitatea la medicamente
1 oră
REUMATOLOGIE
14 ore
59. Reumatismul articular acut
1 oră
60. Poliartrita reumatoidă
1 oră
61. Spondilita ankilopoetică
1 oră
62. Reumatismul cronic degenerativ
2 ore
63. Reumatismul abarticular
1 oră
64. Sclerodermia, dermatomiozita
1 oră
65. Vasculitele sistemice
2 ore
66. Boala lupică
2 ore
67. Amiloidoza
1 oră
68. Artritele microcristaline
1 oră
69. Osteoporoza
1 oră
BOLI DE METABOLISM ȘI DE NUTRIȚIE
12 ore
70. Diabetul zaharat
6 ore
71. Hipoglicemiile
1 oră
72. Hiperuricemiile
1 oră
73. Obezitatea
1 oră
74. Malnutriția protein-calorică
2 ore
75. Elemente de dietetică
2 ore
ENDOCRINOLOGIE 8 ore
76. Patologia glandei tiroide (Hipertiroidia. Hipotiroidia.
Afecțiunile glandei tiroide: boala Basedow, distrofia endemică
tireopată, tiroiditele)
2 ore
77. Patologia glandei paratiroide (hiper/-hipoparatiroidismului)
2 ore
78. Patologia glandei suprarenale (hipercorticismul, insuficiența
corticosuprarenală, boala Conn)
2 ore
79. Patologia neurohipofizei (diabetul insipid, sindromul
secreției inadecvate de vasopresină)
2 oră
NEUROLOGIE
16 ore
80. Boli cerebro-vasculare
3 ore
81. Epilepsiile și alte stări convulsivante
1 ore
82. Boala Alzheimer și alte demențe
1 oră
83. Boala Parkinson și alte sindroame extrapiramidale
1 oră
84. Neoplaziile sistemului nervos central
1 oră
85. Bolile neuronului motor și ataxiile progresive
1 oră
86. Scleroza multiplă și bolile demielinizante
1 oră
87. Infecțiile sistemului nervos (meningite, encefalite,
abcese; bacteriene, virale, cu prioni)
2 ore
88. Bolile nervilor cranieni și ale măduvei spinale
1 oră
89. Polineuropatiile
2 ore
90. Miastenia gravis. Paralizia periodică
1 oră
91. Miopatiile
1 oră
BOLI INECȚIOASE
32 ore
92. Medicația antiinfecțioasă
3 ore
93. Bacteriemia, septicemia, sepsis-ul și șocul septic
3 ore
94. Infecțiile la gazda imunocompromisă; infecția HIV
3 ore
95. Infecțiile cu poartă de intrare tractul respirator
5 ore
- boli streptococice,
- boli virale cu exantem
- infecțiile cu herpetoviride
- mononucleoza infecțioasă
- boala citomegalică
- alte infecții respiratorii virale (influenza, parainfluenza,
adenoviroze etc.)
96. Meningitele
3 ore
97. Bolile diareice acute (bacteriene, virale, parazitare)
3 ore
98. Hepatitele virale acute
3 ore
99. Bolile cu poartă de intrare tegumentul și mucoasele
(leptospiroza, rickettsioze, febrele hemoragice)
3 ore
100. Infecțiile fungice sistemice
3 ore
101. Bolile cu transmisie sexuală
3 ore
BALNEO-FIZIOTERAPIE ȘI RECUPERARE MEDICALĂ
7 ore
102. Principiile balneofizioterapiei și recuperării medicale
1 oră
103. Evaluarea clinică și funcțională în balneofizioterapie
1 oră
104. Modalități de balneofizioterapie și recuperare
1 oră
105. Pacientul imobil
1 oră
106. Recuperarea medicală în patologia osteo-articulară
neurologică, bolile respiratorii și cardio-vasculare
1 oră
107. Recuperarea medicală la pacientul vârstnic
1 oră
108. Reintegrarea pacienților cu handicap, vârstnici și
la domiciliu
1 oră
Total
225 ore
Anexa 6.
Experiența practică clinică - Pregătire Generală de Medicină internă
Experiența la camera de gardă și la ambulatorul spitalului
- Rezidenții trebuie să desfășoare activitate de consultații la camera de gardă de cel puțin 7 ore pe săptămână (cu excepția stagiilor de terapie intensivă).
- În medie, rezidenții vor trebui să fie responsabili de 1-3 pacienți noi și 3-6 reveniți la control în timpul unei zile desfășurate la camera de gardă sau în ambulator.
Experiența intraspitalicească
- Rezidenții trebuie să desfășoare activitate clinică cel puțin 7 ore pe zi (inclusiv contravizite și gărzi).
- În medie, rezidenții vor trebui să fie responsabili de minimum 75 pacienți noi pe an și 100 pacienți reveniți la control pe an.
Experiența practică propriu-zisă
Presupune examinarea, diagnosticarea și recomandarea terapeutică în următoarele situații (în anumite situații și efectuarea de manevre specifice):
Pneumologie - ftiziologie
1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă
≥5
2. Criza de astm bronșic
≥5
3. Pneumonii
≥5
4. Tuberculoza pulmonară
≥5
5. Neoplasm bronho-pulmonar
≥5
6. Epanșament pleural
≥5
7. Pneumotorax
≥5
8. Hemoptizia masivă
≥5
9. Insuficiența respiratorie
≥5
Cardio-vascular
10. Endocardite
≥3
11. Valvulopatii (aortice, mitrale)
≥6
12. Pericardita și tamponada cardiacă
≥5
13. Aritmii - tahiarithmii și bradiaritmii
≥20
14. Durere toracică acută - infarctul miocardic acut și
angina instabilă
≥20
15. Insuficiența cardiacă
- acută
≥10
- cronică
≥10
16. Crizele și urgențele hipertensive
≥10
17. Sindrom de ischemie periferică
≥5
18. Tromboza venoasă profundă și embolismul pulmonar
≥5
19. Șoc cadiogen
≥5
20. Inițierea tratamentului anticoagulant
≥5
Gastro-enterologie și hepatologie
21. Ulcer gastro-intestinal
≥5
22. Cancer digestiv (colon, gastric)
≥5
23. Hemoragia gastro-intestinală
≥5
24. Suferințele stomacului operat
≥3
25. Sindromul de malabsorbție, diaree
≥10
26. Boli inflamatorii ale intestinului
≥3
27. Icterul
≥5
28. Sindromul de hipertensiune portală, ascita
≥5
29. Insuficiența hepatică
≥5
30. Hepatopatii cronice
≥6
31. Litiază biliară (complicată)
≥5
32. Pancreatită acută
≥5
Hematologie
33. Anemii
≥10
34. Paraproteinemii
≥5
35. Leucoze
≥10
36. Limfoame maligne
≥5
37. Sindrom hemoragipar (inclusiv purpura)
≥10
38. Coagularea intravasculară diseminată
≥3
39. Perfuzia de masă eritrocitară și alte produse din sânge
≥10
40. Insuficiența medulară
≥3
Alergologie
41. Erupții medicamentoase
≥5
42. Urticarie și angioedem acut
≥5
Reumatologie
43. Mono/poliartrita acută
≥5
44. Artrita septică
≥3
45. Colagenoze
≥10
46. Osteoporomalacia
≥5
Nutriție, metabolism și diabet zaharat
47. Ceto-acidoza diabetică
≥3
48. Inițierea și ajustarea insulinoterapiei
≥3
49. Complicațiile diabetului zaharat
≥15
50. Coma hiperosmolară
≥3
51. Coma hipoglicemică
≥3
52. Obezitatea
≥5
53. Malnutriția protein-calorică
≥5
54. Hipo/hipernatremia
≥10
55. Hipo/hiperkalemia
≥10
Endocrinologie
56. Diabet insipid
≥3
57. Abordarea de urgență a hipopituitarismului și tirotoxicozei severe
≥5
58. Mixedem
≥3
59. Insuficiența corticosuprarenală acută
≥2
60. Hipo/hipercalcemia - hiperparatiroidismul
≥10
61. Feocromocitom
≥2
62. Hipercorticism
≥2
Neurologie
63. Hemoragia subarahnoidiană
≥3
64. Accidentul vascular cerebral
≥5
65. Atacul ischemic tranzitor
≥5
66. Evaluarea pacientului comatos
≥5
67. Hipertensiunea intracraniană
≥5
68. Convulsiile, status epilepticus
≥3
69. Afecțiuni ale nervilor periferici (mono-/polineuropatii)
≥5
70. Miastenii
≥3
Boli infecțioase
71. Bacteriemia. septicemia și șocul septic
≥5
72. Infecția HIV
≥3
73. Boli febrile cu exantem
≥10
74. Mononucleoza infecțioasă
≥3
75. Hepatitele acute virale
≥10
76. Leptospiroze
≥2
77. Meningite și encefalite
≥5
78. Infecțiile acute severe ale tegumentului, inclusiv herpes zoster
≥5
79. Controlul infecțiilor acute
≥5
Recuperare medicală
80. Externarea pacientului cu handicap - indicații, metodologie
≥5
Medicină de urgență/Terapie intensivă
81. Intoxicațiile acute (paracetamol, aspirin, medicamente
psihotrope, alcooli, solvenți, tetraclorură de carbon, ciuperci)
≥10
82. Stările de șoc (hipovolemic, cardiogen, septic, hemoragic,
traumatic, anafilactic).
≥10
83. Colapsul.
≥5
84. Sindromul de disfuncții organice multiple (MODS).
≥5
85. Durerea acută
≥10
86. Come (metabolice, traumatice, infecțioase, tumori,
vasculare-anoxice-ischemice, toxice exogene)
≥10
87. Moartea cerebrală
≥10
88. Edemul cerebral
≥5
89. Tulburările acute de ritm și conducere (forme clinice,
diagnostic, tratament)
≥10
90. Crizele și urgențele hipertensive (forme clinice, diagnostic,
tratament)
≥10
91. Embolia pulmonară (tromboembolia, embolia gazoasă)
≥5
92. Insuficiența hepatică acută
≥5
93. Defecte acute de hemostază (trombocitopenia, CID,
fibrinoliza acută)
≥5
Anexa 2.
Baremul de manevre și tehnici diagnostice și terapeutice - Pregătire Generală de Medicină internă
La sfârșitul celor doi ani ai trunchiului comun, rezidentul trebuie să cunoască și să fie familiarizat cu următoarele proceduri, inclusiv indicațiile, contraindicațiile, complicațiile și interpretarea rezultatelor, ca și cu raportul cost-eficiență și aplicarea adecvată la îngrijirea pacientului.
Aceste manevre se împart în mai multe categorii:
- obligatorii care vor putea fi efectuate exclusiv sub supraveghere. În cei 3 ani de pregătire de specialitate, acestea vor fi examinate de minimum 3 evaluatori, fiecare evaluator în câte 2 ocazii diferite. Se propune introducerea unor formulare standardizate de evaluare, care să fie folosite la fiecare manevră supravegheată. (1a)
- obligatorii care vor putea fi efectuate și fără supraveghere. Vor fi contabilizate și evaluate doar cele supraveghate. Cele nesupravegheate sunt acoperite de practica zilnică. (1b)
- neobligatorii care vor fi efectuate exclusiv sub supraveghere (2a)
- neobligatorii care vor putea fi efectuate și fără supraveghere (2b)
În toate cele 4 situații, obținerea competenței în efectuarea oricărei manevre va fi notată în Caietul de stagiu și portofoliu de către responsabilul de program, sub semnătură.
*Font 9*
A) Să execute corect următoarele manevre:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total
Obser-
Realizare efectivă
vare
────────────────────
sub supra-
nesupra-
veghere
vegheate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Toracenteza (2a)
5
2
3
nu
2. Spirometria simplă (2b)
5
2
3
nu
3. Puncția arterială și gazometria sanguină (2a)
5
2
3
nu
4. Resuscitarea cardio-respiratorie (1b)
11
2
6
3
5. Oxigenoterapie (1b)
15
2
3
10
6. Cardioversia electrică (2a)
5
2
3
nu
7. Intubarea endo-traheală (2a)
5
2
3
nu
8. Instalarea unui cateter venos central (jugular,
subclavicular, femural) (1b)
16
10
6
nu
9. Măsurarea invazivă și interpretarea presiunii
venoase centrale (2b)
15
2
3
10
10. Puncție pericardică (1a)
8
2
6
nu
11. Electrocardiograma (1b)
21
5
6
10
12. Monitorizarea ECG (1b)
21
5
6
10
13. Monitorizarea continuă ambulatorie a EKG
și PA (1b)
10
2
3
5
14. Oscilometrie ((2b)
10
2
3
5
15. Introducerea și utilizarea unei sonde
nazo-gastrice (2b)
5
2
3
nu
16. Paracenteza diagnostică și terapeutică (2b)
5
2
3
nu
17. Puncția sternală și biopsia osoasă (2b)
5
2
3
nu
18. Determinarea grupelor sanguine și perfuzia de
sânge și derivate (2b)
5
2
3
nu
19. Intradermoreacția (PPD, diferiți alergeni) (2b)
5
2
3
nu
20. Artrocenteză diagnostică și terapeutică )2b)
10
2
3
5
21. Evaluarea stării de nutriție (antropometrie,
SGA) (1b)
25
2
3
20
22. Puncția lombară (2b)
5
2
3
nu
23. Hemocultura - prelevare (2b)
8
2
3
3
24. Exudat faringian
10
2
3
5
25. Utilizarea sistemelor automate de administrare
a medicamentelor (injectomate, infuzomate) (1b)
13
2
6
5
26. Menținerea permeabilității căilor aeriene la
bolnavi neintubați (2b)
10
2
3
5
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B) Să recomande și să interpreteze corect următoarele:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
27. Examenul lichidului pleural (1b)
10
2
3
5
28. Examenul de spută (1b)
10
2
3
5
29. Bronhoscopia (1b)
10
2
3
5
30. Lavajul bronho-alveolar (1b)
10
2
3
5
31. Spirograma (1b)
10
2
3
5
32. Explorări funcționale respiratorii (1b)
10
2
3
5
33. Gazometria sanguină (1b)
10
2
3
5
34. Instituirea, ajustarea și sevrajul
ventilației mecanice (2b)
0
2
3
5
35. Inserarea cateterului Swan-Ganz și
interpretarea rezultatelor (2b)
10
2
3
5
36. Monitorizarea ambulatorie a EKG și PA (1b)
10
2
3
5
37. Proba de efort EKG (1b)
10
2
3
5
38. Ecocardiografie (1b)
0
39. Examenul lichidului pericardic (1b)
20
2
3
15
40. Electrocardiograma (1b)
50
10
10
30
41. Oscilometrie (1b)
20
2
3
15
42. Examen coprologic (1b)
10
2
3
5
43. Coprocultură (1b)
10
2
3
5
44. Endoscopia digestivă (1b)
10
2
3
5
45. Teste de hepatocitoliză (1b)
10
2
3
5
46. Teste de colestază (1b)
10
2
3
5
47. Teste hepatospecifice (1b)
10
2
3
5
48. Marker-i ai infecțiilor cu virusuri
hepatitice și HIV (1b)
20
5
5
10
49. Puncția bioptică hepatică (2b)
10
2
3
5
50. Examenul lichidului de ascită (1b)
10
2
3
5
51. Hemograma (1b)
10
2
3
5
52. Mielograma (1b)
50
10
10
30
53. Testele de hemostază (1b)
30
5
5
20
54. Ionograma sanguină și urinară (1b)
40
5
5
30
55. Parametrii EAB (1b)
40
5
5
30
56. Electroforeza și imunoelectroforeza
proteinelor serice (1b)
25
2
3
20
57. Lipidograma (1b)
25
2
3
20
58. Teste de încărcare orală cu glucoză (1b)
10
2
3
5
59. Ureea, creatinina și acidul uric sanguine (1b)
35
2
3
30
60. Imunograma: imunoglobuline, complement seric,
complexe imune circulante, produșii de
degradare ai fibrinei, proteina C reactivă,
anticorpii anti-MBG, populații limfocitare,
factorul antinuclear, factorul reumatoid,
celule lupice, ASLO, test Coombs, ANCA (1b)
10
2
3
5
61. Dozări hormonale: tiroidiene, PTH, insulină,
17- și 18-oxisteroizi, catecoli, AVM, renină,
ARP, angiotensină, aldosteron (2b)
10
2
3
5
62. Investigații imagistice specifice
(radiologie, RMN, TC, ecografie și izotopi) (1b)
38
9
9
20
63. Interpretarea intradermoreacției (1b)
10
2
3
5
64. Examenul lichidului sinovial (2b)
10
2
3
5
65. Examenul lichidului cefalo-rahidian (2b)
10
2
3
5
66. Fundul de ochi (1b)
35
2
3
30
67. Viteza de conducere nervoasă (1b)
10
2
3
5
68. Alimentația parenterală (1b)
25
2
3
20
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
^ Stagiu în condiții de Anestezie terapie intensivă și Unitate de primire a urgențelor (Camera de gardă în regim de urgență)
sau
în condiții de terapie intensivă medicală (diabet, intoxicații acute, come neurologice, boli cardiace, urgențe extraspitalicești).
& Pregătire generală de Medicină internă pentru rezidențiat de 4 ani (trunchi comun de 18 luni) competențe obligatorii (Ordin MSF Nr. 923, 18.12.2001, M. Of. Nr. 117, 13.02.2002). Se desfășoară juxtapus Nefrologiei clinice generale.
# supraspecializare (Ordin MSF Nr. 923, 18.12.2001, M. Of. Nr. 117, 13.02.2002)
← competențe obligatorii (European Training Charter for Medical Specialists, UEMS Specialist Section Nephrology, May 1995) (necesită pregătire suplimentară)
& Competențe opționale; sunt acceptate doar în măsura în care sunt legate de patologia renală (European Training Charter for Medical Specialists, UEMS Specialist Section Nephrology, May 1995)
**) Durata este stabilită în funcție de obiectivele individuale ale rezidentului, cu acordul responsabilului de program, în funcție de prevederile legale. Nu vor depăși 9 perioade de o lună
──────────
Anexa 2
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
NEFROLOGIE
4 ANI
┌─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│
I. PREGĂTIRE GENERALĂ de
│
II. PREGĂTIRE SPECIALĂ de
│
│
MEDICINĂ INTERNĂ
│
NEFROLOGIE
│
├────────────────────────┬────────────────────────┼────────────────────────┬───────────────────────┤
│
ANUL I
│
ANUL al II-lea
│
ANUL al III-lea
│
ANUL al IV-lea
│
┌──┼─────────────────────┬──┼─────────────────────┬──┼─────────────────────┬──┼────────────────────┬──┤
│S │Pneumologie-
│
│Boli de metabolism/
│
│Nefrologie clinică - │
│Nefrologie clinică -│
│
│T │Ftiziologie
│ 6│nutriție
│ 8│adulți
│ 8│adulți
│16│
│A ├─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼────────────────────┼──┤
│G │Cardiologie
│14│Endocrinologie
│ 4│TI nefrologică -
│
│TI nefrologică -
│
│
│I │
│
│
│
│adulți
│ 6│adulți
│ 6│
│U ├─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼────────────────────┼──┤
│L │Gastroenterologie,
│
│Neurologie
│ 4│Nefrologie clinică - │
│Dializă
│12│
│
│hepatologie
│ 8│
│
│pediatrie
│ 8│
│
│
│
├─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼────────────────────┼──┤
│
│Medicină de urgență/ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│Terapie intensivă
│ 8│Boli infecțioase
│ 8│Dializă
│12│Chirurgie de abord
│ 4│
│
├─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼────────────────────┼──┤
│
│Hematologie
│ 8│Nefrologie clinică - │
│Ecografie generală*) │12│Transplant renal
│
│
│
│
│
│adulți
│24│
│
│+Urologie
│10│
│
│Reumatologie
│ 4│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼────────────────────┼──┤
│
│
│
│
│
│Bioetică
│ 2│
│
│
│
├─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼────────────────────┼──┤
│
│Vacantă
│ 4│Vacantă
│ 4│Vacanță
│ 4│Vacanță
│ 4│
│
├─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼─────────────────────┼──┼────────────────────┼──┤
│
│TOTAL
│52│
│52│
│52│
│52│
└──┴─────────────────────┴──┴─────────────────────┴──┴─────────────────────┴──┴────────────────────┴──┘
OPȚIONALE*1)
12
● Nefrologie clinică generală
4-12
● Terapie intensivă nefrologică (adulți/pediatrie) &
4-12
● Terapie de substituție a funcțiilor renale (dializă/transplant renal) 4-12
● Chirurgie de abord &
4
● Imunologie &
4-12
● (Imuno) Genetică &
4-12
● Morfopatologie &
4-12
● Explorări funcționale renale &
4-12
● Nutriție, metabolism, diabet &
4-12
● Cercetare &
4-12
● Conducere sanitară
4
Maximum 2 stagii opționale, maximum 24 de săptămâni. În cazul în care rezidentul va solicita efectuarea de stagii opționale, acestea se vor desfășura pe seama timpului afectat pregătirii de Nefrologie clinică generală - adulți
──────────
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEONATOLOGIE
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.1. Definiție:
Neonatologia este specialitatea care se ocupă cu studiul nou-născutului sănătos, cu depistarea, diagnosticarea și tratarea bolilor specifice acestei grupe de vârstă, precum și cu îngrijirea și protezarea pentru menținerea în viață a nou-născutului prematur.
1.2. Durata:
4 ani
1.3. Structura stagiilor
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.
1.3.2. Stagiul de pediatrie și genetică: 8 luni și 2 săptămâni
1.3.3. Stagiul de chirurgie și ortopedie pediatrică: 2 luni
1.3.4. Stagiul de boli infecțioase și epidemiologice: 2 luni
1 3.5. Stagiu de neonatologie: 2 ani și 11 luni
1.3.6. Stagiul de bioetică: 2 săptămâni
1.4. Conținutul stagiilor
1.4.1. Stagiul de pediatrie și genetică
1.4.1.a. Stagiul de pediatrie
1.4.1.a.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)- se anexează pe patologia sugarului + urgențe
1. Indicații de internare a nou-născutului în serviciul de pediatrie
2. Alimentația naturală
3. Alimentația artificială, mixtă, diversificarea alimentației
4. Distrofia
5. Pneumonia, bronhopneumonia acută, afecțiuni acute și cronice ale aparatului respirator la sugar, insuficiența respiratorie acută și cronică
6. Otita, otomastoidita, alte afecțiuni ORL ale sugarului
7. Malformații congenitale de cord ale sugarului
8. Insuficiența cardiacă acută
9. Miocardiopatii. Valvulopatii.Tulburări de ritm cardiac
10. Șocul
11. Hipertensiunea arterială la sugar
12. Boli diareice acute
13. Sindromul de deshidratare acută
14. Boli diareice acute
15. Parazitoze. Hepatita cronică. Icterul
16. Insuficiența renală acută și cronică
17. Sindromul nefrotic
18. Glomerulonefrita acută
19. Pielonefrita acută și cronică
20. Infecții urinare
21. Anemii.Leucemii
22. Coagulopatii, trombocitopenii,.trombocitopatii, pancitopenii
23. Boli genetice
24. Boli de metabolism
25. Rahitismul
26. Convulsii, paralizii cerebrale
27. Tuberculoza
28. Sifilisul
29. Dermatologie pediatrică
30. Oftalmologie pediatrică
1.4.1.a.2. Baremul activităților practice
1. Interpretare teste hematologice: 200
2. Interpretare teste biochimie: 200
3. Interpretare teste Astrup: 200
4. Interpretare filme radiologice: 50
1.4.1.b. Stagiul de genetică
1.4.1.b.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetică;
c. Mutațiile: cauza majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2. Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY).
3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.
4. Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
5. Retardul mental și retardul mental legat de X.
6. Patologia genetică a sistemului imun.
7. Genetica bolii canceroase.
8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
10. Probleme și dileme etice în genetica medicală.
1.4.1.b.2. Baremul activităților practice
1. Consultul genetic.
2. Explorările genetice - indicații, interpretare și valoare diagnostică:
a. Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;
b. Moleculare - amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;
c. Biochimice.
3. Sfatul genetic;
4. Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.
1.4.2. Stagiul de chirurgie și ortopedie pediatrică
1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1. Urgențe chirurgicale.
2. Noțiuni de mică chirurgie (pansament uscat, umed, imobilizări ale membrelor, incizii, denudări vene periferice, suturi plăgi etc.).
3. Transportul nou-născutului cu patologie chirurgicală de urgență.
4. Traumatisme obstetricale mecanice care necesită intervenție chirurgicală de urgență.
5. Malformații congenitale care necesită tratament chirurgical: aparat respirator, digestiv, renal, perete abdominal etc.
6. Formațiuni tumorale care necesită intervenție chirurgicală de urgență.
7. Malformația congenitală de șold (diagnostic clinic, radiologic, echografic: profilaxie, tratament).
8. Îngrijirea pre- și postoperatorie a nou-născutului cu afecțiuni chirurgicale
9. Intervenții chirurgicale în malformațiile SNC.
10. Intervenții chirurgicale în malformații ale viscerocraniului.
11. Hernii.Ocluzia intestinală.Volvulus. Ileus intestinal.
1.4.2.2. Baremul activităților practice
1. Pansament uscat: 50
2. Pansament umed: 50
3. Imobilizări membre: 10
4. Incizii: 10
5. Denudări vene periferice: 5
6. Suturi plăgi: 5
1.4.3. Stagiul de boli infecțioase și epidemiologice
1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1. Bolile infecto-contagioase ale copilăriei (rubeola, rujeola, varicela, parotidita epidemică, scarlatina).
2. Meningita.
3. Septicemia.
4. Infecția cu HIV.
5. Hepatitele virale tip A,B,C.
6. Bolile nosocomiale din secțiile spitalicești.
7. Profilaxia, epidemiologia bolilor infecțioase.
1.4.3.2. Baremul activităților practice
1. Puncție lombară: 10
2. Colectare sânge periferic pentru hemocultură: 30
1.4.4. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.4.4.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariției bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii și metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relației medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat.
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3. Relația medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2. Probleme etice în stările terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicală.
4. Eutanasia și suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genică.
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5. Comitetele de etică a cercetării.
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
1.4.4.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.4.5. Stagiul de neonatologie
1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (560 ore)
Organizarea secțiilor de neonatologie. Regionalizarea serviciilor de perinatologie.
1. Perioadele dezvoltării intrauterine. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine.
2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea termică, hematologică, imunologică, endocrină).
3. Nou-născutul cu risc: definiție, factori de risc, complicații.
4. Suferința fetală acută în timpul travaliului și asfixia la naștere: definiție, cauze, forme clinice de asfixie, diagnostic antepartum, intrapartum, postpartum, complicații.
5. Perioada de tranziție la viața extrauterină. Reanimarea nou-născutului în sala de nașteri. Etapele reanimării neonatale.
6. Stabilizarea post-reanimare și pre-transport
7. Traumatismul mecanic la naștere: factori de risc, manifestări clinice, diagnostic pozitiv, tratament.
8. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului la termen și prematur în maternitate și la domiciliu.
9. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutriționale. Alimentația la sân. Alimentația artificială, alimentația mixtă.
10. Formule de lapte folosite în alimentația nou-născutului. Tehnici de alimentație.
11. Alimentația parenterală (indicații, soluții utilizate, nevoi nutriționale și scheme de alimentație, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicații).
12. Tulburările de creștere și dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină. Clasificarea nou-născuților în funcție de vârsta de gestație și greutatea la naștere. Nou-născutul prematur: definiție, particularități anatomice și fiziologice ale nou-născutului prematur. Clasificarea nou-născuților prematuri. Complicațiile prematurității.
13. Nou-născutul cu întârziere în creșterea intrauterină. Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.
14. Copilul mare pentru vârsta gestațională: factori de risc, particularități morfologice și funcționale, complicații.
15. Nou-născutul din sarcină multiplă - complicații.
16. Sindromul de detresă respiratorie la nou-născut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspirație pulmonară și sindromul de aspirație de meconiu. Pneumonia congenitală. Hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer în perioada neonatală.
17. Apneea nou-născutului: definiție, cauze, clasificare, tratament.
18. Tehnici de tratament în insuficiența respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilația cu presiune pozitivă cu masca și balon, intubația traheală, ventilația asistată. Tipuri de ventilație asistată (CPAP, IPPV, SIMV, HFOV, BiPAP)
19. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnostic, îngrijiri pre și postoperatorii.
20. Cianoza neonatală: definiție, clasificare, diagnostic, tratament.
21. Bolile primare miocardice la nou-născut: diagnostic, tratament.
22. Hipertensiunea pulmonară persistentă: definiție, diagnostic clinic și paraclinic.
23. Insuficiența cardiacă a nou-născutului: definiție, cauze, diagnostic clinic, radiologic, electrocardiografic, tratament.
24. Tulburări de ritm și conducere: definiție, cauze, diagnostic, tratament.
25. Șocul neonatal: definiție, cauze, abordare diagnostică și terapeutică.
26. Malformații congenitale ale tubului digestiv (atrezia esofagiană fără fistulă, fistula esotraheală, atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinală, ileusul meconial, volvulusul intestinal, boala Hirschprung, malformații ano-rectale) - abordare diagnostică, terapie pre- și postoperatorie.
27. Enterocolita ulcero-necrotică.
28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală: definiție, cauze, diagnostic clinic și paraclinic, tratament, complicații.
29. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic, tratament, complicații.
30. Convulsiile neonatale: definiție, etiologie, forme clinice, diagnostic și tratament.
31. Icterele neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. Encefalopatia hiperbilirubinemică.
32. Anemia neonatală
33. Policitemia - sindromul de hiperconcentrație sanguină: definiție, cauze, diagnostic, tratament.
34. Boli hemoragice (coagulopatii congenitale și dobândite, trombocitopenii și trombopatii, boala hemoragică a nou-născutului).
35. Insuficiența renală acută la nou-născut: definiție, cauze, diagnostic, tratament
36. Ambiguitatea genitală la nou-născut - diagnostic clinic și genetic
37. Infecțiile neonatale. Infecții materno-fetale, infecții congenitale din cadrul sindromului TORCH, infecții nosocomiale.
38. Hipoglicemiile neonatale - diagnostic, etiologie, complicații, profilaxie și tratament. Hiperglicemiile neonatale. Nou-născutul din mama diabetică, complicații specifice.
39. Tulburări ale calciului și magneziului în perioada neonatală: cauze, diagnostic, tratament, complicații.
40. Tulburări electrolitice în perioada neonatală: cauze, diagnostic, tratament.
41. Screeningul diagnostic al bolilor metabolice congenitale (hipotiroidism, fenilcetonurie, galactozemie) în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală.
42. Diagnosticul și tratamentul pre- și postoperator al malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitala de șold, piciorul strâmb congenital.
43. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
44. Durerea la nou-născut: fiziopatologie, manifestări clinice, monitorizare, combatere, implicațiile durerii în patologia neonatală.
45. Mortalitatea neonatală și perinatală. Factorii care duc la creșterea mortalității perinatale și măsuri care pot influența scăderea acesteia.
1.4.5.2. Baremul activităților practice
1. Cateterismul arterei și venei ombilicale - 50
2. Reanimarea neonatală (pașii inițiali, ventilație, masaj cardiac extern, medicație) - 300
3. Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu și discontinuu - 300
4. Programarea incubatorului - 100
5. Intubația traheală - 250
6. Instalarea unei perfuzii în venele periferice -50
7. Puncția lombară - 25
8. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - 20
9. Îngrijirea prematurului în incubator -50
10. Fototerapia - 200
11. Exsanguinotransfuzia - 10
12. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut - 100
13. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală -50
14. Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut - 25
15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală) - 50
16. Puncționarea venelor și arterelor periferice - 100
17. Interpretarea testelor hematologice și biochimice - 100
18. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală - 50
19. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală - 50
20. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.
21. Explorarea bacteriologică și serologica în infecțiile neonatale - 50
22. Monitorizarea continuă electroencefalografică cu ajutorul aparatului Brainz - 50
23. Oxigenoterapia (utilizarea monitorului de FiO2, debitmetrului de oxigen) - 200
24. Ventilația mecanică (montarea, setarea și întreținerea ventilatorului) - 100
25. Pregătirea și utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv - 50
26. Recomandări în alimentația naturală a nou-născutului (scheme de alimentație, educația mamei, contraindicații, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).
27. Tehnici de alimentație. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Alimentația continuă pe sonda naso-gastrică. Alimentația continuă pe sonda naso-jejunală.
28. Transport neonatal specializat - 50 (gărzi pe Unitatea de Transport Neonatal)
Propuneri de competențe în domeniul neonatologiei
- Ecografie transfontanelară neonatală, ecografie viscerală neonatală și ecografia șoldului-6 luni
- Pediatrie-18 luni
- Terapie intensivă pediatrică-12 luni stagiu pediatrie plus 6 luni stagiu ATI
- Ecografie cardiacă pediatrică-6 luni
Pentru efectuarea stagiului de ecografie neonatală care să cuprindă ecografie transfontanelară, viscerală și de șold, propunem Centrul Universitar Târgu-Mureș, colectivul de neonatologie condus de Conf. Dr. Manuela Cucerea.
Pentru efectuarea stagiului de ecografie cardiacă, propunem Centrul Universitar București, Prof. Dr. Anca Ioana Alina- IOMC Alfred Rusescu sau Dr. Olteanu Cristina, As. Univ. Cinteză Eliza.
Propunem ca stagiu de ecografie cardiacă pediatrică să se efectueze pe o perioadă de 6 luni, atât de către medici specialiști neonatologi.
NEONATOLOGIE
DURATA 4 ANI
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
- PEDIATRIE și GENETICĂ(I.1)
8 LUNI și 2 săpt.
- CHIRURGIE și ORTOPEDIE PEDIATRICĂ(I. 2.)
2 LUNI
- BOLI INFECȚIOASE și EPIDEMIOLOGICE (I.3)
2 LUNI
- NEONATOLOGIE (I.4)
2 ANI și 11 luni
- BIOETICĂ (I.5)
2 săptămâni
┌───────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┬─────────┐
│
│
ANUL I
│
ANUL II
│ ANUL III │ ANUL IV │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┼─────────┤
│STAGIUL
│ I.1, I.2, I.3 │ I.3, I.5, I.4 │
I.4
│
I.4
│
└───────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┴─────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEUROCHIRURGIE
Introducere
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
ANUL I:
cunoștințe fundamentale în specialitate, practică medicală generala și urgențe
┌──────┬──────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┐
│ NR.
│
STAGII
│
DURATA
│ NR. ORE │
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ I.1
│NEUROCHIRURGIE GENERALĂ
│3 luni
│60 ore
│
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ I.2
│MEDICINĂ DE URGENȚĂ
│1 lună
│20 ore
│
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ I.3
│CHIRURGIE GENERALĂ
│2 luni
│40 ore
│
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ I.4
│ORL
│1 lună
│20 ore
│
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ I.5
│CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
│1 lună
│20 ore
│
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ I.6
│OFTALMOLOGIE
│1 lună
│20 ore
│
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ I.7
│IMAGISTICĂ MEDICALĂ
│2 luni
│40 ore
│
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ I.8
│NEUROANESTEZIE
│1 lună
│20 ore
│
└──────┴──────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┘
I.1. NEUROCHIRURGIE GENERALĂ - 3 luni (60 ore)
Tematica
1. Introducere în patologia neurochirurgicală
2. Examenul clinic al bolnavului neurochirurgical
3. Măsuri terapeutice de urgență în traumatologia cranio-cerebrală și vertebromedulară
4. Tehnici generale de îngrijire a bolnavului neurochirurgical
I.2. MEDICINĂ DE URGENȚĂ (PRESPITAL ȘI UPU) - 1 lună (20 ore)
I.3. CHIRURGIE GENERALĂ - 2 luni (40 ore)
I.4. OTO-RINO-LARINGOLOGIE (ORL) - 1 lună (20 ore)
Tematica
1. Anatomia și fiziologia aparatului acustico-vestibular
2. Examinarea clinică și paraclinică a pacientului cu afecțiuni ORL
3. Noțiuni practice de endoscopie ORL
I.5. CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ - 1 lună (20 ore)
Tematica
1. Anatomia viscerocraniului
2. Examinarea clinică și paraclinică a pacientului cu afecțiuni OMF
3. Noțiuni teoretice de abord chirurgical oro-maxilo-facial
I.6. OFTALMOLOGIE - 1 lună (20 ore)
Tematica
1. Anatomia ochiului și a orbitei
2. Examinarea clinică și paraclinică a funcției vizuale. Examinarea clinică a orbitei
3. Noțiuni teoretice de abord chirurgical al orbitei pe cale anterioară
I.7. IMAGISTICA MEDICALĂ - 2 luni (40 ore)
Tematica
1. Radiologie generală
2. Examinarea CT
3. Examinarea RMN
4. Angiografia cerebrală
5. Examinări izotopice cerebrale
6. Ecografia cerebrală și a vaselor gâtului
I.8. NEUROANESTEZIE - 1 lună (20 ore)
ANUL II:
neurologie, neurofiziologie, bioetică și traumatologie craniocerebrală
┌──────┬──────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┐
│
NR. │
STAGII
│
DURATĂ
│ NR. ORE │
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ II.1 │NEUROLOGIE GENERALĂ ȘI NEUROFIZIOLOGIE
│3 luni
│60 ore
│
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ II.2 │BIOETICĂ
│1/2 lună
│10 ore
│
├──────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ II.3.│NEUROCHIRURGIE - TRAUMATOLOGIE
│
│
│
│
│CRANIOCEREBRALĂ
│8 1/2 luni
│170 ore
│
└──────┴──────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┘
II.1. NEUROLOGIE GENERALĂ ȘI NEUROFIZIOLOGIE - 3 luni (60 ore)
Tematica
1. Cursuri de neuroanatomie și neurofiziologie
2. Anatomia patologică a sistemului nervos
3. Semiologie neurologică
4. Electrofiziologie fundamentală cu noțiuni de EEG, PE, EMG
5. Patologia neurologică
II.2. BIOETICĂ - 1/2 lună (10 ore)
Tematica cursului
1. Introducere în bioetică
1.1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
1.2. Contextul apariției bioeticii
1.3. Definirea bioeticii
1.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
1.5. Teorii și metode în bioetică
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință prin prisma bioeticii
2.1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și a științelor vieții
2.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
3. Relația medic-pacient
3.1. Valori ale relației medic-pacient
3.2. Paternalism versus autonomie
3.3. Modele ale relației medic-pacient
3.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
3.5. Consimțământul informat
3.6. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3.7. Relația medic-pacient minor
3.8. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
4. Greșeli și erori în practica medicală
4.1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
4.2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
4.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
5. Probleme etice la începutul vieții
5.1. Libertatea procreației
5.2. Dileme etice în avort
5.3. Etica reproducerii umane asistate medical
5.4. Probleme etice în clonarea reproductivă
6. Probleme etice la finalul vieții
6.1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
6.2. Probleme etice în stările terminale
6.3. Tratamente inutile în practica medicală
6.4. Eutanasia și suicidul asistat
6.5. Îngrijirile paliative
7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
7.1. Donarea de organe de la cadavru
7.2. Donarea de organe de la persoana vie
7.3. Etica alocării de resurse în transplant
8. Probleme etice în genetică și genomică
8.1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
8.2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
8.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
8.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
8.5. Terapia genică
8.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
9. Etica cercetării pe subiecți umani
9.1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
9.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
9.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
9.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
9.5. Comitetele de etică a cercetării
9.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Tematica seminariilor
1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor de bioetică
2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
2.1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
2.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
3.1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
3.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3.3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
4.1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
4.2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
4.3. Rolul comitetelor de etică din spitale
5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
5.1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
5.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
5.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
6. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete
7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
II.3. TRAUMATOLOGIE CRANIOCEREBRALĂ - 8 1/2 luni (170 ore)
Tematica
1. Traumatismul craniocerebral (TCC) și fiziopatologia acestuia
2. Anatomia patologică a leziunilor traumatice craniocerebrale
3. Evaluarea severității traumatismului craniocerebral
4. Diagnosticul imagistic în traumatologia craniocerebrală
5. Presiunea intracraniană - fiziologie, fiziopatologie, monitorizare
6. Evaluarea și tratamentul traumatismelor craniocerebrale grave
7. Evaluarea și tratamentul traumatismelor craniocerebrale minore și medii
8. Leziuni intracraniene posttraumatice extraaxiale - hematoamele extradurale și subdurale
9. Leziuni intracraniene posttraumatice intraaxiale - hematoame intracerebrale, contuzii cerebrale, edemul cerebral
10. Leziuni posttraumatice la nivelul fosei craniene posterioare
11. Leziuni cerebrale posttraumatice difuze
12. Leziuni posttraumatice ale nervilor cranieni
13. Traumatisme craniocerebrale penetrante
14. Fistule posttraumatice de lichid cefalorahidian
15. Fracturi craniene
16. Leziuni posttraumatice ale scalpului
17. Traumatisme craniofaciale
18. Prognosticul traumatismelor craniocerebrale
19. Complicațiile traumatismelor craniocerebrale
19.1. Complicații vasculare în traumatismele craniocerebrale
19.2. Hidrocefalia posttraumatică
19.3. Epilepsia posttraumatică
19.4. Infecții posttraumatice
19.5. Sindromul posttraumatic
19.6. Encefalopatia posttraumatică
20. Particularitățile traumatismelor craniocerebrale la copii
21. Particularitățile traumatismelor craniocerebrale la vârstnici
22. Traumatismul craniocerebral în cadrul politraumatismelor
23. Tratamentul chirurgical al hematoamelor extradurale
24. Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale acute
25. Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale cronice
26. Tratamentul chirurgical al fracturilor craniene
27. Tratamentul chirurgical al plăgilor craniocerebrale
28. Tratamentul chirurgical al fistulelor de lichid cefalorahidian
29. Tratamentul chirurgical al infecțiilor posttraumatice
30. Drenajul ventricular extern și monitorizarea presiunii intracraniene
31. Repararea defectelor craniene
Barem de tehnici chirurgicale și activități practice
┌──────┬────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│
Nr. │
│ NR. DE
│
│
crt.│
TEHNICA CHIRURGICALĂ
│ TEHNICI │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
1
│Sutura unei plăgi a scalpului
│
30
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
2
│Drenajul ventricular extern
│
10
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
3
│Tratamentul chirurgical al unui hematom extradural
│
10
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
4
│Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural acut
│
10
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
5
│Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural cronic │
10
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
6
│Tratamentul chirurgical al unui hematom intracerebral
│
│
│
│posttraumatic
│
2
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
7
│Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene
│
│
│
│intruzive
│
5
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
8
│Tratamentul chirurgical al unei plăgi craniocerebrale
│
3
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
9
│Tratamentul chirurgical al unei fistule LCR
│
│
│
│posttraumatice
│
1
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
10
│Cranioplastie
│
2
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
11
│Craniectomie decompresivă
│
3
│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│
12
│Decompresii ale nervilor periferici
│
5
│
└──────┴────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
ANUL III:
patologie spinală
┌──────┬──────────────────────────────────────────────┬────────────┬─────────┐
│
NR. │
STAGII
│
DURATA
│ NR. ORE │
├──────┼──────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────┤
│ IV.1 │NEUROCHIRURGIE - PATOLOGIE SPINALĂ
│12 luni
│240 ore
│
└──────┴──────────────────────────────────────────────┴────────────┴─────────┘
Activitate practică în gardă
Activitate chirurgicală sub supraveghere calificată
Abordare multidisciplinară - comunicare cu specialitățile chirurgicale conexe
III.1. NEUROCHIRURGIE - PATOLOGIE SPINALĂ - 12 luni (240 ore)
Tematica
1. Dezvoltarea și maturarea coloanei vertebrale. Anatomie descriptivă, funcțională și chirurgicală a coloanei. Biomecanica coloanei. Stabilitate - instabilitate vertebrală
2. Semiologia neurologică
2.1. Semiologia sensibilității, sindroame senzitive
2.2. Semiologia motilității și a reflexelor, sindrom de neuron motor central și neuron motor periferic
2.3. Cuantificarea deficitelor neurologice (scara Frankel, ASIA)
2.4. Compresiuni medulare lente. Mielopatia vertebrală
2.5. Sindromul de coadă de cal și con medular
2.6. Neuropatii periferice
3. Semiologia patopedică
4. Mijloace de investigație în patologia spinală
4.1. Examenul radiologic clasic, cu sau fără contrast
4.2. Computer tomografia
4.3. Imageria prin rezonanță magnetică nucleară
4.4. Angiografia selectivă (vertebrală și medulară) și scintigrafia osoasă
4.5. Tehnici de radiologie intervențională: embolizarea, vertebroplastia
4.6. Alte investigații (EMG., potențiale evocate, densitometrie osoasă)
4.7. Monitorizarea intraoperatorie a funcției medulare
5. Fiziopatologia leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale
6. Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale. Analiză și planing preoperator
7. Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei
8. Prevenirea și tratamentul complicațiilor, îngrijirea postoperatorie a bolnavului spinal
9. Clasificări ale leziunilor traumatice ale coloanei
10. Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei
10.1. Leziuni traumatice cervicale înalte (zona occipitală - C2)
10.2. Leziuni traumatice ale coloanei cervicale subaxiale
10.3. Leziuni traumatice ale coloanei toracale
10.4. Leziuni traumatice ale joncțiunii toraco-lombare și coloanei lombare
10.5. Leziuni traumatice sacro-coccigiene
11. Protocoale de diagnostic și tratament în traumatologia vertebro-medulară
12. Recuperarea neuromotorie
13. Tumorile joncțiunii cranio-vertebrale
14. Tumori intramedulare
15. Tumori subdurale
16. Tumori ale cozii de cal
17. Tumori vertebrale benigne și maligne
18. Tumori vertebrale cu extensie epidurală, tumori ale unghiului costo-vertebral și ale spațiului retroperitoneal
19. Discopatia vertebrală cervicală
20. Discopatia vertebrală toracală
21. Discopatia vertebrală lombară
22. Stenoza canalului rahidian (constituțională și dobândită), mielopatia vertebrală
23. Spondiloliza și spondilolistezisul
24. Osteomielita vertebrală, spondilodiscita (cu germeni piogeni și cea specifică)
25. Afecțiuni parazitare spinale
26. Diformitățile coloanei vertebrale
27. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale
28. Abordul posterior al coloanei vertebrale
29. Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie) al coloanei vertebrale
30. Abordul transpleural al coloanei vertebrale
31. Abordul lateral extracavitar al coloanei vertebrale (toracal și lombar)
32. Abordul prin lombotomie al coloanei vertebrale
33. Abordul antero-lateral retroperitoneal al coloanei vertebrale
34. Abord prin toracofrenolaparatomie al coloanei vertebrale
35. Abord anterior transoral
36. Abord anterior retrofaringian al coloanei cervicale
37. Abord anterior prin sternotomie al coloanei toracale superioare
38. Abord anterior transperitoneal al coloanei vertebrale
39. Abord transcutan transpedicular al coloanei vertebrale
40. Alte tehnici de abord transcutan (mini invaziv)
41. Tehnici de sinteză C1 - C2 pe cale anterioară și posterioară
42. Tehnici de sinteză occiput - C2
43. Tehnici de sinteză cervicală posterioară
44. Tehnici de sinteză cervicală anterioară
45. Corpectomia cervicală
46. Corpectomia toracală și lombară
47. Tehnici de reconstrucție vertebrală
48. Tehnici de sinteză osoasă toracală și lombară pe cale posterioară și posterolaterală
49. Instrumentații pe cale posterioară toracală și lombară
50. Sinteza intercorporeală lombară pe cale posterioară (PLIF)
51. Sinteza intercorporeală lombară pe cale laterală
52. Tehnici laparoscopice de chirurgie spinală
53. Rezecțiile sacrate pentru tumori maligne osoase
54. Osteotomia cervicală și lombară
Barem de tehnici chirurgicale și activități practice
┌─────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ Nr. │
│
NR. DE
│
│ crt.│
TEHNICA CHIRURGICALĂ
│
TEHNICI
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
1
│Testing muscular
│
20
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
2
│Tracțiune transcraniană cu potcoavă sau halou
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
3
│Abordul anterior al coloanei vertebrale cervicale cu
│
│
│
│leziune traumatică (ajutor I)
│
12
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
4
│Abordul posterior al coloanei vertebrale cervicale cu
│
│
│
│leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)
│
12
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
5
│Abordul posterior al coloanei vertebrale toracale cu
│
│
│
│leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)
│
12
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
6
│Abordul posterior al coloanei vertebrale lombare cu
│
│
│
│leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)
│
12
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
7
│Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
8
│Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
9
│Corporectomie cu reconstrucție vertebrală (ajutor I)
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 10
│Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc cervicale │
│
│
│(ajutor I)
│
12
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 11
│Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc toracale
│
│
│
│(ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 12
│Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc lombare
│10 (ajutor I)│
│
│
│ 10 operator │
│
│
│
principal
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 13
│Tratamentul chirurgical al spondilolistezisului
│
│
│
│(ajutor I)
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 14
│Abordul chirurgical al unei tumori intramedulare
│
│
│
│(ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 15
│Abordul chirurgical al unei tumori subdurale (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 16
│Abordul chirurgical al unei tumori de coadă de cal
│
│
│
│(ajutor I)
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 17
│Abordul chirurgical al unei tumori vertebrale (ajutor I) │
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 18
│Abordul chirurgical al unei tumori extradurale (ajutor I)│
2
│
└─────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
ANUL IV:
tumorile intracraniene
┌──────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────┬─────────┐
│
NR. │
STAGII
│ DURATA │ NR. ORE │
├──────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│III.1 │NEUROCHIRURGIE - TUMORI INTRACRANIENE
│ 12 luni│ 240 ore │
└──────┴──────────────────────────────────────────────────┴────────┴─────────┘
Activitate practică în gardă
Activitate chirurgicală sub supraveghere calificată
Abordare multidisciplinară- comunicare cu specialitățile chirurgicale conexe
III.1. NEUROCHIRURGIE - TUMORI INTRACRANIENE - 12 luni (240 ore)
Tematica
1. Generalități de neurooncologie
2. Imagistica tumorilor intracraniene
3. Glioamele intracraniene. Astrocitoamele. Oligodendroglioamele.
4. Meningioamele intracraniene
5. Metastazele cerebrale
6. Tumorile intraventriculare. Ependimoamele intracraniene. Tumorile plexului coroid.
7. Tumorile selare și paraselare. Tumorile hipofizare. Craniofaringioamele.
8. Tumorile disembrioplazice
9. Tumorile cailor optice și glioamele hipotalamice
10. Tumorile regiunii pineale
11. Tumorile fosei craniene posterioare
12. Schwannoamele vestibulare
13. Meduloblastoamele și tumorile primare neuroectodermale
14. Tumorile trunchiului cerebral
15. Tumorile glomusului jugular
16. Tumorile bazei craniului
17. Tumorile craniene
18. Tumorile orbitei
19. Limfoamele cerebrale
20. Pseudotumor cerebri
21. Particularitățile tumorilor cerebrale la copii
22. Radioterapia și radiochirurgia stereotactica în tumorile intracraniene
23. Abordul subfrontal unilateral și bilateral
24. Abordul frontobazal
25. Abordul frontal
26. Abordul frontotemporal
27. Abordul temporal
28. Abordul subtemporal
29. Abordul parietal
30. Abordul transcalos
31. Abordul transcortical - transventricular
32. Abordul occipital
33. Abordul suboccipital transtentorial
34. Abordul infratentorial supracerebelos
35. Abordul suboccipital median
36. Abordul suboccipital paramedian
37. Abordul retromastoidian
38. Abordul transsfenoidal
39. Abordurile chirurgicale ale orbitei
40. Biopsia stereotactica a tumorilor cerebrale
Barem de tehnici chirurgicale și activități practice
┌─────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ Nr. │
│
NR. DE
│
│crt. │
TEHNICA CHIRURGICALĂ
│
TEHNICI
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
1 │Abordul chirurgical al unui gliom frontal
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
2 │Abordul chirurgical al unui gliom temporal (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
3 │Abordul chirurgical al unui gliom parietal (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
4 │Abordul chirurgical al unui gliom occipital (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
5 │Abordul chirurgical al unui meningiom convexital
│
│
│
│(ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
6 │Abordul chirurgical al unui meningiom parasagital
│
│
│
│(ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
7 │Abordul chirurgical al unui meningiom de creastă
│
│
│
│sfenoidală (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
8 │Abordul chirurgical al unui meningiom de sanț olfactiv
│
│
│
│(ajutor I)
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
9 │Abordul chirurgical al unui meningiom teritorial
│
│
│
│(ajutor I)
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
10 │Abordul chirurgical al unei tumori intraventriculare
│
│
│
│(ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
11 │Abordul chirurgical al unui craniofaringiom (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
12 │Abordul chirurgical transsfenoidal al unei tumori selare │
│
│
│(ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
13 │Abordul chirurgical intracranian al unei tumori
│
│
│
│supraselare (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
14 │Abordul chirurgical al unei tumori de regiune pineală
│
│
│
│(ajutor I)
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
15 │Abordul chirurgical al unei tumori de fosa craniană
│
│
│
│posterioară (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
16 │Abordul chirurgical al unei tumori de unghi
│
│
│
│pontocerebelos (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
17 │Abordul chirurgical al unei tumori intraorbitare
│
│
│
│(ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
18 │Biopsia stereotactică a unei tumori cerebrale (ajutor I) │
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
19 │Craniotomii pentru tumori intracraniene
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
20 │Craniotomii/Craniectomii ale Fosei Cerebrale Posterioare │
│
│
│pentru tumori de fosă
│
5
│
└─────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Anul V:
neurochirurgie pediatrică, anomalii congenitale și de dezvoltare
┌──────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────┬─────────┐
│
NR. │
STAGII
│ DURATA │ NR. ORE │
├──────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│V.1
│NEUROCHIRURGIE PEDIATRICĂ, ANOMALII CONGENITALE
│
│
│
│
│ȘI DE DEZVOLTARE
│ 12 luni│ 240 ore │
└──────┴──────────────────────────────────────────────────┴────────┴─────────┘
Activitate practică în gardă - abilitarea rezidentului în linia II de gardă
Activitate chirurgicală sub supraveghere calificată și independentă
Abordare multidisciplinară - comunicare cu specialitățile chirurgicale conexe
V.1. NEUROCHIRURGIE - NEUROCHIRURGIE PEDIATRICĂ, ANOMALII CONGENITALE ȘI DE DEZVOLTARE - 12 luni (240 ore)
Tematica
1. Traumatismele cranio-cerebrale la copil
1.1. Mecanisme traumatice
1.2. Clasificări,scale de evaluare
1.3. Traumatismele cranio-cerebrale la sugar și copil mic (0-3 ani)
1.4. Neuroimagistică în traumatismele cranio-cerebrale la copil
1.5. Plăgile cranio-cerebrale
1.6. Hematoamele intracraniene posttraumatice
1.7. Complicațiile infecțioase posttraumatice
2. Traumatismele vertebro-medulare la copil
2.1. Mecanisme traumatice
2.2. Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale
2.3. Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei
3. Patologia tumorală la copil
3.1. Procese expansive intracraniene supratentoriale
3.2. Procese expansive intracraniene infratentoriale
3.3. Procese expansive intracraniene la sugar și copil mic (0-3 ani)
3.4. Procese expansive de ventricul III și arie pineală
3.5. Tumori intradurale, subdurale, ale cozii de cal la copii
4. Patologia infecțioase cerebrală la copil
4.1. Abcesul cerebral
4.2. Empiemul subdural
5. Patologia parazitară cerebrală la copil
5.1. Chistul hidatic cerebral
5.2. Cisticercoza
5.3. Toxaplasmoza
6. Hidrocefalia internă a sugarului și copilului
6.1. Circulația LCR-anatomia spațiilor lichidiene
6.2. Simptomatologia la pacientul cu hidrocefalie internă
6.3. Examene paraclinice în hidrocefalia internă a sugarului și copilului
6.4. Drenajul ventriculo-peritoneal
6.5. Drenajul ventriculo-atrial
6.6. Alte tipuri de drenaje
6.7. Complicațiile drenajelor
6.8. Neuroendoscopia în hidrocefalie
7. Anomalii congenitale și de dezvoltare
7.1. Malformații cerebrale congenitale
7.2. Craniostenoze
7.3. Defecte congenitale ale craniului și scalpului
7.4. Encefalocele
7.5. Chisturi arahnoidiene intracraniene
7.6. Malformația Dandy-Walker
7.7. Anomalii ale joncțiunii craniovertebrale
7.8. Malformația Chiari și hidromielia
7.9. Malformații disrafice spinale
7.10. Chisturi arahnoidiene spinale
7.11. Spasticitatea congenitală la copii
8. Malformațiile cerebrale vasculare la copil
8.1. Anevrisme intracraniene
8.2. Malformații arterio-venoase
8.3. Cavernoame
Barem de tehnici chirurgicale și activități practice
┌─────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ Nr. │
│
NR. DE
│
│ crt.│
TEHNICA CHIRURGICALĂ
│
TEHNICI
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Tratamentul chirurgical al unui hematom extradural la
│
│
│
│copil
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural acut la │
│
│
│copil (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural cronic
│
│
│
│la copil (ajutor I)
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene
│6 ajutor I
│
│
│intruzive la copil
│ 2 operator
│
│
│
│
principal
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Tratamentul chirurgical al unei plăgi craniocerebrale la │ 6 ajutor I
│
│
│copil
│
2 operator │
│
│
│
principal │
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Abordul chirurgical al unei tumori supratentoriale la
│
│
│
│copil (ajutor I)
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Abordul chirurgical al unei tumori infratentoriale la
│
│
│
│copil (ajutor I)
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Abordul chirurgical al unei malformații vasculare
│
│
│
│intracraniene la copil (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Drenajul ventriculoperitoneal
│ 10 ajutor I │
│
│
│
3 operator │
│
│
│
principal
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Ventriculocisternostomia endoscopică (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Tratamentul chirurgical al unui mielomeningocel (ajutor I)
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Tratamentul chirurgical al unui encefalocel (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Tratamentul chirurgical al unui chist arahnodian
│
│
│
│intracranian (ajutor I)
│
3
│
└─────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Anul VI:
patologie vasculară și neurochirurgie specială
┌──────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────┬─────────┐
│
NR. │
STAGII
│ DURATA │ NR. ORE │
├──────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤
│VI.1
│NEUROCHIRURGIE - PATOLOGIE VASCULARĂ,
│
│
│
│
│NEUROCHIRURGIE SPECIALĂ
│ 12 luni│ 240 ore │
└──────┴──────────────────────────────────────────────────┴────────┴─────────┘
Activitate practică în gardă - abilitarea rezidentului în linia I de gardă (supravegheat)
Activitate chirurgicală sub supraveghere calificată și independentă
Abordare multidisciplinară - comunicare cu specialitățile chirurgicale conexe
Finalizare a lucrării de licență în rezidențiat (trebuie să aibă valoare de publicație cel puțin în Romanian Neurosurgery, ideal studiu prospectiv, eventual multicentric)
VI.1. NEUROCHIRURGIE - PATOLOGIE VASCULARĂ, NEUROCHIRURGIE SPECIALĂ - 12 luni (240 ore)
PATOLOGIA VASCULARĂ
Tematica
1. Anatomia sistemului vascular cerebral. Microanatomia cisternelor subarahnoidiene
2. Fiziologia și fiziopatologia circulației cerebrale și a fluxul sanguin cerebral
3. Angiografia cerebrală și spinală, angioRMN și angioCT
4. Hemoragia subarahnoidiană; etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament
5. Anevrismele intracraniene: generalități, etiopatogenie, clasificare, semne clinice, principii de tratament
6. Vasospasmul cerebral în hemoragia subarahnoidiană
7. Hemoragia subarahnoidiană pontomezencefalică
8. Hematomul intraparenchimatos primar
9. Accidente vasculare ischemice majore
10. Tromboza sinusurilor venoase și a venelor cerebrale
11. Malformații arteriovenoase cerebrale supratentoriale
12. Malformații arteriovenoase de fosa cerebrală posterioară
13. Malformații arteriovenoase gigante
14. Malformații arteriovenoase durale
15. Malformații ale venei lui Galien
16. Cavernoamele cerebrale supratentoriale
17. Cavernoame de trunchi cerebral
18. Fistulele arteriovenoase cerebrale
19. Fistula carotido-cavernoasă
20. Malformații arteriovenoase spinale
21. Stenoza vaselor sanguine regiunea cervicală (carotide, vertebrale)
22. Revascularizația cerebrală
23. Abordul endovascular al anevrismelor cerebrale, indicații, detalii tehnice, studiul ISAT
24. Anevrismele infecțioase
25. Sindroame compresive vasculare (nevralgia trigeminală, nevralgia glosofaringiană, hemispasmul facial)
26. Embolizarea malformațiilor arterio-venoase cerebrale și spinale, indicații, detalii tehnice
27. Radiostereochirurgia gammaknife a MAV: indicații, detalii tehnice
28. Bolile vasculare cerebrale la copil - aspecte particulare
29. Leziuni traumatice și neoplazice ale arterelor carotide și vertebrale extracraniene
30. Principii generale de tehnică în chirurgia vasculară, aparatură și instrumentație specifică
31. Abordul anevrismelor de arteră comunicantă anterioară
32. Abordul anevrismelor de arteră comunicantă posterioară
33. Abordul anevrismelor de arteră cerebrală medie
34. Abordul anevrismelor de arteră oftalmică
35. Abordul anevrismelor de bifurcație de arteră carotidă internă
36. Abordul anevrismelor de arteră periculoasă
37. Abordul anevrismelor de arteră coroidiană anterioră
38. Anevrismele intracavernoase
39. Abordul anevrismelor din circulația posterioară, generalități - cliping versus coiling
40. Abordul transsylvian al anevrismelor de vârf de arteră bazilară
41. Abordul subtemporal al anevrismelor de vârf de arteră bazilară
42. Abordul far-lateral al anevrismelor circulației posterioare
43. Abordul anevrismelor gigante
44. Abordul cavernoamelor cerebrale supratentoriale
45. Abordul cavernoamelor cerebrale subtentoriale
46. Abordul cavernoamelor de trunchi cerebral
47. Abordul MAV supratentoriale
48. Abordul MAV subtentoriale
49. Endarterectomia carotidiană
50. Tehnici de revascularizare cerebrală
51. Anastomoza extra-intracraniană temporo-sylviana
52. Craniectomia decompresivă fronto-temporo-parieto-occipitala pentru ramolismentul ischemic în teritoriul arterei cerebrale medii
53. Tratamentul chirurgical al infarctului de emisfer cerebelos
Barem de tehnici chirurgicale și activități practice
┌─────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ Nr. │
│
NR. DE
│
│ crt.│
TEHNICA CHIRURGICALĂ
│
TEHNICI
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
1
│Drenajul ventricular extern în hemoragia cerebrală cu
│ 10 ajutor I │
│
│inundație ventriculară
│ 5 operator
│
│
│
│
principal │
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
2
│Montarea drenajului spinal cu cateter în chirurgia
│
│
│
│anevrismală
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
3
│Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația
│
│
│
│anterioară (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
4
│Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația
│
│
│
│posterioară (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
5
│Tratamentul chirurgical al unei malformații
│
│
│
│arteriovenoase supratentoriale (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
6
│Tratamentul chirurgical al unui cavernom (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
7
│Craniectomia decompresivă pentru tromboza de arteră
│
1 ajutor I │
│
│cerebrală medie
│
1 operator │
│
│
│
principal
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
8
│Cura chirurgicală a infarctului de emisfer cerebelos
│
1 ajutor I │
│
│
│
1 operator │
│
│
│
principal
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
9
│Evacuarea unui hematom intraparenchimatos supratentorial │ 10 ajutor I │
│
│
│ 3 operator
│
│
│
│
principal
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
10 │Evacuarea unui hematom intraparenchimatos de emisfer
│ 5 ajutor I
│
│
│cerebelos
│ 1 operator
│
│
│
│
principal
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
11 │Volet pterional pentru anevrisme intracraniene
│
5
│
└─────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
NEUROCHIRURGIA SPECIALĂ
Tematica
1. Patologia neurochirurgicală a sistemului nervos periferic și vegetativ
1.1. Anatomia chirurgicală și expunerea componentelor sistemului nervos periferic
1.2. Manifestări clinice în traumatismele sistemului nervos periferic și vegetativ
1.3. Tratamentul traumatismelor nervilor periferici.
1.4. Leziunile plexului brahial
1.5. Neuropatii prin entrapment
1.6. Hemispasmul facial
2. Durerea
2.1. Fiziologia și fiziopatologia durerii. Evaluarea pacientului cu durere cronică
2.2. Evaluarea și tratamentul durerii faciale și al cefaleei
2.3. Nevralgia trigeminală
2.4. Nevralgii faciale
2.5. Stimularea nervoasă în tratamentul durerii
2.6. Administrarea intratecală de medicamente pentru durere
2.7. Proceduri de ablație pentru durere - intracraniene și periferice
2.8. Operația DREZ
3. Neurochirurgia stereotactică și funcțională
3.1. Neurochirurgia stereotactică - principii și tehnici, craniotomia stereotactică
3.2. Tulburări de mișcare
3.3. Chirurgia epilepsiei
3.4. Tratamentul chirurgical al tulburărilor afective și de comportament
3.5. Transplantare și grafting neural
3.6. Tratamentul spasticității
3.7. Radiochirurgia stereotactică
4. Patologia neurochirurgicală infecțioasă și parazitară
4.1. Abcesele cerebrale
4.2. Meningitele bacteriene
4.3. Empiemul subdural
4.4. Abcesele epidurale
4.5. Infecții craniene și ale scalpului
4.6. Afecțiuni granulomatoase ale sistemului nervos central
4.7. Encefalitele virale
4.8. Infecția cu HIV la nivelul sistemului nervos central
4.9. Afecțiuni fungice și parazitare ale sistemului nervos central
4.10. Osteomielita vertebrală și osteodiscită
4.11. Infecții spinale epidurale și subdurale
Barem de tehnici chirurgicale și activități practice
┌─────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ Nr. │
│
NR. DE
│
│ crt.│
TEHNICA CHIRURGICALĂ
│
TEHNICI
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
1 │Alcoolizarea nervului Arnold
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
2 │Decompresiunea microvasculară a nervului trigemen
│
│
│
│(ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
3 │Cura chirurgicală a unei infecții a scalpului
│
10
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
4 │Tratamentul chirurgical al unui abces cerebral (ajutor I)│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
5 │Abord chirurgical al empiemelor cerebrale (ajutor I)
│
3
│
└─────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Procedurile chirurgicale obligatorii (incluse în barem) reprezintă un număr de intervenții chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le execute sau să le asiste pe parcursul celor 6 ani, acestea fiind confirmate de coordonatorul de rezidențiat și reprezentând calificarea practică a rezidentului în specialitatea de neurochirurgie (anexa 1). Procedurile neurochirurgicale obligatorii fac parte din dosarul pentru admiterea la examenul de specialitate. Neîndeplinirea criteriilor minimale obligă rezidentul la prelungirea stagiului până la îndeplinirea lor, dar nu cu mai mult de 18 luni. În cazul neîndeplinirii baremului minim, rezidentul este exclus din specialitate.
Examenele de etapă se desfășoară la sfârșitul fiecărui an de pregătire neurochirurgicală (anii II, III, IV, V, VI).
Examenul final pentru obținerea titlului de Medic Specialist în Neurochirurgie (anexa la diplomă trebuie să conțină și să confirme competențele obținute în perioada rezidențiatului) se va susține la finele anului VI. Pe parcursul pregătirii, medicii rezidenți neurochirurgi vor trebui sprijiniți pentru a urma cursurile EANS, care încep să devină o cerință pentru practicarea neurochirurgiei în majoritatea țărilor Uniunii Europene.
Anexa 2 indică stagiile practice necesare pregătirii în specialitatea de neurochirurgie (6 ani).
Anul II:
1. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
1.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

──────────
*) 1=cunoștințe; 2=aptitudini; 3=atitudini; 4=experiență
──────────

──────────
*) 1=cunoștințe; 2=aptitudini; 3=atitudini; 4=experiență
──────────

──────────
*) 1=cunoștințe; 2=aptitudini; 3=atitudini; 4=experiență
──────────

──────────
*) Pregătire generală de Medicină internă recomandată pentru rezidenții în Nefrologie.
Trunchiul comun pentru rezidenții celorlalte specialități medicale va include obligatoriu un modul de Nefrologie cu o durată de 8-12 săptămâni.

──────────
*1)
Pregătire de specialitate - Nefrologie pentru rezidențiat de 4 ani (trunchi comun de 18 luni; pregătire de specialitate 30 luni)

Anexa 1 PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE BAREM DE

TEHNICI CHIRURGICALE ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE
┌─────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ Nr. │
│
NR. DE
│
│ crt.│
TEHNICA CHIRURGICALĂ
│
TEHNICI
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│TRAUMATOLOGIE CRANIOCEREBRALĂ
│
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
1 │Sutura unei plăgi a scalpului
│
30
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
2 │Drenajul ventricular extern
│
10
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
3 │Tratamentul chirurgical al unui hematom extradural
│
10
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
4 │Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural acut
│
10
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
5 │Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural cronic
│
10
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
6 │Tratamentul chirurgical al unui hematom intracerebral
│
│
│
│posttraumatic
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
7 │Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene
│
│
│
│intruzive
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
8 │Tratamentul chirurgical al unei plăgi craniocerebrale
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
9 │Tratamentul chirurgical al unei fistule LCR
│
│
│
│posttraumatice
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
10 │Cranioplastie
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
11 │Craniectomie decompresivă
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
12 │Decompresii ale nervilor periferici
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│PATOLOGIE SPINALĂ
│
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
13 │Testing muscular
│
20
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
14 │Tracțiune transcraniană cu potcoavă sau halou
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
15 │Abordul anterior al coloanei vertebrale cervicale cu
│
│
│
│leziune traumatică (ajutor I)
│
12
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
16 │Abordul posterior al coloanei vertebrale cervicale cu
│
│
│
│leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)
│
12
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
17 │Abordul posterior al coloanei vertebrale toracale cu
│
│
│
│leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)
│
12
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
18 │Abordul posterior al coloanei vertebrale lombare cu
│
│
│
│leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)
│
12
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
19 │Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
20 │Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
21 │Corporectomie cu reconstrucție vertebrală (ajutor I)
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
22 │Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc cervicale │
│
│
│(ajutor I)
│
12
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
23 │Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc toracale
│
│
│
│(ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
24 │Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc lombare
│ 10 ajutor I │
│
│
│ 10 op. Princ│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
25 │Tratamentul chirurgical al spondilolistezisului
│
│
│
│(ajutor I)
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
26 │Abordul chirurgical al unei tumori intramedulare
│
│
│
│(ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
27 │Abordul chirurgical al unei tumori subdurale (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
28 │Abordul chirurgical al unei tumori de coadă de cal
│
│
│
│(ajutor I)
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
29 │Abordul chirurgical al unei tumori vertebrale (ajutor I) │
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
30 │Abordul chirurgical al unei tumori extradurale (ajutor I)│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│TUMORI INTRACRANIENE
│
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
31 │Abordul chirurgical al unui gliom frontal
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
32 │Abordul chirurgical al unui gliom temporal (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
33 │Abordul chirurgical al unui gliom parietal (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
34 │Abordul chirurgical al unui gliom occipital (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
35 │Abordul chirurgical al unui meningiom convexital
│
│
│
│(ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
36 │Abordul chirurgical al unui meningiom parasagital
│
│
│
│(ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
37 │Abordul chirurgical al unui meningiom de creastă
│
│
│
│sfenoidală (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
38 │Abordul chirurgical al unui meningiom de sanț olfactiv
│
│
│
│(ajutor I)
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
39 │Abordul chirurgical al unui meningiom tentorial
│
│
│
│(ajutor I)
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
40 │Abordul chirurgical al unei tumori intraventriculare
│
│
│
│(ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
41 │Abordul chirurgical al unui craniofaringiom (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
42 │Abordul chirurgical transsfenoidal al unei tumori selare │
│
│
│(ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
43 │Abordul chirurgical intracranian al unei tumori
│
│
│
│supraselare (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
44 │Abordul chirurgical al unei tumori de regiune pineală
│
│
│
│(ajutor I)
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
45 │Abordul chirurgical al unei tumori de fosa craniană
│
│
│
│posterioară (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
46 │Abordul chirurgical al unei tumori de unghi
│
│
│
│pontocerebelos (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
47 │Abordul chirurgical al unei tumori intraorbitare
│
│
│
│(ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
48 │Biopsia stereotactică a unei tumori cerebrale (ajutor I) │
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
49 │Craniotomii pentru tumori intracraniene
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
50 │Craniotomii / Craniectomii ale Fosei Cerebrale
│
│
│
│Posterioare pentru tumori ale Fosei Cerebrale Posterioare│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│NEUROCHIRURGIE PEDIATRICĂ, ANOMALII CONGENITALE ȘI DE
│
│
│
│DEZVOLTARE
│
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
51 │Tratamentul chirurgical al unui hematom extradural la
│
│
│
│copil
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
52 │Tratamentul chirurgical al unui hematom sudural acut la
│
│
│
│copil (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
53 │Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural cronic
│
│
│
│la copil (ajutor I)
│
1
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
54 │Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene
│ 6 ajutor I
│
│
│intruzive la copil
│ 2 op. princ.│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
55 │Tratamentul chirurgical al unei plăgi craniocerebrale la │ 6 ajutor I
│
│
│copil
│ 2 op. princ.│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
56 │Abordul chirurgical al unei tumori supratentoriale la
│
│
│
│copil (ajutor I)
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
57 │Abordul chirurgical al unei tumori infratentoriale la
│
│
│
│copil (ajutor I)
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
58 │Abordul chirurgical al unei malformații vasculare
│
│
│
│intracraniene la copil (ajutor I)
│
2
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
59 │Drenajul ventriculoperitoneal
│ 10 ajutor I │
│
│
│ 3 op. princ.│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
60 │Ventriculocisternostomia endoscopică (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
61 │Tratamentul chirurgical al unui mielomeningocel
│
│
│
│(ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
62 │Tratamentul chirurgical al unui encefalocel (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
63 │Tratamentul chirurgical al unui chist arahnoidian
│
│
│
│intracranian (ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│PATOLOGIE VASCULARĂ
│
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
64 │Drenajul ventricular extern în hemoragia cerebrală cu
│ 10 ajutor I │
│
│inundație ventriculară
│ 5 op. princ.│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
65 │Montarea drenajului spinal cu cateter în chirurgia
│
│
│
│anevrismală
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
66 │Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația
│
│
│
│anterioară
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
67 │Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația
│
│
│
│posterioară
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
68 │Tratamentul chirurgical al unei malformații
│
│
│
│arteriovenoase supratentoriale
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
69 │Tratamentul chirurgical al unui cavernom
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
70 │Craniectomia decompresivă pentru tromboză de artera
│ 1 ajutor I
│
│
│cerebrală medie
│ 1 op. princ.│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
71 │Cura chirurgicală a infarctului de emisfer cerebelos
│ 1 ajutor I
│
│
│
│ 1 op. princ.│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
72 │Evacuarea unui hematom intraparenchimatos supratentorial │ 10 ajutor I │
│
│
│ 3 op. princ.│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
73 │Evacuarea unui hematom intraparenchimatos de emisfer
│ 5 ajutor I
│
│
│cerebelos
│ 1 op princ. │
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
74 │Volet pterional pentru anevrisme intracraniene
│
5
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│NEUROCHIRURGIE SPECIALĂ
│
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
75 │Alcoolizarea nervului Arnold
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
76 │Decompresiunea microvasculară a nervului trigemen
│
│
│
│(ajutor I)
│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
77 │Cura chirurgicală a unei infecții a scalpului (ajutor I) │
10
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
78 │Tratamentul chirurgical al unui abces cerebral (ajutor I)│
3
│
├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
79 │Abordul chirurgical al empiemelor cerebrale (ajutor I)
│
3
│
└─────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
NEUROCHIRURGIE
DURATA 6 ANI
- STAGII PRACTICE ȘI CURSURI -
┌──────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ ANUL │
PREGĂTIRE / STAGII
│
DURATA
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
I
│I.1. NEUROCHIRURGIE GENERALĂ
│
3 luni
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│I.2. MEDICINĂ DE URGENȚĂ
│
1 lună
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│I.3. CHIRURGIE GENERALĂ
│
2 luni
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│I.4. ORL
│
1 lună
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│I.5. CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
│
1 lună
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│I.6. OFTALMOLOGIE
│
1 lună
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│I.7. IMAGISTICA MEDICALĂ
│
2 luni
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│I.8. NEUROANESTEZIE
│
1 lună
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
II │II.1. NEUROLOGIE GENERALĂ ȘI
│
│
│
│NEUROFIZIOLOGIE
│
3 luni
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│II.2. BIOETICĂ
│
1/2 lună
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│II.3. NEUROCHIRURGIE - TRAUMATOLOGIE
│
│
│
│CRANIOCEREBRALĂ
│
8 1/2 luni │
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ III
│III.1. NEUROCHIRURGIE - PATOLOGIE SPINALĂ
│
12 luni
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
IV
│IV.1. NEUROCHIRURGIE - TUMORI INTRACRANIENE│
12 luni
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
V
│V.1. NEUROCHIRURGIE PEDIATRICĂ, ANOMALII
│
│
│
│CONGENITALE ȘI DE DEZVOLTARE
│
12 luni
│
├──────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
VI
│VI.1. NEUROCHIRURGIE - PATOLOGIE VASCULARĂ │
│
│
│ȘI NEUROCHIRURGIE SPECIALĂ
│
12 luni
│
└──────┴───────────────────────────────────────────┴─────────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEUROLOGIE
1.1. DEFINIȚIE: Neurologia este specialitatea care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe ale sistemului nervos.
1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR:
1.3.1. Stagiul de medicină internă - 6 luni
1.3.2. Stagiul de diagnostic neuroimagistic - 2 luni
1.3.3. Stagiul de psihiatrie - 2 luni
1.3.4. Stagiul de neurochirurgie - 2 luni
1.3.5. Stagiul de neurologie - 2 ani și 8 luni și 2 săptămâni
1.3.6. Stagiul de explorări funcționale în neurologie (EEG, explorări neuromusculare, potențiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrală) - 3 luni
1.3.7. Stagiul de bioetică - 2 săptămâni
1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință
(1)
Ateroscleroza și aterotromboza
(2)
Boala coronariană ischemică
(3)
Infarctul miocardic acut
(4)
Cardiomiopatiile și miocarditele
(5)
Aritmiile cardiace
(6)
Tulburările de conducere cardiacă
(7)
Valvulopatii
(8)
Hipertensiunea arterială
(9)
Sincopele
(10)
Cordul pulmonar
(11)
Bolile cardiovasculare congenitale
(12)
Tromboembolismul pulmonar
(13)
Insuficiența cardiacă
(14)
Edemul pulmonar acut (cardiogen și non-cardiogen)
(15)
Bolile aortei
(16)
Arteriopatii periferice
(17)
Bolile venelor periferice
(18)
Boala ulceroasă
(19)
Bolile maligne ale tubului digestiv
(20)
Bolile inflamatorii intestinale
(21)
Hepatite acute și cronice
(22)
Cirozele hepatice
(23)
Bolile colecistului și căilor biliare
(24)
Pancreatitele acute și cronice
(25)
Encefalopatia hepatoportală; insuficiența hepatică
(26)
Bolile maligne ale tubului digestiv
(27)
Insuficiența renală acută și cronică
(28)
Glomerulopatiile majore
(29)
Bolile renale tubulo-interstițiale majore
(30)
Bolile vasculare ale rinichiului
(31)
Infecțiile urinare
(32)
Neoplaziile rinichiului și căilor urinare
(33)
Tulburările hidro-electrolitice
(34)
Acidoza și alcaloza
(35)
Astmul bronșic
(36)
Bronhopneumopatia obstructivă cronică
(37)
Cancerul bronhopulmonar
(38)
Insuficiența respiratorie
(39)
Hemostaza și tulburările de coagulare
(40)
Anemia feriprivă
(41)
Anemiile megaloblastice
(42)
Leucemia granulocitară cronică, limfatica cronică, leucemia acută
(43)
Gamopatiile monoclonale
(44)
Porfiriile
(45)
Purpura trombocitopenică
(46)
Diabetul zaharat
(47)
Hiperglicemia tranzitorie
(48)
Hipoglicemiile
(49)
Dislipidemiile
(50)
Acidoza lactică
(51)
Cetoacidoze
(52)
Obezitatea
(53)
Imunologie clinică - noțiuni fundamentale
(54)
Vasculite sistemice
(55)
Sarcoidoza
(56)
Sindromul Sjogren
(57)
Lupusul eritematos sistemic, scleroza sistemică, dermatomiozita
(58)
Edemul pulmonar acut cardiogen și non-cardiogen
(59)
Șocul cardiogen
(60)
Farmacologie clinică
1.4.1.2. Baremul activităților practice
1. Interpretarea examenelor imagistice în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme - 100
2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine) - 20
3. Interpretarea unei electrocardiograme: 200 cazuri
- stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului
- hipertrofii atriale și ventriculare
- modificări EKG în cardiopatia ischemica
- diagnosticul EKG în cordul pulmonar cronic
- tulburări de ritm cardiac
- tulburări de conducere
- indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort
4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică - 100 cazuri
5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 150 cazuri
6. Interpretarea rezultatelor de la toracocenteză - 15
7. Interpretarea rezultatelor de la paracenteză - 15
8. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor - 10
9. Interpretarea rezultatelor examenului echo-Doppler de vase periferice -30
10. Interpretarea oscilometriei - 50
10. Interpretarea examenelor urinare de laborator - 30
11. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie - 10 pe manechin și 5 pe viu
12. Defibrilarea și cardioversia - 10 (asistat de specialist)
13. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică - 20
14. Puncția biopsie hepatică: interpretare - 5 cazuri
1.4.2. STAGIUL DE DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC
1.4.2.1. Tematica lecțiilor de conferință
(1)
Examenul radiologic clasic cu și fără contrast al structurii cerebrale și medulare 1 săptămână
(2)
Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 2 săptămâni
(3)
Imagistica prin rezonanță magnetică - 2 săptămâni
(4)
Tehnici radio-izotopice: scintigrafia cerebrală, SPECT și noțiuni de PET - 1 săptămână
(5)
Angiografia cerebrală și spinală digitalizată - 2 săptămâni
1.4.2.2. Baremul activităților practice
Radiografia craniană simplă- interpretare - 20
(1)
Radiografia coloanei vertebrale - interpretare - 10
(2)
Mielografia cu substanță de contrast - interpretare - 5
(3)
Tomodensitometria cerebrală - interpretare - 30
(4)
IRM a structurilor nevraxiale și periferice - interpretare - 30
(5)
Angiografia sistemului cervico-cerebral - interpretare - 20
1.4.3. STAGIUL DE PSIHIATRIE
1.4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință
(1)
Noțiuni de semiologie.Sindroamele psihiatrice
(2)
Psihozele majore
(3)
Tulburări psihiatrice organice
(4)
Dezvoltări psihogene și nevroze
(5)
Psihopatii și stări psihopatoide
(6)
Tulburări de dezvoltare psihică
(7)
Terapia psihotropă
1.4.3.2. Baremul activităților practice
1. Examinarea unor bolnavi psihiatrici-50
2. Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -15
3. Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15
4. Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-50
1.4.4. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE
1.4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință
(1)
Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene și vertebromedulare
(2)
Indicații și tehnici de practicare a investigațiilor paraclinice
(3)
Elemente de diagnostic și tratament în malformațiile vasculare cranio-cerebrale și vertebro-medulare
(4)
Indicațiile chirurgicale în tratamentul epilepsiei
(5)
Metode chirurgicale de tratament funcțional în tulburări motorii și în durere
(6)
Indicații chirurgicale în afecțiuni vertebro-medulare netraumatice
(7)
Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală și vertebro-medulară
(8)
Principii și metode de terapie intensivă la bolnavii cu afecțiuni neurologice și neurochirurgicale
(9)
Elemente de neuropatologie și procesele expansive
1.4.4.2. Baremul activităților practice
1. Tomodensitometria cerebrală și medulară- interpretare -50
2. IRM a structurilor nevraxiale și periferice - interpretare - 20
3. Investigații radioizotopice în neurologie (SPECT, PET) - interpretare - 5
4. Angiografia sistemului cervico- cerebral - interpretare - 30
5. Mielografia cu substanță de contrast- interpretare - 20
6. Puncția lombară: proba Queckenstedt-Stookey - 10
7. Examenul clinic al unui traumatizat cranio - cerebral - 10
8. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 5
9. Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical non-acut pre și postoperator - 30
10. Examenul fund de ochi - 20
1.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE
1.4.5.1. Tematica lecțiilor de conferință
(1)
Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos.
(2)
Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică
(3)
Elemente de neuropsihofarmacolgie; manifestări neurologice secundare terapiei neurotrope și psihotrope
(4)
Semiologia sensibilității
- Organizarea sensibilității corpului-somestezia
- Semiologia analitică a sensibilității
- Sindroame senzitive
- Durerea neuropatică și durerea nociceptivă - fiziopatologie, diagnostic, tratament
(5)
Semiologia motilității și a reflexelor
- Organizarea generală a sistemelor care controlează mișcarea
- Semiologia unității motorii
- Sindromul de neuron motor central
- Sindromul de neuron motor periferic
- Semiologia extrapiramidală
- Semiologia cerebeloasă
- Semiologia reflexelor
- Mișcările involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile
(6)
Semiologia nervilor cranieni și structurilor asociate din sistemul nervos central:
- Nervul și căile olfactive (I)
- Nervul optic (II) și căile vizuale
- Motilitatea oculară (III,IV,VI)
- Nervul trigemen (V) și structurile asociate sensibilității cranio-cefalice și masticației
- Nervul facial (VII), funcțiile și structurile asociate
- Nervul vestibular și cohlear (VIII) și structurile asociate
Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central și periferic
Examinarea și patologia funcției auditive
- Nervul glosofaringian (IX) și structurile asociate
- Nervul vag (X) și structurile asociate
- Nervul spinal (XI) și structurile asociate
- Nervul hipoglos (XII) și structurile asociate
(7)
Semiologia funcțiilor vegetative
- Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, funcții, examinare clinică și de laborator, diagnostic
- Sindroamele hipotalamo-hipofizare
- Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare)
(8)
Conștiența
- Definiție și elemente componente
- Organizarea anatomo-functională a structurilor care condiționează realizarea normală a stării de conștiență
- Somnul normal - fiziologie și explorare clinica și de laborator
- Tulburări de somn și veghe - clasificarea și fiziopatologia tulburărilor de somn, diagnostic clinic și de laborator
- Stările comatoase
- Mutismul akinetic și sindromul de deaferentare
- Confuzia, deliriumul, stuporul, starea vegetativă
(9)
Funcțiile nervoase superioare
- Funcțiile cognitive
- Somatognozia
- Apraxiile
- Agnoziile
- Dominanța cerebrală
- Limbajul și tulburările sale
(10)
Epilepsia și pierderile stării de conștiență
- Clinică
- Etiologia
- Fiziopatologia
- Diagnostic diferențial și pozitiv
- Tratament
(11)
Algiile craniene și faciale
- dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului
- nevralgia de trigemen
- migrena
- algiile craniene și faciale
- cefaleea
(12)
Sd. de hipertensiune intracraniană
(13)
Sd. de hipotensiune intracraniană
(14)
Dinamica normală și tulburările de dinamică ale LCR. Hidrocefaliile.
(15)
Patologia nervilor periferici
- principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice
- leziunile rădăcinilor, plexurilor și nervilor periferici (spinali și cranieni)
- mononeuropatiile
- polineuropatiile
- mononeuropatiile multiplex
- poliradiculoneuropatiile (acute și cronice)
- tumorile nervilor periferici
(16)
Compresiunile lente ale măduvei și mielopatiile vasculare; claudicația spinală - diagnostic diferențial
(17)
Siringomielia și malformațiile atlanto-occipitale
(18)
Boli autoimune ale sistemului nervos
(19)
Scleroza multiplă și alte afecțiuni inflamatorii/demielinizante ale sistemului nervos
(20)
Amiotrofiile spinale progresive.Boala neuronului motor
(21)
Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene
(22)
Afecțiunile ganglionilor bazali (semiologie, sindroame, boli)
(23)
Distoniile musculare
(24)
Bolile ereditare și degenerative ale sistemului nervos
(25)
Sindroamele neurocutanate și alte tulburări de dezvoltare ale sistemului nervos central. Facomatozele, neurofibromatozele
(26)
Bolile vasculare cerebrale și spinale
a. anatomia și fiziologia circulației cerebrale
b. anatomia și fiziologia circulației măduvei spinării
c. bolile arterelor cervico-cerebrale și spinale
d. malformațiile vasculare cerebrale și spinale
e. hemoragia subarahnoidiana
f. complicațiile neurologice ale hipertensiunii arteriale
i. ischemia cerebrală și spinală: fiziopatologie, accidente vasculare cerebrale și spinale (AIT și infarcte cerebrale și spinale)
g. hemoragia cerebrală
h. tromboflebitele cerebrale
(27)
Neuro-oncologie
a. tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare)
b. tumorile vertebro-medulare (primare și secundare)
c. complicații neurologice în bolile hemato-oncologice
d. sindroamele paraneoplazice neurologice
(28)
Traumatismele craniene și vertebro-medulare
(29)
Patologia infecțioasă și parazitară a sistemului nervos și muscular
(30)
Tulburările cognitive: tulburarea cognitivă moderată (MCI), tulburările cognitive vasculare (VCI), sindromul demențial și bolile demențiale
(31)
Evaluarea neuropsihologică în patologia neurologică
(32)
Canalopatiile sistemului nervos
(33)
Paraliziile cerebrale (encefalopatiile infantile)
(34)
Manifestări neurologice în tulburări ereditare de metabolism
(35)
Miastenia gravis și sindroamele miastenice
(36)
Patologia musculară
(37)
Manifestări neurologice în boli generale
(38)
Complicații neurologice iatrogene
(39)
Recuperarea și reeducarea funcțională în afecțiunile neurologice
1.4.5.2. Baremul activităților practice
1. Examenul fundului de ochi
2. Examenul lichidului cefalorahidian. Puncția lombară și suboccipitală -100
3. Explorarea radiologică a canalului rahidian și a conținutului său, măduva spinării și rădăcini - 60
4. Radiografia simplă de craniu - 100
5. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - 100
6. Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral și vertebro-medular- 60
7. Scintigrafie cerebrală clasică.Noțiuni SPECT și PET - 10
8. Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 100
9. Potențiale evocate somestezice PES, potențiale evocate vizuale PEV și auditive PEA - 60
10. Stimularea magnetică transcraniană - interpretarea potențialelor evocate motorii
11. Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea de rutină - 200
12. Principalele explorări neuroelectrofiziologice: electromiografia (EMG) și electroneurografia - interpretare - 100
13. Imagistică prin rezonanță magnetică a structurilor nevraxiale și periferice - 60
14. Recunoașterea structurilor creierului, măduvei spinării, nervului periferic și mușchiului striat pe piese anatomice - 50
1.4.6. EXPLORĂRI FUNCȚIONALE NEUROLOGICE
1.4.6.1. ELECTROENCEFALOGRAFIE
Tematica lecțiilor de conferință și baremul de activități practice
1. Bazele neurofiziologice ale EEG
2. Tehnica generală EEG
a. Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi adiționali, electrozi de profunzime, derivații, montaje)
b. Aparat de înregistrare (sisteme de amplificare, masa de comandă, sisteme de etalonare, canale de înregistrare, sisteme de afișaj)
c. Tehnici speciale de înregistrare,transmisie și monitorizare
d. Principii de analiză automată
e. Artefacte
3. Metode de activare
4. Glosar de termeni EEG
5. Buletin EEG - redactare
6. EEG la adultul normal în stare de veghe
7. EEG la adultul normal în somn
8. EEG la copilul normal
9. EEG la subiecți normali vârstnici
10. Posibilități mai frecvente de interpretare eronată a unor grafoelemente.
11. Modificări EEG - semnificație
12. Electrogeneza activității electrice epileptice
Descărcare neuronală, epileptică, epileptica interictală, epileptica ictala
13. EEG în epilepsie
a. EEG interictală
- activitate de fond
- activitate paroxistică
- morfologia și cronologia undelor sincrone simetrice
- activitate paroxistică focală și multifocală
- activitate paroxistică difuză
b. Video-EEG
c. Aspecte EEG ictale și interictale în diferite forme de epilepsie
- criterii electrochimice de clasificare
- epilepsii generalizate primare
- epilepsii generalizate secundare
- epilepsii parțiale
d. EEG în diagnosticul și diagnosticul diferențial al epilepsiilor
e. EEG în evoluția epilepsiilor
f. EEG psihozelor la epileptici
g. Modificări EEG induse de anticonvulsivante
- EEG în tratamentul epilepsiilor
h. EEG în prognosticul epilepsiilor
14. EEG în tumori cerebrale
15. EEG în boli vasculare cerebrale
16. EEG în traumatisme cranio-cerebrale
- moartea cerebrală și stările vegetative prelungite
17. EEG în neuroinfecții
18. EEG în encefalopatii
19. EEG în demențe
20. Recomandări internaționale pentru efectuarea examenului EEG
21. Polisomnografia: tehnică, interpretare
1.4.6.2. Explorări electrofiziologice neuromusculare (electromiografie, electroneurografie, potențiale evocate)
1. Date generale despre unitatea motorie
2. Structura nervilor periferici și conducerea nervoasă
3. Structura joncțiunii neuromusculare
4. Structura fibrei musculare
5. Principii de bază ale electrodiagnosticului
6. Evaluarea indicației de efectuare a testelor de electrodiagnostic
7. Metodologie:
A)
Studiul de conducere nervoasă
a)
studiul conducerii nervoase motorii - viteze de conducere motorie, analiza potențialului de acțiune muscular compus (CMAP)
b)
studiul conducerii nervoase senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP)
c)
aspecte particulare:
- dispersia temporală și anularea fazelor
- blocul de conducere
- factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici
d)
răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon
e)
reflexul de clipire
B)
Electromiografia cu ac
a)
tehnici de înregistrare
b)
activitatea spontană de inserție
c)
activitatea spontană normală
d)
analiza potențialului de unitate motorie
e)
analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial
C)
Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă
D)
Electrodiagnosticul în bolile neuromusculare
a. neuropatiile focale:
degenerescența axonală
leziuni demielinizante
b. neuropatii generalizate
c. leziunile preganglionare
d. bolile cornului anterior medular
e. miopatii
f. bolile joncțiunii neuromusculare
E)
Potențiale evocate somato-senzitive:
neuroanatomia căilor somato-senzitive
tehnică și metode de înregistrare
stimularea membrului superior - nervul median
stimularea membrului inferior - nervul tibial posterior
interpretarea anomaliilor potențialului evocat somatosenzitiv
- leziuni periferice
- leziuni radiculare
- leziuni medulare
- leziuni de trunchi cerebral și hemisferice
F)
Potențiale evocate vizuale
neuroanatomia analizatorului vizual
tehnica și metode de înregistrare
analiza PEV
interpretarea anomaliilor PEV:
patologia retiniană
patologia nervului optic
patologia căilor centrale
G)
Potențiale evocate de trunchi cerebral (auditive)
neuroanatomia analizatorului auditiv
tehnică și metode de înregistrare
analiza potențialului evocat acustic
interpretarea anomaliilor PEA:
patologia urechii interne
patologia nervului acustic
patologia trunchiului cerebral
1.4.6.3. Stimularea magnetică transcraniană (TMS)
principii fizice și neurofiziologice
aparatura utilizată
semnificația clinică a modificărilor TMS în patologia neurologică
utilizarea TMS în studiul neuroplasticității SNC
1.4.6.4. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale
1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale
2. Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral
- aspectul normal
- stenoza/ ocluzia arterei carotide interne
- sindromul de furt subclavicular
- stenoza/ocluzia de arteră vertebrală
- disecțiile arteriale
3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale
- aspectul normal
- stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea intracraniană
- aspectul malformațiilor arterio-venoase
4. Noțiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală, detecția de microemboli, examenul transcranian color codat.
Stagiu practic: 30 examinări extracraniene, 20 examinări transcraniene
1.4.7. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.4.7.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariției bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii și metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relației medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat.
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3. Relația medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2. Probleme etice în stările terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicală.
4. Eutanasia și suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genică.
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5. Comitetele de etică a cercetării.
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
1.4.7.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
NEUROLOGIE
DURATA 4 ANI
A. STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
● MEDICINĂ INTERNĂ
6 LUNI
● NEURORADIODIAGNOSTIC
2 LUNI
● PSIHIATRIE
2 LUNI
● NEUROCHIRURGIE
2 LUNI
● EXPLORĂRI FUNCȚIONALE în NEUROLOGIE
3 LUNI
● BIOETICĂ
2 SĂPTĂMÂNI
● NEUROLOGIE 2 ANI 8 LUNI
2 SĂPTĂMÂNI
Anul I:
stagiul de medicină internă (6 luni) + 6 luni din
stagiul de neurologie
Anul II:
stagiu de neurologie (12 luni)
Anul III: stagiul de neuroradiodiagnostic (2 luni)
stagiul de explorări funcționale în neurologie (3 luni)
stagiul de neurochirurgie (2 luni)
stagiul de psihiatrie (2 luni)
stagiu de neurologie (3 luni)
Anul IV:
stagiu de bioetică (2 săptămâni)
stagiu de neurologie (11 luni 2 săptămâni)
B. Acumularea în fiecare an de rezidențiat a unui minimum de 15 puncte EMC (educație medicală continuă) validate de către CMR, prin participarea la manifestări științifice medicale (din țară și/sau internaționale), cu un total de minimum 60 puncte EMC la sfârșitul stagiului de rezidențiat - condiție obligatorie pentru înscrierea la examenul de medic specialist.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
A. Introducere
B. Scopurile pregătirii
C. Programul de pregătire
D. Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatrică
E. Centre formatoare, coordonatori/ indrumători
F. Examinări
A. Introducere
Definiție: neurologia pediatrică este specialitatea medicală care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor sistemului nervos central și periferic, precum și a bolilor musculare la copii între 0 și 16 ani, iar la copiii cu handicap, până la 18 ani.
Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri în România.
În Europa Neurologii Pediatri provin fie din pediatri, fie din neurologi de adulți.
În România, deoarece specialitatea de Neurologie Pediatrică a apărut prin împărțirea Neuropsihiatriei Infantile în Neurologie Pediatrică și Psihiatria Copilului și Adolescentului, Neuropediatrii provin în principal din foștii neuropsihiatri de copii. Numeroși pediatri doresc să se specializeze în Neurologie Pediatrică, de aceea, acest curriculum prevede toate situațiile de formare, astfel încât calitatea formării viitorilor Neuropediatri să nu sufere.
În toate țările Europei (cu excepția a 4) Neurologia Pediatrică este recunoscută oficial ca subspecialitate a specialităților Pediatrie sau Neurologie adulți. În unele țări din Europa (Finlanda, Cehia, Serbia) Neurologia Pediatrică a fost recunoscută deja ca o specialitate de sine stătătoare de bază, aceasta fiind tendința europeană, dat fiind volumul enorm de informație din acest domeniu.
În România, Neurologia Pediatrică este o specialitate de sine stătătoare.
Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților de Pediatrie, Neurologie (adulți), Psihiatrie (adulți), Psihiatria Copilului și Adolescentului, ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Neurologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior. Înscrierea și aprobarea pentru parcurgerea celei de a doua specialități este acordată de Comisia de Neurologie Pediatrică a MSF împreună cu CPPMR și MSF.
Neurologia Pediatrică necesită un studiu îndelungat (care este în fapt separat de pediatria generală) datorită volumului enorm de informație care trebuie parcursă, precum și datorită progreselor rapide înregistrate în ultimii ani în toate subdomeniile neurologiei pediatrice.
Conținutul acestei programe de pregătire a fost revizuit conform recomandărilor Bordului European de Neurologie Pediatrică și a Comitetului European de Experți Naționali pentru Neurologie Pediatrică care au elaborat Curriculum European de Neurologie Pediatrică, ca un ghid pentru elaborarea curriculelor naționale, în scopul realizării unei pregătiri la un înalt nivel al neuropediatrilor din Europa și pentru armonizarea programelor de pregătire de Neurologie Pediatrică din Europa. De asemenea s-a ținut seama de recomandările experților PHARE.
Din păcate, reducerea duratei de pregătire la 4 ani face ca această curriculă de pregătire să nu mai corespundă Curriculei Europene de Neurologie Pediatrică, care este de 6 ani.
Pregătirea, specializarea medicilor în Neurologie Pediatrică, implică câteva elemente, care formează baza acestui curriculum:
a. construirea bazei de cunoștințe în legătură cu funcția neurologică normală și anormală la copil;
b. dobândirea experienței clinice personale, supervizate în mod corespunzător, în ceea ce privește examinarea clinică și atitudinea investigațională și terapeutică într-o gamă largă de afecțiuni acute și cronice neuropediatrice. Rezidenții vor contribui activ la îngrijirea pacienților, ca medici plătiți, statutul de observator fiind insuficient.
c. Pregătirea rezidenților se va face în departamente complet echipate, acreditate pentru pregătire (care îndeplinesc criteriile necesare acreditării pentru a fi centre formatoare - a se vedea punctul E.)
d. În situațiile în care anumite module/specializări nu se pot face la centrul principal de pregătire, vor fi indicate centrele și medicii formatori specializați în care se va desfășura fiecare modul/ submodul și modalitatea de desfășurare și de notare.
e. Deoarece în practica neurologiei pediatrice există elemente psihosociale și multidisciplinare importante, acestea sunt incluse în formarea rezidenților de neurologie pediatrică.
f. Cercetarea nu este obligatorie, dar este încurajată; rezidenții vor participa împreună cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfășoară în clinicile respective.
B. Scopurile pregătirii
B.1. Cunoștințele de neurologie pediatrică
Nivelul pregătirii de bază al neurologului pediatru este vast și în același timp dificil de specificat în detaliu, dar trebuie să fie cel puțin la nivelul tratatelor de bază de Neurologie Pediatrică (de exemplu Aicardi, Swaimann sau Brett).
Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.
B.2. Măsuri diagnostice
Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.
B.3. Tratament.
Se urmărește familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice
Cunoștințe generale în legătură cu medicamentele folosite în tratament, în special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenți antibacterieni și antivirali și medicamente ce influențează comportamentul.
Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale
Principii de tratament a copiilor cu tulburări de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere și principii de psihoterapie (în cadrul unui modul de psihiatria copilului și adolescentului).
Luarea la cunoștință a extinderii și potențialelor consecințe ale tratamentelor neconvenționale și alternative.
Cunoștințe în legătură cu tratamentele deficiențelor de vedere și auz, ortoze, proteze etc.
Cunoștințe de recuperare după deficite neurologice dobândite sau moștenite.
B.4. Îngrijire multidisciplinară
Înțelegerea avantajelor și limitelor unei echipe multidisciplinare în abordarea pacientului cu afecțiune neuropediatrică.
Înțelegerea metodelor folosite de către logoped, asistentul de terapie ocupațională, fizioterapist, asistențe, dietetician, psiholog, profesori și asistenții sociali pentru evaluare, tratament, recuperare
Cunoașterea metodelor folosite de alte specialități medicale, inclusiv specialistul de terapie intensivă, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de familie, psihiatrul pentru copii și adolescenți, chirurgul ortoped.
Tranziția îngrijirii de la serviciile de copii la cele de adulți
B.5. Îngrijire integrată - conlucrarea cu alte servicii
Protecția copilului -cunoștințe de legislație națională; experiența în lucrul cu sistemul
Servicii sociale - cunoștințe
Lucrul cu fundații, asociații de părinți etc
B.6. Aspecte etice
Etica cercetării la copii
Procedura consimțământului informat
Convenția Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și alte proclamații relevante
B.7. Probleme de management (facultativ)
Înțelegerea aptitudinilor de management necesare în clinica de Neurologie Pediatrică pentru folosirea resurselor, controlul bugetului, contractări, planuri de strategie și scrierea unui plan de afaceri.
Experiența conducerii serviciului de neurologie pediatrică în sistemul medical național
Cunoștințe de audit clinic
Cunoștințe de obținere a fondurilor pentru cercetare
Structura și funcția organizației locale și naționale
B.8. Aptitudini academice
Evaluarea critică a rezultatelor clinice din literatura de specialitate
Pregătirea unui manuscris
Aptitudini de prezentare orală
B.9. Aptitudini de organizator de rutină, inclusiv rotațiile, programele de învățământ și întâlnirile postuniversitare.
B.11. Conducere - înțelegerea și aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinară
B.12. Comunicare
Contactul cu părinții; aptitudini pentru comunicare a veștilor către părinți (în legătură cu afecțiuni cronice, disabilitante, etc.)
Relații corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator.
B.13. Educație
Autoeducație continuă și învățarea altora
C. Programul de pregătire
Durata: 4 ani de pregătire
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 7080%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
I. Specialități pediatrice -1 an:
I.1. Pediatrie generală - 6 luni
I.2. Neonatologie - 2 luni
I.3. Boli infecțioase pediatrie - 1 lună
I.4. Neurochirurgie pediatrică - 1 lună
I.5. Psihiatrie pediatrică - 2 luni
II. Neurologie adulți - 3 luni
III. Neurologie pediatrică - 2 ani 8 luni 2 săptămâni, din care:
III.1. EEG - 3 luni
III.2. Neurologie pediatrică - 2 ani 5 luni 2 săptămâni
IV. Bioetică-2 săptămâni
Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate, vor fi considerate ca și submodule obligatorii; rezidenții vor rămâne în clinica de pediatrie, neurologie pediatrică, neurologie adulți, neurochirurgie și vor însoți pacienții la investigațiile/ tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la a la e.
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.
a. Neuroimagistică (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)
b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)
c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurologie pediatrică)
d. Neurogenetica (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)
e. Recuperare - reabilitare pediatrică (submodul în cadrul modulului: neurologie pediatrică)
Pregătirea peste hotare
Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, scăzându-se din cea prevăzută în prezentul curriculum, dacă rezidentul a lucrat efectiv ca rezident în aceste centre, nu ca și "visiting doctor".
CONȚINUTUL STAGIILOR
I. Specialități pediatrice
I.1 Stagiul de pediatrie generală - 6 luni
Locul de formare: Sp. Clinic de urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu"; Sp. Clinic de Copii "M.S. Curie"; I.O.M.C. - Sp. Clinic de Copii "Alfred Rusescu" (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință
1. Creștere și dezvoltare
2. Nutriție și alimentație
3. Malnutriția proteincalorică și proteinică
4. Tulburările metabolismului calciului
5. Diabetul zaharat- urgențe
6. Infecții respiratorii superioare și ale sferei ORL: rinofaringita, sinuzita, laringita, otita acută medie
7. Infecții respiratorii inferioare: traheobronșita, bronșiolita acută
8. Astmul bronșic
9. Pneumonii acute. Pleurezii
10. Insuficiență acută respiratorie
11. Cardiopatii congenitale cianogene și necianogene
12. Cardiomiopatii
13. Tulburări de ritm și de conducere cardiacă
14. Insuficiența cardiacă
15. Șocul în pediatrie. Hipertensiunea arterială
16. Bolile diareice acute. Sindromul de deshidratare acută
17. Boala celiacă. Sindromul de malabsorbție
18. Dureri abdominale recurente.
19. Parazitozele intestinale
20. Icterele
21. Afecțiuni hepatice
22. Afecțiuni renale acute și cronice - semiologie
23. Reumatismul articular acut
24. Boli de colagen
25. Anemii (hipocrome, megaloblastice, hemolitice, aplazice și hipoplazice)
26. Diateze hemoragice (coagulopatii, trombocitopenii, trombocitopatii, vasculopatii)
27. Leucemii. Limfoame maligne
28. Tumori solide (cu excepția tumorilor cerebrale): neuroblastom, nefroblastom. Retinoblastom, sarcoame osoase și de țesuturi moi, hepatoblastom
29. Sindroame de imunodeficiență congenitală
30. Intoxicații acute
31. Tuberculoza.
32. Sifilis
33. Elemente de chirurgie și ortopedia pediatrică (traumatismele majore, hemoragiile la nou-născut, copil și sugar, piciorul strâmb congenital, deformările membrelor, displazia luxantă de șold, torticolisul congenital, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale, discitele, morbul Pott, scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului, traumatismele musculo-scheletice, osteomielita și osteocondrita septică)
34. Tuberculoza primară și secundară
Baremul activităților practice
1. Anamneza și examen clinic
2. Măsurători antropometrice și interpretarea acestora la vârste diferite
3. Puncții lombare
4. Examen otoscopic
5. Examenul fundului de ochi
6. Recoltări de sânge venos
7. Recoltare de sânge capilar și determinarea parametrilor echilibrului acidobazic prin metoda Astrup
8. Înregistrări și interpretări EKG
9. Interpretarea următoarelor probe:
- Rg toracică
- Rg schelet
- Rg abdominală
- Urografie
- Hemograma
- Medulograma
- Probe hepatice
- Probe renale
10. Tehnica IDR - PPD (10)
I.2. Stagiul de neonatologie - 2 luni Locul de formare: Sp. Univ. de Urgență București; I.O.M.C.; Sp. Polizu; Sp. Clinic de Obst. - Ginecologie "Prof. Dr. P. Sârbu" (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință
1. Conceptul de perinatologie, mortalitatea perinatală; investigația fetală; nounăscutul cu risc
2. Metode de aprecierea vârstei gestaționale
3. Nou-născutul la termen: particularități morfologice și funcționale, incidente fiziologice, îngrijirea în maternitate, alimentație
4. Nou-născutul prematur și dismatur: particularități morfologice și funcționale, îngrijiri specifice, alimentație
5. Anamneza și examen clinic al nou-născutului, semiologie neonatală
6. Reanimarea neonatală
7. Suferința fetală acută, cronica, insuficiența placentară
8. Traumatismul obstetrical biochimic și mecanic
9. Infecții congenitale: sindromul TORCH, infecția HIV, infecția cu VHB
10. Malformații
11. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală
12. Hemoragiile intracraniene
13. Convulsiile neonatale, crizele de apnee, tahipneea tranzitorie a nou-născutului
14. Sindromul de detresă respiratorie, boala membranelor hailine, pneumonia neonatală
15. Icterele nou-născutului: icterul neonatal "fiziologic", izoimunizare Rh materno-fetală, incompatibilitate ABO, icterul nuclear, exsanguinotransfuzia, icterele cu bilirubină conjugată
16. Hidrops fetal
17. Diateze hemoragice neonatale
18. Urgențe chirurgicale
19. Terapia hidroelectrolitică neonatală
Baremul activităților practice
1. Oxigenoterapia (utilizarea monitorului F102, debitmetrul de oxigen)
2. Anamneza și examenul clinic
3. Gavajul
4. Stabilirea unei "scheme" de perfuzie endovenoasa la nou-născut
5. Interpretări ale unor investigații de laborator: explorări bacteriologice, radiologice, EKG
I.3. Stagiul de boli infecțioase pediatrie - 1 lună-20 ore
Locul de formare: Inst. Național de Boli Inf. "M. Bals" - Clinica Boli Inf. III; Sp. Clinic de Boli Inf. Și Tropicale "Dr. V. Babeș" (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință
1. Imunizări active și pasive
2. Antibioterapia în pediatrie
3. Infecția HIV/SIDA
4. Bacteriemiile și septicemiile
5. Meningitele acute virale și bacteriene
6. Encefalitele
7. Diareile acute virale și bacteriene
8. Infecțiile produse de germeni anaerobi
9. Tetanosul
10. Difteria
11. Salmonelozele tifoidice
12. Infecția luetică
13. Poliomielita
14. Infecția cu virus varicelo-zosterian
15. Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice
16. Infecția cu virusuri gripale și paragripale
17. Rubeola
18. Parotidita epidemică
19. Megaleritemul infecțios și exantemul subit
20. Scarlatina
21. Infecțiile rickettsiene
22. Rabia
23. Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)
24. Hepatitele acute virale
25. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale, bacteriene, miceliene și parazitare la copil
Baremul activităților practice
1. Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase
2. Efectuarea puncției lombare la copilul cu diferite vârste
3. Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor LCR
4. Interpretarea rezultatelor examenului microscopic al produselor biologice în infecții virale, bacteriene, miceliene și parazitare
5. Tehnica imunizărilor active
6. Tehnica recoltărilor corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator
7. Însușirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copil
I.4. Stagiul de neurochirurgie pediatrică - 1 lună-20 ore Locul de formare: Sp. Cl. De Urgența "Prof. Dr. D. Bagdasar" (valabil pentru Centrul Univ. București)
Tematica lecțiilor conferință
1. Semiologie neurochirurgicală
2. Malformații craniocerebrale
3. Malformații vertebromedulare
4. Malformații arteriovenoase craniocerebrale și vertebromedulare
5. Hidrocefalia. Craniostenozele
6. Tumorile cerebrale. Sindromul de hipertensiune intracraniană
7. Hematoame cerebrale
8. Parazitozele craniocerebrale
9. Traumatismele craniocerebrale și vertebromedulare
10. Compresiile rahidiene intra- și extramedulare
11. Hemoragiile intracraniene
12. Indicațiile neurochirurgicale în epilepsie
13. Leziuni traumatice ale plexurilor nervoase și nervilor periferici
14. Elemente de terapie intensivă în neurochirurgie
Baremul activităților practice
1. Interpretări ale unor explorări de neurodiagnostic:
- radiografii cu/fară contrast
- tomografie computerizată
- imagistica IRM, angio IRM
- arteriografii carotidiene și vertebrale
2. Asistarea la intervenții neurochirurgicale
- drenajul ventriculoperitoneal și ventriculocardiac
- intervenții pentru craniostenoze
- cura meningoencefalocelului și a meningomielocelului
- ablația unei tumori cerebrale
- intervenții pentru malformații vasculare cerebrale
3. Stabilirea planului de terapie intensivă la bolnavii "neurochirurgicali" (traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene etc.)
4. Examinarea bolnavilor cu afecțiuni neurochirurgicale, întocmirea foilor de observație, îngrijiri curente
I.5. Stagiul de psihiatrie pediatrică - 2 luni-40 ore
Locul de formare: Sp. Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință
1. Simptome și sindroame psihice
2. Clasificarea deficiențelor, incapacităților și dizabilităților; clasificarea tulburărilor psihice
3. Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale.
4. ADHD
5. Anxietatea și tulburările anxioase
6. Tulburările afective
7. Fobia și tulburările fobice
8. Obsesiile, compulsiile și tulburările obsesiv-compulsive
9. Tulburările psihice ale comportamentului alimentar
10. Isteria și tulburările isterice
11. Tulburări de conduită și personalitate
12. Întârzierile mintale
13. Schizofrenia și tulburările schizotipale
14. Tulburări de conversie
15. Tulburările vorbirii și limbajului. Tulburări de învățare
16. Metode și tehnici de investigație psihologică
17. Metode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupaționale, educaționale și psihopedagogice, consilierea familiei
Baremul activităților practice
1. Examenul psihiatric și întocmirea foii de observație
2. Prezentări de cazuri
3. Aprecierea dezvoltării motorii și psihice
4. Evaluări ale familiei și consilieri ale familiei
5. Cunoașterea baremului comisiei de expertiză medico-legală și a comisiei de evaluare a incapacității și de orientare școlară și profesională
II. Neurologie adulți - 3 luni-50 ore
Locul de formare: Inst. De Boli Cerebro - Vasculare "Prof. Dr. V. Voiculescu"; Sp. Univ. de Urgență București (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință
1. Anatomofiziologia sistemului nervos central
2. Anatomofiziologia sistemului nervos periferic
3. Anatomofiziologia sistemului nervos autonom
4. Anatomofiziologia organelor de simț
5. Sindroame corticale
6. Sindroame extrapiramidale
7. Sindroame talamice și hipotalamice
8. Sindroame de trunchi cerebral
9. Sindroame cerebeloase
10. Sindroame medulare
11. Sindromul vestibular
12. Sindromul de neuron motor central
13. Sindromul de neuron motor periferic
14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni
15. Sindroame senzitive
16. Lichidul cefalorahidian normal și patologic
17. Sindroamele vasculare cerebrale și cerebromeningee și diagnosticul lor topografic
18. Tumorile cerebrale și diagnosticul lor topografic
19. Scleroza multiplă
Baremul activităților practice
Întocmirea de foi de observație clinică și consemnarea evoluției:
- pacienți cu sindroame vasculare cerebrale
- sindroame de trunchi cerebral
- sindroame ataxice
- sindroame de neuron motor periferic
- sindroame ale organelor de simț
- sindroame extrapiramidale
- alte afecțiuni
- puncții lombare
- puncții venoase și instituirea unei perfuzii
- interpretarea examenului LCR
- prezentare de cazuri
III. Neurologie pediatrică - 2 ani 8 luni 2 săptămâni, din care:
III.1. EEG - 3 luni
Locul de formare: Sp. Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" - Clinica Neurologie Pediatrică - Dr. Dana Craiu (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință
1. Introducere în EEG.
2. Electrozi EEG: descriere, montare/montaje.
3. Înregistrarea EEG standard. Etapele înregistrării: datele pacientului, procedura de înregistrare
4. Metode de stimulare: hiperventilație, SLI, sunet, somn, medicamente.
5. Artefacte EEG- depistare
6. Modalitatea de citire a EEG-ului - etape. Formularea unui buletin EEG. Definiții, glosar de termeni.
7. EEG normal: ritmurile cerebrale (alfa, beta, theta, delta). Activitatea bioelectrică spontană:
- traseul de veghe al adultului
- particularități la copil
8. Activitatea EEG la copil pe grupe de vârsta (3-12 luni, 14 luni-2 ani, 3-4 ani, 5-10 ani, 11-16 ani)
9. Recunoașterea stadiilor de somn și a elementelor fiziologice de somn
10. EEG anormal
- recunoașterea anomaliilor nespecifice
- recunoașterea anomaliilor epileptiforme intercritice (vârful, unda ascuțită, polivârfuri, complexul vârf-unda classic, CVU lent, CVU rapid).
- Recunoașterea unor aspecte critice tipice foarte frecvente în epilepsia copilului (criza tonică, absența tipică, criza focală, criza mioclonică, spasme infantile, Sd. Lennox- Gastaut, Epilepsia generalizată idiopatică, Epilepsia parțială beningă).
11. Recunoașterea descărcărilor periodice în PESS;
12. Aspectul EEG în tumorile cerebrale
13. Aspectul EEG în encefalite
14. Efectul unor medicamente asupra EEG
Baremul activităților practice
1. Montarea practică a electrozilor
2. Procedura de fotostimulare (protocol), hiperventilație
3. Recunoașterea artefactelor EEG
4. Interpretare de trasee EEG normale la adult și copil, pe grupe de vârstă
5. Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice intercritice
6. Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice în criză pentru: criza tonică, clonică, tonico-clonică generalizată, focală, mioclonică, spasmele infantile, sindromul Lennox-Gastaut, epilepsia generalizată idiopatică de adolescență, epilepsia parțială benignă
7. Recunoașterea descărcărilor periodice EEG
8. Recunoașterea modificărilor EEG în tumori cerebrale, encefalite
III.2. Neurologie pediatrică - 2 ani 5 luni 2 săptămâni-450 ore
Tematica lecțiilor conferință
1. Anatomia și fiziologia sistemului nervos la copil - particularități
2. Dezvoltarea neuropsihomotorie:
- dezvoltarea ontogenetică normală a sistemului nervos central
- copilul la 3 luni, 6 luni, 12 luni, antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent
3. Particularități ale semiologiei neurologice pediatrice
4. Examenul neurologic pentru:
- nou-născutul la termen
- nou-născutul prematur
- sugar
- copil mic și mare
5. Patologie prenatală:
- infecții fetale (cu citomegalovirus, toxoplasmoza congenitală, rubeolă, herpes simplex, virus varicelo-zosterian, HIV, alte viroze, sifilis congenital)
- afecțiuni circulatorii și vasculare fetale (porencefalie)
- patologie fetală indusă de substanțe toxice exogene (medicamente, alcool, droguri, alte toxice)
- patologie fetală indusă de substanțe toxice endogene (fenilcetonuria maternă, diabet zaharat)
- incompatibilitatea Rh și de grup (hidrops fetal)
- întârzierea creșterii intrauterine
- prematuritatea
6. Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor cromozomiale - sindrom Down și alte trisomii; sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomală, demonstrate sau suspectate - sindrom Prader-Willi, sindrom Angelman, sindrom Miller-Dieker, sindrom Di George, sindrom Williams; alte sindroame dismorfice cu implicare neurologică - sindrom Cornelia de Lange, sindrom Rubinstein-Taybi, sindrom Sotos, sindrom Lemli- Opitz; sindroame cauzate de anomalii cu transmitere X-linkata - sindrom X fragil, alte sindroame cu transmitere legată de cromozomul X cu retard mental
7. Patologie peri-neonatală:
- hemoragiile cerebrale ale nou-născutului (extra- și intracerebrale)
- encefalopatia hipoxic-ischemica perinatală
- icterul nuclear
- dezechilibre metabolice (hipoglicemia neonatală, tulburări electrolitice)
- traumatisme craniene și spinale de cauze perinatale
- leziuni ale nervilor, plexurilor și rădăcinilor
8. Malformații ale sistemului nervos central:
- disrafii craniene (arinencefalian encefalocel, meningocel)
- disrafii spinale (spina bifida ocultă, spina bifida chistică, mielocel, meningomielocel)
- alte anomalii (siringomielie, siringobulbie)
- tulburări de dezvoltare corticală: tulburări de proliferare și diferențiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie); tulburări de migrare neuronală (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie); tulburări de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticală)
- anomalii de linie mediană (agenezia de corp calos nonsindromica și sindromică, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absența septului pelucid, displazia septo-optică)
- malformații ale cerebelului și structurilor fosei posterioare (sindrom Dandy-Walker, Arnold Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului
- chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos
9. Hidrocefalia
10. Sindroame neurocutanate:
- scleroza tuberoasă Bourneville
- neurofibromatoza
- sindrom Sturge-Weber
- ataxia-teleangiectazia
- alte sindroame neurocutanate
11. Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale:
- craniostenoze nonsindromice și sindromice
- impresiunea bazilară
- foramen magnum îngustat
- dislocația atlantoaxială
12. Paralizii cerebrale: forme spastice - hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice - hiperkinetica, distonica; forme ataxice; forme mixte
13. Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central
13.1. Boli metabolice
a. afectări ale organitelor subcelulare
- boli lizozomale
- sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b. Fabry, b. Farber, leucodistrofia metacromatica, b. Austin, b. Krabbe)
- mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. Morquio, b. Maroteaux-Lamy, b. Sly)
- mucolipidoze
- sialidoza I
- mucolipidoza IV
- tulburări ale metabolismului glicoproteinelor - manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza
- boli peroxizomiale - s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatală, b. Refsum, adrenoleucodistrofia X-linkata
b. afectări ale principalelor linii metabolice
- tulburări ale metabolismului aminoacizilor și acizilor organici fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de arțar, aciduria metilmalonică, aciduria propionică, aciduria izovalerică, aciduria glutarică (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartică), homocistinuria, deficiența de sulfitoxidază
- tulburări ale metabolismului neurotransmitatorilor hiperfenilalaninemia malignă, hiperglicinemia nonketotică, tulburări ale metabolismului GABA
- tulburări ale ciclului ureei - hiperamoniemia
- tulburări ale metabolismului vitaminelor - biotina (deficiența de multicarboxilaza), vit B12, folat
- boli mitocondriale - s. Kearns, b. MELAS, MERRF, b. Leigh, b. Alpers
- deficite ale metabolizării colesterolului intracelular - b. Wolman
- tulburări ale metabolismului cuprului - b. Wilson, b. Menkes
- tulburări ale metabolismului purinelor - s. Lesch-Nyhan
- porfirii
- tulburări ale metabolismului acizilor biliari - xantomatoza cerebrotendinoasa
13.2. Boli heredodegenerative
- leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite încă) - leucodistrofia sudanofilică (b. Pelizaeus - Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander
- boli cu afectare predominentă a substanței cenușii - ceroidlipofuscinoze
- boli cu afectare difuză a sistemului nervos central - distrofia neuroaxonală difuză
- boli cu afectare predominentă a ganglionilor bazali - coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, b. Hallervorden - Spatz, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul și alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali
- s. Gilles de la Tourette
- tremorul esențial
- epilepsiile mioclonice progresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiană ereditară
- boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral și măduvei spinării (degenerescente spinocerebeloase) - ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominantă (atrofii olivopontocerebeloase), s. Marinescu-Sjogren, paraplegia spastică familială
- s. Rett
14. Boli infecțioase
- meningite acute bacteriene și virale, meningite subacute și cronice (meningita tuberculoasă și alte meningite granulomatoase)
- abcesul cerebral și rahidian
- infecții bacteriene nesupurative - b. Lyme, leptospiroza, bruceloza
- encefalite și meningoencefalite acute
- encefalite postinfecțioase acute (encefalomielita diseminată acută)
- encefalopatii de origine neclară în relație cu infecții virale (s. Reye) și subacute (panencefalita sclerozantă subacută)
- infecția HIV
- infecții micotice și parazitare ale sistemului nervos central
- toxiinfecțiile sistemului nervos: tetanosul, difteria, botulismul
15. Boli inflamatorii parainfecțioase și de origine imunologică
- boli reumatice - coreea acută Sydenham, lupusul eritematos diseminat, poliarterita nodoasă, b. Kawasaki, b. Cogan, s. hemolitic uremic
- boli demielinizante: scleroza multiplă, neuromielita optică Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optică, mielitele acute transverse
- ataxia cerebeloasă acută și subacută (s. opsoclonus-mioclonus)
- complicațiile neurologice ale imunizării
15. Afectări neurologice datorate agenților fizici și chimici
- traumatismele craniocerebrale și complicațiile lor
- traumatismele vertebromedulare
- afectări neurologice datorate înecului, intoxicației cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutării, șocului termic
- intoxicațiile
16. Boli neuromusculare
- bolile neuronului motor - atrofii musculare spinale (tip 1 - WerdnigHoffman, tip 2, tip 3 - Kugelberg-Welander, alte forme de atrofii musculare spinale)
- boli ale nervilor periferici
- neuropatii ereditare senzitivo-motorii (I - Charcot - Marie-Tooth, II, III, IV)
- neuropatii senzitive și autonome ereditare (acropatia ulceromutilantă, neuropatia senzitivă congenitală, s. Ridley - Day, insensibilitatea congenitală la durere și anhidroză)
- neuropatii dobândite acute și cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepră, neuropatii endogene sș exogene toxice)
- afecțiuni ale nervilor periferici și cranieni - inflamatorii, traumatice, congenitale
- boli musculare primare
- distrofii musculare progresive și congenitale
- agenezii și hipertrofii musculare congenitale
- miopatii congenitale
- sindroame miotonice (distrofia miotonică și canalopatiile)
- miopatii metabolice
- miopatii inflamatorii
- miopatii asociate cu boli sistemice și tulburări endocrine
- artrogripoza multiplex congenitală
- boli ale joncțiunii neuromusculare (miastenia și sindroamele miasteniforme)
18. Manifestări neurologice în boli sistemice
19. Tumori ale sistemului nervos central - cerebrale și medulare
20. Cefaleea și sindroamele cefalalgice
21. Epilepsia, statusul epileptic și convulsiile ocazionale
22. Manifestări paroxistice neepileptice
23. Boli cerebrovasculare
- malformații vasculare ale sistemului nervos: malformații arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene
- boli arteriale ocluzive cerebrale și a sinusurilor durale
- encefalopatia hipertensivă
24. Encefalopatii acute - comă, alte stări cu alterare a conștienței, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniană
25. Hipertensiunea intracraniană benignă
Baremul activităților practice
1. Anamneza și examenul clinic la copiii cu boli neurologice
2. Întocmirea foii de observație
3. Examenul fundului de ochi
4. Electroencefalograma - interpretare
5. Potențiale evocate - interpretare
6. Electromiograma - interpretare
7. Examenul vitezelor de conducere nervoasă - interpretare
8. Puncții lombare
9. Radiografii craniene - interpretare
10. Radiografii coloana vertebrală - interpretare
11. Tomografie computerizată cerebrală - interpretare
12. Imagerie prin MRI a sistemului nervos central - interpretare
13. Echografie transfontanelară - interpretare
14. Angiografia sistemului arterial cervicocerebral - interpretare
15. Examenul microscopic și biochimic al LCR efectuat în urgență
16. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic
17. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene
18. Stabilirea și efectuarea schemei de diagnostic și terapie intensivă la copilul comatos
19. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a crizei miastenice/colinergice la copil
20. Participarea la ședințe de tratament recuperator în bolile neurologice la copil
Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate; rezidenții vor rămâne în clinica de neurologie pediatrică / neurologie adulți și vor însoți pacienții la investigațiile / tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile de mai jos:
a. Neuroimagistică
b. Echografie transfontanelară
c. EMG, VCN, PEC
d. Neurogenetică
e. Recuperare - reabilitare pediatrică
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.
a. Neuroimagistică este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie de adulți
Tematica
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1. Semiologie imagistică, urmărirea imagistică a procesului de mielinizare
2. Aspecte imagistice ale malformațiilor craniocerebrale congenitale
3. Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative și ale anomaliilor de mielinizare
4. Aspecte imagistice ale infecțiilor SNC
5. Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale
5. Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale
6. Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale
7. Explorarea imagistică a epilepsiei copilului și a bolilor cerebrovasculare pediatrice
8. Aspecte imagistice în patologia pediatrică a orbitei și a osului temporal
9. Explorarea imagistică a patologiei spinale de la vârsta copilăriei
Baremul activităților practice
1. Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale și spinale în patologia neurologică pediatrică
2. Prezentări de cazuri - patologie malformativă, metabolică, degenerativă și de mielinizare
3. Prezentări de cazuri - patologie tumorală craniocerebrală pediatrică
4. Prezentări de cazuri - traumatisme craniocerebrale, patologie vasculară
5. Prezentări de cazuri - patologie spinală
b. Ecografie transfontanelară este inclusă în cadrul stagiilor de pediatrie și neurologie pediatrică.
Tematica
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1. Noțiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietăți fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor în țesuturi. Sursele posibile de eroare în examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra țesuturilor. Tipuri de transductori utilizați în examinarea craniană la sugari
2. Elementele de ecoanatomie normală cerebrală la nou-născuți și sugari. Reperele anatomice principale utilizate în ETF
3. Principalele secțiuni utilizate în ETF. Indicațiile ETF. ETF - tehnica examinării și pregătirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-născut și sugar - indicații. Limitele și dezavantajele ETF în diagnosticul afecțiunilor intracraniene la nou-născut și sugar
4. Diagnosticul ETF în hidrocefaliile sugarului
5. Diagnosticul ETF în anomaliile congenitale intracerebrale la nou-născut și sugar
6. Diagnosticul ETF în hemoragiile intra- și periventriculare la nou-născut și sugar
7. Diagnosticul ETF în hemoragiile subdurale la nou-născut și sugar.
8. Diagnosticul ETF în hemoragiile parenchimatoase la nou-născut și sugar
Baremul activităților practice
1. Principiile generale de interpretare a ETF la nou-născut și sugar
2. Demonstrații practice de ETF la nou-născut și sugar
3. Prezentări de cazuri - hidrocefaliile la nou-născut și sugar
4. Prezentări de cazuri - malformațiile cerebrale la nou-născut și sugar
5. Prezentări de cazuri - hemoragiile cerebrale la nou-născut și sugar
c. EMG, VCN, potențiale evocate este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie adulți
Tematica lecțiilor conferință
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1. Introducere în electromiografie și electroneurografie. Principii, tehnici. Valoarea examenului electrodiagnostic
2. Studii de conducere nervoasă. Viteze de conducere motorii și senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) și inferioare (femural, sciatic, sural)
3. Alte tehnici de conducere nervoasă (unda F, reflex H), Blink reflex. Stimularea repetitivă
4. Electromiografia cu ac: principii, tehnici. Activitatea musculară spontană
5. Analiza potențialului de unitate motorie și a patternului de interferență
6. Integrarea datelor electroneurografice cu cele electromiografice
7. Patologia de nerv: neuronopatii, radiculopatii, plexopatii, neuropatii, polineuropatii
8. Patologia de mușchi: miopatii, polimiozite, miotonii. Patologia de placă neuromusculară: miastenia gravis, sindromul Eaton Lambert
9. Potențiale evocate: principii, tehnici. Potențiale evocate vizuale
10. Potențiale evocate auditive, somatosenzitive și motorii
Baremul activităților practice
1. Interpretarea traseului EMG
2. Interpretarea studiilor de conducere nervoasă
3. Integrarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice
4. Interpretarea potențialelor evocate vizuale
5. Interpretarea potențialelor evocate auditive, somatosenzitive și motorii
d. Neurogenetica (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)
Tematica lecțiilor conferință
1. Introducere în neurogenetică
2. Metode de investigație genetică-citogenetice și de genetică moleculară
3. Encefalopatii cu aberații cromozomiale
4. Genetica în epilepsie
5. Genetica în boli metabolice
6. Genetica în boli neuromusculare
7. Genetica în boli neurocutanate
Baremul activităților practice
1. Recunoașterea clinică a principalelor boli neuropediatrice genetice
2. Interpretarea rezultatelor citogenetice
3. Interpretarea rezultatelor investigațiilor de genetică moleculară
4. Întocmirea arborelui genealogic
5. Întocmirea fișei consultului de neurogenetică pediatrică
e. Recuperare - reabilitare pediatrică este inclusă ca submodul în cadrul modulului de Neurologie pediatrică
Tematica lecțiilor conferință
1. Recuperarea funcțională - definiție, argumentarea termenului. Readaptarea, recuperarea socială. Handicapul - clasificare internațională. Boală, deficiență incapacitate, handicap. Clasificarea etiologică a handicapului. Mijloacele readaptării. Cadrul organizatoric al recuperării funcționale.
2. Dezvoltarea neuromotorie a sugarului și copilului
3. Aprecierea motricității spontane, dirijate și provocate în cadrul bilanțului dezvoltării neuromotorii a sugarului
4. Recuperarea funcțională a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiază de această recuperare, principiile refacerii forței musculare, evaluarea valorii musculare, contracția izometrică
5. Metoda Kenny: principii, caracterele sindromului clinic, mijloace terapeutice
6. Metoda Kabat: principii, procedee de facilitare. Mijloace ajutătoare în recuperarea handicapului neuromotor periferic: electroterapie, ortezare, chirurgie ortopedică
7. Recuperarea funcțională a infirmității motorii cerebrale: etiologie, substrat anatomopatologic, clasificare clinică
8. Tratamentul kinetic în encefalopatiile cronice infantile:
- metodele Phelps, Margret Rood, Bobath
- școala Philadelphia (metoda Temple-Fay), metoda Vojta, metode funcționale (Tardieu, Peto)
- metoda Frenkel, metoda Le Metayer
9. Decontracurarea
- kinetoterapia - Kabat - alternarea antagoniștilor
- legile Sherington
- electroterapia
- infiltrațiile cu toxina botulinică
10. Diagnosticul precoce al encefalopatiei cronice infantile
11. Evaluarea funcțională în encefalopatia cronică infantilă
12. Terapia ocupațională (ergoterapia). Evaluare
13. Balneoterapia în patologia neurologică a copilului
14. Tratamentul de recuperare al paraplegiei posttraumatice
15. Tratamentul de recuperare în afecțiunile neuromusculare ale copilului
16. Readaptarea socială: educația în familie, învățământul normal și special, profesionalizarea în școli speciale, sportul adaptat, protecția socială
Baremul activităților practice
1. Aprecierea motricității provocate la copilul 0-1 an
2. Stabilirea unui program de recuperare funcțională la copii cu handicap neuromotor periferic
3. Stabilirea unui program de tratament copii cu encefalopatie cronică infantilă
4. Stabilirea unui program de tratament în afecțiunile neuromusculare ale copilului
5. Stabilirea unui program de terapie ocupaționala în sindroamele ataxice
Pentru fiecare modul / submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise și practice și pe baza activității desfășurate de rezident în cursul stagiului respectiv.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariției bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii și metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relației medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat.
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3. Relația medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2. Probleme etice în stările terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicală.
4. Eutanasia și suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genică.
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5. Comitetele de etică a cercetării.
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatrică
Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator.
Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului.
Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Acesta supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident. Coordonatorul stabilește ordinea stagiilor și destinația fiecărui rezident.
Rezidentul este obligat să își organizeze un dosar prin care să dovedească stagiile parcurse și aptitudinile dobândite în cursul rezidențiatului.
Programul zilnic constă din participarea activă, la patul bolnavului, la programul zilnic al secției de neurologie pediatrică. Toate activitățile practice cuprinse în baremul minimal de activități practice trebuie parcurse sub supravegherea îndrumătorului.
În atribuțiile rezidentului sunt cuprinse și gărzi de noapte, pe linia a 2-a, sub supravegherea îndrumătorului.
Nu intra în atribuțiile rezidentului: să stabilească tratamentul, diagnosticul, indicații către familie (decât ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav).
Activități practice și lecturi - 200 ore/an lecturi, lecții, seminarii. Acestea vor fi realizate fie prin studiu individual, fie prin prezentări în fața colectivului, participare la seminarii, cursuri, prezentări de cazuri, etc.
Caietul rezidentului
Fiecare rezident trebuie să aibă un caiet/dosar în care să existe dovezi ale activităților practice și teoretice desfășurate de acesta.
Trebuie să existe dovada efectuării tuturor activităților practice planificate în curriculum. Acest caiet/dosar trebuie luat în considerare în procesul de evaluare periodică și finală a rezidentului.
În timpul rezidențiatului, rezidentul trebuie să fie implicat în cel puțin 1 sau 2 proiecte de cercetare.
D. Centre formatoare, coordonatori/ îndrumători
Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator. Lista centrelor formatoare, a unităților formatoare, a coordonatorilor, îndrumătorilor și medicilor cu competență eligibili va fi actualizată în mod regulat (Anexa 2.).
Rezidenții vor fi repartizați în centrele de pregătire considerate eligibile de către CPPMFPS conform graficului stabilit prin curricula de pregătire de Neurologie Pediatrici (Anexa 1).
E.1. Centrele formatoare*)
a. Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrică înalt specializate care pot oferi formarea completă a Neurologului Pediatru (au facilități clinice și didactice în care se pot completa stagiile curriculumului de Neurologie Pediatrică).
b. Toți îndrumătorii centrului sunt medici specialiști sau primari Neurologi Pediatri (a se vedea punctul E..2.). Centrele formatoare au cel puțin 2 îndrumători acreditați în afara de coordonator
c. Fiecare centru formator are un Coordonator al programului de pregătire a medicilor rezidenți de Neurologie Pediatrică. Acesta este Profesorul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrică. Acesta poartă responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici și Unități formatoare pentru desfășurarea tuturor modulelor rezidențiatului.
E.2. Unitățile formatoare "satelit"
Sunt Secții Clinice sau neclinice alese de Coordonatorul programului de pregătire în care pot fi efectuate stagiile din curriculumul de Neurologie Pediatrică cu excepția celor 3 ani de Neurologie Pediatrică (care se vor realiza obligatoriu în centrul coordonator).
E.3. Coordonatori/îndrumători
Coordonator - este Profesorul Universitar de Neurologie Pediatrică al Clinicii de Neurologie Pediatrică din Centrul Formator respectiv. Coordonatorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare. Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător.
Îndrumător poate fi:
- orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate (Neurologie Pediatrică și Psihiatrie Pediatrică) indiferent dacă este sau nu cadru universitar, dar care funcționează într-un centru acreditat;
- orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate care este obligatoriu cadru universitar în specialitatea neurologie pediatrică.
Îndrumătorii supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident.
Îndrumătorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare.
Medic cu competență poate fi orice medic specialist sau primar, indiferent dacă este sau nu cadru universitar, care este specializat sau are competență (certificat de studii complementare) în unul din domeniile modulelor/submodulelor din curriculum. Colaborarea cu aceștia este hotărâtă de către coordonator. Coordonatorul trebuie să obțină aprobarea scrisă a conducerii spitalului pentru desfășurarea modulului/submodulului respectiv în acea unitate medicală, cu desemnarea expresă a medicului formator.
Raportul număr rezidenți/număr de medici îndrumători trebuie să fie cel mult 3:1.
Comisia de acreditare a centrelor formatoare, a coordonatorilor și îndrumătorilor este stabilită de Comisia de Neurologie Pediatrică a MSF în colaborare cu CPPMF. Acreditarea va respecta criteriile listate mai sus.
E. Examinări
Evaluarea rezidenților în timpul pregătirii
Cunoștințele teoretice trebuie evaluate la sfârșitul fiecărui modul. Se vor avea în vedere: rezolvarea problemelor clinice, aptitudinile practice, aptitudinile diagnostice, de comunicare, documentarea deciziilor clinico-terapeutice. Fiecare rezident trebuie să aibă un feed-back în ceea ce privește propria evaluare pentru a depista ariile ce necesită îmbunîtățiri.
Considerăm că evaluările periodice sunt foarte importante pentru formarea rezidenților.
Evaluarea finală
Rezidenții trebuie să susțină un examen final ce cuprinde o proba teoretică scrisă, 2 cazuri practice și o probă paraclinică.
Comisia de examen va lua în calcul și activitatea rezidentului demonstrată în caietul rezidentului.
Anexa 2 - Centre formatoare, formatori va fi elaborată și comunicată ulterior, precum și Bibliografia de rezidențiat, acestea trebuind să fie actualizate anual.
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
4 ANI
I. Specialități pediatrice - trunchi comun - 1 an:
I.1. Pediatrie generală - 6 luni
I.2. Neonatologie - 2 luni
I.3. Boli infecțioase pediatrie - 1 lună
I.4. Neurochirurgie pediatrică - 1 lună
I.5. Psihiatrie pediatrică - 2 luni
┌─────────┬────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────┐
│
Anul
│
Anul 1
│
Anul 2
│
Anul 3
│
Anul 4 │
├─────────┼────┬────┬────┬────┬────┼─────┬─────────┼──────┬─────────┼──────────┤
│Modul
│I.1 │I.2 │I.3 │I.4 │I.5 │II.
│
III.2
│III.1 │
III.2
│
III.2
│
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│Submodul │b,d │b,d │a,b │a,b │a,b │a,c
│a,b,c,d,e│ -
│a,b,c,d,e│a,b,c,d,e │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│Durata
│6
│2
│1
│1
│2
│3
│
│
│8 luni
│
│
│
│luni│luni│luna│luna│luni│luni │9 luni
│3 luni│2 săpt.
│1 an
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│bioetică │
│
└─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────────┴──────┴─────────┴──────────┘
II. Neurologie adulți - 3 luni
III. Neurologie pediatrică - 2 ani 8 luni 2 săptămâni, din care:
III.1. EEG - 3 luni
III.2. Neurologie pediatrică - 2 ani 5 luni 2 săptămâni
IV. Bioetică-2 săptămâni
Submodule:
a. Neuroimagistică (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)
b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)
c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurologie pediatrică)
d. Neurogenetica (submodul în cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)
e. Recuperare - reabilitare pediatrică (submodul în cadrul: neurologie pediatrică)
N.B. ORDINEA EFECTUĂRII STAGIILOR ESTE OBLIGATORIE SE RECOMANDĂ PRIMUL STAGIU 6 LUNI-NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
OFTALMOLOGIE
1.1. DEFINIȚIE: Oftalmologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu afecțiuni ale globului ocular și anexelor globului ocular.
1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.3.2. Stagiul de chirurgie generală 1 lună
1.3.3. Stagiul de neurologie: 1 lună
1.3.4. Stagiul de neurochirurgie: 1 lună
1.3.5. Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună
1.3.6. Bioetică: 1/2 lună
1.3.7. Stagiul de oftalmologie: 43,5 luni
1.4 CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Asepsia și antisepsia
2. Infecția în chirurgie. Infecții intraspitalicești
3. Anestezia
- generalități
- anestezia locală
- anestezia generală
- anestezia la copil
4. Noțiuni generale privind transplantul de țesuturi și organe
5. Arsurile
6. Cicatrizarea plăgilor. Sutura plăgilor.
1.4.1.2. Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.2. STAGIUL DE NEUROLOGIE
1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Anatomia căilor optice
2. Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodație convergentă
3. Modificări neurologice ale diametrului pupilar
4. Paraliziile oculomotorii
5. Scleroza multiplă
6. Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale
7. Modificări oftalmologice în tumorile intracraniene
8. Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică.
1.4.2.2. Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.3. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE
1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Tomografia computerizată: tehnica și interpretare
2. Fundul de ochi în tumorile cerebrale
3. Câmpul vizual în tumorile cerebrale
4. Traumatismele craniocerebrale.
1.4.3.2. Barem de activități practice
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.4. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE
1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1. Anatomia pleoapelor
2. Principii de acoperire a defectelor cutanate
- prin alunecare
- prin lambouri pediculate
- prin grefe libere
3. Chirurgia tumorilor palpebrale
4. Ptoza palpebrală
5. Epicantusul
6. Entropionul,ectropionul
7. Blefarosalazisul, dermatosalazisul.
1.4.4.2. Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.5.1. TEMATICĂ CURS (10 ore)
I. Introducere în Bioetică -
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii -
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I-
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II-
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală -
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții -
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții-
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane -
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică-
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani -
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
1.5.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.6. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE
1.6.1. Tematica lecțiilor conferință (700 ore)
2. Embriologia și anatomia globului ocular și a anexelor globului ocular: căile vizuale
3. Fiziologia vederii: optica geometrică, funcțiile ochiului ca aparat optic, fotochimia vederii, electro-fiziologia retinei, adaptarea la lumină și întuneric, vederea în culori
- structuri nervoase implicate în procesul vizual, structuri nervoase conexe căilor vizuale
- mișcările globului vizual; rolul cortexului cerebral; mișcările de convergență; mișcările de origine vestibulară
4. Examenul general al bolnavului în Oftalmologie.
- tehnica și metodica examenului ocular
- examenul clinic și funcțional, metode de examinare pol anterior, posterior și anexele globului ocular
- luminatul lateral; biomicroscopie, oftalmoscopie, tonometrie, gonioscopie, diafanoscopie, oftalmodinamometrie
5. Explorarea acuității vizuale. Examenul refracției oculare. Examenul subiectiv și obiectiv: skiascopia, astigmometria, refractometria, keratometria, autorefractometria computerizată
6. Acomodația și tulburările acomodației
- viciile de refracție
- noțiuni de optică și optometrie
- miopia, hipermetropia, astigmatismul: diagnosticul clinic, tratamentul medical și chirurgical. Corectarea viciilor de refracție, chirurgia refractivă a corneei
7. Examenul funcțional al retinei
- examenul câmpului vizual (metode cinetice, statice)
- examenul simțului cromatic, adaptometria
- ecografia globului ocular și orbitei - tehnică, interpretare
- angiofluorografia oculară - tehnică, interpretare
- electrofiziologie oculară
- electroretinografia, statica și dinamica (ERG)
- potențiale evocate vizuale: (PEV)
- electrooculograme (EOG)
8. Examenul radiologic în Oftalmologie
- evaluarea radiologică simplă
- explorarea radiologică cu mijloace de contrast (dacriocistografia, flebografia și arteriografia orbitară)
- explorarea radionuclidică a globului ocular și orbitei (radiofosfocaptare, scintigrafia oculo-orbitară, dacriocistografia radionuclidică)
- evaluarea tomodensitometrică a patologiei oculo-orbitare (interpretare imagini TDM, examen TDM în diagnosticul proceselor expansive orbitare, examen TDM în traumatologia orbitară)
- evaluarea rezultatelor rezonanței magnetice oculare (RMN) în patologia oculo-orbitară
9. Patologia anexelor globului ocular
- bolile regiunii sprâncenoase,dermatoze, inflamații, afecțiuni congenitale
10. Patologia pleoapelor
- anatomia și fiziologia pleoapelor, semiologia generală a bolilor pleoapelor
- anomalii congenitale ale pleoapelor - diagnostic clinic, tratament
- afecțiuni inflamatorii, dermatoze
- tulburări de statică palpebrală
- tulburări de dinamică palpebrală
- tumori palpebrale (diagnostic, tratament)
11. Patologia aparatului lacrimal
- anatomia și fiziologia aparatului lacrimal
- semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal
- anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament)
- aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale)
- căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori
- patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală)
- tumorile aparatului lacrimal
12. Patologia orbitei
- anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare
- anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său
- afecțiunile inflamatorii ale orbitei
- exoftalmia și enoftalmia (uni și bilaterale, exolftalmia în cursul bolilor generale, vasculară, metastatică, în afecțiuni de vecinătate)
- tumori orbitare (diagnostic, principii terapeutice)
13. Patologia conjunctivei
- anatomie, fiziologie, semiologie
- anomalii congenitale ale conjunctivei
- conjunctivite: microbiene, virale, alergice, parazitare
- afecțiuni degenerative ale conjunctivei (diagnostic, tratament)
- tumori conjunctivale (principii diagnostice și de tratament)
14. Patologia corneei
- anatomie, fiziologie, semiologie
- anomalii congenitale ale corneei (de dimensiune, formă, keratocon, distrofii corneene)
- keratite superficiale, keratite parenchimatoase, afecțiuni virale, bacteriene, micotice, alergice
- keratita neuroparalitică, lagoftalmică, keratomalacia, keratopatii medicamentoase - afecțiuni corneene degenerative, congenitale și câștigate
- cicatrici coneene - clinică și tratament
- tumori corneo-conjunctivale
15. Patologia sclerei
- anatomia, fiziologia, semiologia normală și patologică
- anomalii congenitale ale sclerei
- afecțiuni inflamatorii: episclerita, sclerita
- degenerescente, pigmentare sclerală, stafilom
16. Patologia uveei
- anatomia, fiziologia, semiologia: iris, corp ciliar, coroida
- anomalii congenitale ale uveei: iris, corp ciliar, coroida
- afecțiuni inflamatorii: iris, corp ciliar (irita, iridociclita)
- afecțiuni inflamatorii ale coroidei: coroidite, endoftalmite, leziuni vasculare ale coroidei
- oftalmia simpatică, uveitele totale, uveo-meningite
- afecțiunile degenerative ale uveei
- tumorile uveei (principii de diagnostic și terapie)
17. Patologia cristalinului
- anatomia, fiziologia, semiologia bolilor cristalinului
- anomalii congenitale ale cristalinului (de mărime, formă, poziție, sindroame generale cu anomalii cristaliniene)
- caracterele congenitale (etiopatogenie, clinica, element al unui sindrom general)
- cataractele câștigate (presenilă, senilă, patologică, complicată, traumatică, secundară)
- principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală, câștigată
- modificările de poziție ale cristalinului: ectopii, subluxații, luxații
18. Pupila
- anatomia, fiziologia, semiologia pupilei - reflexe pupilare
- farmacodinamica pupilei
- anomalii congenitale ale pupilei
- patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila tonică, sindrom Adie)
- anizocoria
- anomalii pupilare în traumatismele craniene
19. Corpul vitros
- anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros
- anomalii congenitale ale corpului vitros și ale sistemului vascular fetal
- afecțiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice, hemoragia vitreana
- chirurgia vitrosului
20. Patologia tensiunii oculare
- fiziologia normală și patologică a umorului apos și tensiunea oculară
- glaucomul primitiv cu unghi închis și cu unghi deschis
- glaucoamele secundare
- glaucomul congenital
- tratamentul medical/chirurgical al glaucomului
- hipotonia oculară
21. Patologia retinei
- anatomie, fiziologie, semiologia retinei
- anomalii congenitale ale retinei (de pigmentare, de structură, maculare, vasculare)
- afecțiunile vasculare ale retinei (arteriale, venoase)
- retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică, infecțioase)
- dezlipirea de retină regmatogenă și secundară
- heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale
- degenerescențe tapeto-retiniene
- tumorile benigne și maligne ale retinei
22. Patologia nervului optic și a papilei
- anatomia, fiziologia, elemente de semiologie
- anomalii congenitale ale papilei și nervului optic
- edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele
- nevritele optice retrobulbare
- atrofiile optice
- tumorile papilei și ale nervului optic
23. Căile optice intracraniene
- anatomie, fiziologie
- sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice
- leziunea căilor optice retrochiasmatice
a)
semiologie generală, hemianopsii
b)
cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale
24. Tulburările vederii binoculare
- anatomia, fiziologia musculaturii oculare
- anomalii congenitale ale motilității oculare
- vederea binoculară (VB) și tulburările VB
- heteroforii
a)
heterotropii - strabism manifest concomitent
b)
paralizii oculomotorii
- nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular)
25. Onco-oftalmologia
- metode clinice și paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare și ale anexelor globului ocular
- principii de tratament
26. Traumatologia oculară
- contuziile globului și anexelor globului ocular
- plăgile anexelor și ale globului ocular
- corpii străini cu localizare la nivelul anexelor și intraoculari
- arsurile fizice, chimice ale globului ocular și anexelor globului ocular
- manifestări oculare în traumatismele cranio-cerebrale
27. Terapia locală oculară
- terapia generală în afecțiunile oculare
28. Aparatul vizual și bolile sistemului nervos central
29. Patologia oculară și cefaleea
- cefaleea cu semne oculare
- migrena oftalmică
- examenul oftalmologic în cefalalgie
30. Maladii oculare de natură cardiovasculară
31. Ochiul și hemopatiile
32. Patologia oculară și bolile endocrine
33. Bolile de sistem - complicații oculare
34. Manifestări oculare în bolile metabolice
35. Bolile infecțioase și patologia oculară
36. Patologia oculară și sindroamele malformative (anomalii ale feței, craniului, sistemului nervos central, sindroame multiple cu participare oculară)
37. Ochiul și alergia
38. Patologia oculară în intoxicații și boli profesionale
39. Lasere în oftalmologie
40. Simulația și disimulația în oftalmologie
1.6.2. Baremul activităților practice
A. Tematica demonstrațiilor de tehnici instrumentale de examinare oftalmologică
1. Skiascopia și examenul subiectiv al refracției
2. Astigmometria și refractometria
3. Corectarea optică a ametropiilor: miopia, hipermetropia, astigmatisme
4. Oftalmodinamometria
5. Examenul câmpului vizual
6. Examenul polului anterior la luminatul lateral
7. Examenul biomicroscopic
8. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi
9. Examenul tensiunii intraoculare, curbe nictemerale
10. Transiluminația diasclerală
11. Examenul vederii binoculare
12. Examenul unei paralizii oculo-motorii
13. Gonioscopia (glaucoame: primar, secundar)
14. Explorarea simțului cromatic
15. Adaptometria
16. Electrooculografia, potențiale vizuale evocate
17. Electroretinografia și interpretarea ei
18. Ecografia și interpretarea ei (mod A și B)
19. Angiografia cu fluoresceină
20. Interpretarea unei radiografii pentru localizarea corpilor străini intraoculari
21. Exoftalmometrie
22. Interpretarea rezultatelor unui examen efectuat cu TDM (tomodensitometrie) și RMN (rezonanță magnetică nucleară) în patologia oculară
B. Tematica demonstrațiilor de intervenții chirurgicale (barem minimal de tehnici)
1. Electrolize cili, diatermocauterizări, crioaplicații oculare
2. Chalazionul
3. Pterigionul
4. Blefarorafia
5. Corectarea ectropionului (senil, paralitic, spastic, cicatricial)
6. Corectarea entropionului (senil, cicatricial, spastic)
7. Corectare sinblefaron
8. Blefaroplastii cu lambou liber sau alunecare
9. Denervarea și extirparea glandei lacrimale
10. Extirpare sac lacrimal
11. Dacriocistorinostomia
12. Alungirea musculară, scurtare și retropoziție mușchi drept
13. Sutura unei plăgi corneene sau sclerale
14. Iridectomia optică
15. Iridectomia antiglaucomatoasă
16. Trabeculectomia, trabeculotomia, goniotrepanatia
17. Extracția cristalinului (liniară, extracapsulară, intracapsulară) cu sau fără pseudofak
18. Discizia capsulei
19. Extracția de corp străin intraocular
20. Enucleația globului ocular
21. Eviscerația globului ocular
22. Chirurgia dezlipirii de retină
OFTALMOLOGIE
4 ani
- CHIRURGIE GENERALĂ (I.1)
1 lună
- OFTALMOLOGIE (I.2)
12 luni
- NEUROLOGIE (I.3)
1 lună
- NEUROCHIRURGIE (I.4)
1 lună
- CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE (I.5)
1 lună
- BIOETICĂ (I.6)
0,5 luni
- OFTALMOLOGIE (I.7)
31,5 luni
┌──────────┬──────────┬────────────────────────┬─────────┬─────────┐
│
│
ANUL I
│
ANUL II
│ ANUL III│ ANUL IV │
├──────────┼────┬─────┼────┬────┬────┬────┬────┼─────────┼─────────┤
│STAGIUL
│I.1 │ I.2 │I.2 │I.3 │I.4 │I.5 │I.6 │
I.7
│
I.7
│
└──────────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────────┴─────────┘
N.B. Stagiul de chirurgie generală trebuie să fie primul. Celelalte stagii vor fi intercalate în stagiul de oftalmologie, după ce rezidentul a efectuat cel puțin un an din acest stagiu.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
1.1. DEFINIȚIE: Ortopedia și traumatologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea afecțiunilor congenitale și dobândite, traumatice și etraumatice, ale aparatului locomotor.
1.2. DURATA: 5 ani
Comentariu: în țările Uniunii Europene, durata specializării în ortopedie și traumatologie este variabilă, între 5 și 6 ani. În țări ca Belgia, Germania, Finlanda, Elveția durata specializării în ortopedie și traumatologie este de 6 ani.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR [vezi anexa 1]
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
1.3.2. Stagiul de chirurgie generală: 6 luni (anul I).
1.3.3. Stagiul de chirurgie vasculară: 2 luni (anul III)
1.3.4. Stagiul de neurochirurgie: 2 luni (anul III)
1.3.5. Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie: 2 luni (anul III)
1.3.6. Stagiul de chirurgie toracică: 2 luni (anul III)
1.3.7. Stagiul de bioetică: 1/2 lună (anul V)
1.3.8. Stagiul de chirurgie artroscopică: 3 luni (anul V)
1.3.9. Stagiul de ortopedie și traumatologie: 3ani 6 luni și 2 săpt. (anul I, II, III, IV, V) din care anul IV într-un serviciu de ortopedie și traumatologie pediatrică. Stagiul din anul V va fi efectuat într-un serviciu, la alegerea rezidentului, în funcție de eventuala sa orientare spre o subspecializare (chirurgie spinală, traumatologie, chirurgia membrului superior, ortopedie și traumatologie pediatrică, etc.)
În cadrul stagiului de ortopedie și traumatologie în primii 2 ani (anul II și III)se vor însuși cunoștințele de bază din specialitate prin lecții-conferință 200 de ore anual și stagii practice. În anul al-IV-lea se va efectua un stagiu într-un serviciu de ortopedie și traumatologie pediatrică, timp în care va participa la lecții-conferință (200 ore) și la activități practice (conform baremului).
Stagiul din anul V se va efectua într-un serviciu, la alegerea rezidentului. El va consta în participarea la prelegeri-conferință, în efectuarea de intervenții chirurgicale, participarea la activitatea științifică a serviciului, pregătirea pentru examenul de atestare ca specialist.
1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
Anul I
1.4.1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
1.4.1.1. Chirurgie generală
Tematica lecțiilor conferință de chirurgie generală (72 ore)
(1)
Principii generale de asepsie și antisepsie chirurgicală.
(2)
Îngrijiri pre- și post-operatorii- principii generale
(3)
Plăgile- fiziopatologie, principii de tratament
(4)
Infecțiile în chirurgie (abcese, flegmoane)- fiziopatologie, principii de tratament
(5)
Abdomenul acut- generalități
(6)
Traumatisme abdominale închise
(7)
Traumatisme abdominale deschise (plăgi)
(8)
Hemoragia digestivă superioară
(9)
Ocluzia intestinală
(10)
Ulcerul gastric și duodenal
(11)
Pancreatita acută
(12)
Peritonitele
(13)
Patologia biliară chirurgicală
(14)
Apendicita
(15)
Herniile
(16)
Patologia peretelui abdominal
(17)
Patologia traumatică renală- diagnostic, principii terapeutice
(18)
Patologia traumatică vezico-uretrală: diagnostic, principii terapeutice
(19)
Șocul traumatic
(20)
Resuscitarea cardio-respiratorie
(21)
Politraumatisme
1.4.1.2. Baremul activităților practice de chirurgie generală
1. Incizii abcese și flegmoane: 10
2. Toaleta chirurgicală a plăgilor: 10
3. Suturi primare și secundare plăgi: 30
4. Apendicectomii: 7
5. Hernii:5
6. Laparotomii: 3
7. Suturi intestinale: 3
1.4.1.3. Anatomie umană-20 ore
1.4.1.4. Fiziologie-15 ore
1.4.1.5. Statistică medicală-10 ore
Anul IV
1.4.2. STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ
1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (28 ore)
(1)
Ischemia acută periferică- etiopatogenie, fiziopatologie, diagnostic, tratament
(2)
Traumatisme vasculare
(3)
Sutura vasculară- indicații, tehnică
(4)
Plastii vasculare- indicații, tehnică
(5)
Arteriopatii obstructive
(6)
Boala varicoasă
(7)
Insuficiența venoasă cronică
(8)
Tromboflebita, embolia pulmonară- fiziopatologie, diagnostic, tratament
(9)
Politraumatisme cu componentă vasculară
(10)
Sindromul de reperfuzie
(11)
Căile uzuale de abord în chirurgia vasculară
(12)
Imagistica patologiei vasculare
1.4.2.2. Baremul activităților practice
1. Abordul vaselor mari ale membrelor: 5
2. Arteriografia- interpretare: 10
3. Arteriografia- tehnica: 6
4. Sutura vasculară: 5
5. Plastia vasculară cu venă: 2
6. Plastia vasculară cu grefă: 1
7. Embolectomia periferică:2
1.4.3. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE
1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (28 ore)
(1)
Traumatisme cranio-cerebrale
(2)
Diagnosticul și tratamentul comelor
(3)
Fracturile mielice ale coloanei vertebrale- diagnostic, indicații terapeutice
(4)
Imagistica patologiei vertebrale traumatice cu interesare medulară(radiografie, mielografie, RMN, TAC)
(5)
Abordul anterior al coloanei vertebrale- indicații, căi de abord, tehnica
(6)
Abordul anterior al coloanei toraco-lombare
(7)
Abordul anterior al coloanei toracale(costo-transversectomia transpleurală)
(8)
Abordul anterior al coloanei lombare și lombo-sacrate
(9)
Tumorile vertebrale
(10)
Herniile discale cervicale
(11)
Herniile discale lombo-sacrate
(12)
Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară
1.4.3.2. Baremul activităților practice
1. Puncții rahidiene lombare: 7
2. Puncții rahidiene suboccipitale: 3
3. Neuroliza: 5
4. Neurorafie: 2
5. Abord vertebral anterior: 2
6. Laminectomia: 2
1.4.4. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE
1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (28 ore)
(1)
Plastii cutanate- generalități, tipuri de plastii, indicații
(2)
Traumatismele tendoanelor flexoare ale mâinii
(3)
Traumatismele tendoanelor extensoare ale mâinii
(4)
Sindroamele de canal carpian
(5)
Amputațiile și dezarticulațiile mâinii și degetelor
(6)
Flegmoanele mâinii
(7)
Tehnici de chirurgie plastică în fracturile deschise ale membrelor(lambouri libere musculo-cutane sau cutanate)
(8)
Tehnici de chirurgie plastică în osteită(lambouri musculare pediculate)
(9)
Aspecte de microchirurgie-grefe cu pedicul vascular(peroneu, coaste, creastă iliacă)
(10)
Maladia Dupuytren
(11)
Principiul urgenței amânate în chirurgia plastică
1.4.4.2. Baremul activităților practice
1. Plastie cu piele liberă despicată: 7
2. Plastii cutanate cu lambouri rotaționale: 3
3. Tenorafii tendinoase: 5
4. Lambouri musculare pediculate: 3
5. Aponevrectomie palmară:2
6. Toaleta plăgilor: 5
7. Toaleta chirurgicală a fracturilor deschise în urgență: 3
1.4.5. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (28 ore)
(1)
Traumatismele toracice închise- diagnostic, principii terapeutice
(2)
Traumatisme toracice deschise- diagnostic, principii terapeutice
(3)
Patologia peretelui toracic- torace în carenă, torace infundibuliform
(4)
Explorarea funcției respiratorii
(5)
Toracotomia- indicații, tehnica
(6)
Politraumatisme cu componentă toracică
(7)
Tumorile peretelui toracic
1.4.5.2. Baremul activităților practice
1. Drenajul pleural: 4
2. Toracotomii: 3
3. Puncții pleurale: 4
4. Manevre de prim-ajutor în voletul costal: 3
5. Manevre de prim-ajutor în plăgile pleuro-pulmonare: 3
1.4.6. STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - ANUL I-II
1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință: 200 ore pe an
I. Biomecanica aparatului locomotor
II. Fiziologia și fiziopatologia osteo-articulo-musculară
Morfologia, fiziologia, și fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor):
Fiziologia și fiziopatologia articulară- embriologie, clasificare functională articulară, fiziopatologie:
Fiziologia și fiziopatologia musculo-tendinoasă:
III. Imagistică
IV. Traumatologie
Generalități asupra fracturilor(definiție, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale):
Fracturile extremităților proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale:
Luxația scapulo-humerală recentă și recidivată:
Fracturile claviculei și omoplatului, luxația sterno- și acromio-claviculară:
Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului; sindromul de retracție, ischemia Volkmann:
Luxațiile cotului:
Fracturile cotului
Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului
Fracturile oaselor mâinii și degetelor; entorsele și luxațiile mâinii și degetelor:
Fracturile bazinului:
Luxațiile șoldului:
Fracturile colului femural:
Fracturile masivului trohanterian:
Fracturile diafizei femurale:
Fracturile extremității distale ale femurului:
Fracturile epifizei proximale ale tibiei:
Luxațiile genunchiului: luxația recentă și recidivată a rotulei, fracturile rotulei:
Leziunile meniscale și ligamentare recente și vechi ale genunchiului
Fracturile maleolare și ale pilonului tibial
Fracturile diafizare închise ale gambei:
Fracturile calcaneului:
Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile și luxațiile metatarsienelor și falangelor:
Fracturile coloanei vertebrale:
Politraumatisme:
Fracturi deschise:
III. Amputații și protezare
Principii generale de amputație: amputațiile membrului toracic și pelvin
Generalități asupra protezelor și ortezelor: protezele și ortezele membrului toracic și pelvin:
Bioinginerie mecanică
IV. Ortopedie
Diformități: etiopatogenie, genetică, diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor:
Diformități congenitale segmentare ale membrului toracic:
Diformități congenitale segmentare ale membrului pelvin:
Osteopatii genotipice:
Condrodistrofii genotipice:
Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice:
Osteopatii de carență:
Osteomielita- fiziopatologie clinică, tratament:
Osteonecrozele aseptice:
Reumatismul cronic inflamator- poliartrite reumatoide și spondilite anchilopoietice:
Poliomielita- sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic și pelvin:
Infirmitatea motorie cerebrală:
Tumorile osului(generalități):
Tumorile benigne:
Tumorile maligne primitive și secundare ale scheletului:
Cifoza congenitală și câștigată:
Scoliozele: etiopatogenie, clinică, tratament:
Boala degenerativă discală, patologia lombo-sacrată:
Umărul dureros- periartroza scapulo-humerală:
Paralizia de plex brahial:
Diformitățile șoldului: coxa vara, coxa valga- etiopatogenie tratament
Luxația congenitală a șoldului:
Piciorul plat:
Diformități statice ale antepiciorului:
Gonartroza:
Coxartroza:
Rupturile tendonului achilian și bicipital:
Fracturile, luxațiile și instabilitățile oaselor carpului:
Evoluția genului varum, valgum, a anteversiunii colului femural și a rotației tibiale în cursul creșterii- aspecte normale și patologice:
Micozele aparatului locomotor:
Rupturile tendonului cvadricipital și a ligamentului rotulian:
V. Tuberculoza osteo-articulară
TBC osteoarticulară- generalități, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacă:
Osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot, mână:
VI. Anatomia patologică a afecțiunilor aparatului locomotor
VII. Medicina fizică și recuperare
1.4.6.2. Tematica lucrărilor practice
I. Semiologia aparatului locomotor
1. Semiologia coloanei vertebrale
2. Semiologia umărului
3. Semiologia cotului
4. Semiologia mâinii
5. Semiologia bazinului
6. Semiologia șoldului
7. Semiologia genunchiului
8. Semiologia piciorului
II. Demonstrații de radiologie paralel cu desfășurarea tematicii conferințelor
III. Tematica demonstrațiilor clinice, paraclinice de laborator și operatorii
1. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie
2. Examenele paraclinice în ortopedie
- radiografie, tomografie axială computerizată, rezonanța magnetică, echografie
- documentare fotografică
- examen de laborator
3. Examinarea unor bolnavi cu diformități congenitale
4. Examinarea unor bolnavi cu osteocondrodistrofii
5. Examinarea unor bolnavi cu osteomielită
6. Examinarea unor bolnavi cu afecțiuni reumatismale
7. Examinarea unor bolnavi cu sechele de poliomielită
8. Examinarea unor bolnavi cu diformități de origine nervoasă
9. Examinarea unor bolnavi cu tumori osoase
10. Examinarea unor bolnavi cu cifoze și scolioze
11. Examinarea unor bolnavi cu luxații congenitale coxo-femurale
12. Examinarea unor bolnavi cu picior strâmb congenital
13. Examinarea unor bolnavi cu TBC osteoarticular
14. Examinarea unor bolnavi cu traumatisme ale aparatului locomotor
15. Vizita la atelierele ROMHANDICAP București pentru urmărirea desfășurării procesului de producere a protezelor și aparatelor ortopedice, prezentarea diferitelor tipuri de proteze și aparate ortopedice. Vizita la Atelierele Întreprinderilor EURO-MEDICAL SYSTEM, ORTHOTEC, ORTOPEDICĂ etc.
16. Demonstrații de anatomie patologică a evoluției calusului, a inflamațiilor specifice și nespecifice osteo-articulare, a tumorilor osteo-articulare etc. paralel cu desfășurarea tematicii conferințelor
IV. Demonstrații în sala de operație, ghips, ambulator, contravizite, gărzi
a)
Sala de operație
- intervenții asupra tegumentelor: incizii, excizii, grefe pediculate, grefe libere
- intervenții asupra tendoanelor și capsulei articulare: tenotomie, alungirea tendoanelor, scurtarea, capsulotomia, tenodeza, tenoplastia
- intervenții asupra nervilor: neuroliza, sutura nervoasă, grefa nervoasă
- intervenții asupra oaselor: decorticarea osteo-periostică, forajele, osteotomia, osteosinteza, osteoplastia
- intervenții asupra articulațiilor: artrotomia, artrodeza, rezecția articulară, artroplastia
- amputații și dezarticulații de membre
b)
Sala de ghips
- aparate ghipsate pentru imobilizarea membrelor toracice și a membrelor pelvine
- corsete, mulaje, paturi ghipsate
c)
Lucrări practice ambulator
- examinarea bolnavilor cu afecțiuni ortopedice trimiși din teritoriu pentru consult
- examenul clinic și radiologic, indicații terapeutice
- examinarea bolnavilor cu afecțiuni traumatice în aceleași condiții
- aprecierea rezultatelor tardive ale cazurilor tratate și urmărite în clinică
d)
Serviciul de gardă
- acordarea primului ajutor la camera de gardă și rezolvarea în urgență a traumatismelor acute de către medicul rezident de gardă sub supravegherea cadrului didactic
1.4.6.3. Baremul de tehnici de investigație și tratament ortopedico-chirurgical
1. Fistulografii- abcesografii: 20
2. Extensia transcheletică(supracondiliană, transcalcaneană): 30
3. Reducerea și imobilizarea fracturii extremității distale de radius: 20
4. Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare: 20
5. Reducerea și imobilizarea fracturilor de diafiză humerală: 10
6. Reducerea și imobilizarea luxației de umăr: 10
7. Reducerea luxației de cot: 5
8. Aparatul ghipsat pelvi-pedios: 10
9. Aparate toraco-brahiale: 10
10. Aparat ghipsat cu camera liberă în fractura de calcaneu: 10
11. Corsete ghipsate: 10
12. Reducerea luxației de șold: 5
13. Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență: 30
14. Amputații, dezarticulații degete, incizii panariții: 10
15. Alungirea tendonului achilian: 10
16. Cura chirurgicală a fracturii de rotulă: 10
17. Capsulotomia posterioară a genunchiului: 5
18. Artrodeza tibio-astragaliană: 3
19. Dubla artrodeză de picior: 5
20. Trepanoevidarea în osteite cronice: 10
21. Osteotomia intertrohanteriană: 5
22. Osteosinteza cu tije centro-medulare Kuntscher, Ender etc:25
23. Osteosinteza cu placă și șuruburi în fracturile diafizare: 5
24. Amputații coapsă: 3
25. Amputații gambă: 3
1.4.7. STAGIU DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ Anul IV (12 luni)
1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (150 ore)
1. Traumatismele cranio-cerebrale
2. Traumatisme vertebro-medulare
3. Traumatisme toracice
4. Traumatisme obstetricale ale extremității cefalice și membrelor
5. Fractura de claviculă
6. Fractura de humerus
7. Fracturile oaselor antebrațului
8. Dezlipirile epifizare
9. Sindromul Volkman
10. Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene și falange
11. Fracturile de bazin
12. Fracturile de femur
13. Fracturile oaselor gambei
14. Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene și falange
15. Entorsele și luxațiile membrului superior
16. Entorsele și luxațiile membrului inferior
17. Marile aplazii ale membrelor
18. Tulburări ale osteogenezei (acondroplazia, osteogeneza imperfectă și exostoza osteogenică)
19. Maladia amniotică
20. Artrogripoza
21. Omoplatul supraridicat
22. Luxația congenitală de umăr
23. Sinostoza radio-cubitală
24. Clinodactilia
25. Camptodactilia
26. Polidactilia
27. Sindactilia
28. Aplazia razei externe a antebrațului
29. Aplazia razei interne a antebrațului
30. Luxația congenitală de șold
31. Luxația congenitală de rotulă
32. Piciorul strâmb congenital
33. Distrofii osoase
34. Osteocondropatii localizate
35. Tumori osoase maligne primitive
36. Osteomielita acută
37. Osteomielita cronică
38. Retracțiile musculare iatrogene
39. Infirmitate motorie de origine cerebrală
40. Infirmitate motorie periferică
41. Pectus excavatum
42. Pectus carinatum
43. Deformările coloanei vertebrale
1.4.7.2. Baremul activităților practice
1. Imobilizarea în aparat gipsat - 50
2. Extensia continuă - 3
3. Osteosinteza oaselor diafizare - 15
4. Alungirea tendonului achilian - 10
5. Transplantări tendinoase - 5
6. Cura sindactiliei - 5
7. Artrodeza mediotarsiană și subastragaliană - 3
8. Chirurgia piciorului strâmb varus equin - 10
9. Cura retracției iatrogene de cvadriceps - 5
10. Cura chistului sinovial popliteu - 5
11. Repunerea sângerândă în luxația congenitală de șold - 4
12. Osteotomiile de bazin - 2
13. Osteotomiile subtrohanteriene - 3
14. Cura chirurgicală a deformărilor de genunchi - 4
15. Osteotomiile de reaxare tibială - 4
1.4.8. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.4.8.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
1.4.8.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.4.9. STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - ANUL V
1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință: 42 ore
1)
artroscopia - istoric, actualități, perspective, aparatura artroscopică
2)
anatomia și biomecanica genunchiului, artroscopia diagnostică a genunchiului - căi de abord, anatomia artroscopică normală, modificări patologice
3)
meniscectomia artroscopică, sutura artroscopică a meniscului, meniscoplastia (transplantul de menisc), diagnostic, indicații, rezultate
4)
leziunile ligamentelor încrucișate - diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate
5)
locul artroscopiei în sinovitele genunchiului (biopsie artroscopică, sinovectomie artroscopică, tehnica, posibilități, limite, rezultate)
6)
condromalacia genunchiului diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate
7)
osteocondroza disecantă a genunchiului diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate
8)
sinovitele genunchiului, diagnostic artroscopic, posibilități de sinovectomie artroscopică, tehnici, rezultate
9)
luxația recidivantă de rotulă - posibilitățile și limitele actuale ale artroscopiei genunchiului (coordonate diagnostice și terapeutice comparativ cu intervențiile prin artrotomie)
10) recuperarea genunchiului după artroscopie (indicații în funcție de leziune și tehnica utilizată)
11) incidente,accidente și complicații în artroscopia genunchiului
12) LASER, electrocoagulare bipolară, radiofrecvența, în artroscopie - indicații, posibilități, limite
13) anatomia și biomecanica umărului, indicațiile și tehnica artroscopiei umărului - căi de abord, anatomia artroscopică normală, modificări patologice, posibilități, limite, rezultate
14) periartroza scapulo-humerală, ruptura coafei rotatorilor, sindromul defileului subacromial, bursita subacromială, etc.
15) luxații recidivante și instabilitatea umărului tehnici artroscopice
16) indicațiile și tehnica artroscopiei cotului
17) sinovitele cotului, condromatoza cotului
18) artoscopia articulației radio-carpiene, indicații, posibilități, limite, rezultate
19) sindromul canalului carpian - posibilități de tratament artroscopic, tehnica,rezultate
20) indicațiile artroscopiei șoldului, tehnica, posibilități, limite, rezultate
21) sindromul labrumu-lui cotiloidian - diagnostic clinic, confirmarea imagistică, tratament
22) artroscopia articulației tibio-astragaliene și subastragaliene, indicații, posibilități, limite, rezultate
23) artroscopia intervertebrală (discală) coloana lombară, toracică, cervicală - indicații, tehnica, posibilități de tratament artroscopic, limite, rezultate
1.4.9.2. Baremul activităților practice de chirurgie artroscopică
1)
Participarea directă pentru antrenament tehnica triangulație, tehnica efectuării nodurilor, manevre chirurgicale prin simulare pe "fantome" genunchi și umăr - 10
2)
Artroscopia diagnostică a genunchiului - recunoașterea elementelor anatomice normale și a modificărilor patologice - 5
3)
Sutura meniscală și meniscectomia parțială genunchi - 5
4)
Sinovectomia artroscopică și extragerea corpilor liberi articulari - 2
5)
Ligamentoplastia ligamentului încrucișat anterior - 2
6)
Tehnici chirurgicale de reconstrucție defecte cartilaginoase - 2
7)
Artroscopia diagnostică a umărului - recunoașterea elementelor anatomice normale și a modificărilor patologice - 2
8)
Acromioplastia artroscopică - 1
9)
Sutura artroscopică a rupturii coafei rotatorilor - 1
10) Rezolvarea artroscopică a instabilităților umărului - 1
1.4.10. STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - ANUL V
1.4.10.1. Tematica lecțiilor conferință de sinteză 200 ore
(1)
Principii generale și actualități în osteosinteză
(2)
Biomateriale utilizate în ortopedie
(3)
Indicații și contraindicații în artroplastia șoldului cu proteză cimentată sau proteză necimentată
(4)
Indicații și contraindicații în artroplastia genunchiului
(5)
Actualități în tratamentul fracturilor deschise
(6)
Actualități în tumorile maligne osoase
(7)
Imagistica în ortopedie(radiografie, RMN, TAC, echografie)
(8)
Clasificarea AO a fracturilor- spre un limbaj comun internațional
(9)
Antibioterapia în ortopedie și traumatologie
(10)
Reviziile după artroplastia totală de șold și genunchi
(11)
Evoluția artroplastiei totale a șoldului, perspective de viitor
(12)
Elemente de biomecanică a aparatului locomotor(generalități, biomecanica coloanei, a șoldului, genunchiului, piciorului, umărului, cotului, pumnului, mâinii)
(13)
Mersul normal și patologic
(14)
Indicații și contraindicații în artroplastiile membrului toracic
(15)
Instrumentații segmentare în diformitățile coloanei vertebrale
(16)
Diformități în ortopedie
(17)
Problemele osteogeriatriei
(18)
Recuperarea funcțională în ortopedie și traumatologie
(19)
Inegalitățile membrelor inferioare- cauze, prognostic, tratament
(20)
Boala Paget- diagnostic, evoluție, tratament
1.4.11. URMĂRIREA PREGĂTIRII REZIDENȚILOR
Se va face prin:
- examen și notă la sfârșitul fiecărui stagiu complementar (chirurgie generală, vasculară, neurochirurgie, plastică și reparatorie, toracică)
- seminarii lunare asupra temelor dezbătute la lecțiile conferință din anul II-III
- examen cu notă la sfârșitul anului III (după 2 ani de ortopedie)
- seminarii trimestriale în cursul anului V de ortopedie
- examen final(premergător examenului de medic specialist)
Aceste examene și seminarii se desfășoară în unitățile în care are loc pregătirea.
Examenul de medic specialist este organizat de Ministerul Sănătății la datele prestabilite.
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
5 ANI
CHIRURGIE GENERALĂ (I.1)
6 LUNI
CHIRURGIE VASCULARĂ (I.2)
2 LUNI
NEUROCHIRURGIE (I.3)
2 LUNI
CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE(I.4)
2 LUNI
CHIRURGIE TORACICĂ(I.5)
2 LUNI
BIOETICĂ (I.6)
1/2 LUNĂ
CHIRURGIE ARTROSCOPICĂ (I.7)
3 LUNI
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (II.1)
2 ANI 6 LUNI ȘI 2 SĂPT.
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ III.1
1 AN
┌─────────┬───────────┬───────────────────────────────┬────────┬───────────────┐
│
ANUL I │
ANUL II │
ANUL III
│ ANUL IV│
ANUL V
│
├─────────┼───────────┼───────────────────────────────┼────────┼───────────────┤
│STAGIUL
│ II.1, I.1 │ II.1 I.2, I.3, I.4, I.5, II.1 │
III.1 │I.6, I.7, II.1 │
└─────────┴───────────┴───────────────────────────────┴────────┴───────────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
OTORINOLARINGOLOGIE
INTRODUCERE
Specialitatea ORL în România are o tradiție de peste un secol. Ea s-a dezvoltat în acord cu specialitatea pe plan internațional, dispunând de-a lungul timpului de specialiști reputați și de o adevărată școală de formare a cadrelor. În anii din urmă specialitatea s-a dezvoltat și tehnicizat vădit, abordând în cadrul chirurgiei minim-invazive cât și în cadrul chirurgiei extinse atât clasicele organe ale specialității: urechea, nasul și sinusurile, cavitatea bucală, faringe, laringe, traheea și esofagul, precum și regiunile învecinate acestora: osul temporal, otobaza, fosa infratemporală, rinobaza, orbita, regiunea cervicală anterioară, masivul facial.
DEFINIȚIE
Otorinolaringologia este specialitatea care se ocupă de patologia malformativă, traumatică, inflamatorie și tumorală ce interesează urechea, osul temporal, nasul și sinusurile paranazale, cavitatea bucală, faringele, laringele, traheea, esofagul, precum și structurile adiacente. Ea cuprinde deasemeni investigarea și tratamentul medical, recuperator și chirurgical al afecțiunilor aparatului acustico-vestibular, simțurilor gustului și mirosului, tulburările și afectările nervilor cranieni precum și deficiențele de auz și de emisie sonoră, funcții de o mare importanță în comunicarea interumană.
Alături de neurochirurg, oftalmolog, chirurgul buco-maxilo-facial, ORL-istul se ocupă de afecțiuni ce interesează rinobaza, fosa infratemporală, otobaza și orbita. Alături de chirurgul toracic, el se ocupă de patologia traheei, esofagului și a zonelor adiacente istmului toracic.
În rezumat, Otorinolaringologia cuprinde studiul funcțiilor și patologia urechii, nasului și sinusurilor paranazale, cavității bucale, faringelui, laringelui, traheei și esofagului, precum și a regiunilor adiacente acestor organe și cavități. Specialitatea se ocupă de asemeni de problemele legate de comunicare generate de tulburările de auz și limbaj.
Ramuri importante ale specialității sunt deasemeni: audiologia (inclusiv audiologia pediatrică), otoneurochirurgia, foniatria și neurologia legată de patologia nervilor cranieni. Sunt deasemeni necesare cunoștințe din domeniile imunologiei, alergologiei, oncologiei precum și chirurgiei plastice și reconstructive a regiunilor cervicofaciale.
PROGRAMUL DE PREGĂTIRE
Durata: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Sunt utilizate 3 categorii de implicare în activitatea de pregătire practică privind manoperele, tehnicile, procedeele operatorii, care se vor trece în caietul de monitorizare a pregătirii:
(i) Efectuate Independent de către rezident, fără ajutor.
(s) Efectuate Sub supravegherea îndrumătorului.
(a) Asistarea îndrumătorului (ajutor operator/ asistentă).
EXAMINAREA / EVALUAREA
Îndrumătorul are obligația de a face cel puțin anual o evaluare a cunoștințelor teoretice și practice. Rezultatele acestor examinări vor fi centralizate în "Caietul Rezidentului". Evaluarea finală se va face conform normelor Ministerului Sănătății.
1.1. STRUCTURA STAGIILOR:
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
Stagiile complementare sunt necesare pregătirii teoretice și practice a viitorilor specialiști. Ele se vor realiza prin stagii organizate la nivelul diferitelor discipline cu patologie conexă. Vor fi două tipuri de stagii:
A. obligatorii
B. opționale
A. Stagiile obligatorii:
1)
ORL stagiu de bază, 3 ani 3 luni la care se adaugă următoarele module de pregătire în specialitate
Audiologie, audiologie pediatrică: 1 lună
Foniatrie: 1 lună
ORL pediatrie: 1 lună
Chirurgie endoscopică ORL: 1 lună
Laser în ORL: 0,5 luni
2)
Chirurgie generală: 1 lună
3)
Chirurgie BMF: 0,5 luni
4)
Oncologie: 0,5 luni
5)
Traheobronhologie și pneumologie: 0,5 luni
6)
Neurochirurgie: 0,5 luni
7)
Chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună
8)
Bioetică: 0,5 luni
B. Stagiile opționale sau aprofundare stagiu de bază ORL:
1)
chirurgie vasculară: 0,5 luni
2)
chirurgie toracică: 0,5 luni
3)
chirurgie oftalmologică: 0,5 luni
Desfășurarea stagiului de chirurgie generală propunem a se efectua în primul an de rezidențiat, după primele 6 luni de familiarizare cu specialitatea.
Stagiile obligatorii cu specific ORL se vor efectua în anii 1,2,3 de rezidențiat. Stagiile opționale vor fi în număr de minim 3, în anul 4.
1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR ORL
Tematica cursurilor - Specializarea ORL(730 ore)
1. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rino-sinusală
2. Metode de explorare rino-sinusală
3. Traumatisme nazosinusofaciale
4. Epistaxisul
5. Rinosinuzitele acute
6. Rinosinuzita cronică
7. Complicațiile infecțiilor rinosinusale
8. Alergia rinosinusală
9. Tumori benigne rinosinusale
10. Tumori maligne rinosinusale
11. Inflamațiile specifice rinosinusale
12. Sindromul de apnee nocturnă
13. Algiile craniocervicofaciale
14. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia faringelui
15. Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui
16. Patologia inflamatorie faringiană
17. Patologia tumorală faringiană
18. Tumorile parafaringiene
19. Tulburările senzitive și motorii ale faringelui
20. Patologia inflamatorie a glandelor salivare
21. Patologia tumorală a glandelor salivare
22. Patologia inflamatorie și tumorală a cavității bucale
23. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia laringelui
24. Metode de explorare laringiană
25. Laringitele acute și cronice
26. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană
27. Tumorile benigne laringiene
28. Tumorile maligne laringiene
29. Traumatismele laringelui
30. Sindroame paralitice laringiene și asociate
31. Stenozele laringiene și laringotraheale
32. Reabilitarea pacientului laringectomizat
33. Afecțiuni inflamatorii ale glandei tiroide
34. Tumorile glandei tiroide
35. Fistulele și chisturile cervicale
36. Adenopatia cervicală
37. Metode de explorare traheo-bronșice
38. Corpi străini traheo-bronșici
39. Patologia tumorală traheală
40. Metode de explorare esofagiană
41. Corpi străini esofagieni
42. Esofagitele postcaustice și de reflux
43. Patologia tumorală esofagiană
44. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia urechii
45. Metode de explorare a funcției auditive
46. Metode de explorare a funcției vestibulare
47. Afecțiunile urechii externe
48. Disfuncția tubară
49. Otitele medii acute
50. Otomastoidita acută
51. Mastoidita acută a nou-născutului și copilului
52. Otitele medii cronice
53. Otomastoidita cronică
54. Infecții specifice ale urechii
55. Complicațiile supurațiilor urechii medii
56. Otoscleroza
57. Surditatea brusc instalată
58. Sindroamele vestibulare
59. Paralizia facială periferică
60. Tumorile urechii externe și urechii medii
61. Glomusul de jugulară
62. Schwannomul de vestibular
63. Copilul hipoacuzic
64. Metode de reabilitare auditivă
65. Metode de reabilitare vestibulară
66. Implantul cohlear
67. Manifestări ale infecției HIV în ORL
68. Urgențe în ORL
69. Endoscopia în ORL
70. LASER-chirurgia în ORL
71. Malformații în ORL
72. Evaluarea tulburărilor vocii
73. Tulburările de articulare și fluența vorbirii
74. Patologia și terapia oncologică în ORL
75. Chirurgia plastică și reconstructivă în ORL
76. Elemente de patologie chirurgicală a craniobasisului
1.4.2. Barem de activități practice în concordanță cu Programul European de Pregătire în specialitatea O.R.L.
(i) Efectuate independent de către rezident, fără ajutor.
(s) Efectuate sub supravegherea îndrumătorului.
(a) asistarea îndrumătorului (ajutor operator).
(A) Asistarea îndrumătorului (fără ca rezidentul să fie inclus în echipa operatorie)
I. Obiective de bază
Cunoștințe fundamentale în:
1. medicină de urgență și resuscitare
2. controlul infecțiilor
3. terapie antimicrobiană
4. medicină transfuzională
5. hemostază
6. oncologie
7. vindecarea plăgilor
8. tehnici chirurgicale generale
9. bazele chirurgiei plastice și reparatorii
10. transplant
11. traumatologia țesuturilor moi și oaselor
12. imunologie
13. endocrinologie
14. nutriție orală și parenterală
Cunoștințe aprofundate, experiență și îndemânare în:
15. investigații psihosomatice de bază
16. protecția împotriva radiațiilor
17. control medical de calitate
18. principii etice
19. legislație
20. bazele medicinii nutriționiste
21. proceduri de bază de laborator recoltarea corectă de probe din lichidele corporale sau excretate
A. Proceduri de diagnostic
22. cazuri psihosomatice
23. investigații de laborator, indicații, recoltarea corectă a probelor, interpretarea rezultatelor
24. analizarea lichidelor corporale (prin compararea vizuală a culorii reactanților, prin procesare automată sau cu reactanți multipli)
25. valori normale ale constantelor sanguine
Cunoștințe particulare în investigațiile de laborator ale afecțiunilor ORL:
26. determinarea grupelor sanguine A, B, O, factor R, inclusiv observarea hemolizei
27. sistemul ABO
28. testul de compatibilitate serologică
29. testele Coombs direct calitativ și indirect
30. detectarea germenilor (culturi celulare)
31. detectarea fungilor (culturi celulare)
32. investigarea agenților inhibitori (medii de cultură) analiza markerilor tumorali
33. investigații de laborator de alergologie
34. investigații de laborator asupra hemostazei
II. Otologie
Cunoștințe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a)
EXAMINARE CLINICĂ:
1. otoscopie
2. endoscopie
3. microscopie
b)
FUNCȚIA AUZULUI:
4. audiogramă în câmp liber
5. teste cu diapazonul
6. impedanță
7. audiogramă tonală
8. audiogramă vocală
9. audiogramă supraliminală teste audiometrice obiective:
10. ERA, BERA
11. otoemisiuni audiologie pediatrică:
12. metode de screening
13. metode obiective
14. metode subiective
c)
FUNCȚIA VESTIBULARĂ:
15. nistagmus spontan nistagmus indus:
16. nistagmus pozițional
17. teste calorice
18. electronistagmografie
19. testul scaunului rotativ
20. reflexe spinale (Unterberger, Romberg)
21. posturografie
22. cranio-corpografie
Videonistagmografie
d)
FUNCȚIA NERVULUI FACIAL
teste topodiagnostice:
23. de ex. testul Schirmer, teste gustative, reflexul stapedian teste neurofiziologice:
24. teste de stimulare nervoasă (MST, NMG, TFR, ...)
25. electromiografie
e)
INTERPRETARE IMAGISTICĂ:
26. radiografie, CT, RMN, angiografie
B. Tratament nechirurgical
Tratament farmacologic și/sau reabilitare fizică:
27. infecția urechii
28. hipoacuzie neurosenzorială
29. tinitus
30. vertij și dezechilibru
31. pareza/paralizia nervului facial
32. îngrijiri postoperatorii
C. Tratament chirurgical
33. disecția osului temporal
34. anestezie locală și regională
35. managementul otohematomului
36. excizia osteoamelor
37. otoplastie
38. meatoplastie
39. extragerea corpilor străini
40. polipi ai conductului auditiv
41. miringotomie
42. aeratoare timpanice
43. miringoplastie
44. timpanotomie
45. antrotomie
Mastoidectomie
46. simplă
47. modificată
48. radicală
49. timpanoplastie (reconstrucție osiculară)
implant de proteze:
proteze de ureche medie
proteze auditive intraosoase
implant cohlear
50. stapedectomie/stapedotomie
sacotomie
neurectomie (secționarea nervului vestibular)
chirurgia neurinomului de acustic
chirurgia nervului facial:
decompresie
grefe
monitorizare
chirurgia tumorilor glomice
petrosectomie
chirurgia bazei craniului (otobază) cu reconstrucție
corectarea malformațiilor:
51. auriculare
52. fistule
53. CAE
ureche medie
repararea plăgilor:
54. auriculare
55. CAE
ureche medie și internă, inclusiv nervi, vase și dura din compartimentul osului temporal
chirurgia tumorilor:
56. auriculare
57. CAE
ureche medie și internă, inclusiv nervi, vase și dura din compartimentul osului temporal
III. Nas și sinusuri paranazale
Cunoștințe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a)
EXAMINARE CLINICĂ:
1. Rinoscopia anterioară și posterioară;
2. Endoscopia;
3. Microscopia;
b)
TESTE FUNCȚIONALE
4. Rinomanometrie;
5. Rinometria acustică;
6. Teste olfactometrice (subiective, obiective);
Testarea funcționalității ciliare;
c)
IMAGISTICĂ
7. Echografie (mod a și b);
8. Radiografii uzuale; interpretare de
9. - CT;
10. - RMN;
11. - scintigrafie;
12. - angiografie;
d)
INVESTIGAȚII ALERGICE
13. Testări alergice epicutanate;
14. Testări alergice intracutanate;
15. Teste nazale de provocare;
16. Citologie nazală;
17. Teste de eliminare
18. Interpretarea testelor serologice;
B. Tratament nechirurgical
19. Tratament medical (farmacologic);
Imunoterapie specifică (hiposensibilizare);
20. Tratamentul reacțiilor anafilactice;
C. Tratament chirurgical
Nas
1. Anestezie loco-regională
Tratamentul epistaxisului:
2. Tamponament nazal;
3. Cauterizare nazală;
4. Îndepărtare de corp străin endonazal;
5. Polipectomie nazală;
6. Chirurgie turbinară;
7. Repoziționare fractură nazală;
8. Incizia abceselor;
9. Chirurgie septală;
10. Septoplastie (reintervenție)
11. Rinoplastie închisă;
Rinoplastie deschisă;
Rinoplastie de revizie;
Rinoplastie complicată;
Rinoplastie de augmentare;
Rinoplastie de reducție;
12. Tratamentul rinofimei;
Corecția malformațiilor (atrezie coanală, fistule etc);
Sinusuri paranazale
13. Endoscopie sinusală;
14. Puncția sinusului maxilar;
15. Antrostomie endoscopică;
16. Antrostomie radicală (Caldwell - Luc);
17. Trepanarea sinusului frontal (Boeck)
18. Chirurgie externă a sinusului frontal;
19. Etmoidectomie externă;
20. Etmoidectomie endonazală (endoscopică, microscopică);
21. Frontoetmoidectomie (endoscopică);
42. Chirurgia sinusului sfenoidal
Chirurgia de revizie a sinusurilor paranazale;
Închiderea fistulelor oroantrale;
Ligatura arterei etmoidale și maxilare;
Proceduri de decompresie orbitară;
Dacriocistorinostomie;
Tratamentul fistulelor LCR;
Tratamentul tumorilor
maxilectomie (parțială, totală);
rinotomie laterală;
tehnica de decopertare medio-facială (degloving)
abordul combinat al rinobazei;
exenterație orbitară;
Tratamentul leziunilor traumatice
43. Leziuni de țesuturi moi;
44. Fracturi nazale;
45. Hematom nazal;
46. Fracturi de sinusuri paranazale;
47. Fracturi de orbită;
48. Fracturi zigomatice;
IV. Laringe. Trahee
Cunoștințe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a)
EXAMINARE CLINICĂ (ADULȚI ȘI COPII)
1. laringoscopie indirectă (cu oglinda)
2. laringoscopie de contact
3. laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil
4. traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil
5. laringoscopie directă
6. microlaringoscopie
7. traheoscopie rigidă
8. bronhoscopie (rigidă, flexibilă)
9. stroboscopie
10. spirometrie
11. analiza percepțională și acustică a vocii
12. evaluarea timpului maxim de fonație
13. evaluarea fonetografică
14. prelevări pentru evaluare microbiologică
15. aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică
16. biopsii endolaringiene
17. biopsii endotraheale și endobronșice
18. evaluarea căilor aeriene la nou-născuți și copii electromiografia laringelui
b)
INTERPRETAREA IMAGISTICII:
19. ecografie, radiografie, CT, RMN
B. Tratament nechirurgical
20. aplicații de soluții topice la nivelul laringelui
21. aerosoli
22. terapie farmacologică sistemică
23. terapie logopedică
24. îngrijirea vocii profesionale
25. reeducarea vocii după laringectomie totală
C. Tratament chirurgical
26. anestezie locală și regională
27. extragerea corpilor străini din laringe, trahee și bronhii
28. intubație orotraheală
29. traheostomie (inclusiv percutană)
30. închiderea traheostomei
31. coniotomie
32. biopsie prin microlaringoscopie
chirurgie laser endolaringiană și endotraheală (d.ex. chirurgia stenozelor)
chirurgia paraliziei de coardă vocală unilaterală (restaurarea vocii)
chirurgia paraliziei bilaterale de corzi vocale
33. chirurgia tulburărilor de fonație (fonochirurgie)
chirurgia nervilor laringeu superior și inferior
gestionarea căilor aeriene la nou-născut și copil
chirurgia malformațiilor
repararea plăgilor (traumatologie)
chirurgie tumorală
chirurgie endolaringiană pentru tumori laringiene mici
laringectomie convențională parțială
34. cordectomie
35. laringectomie parțială supraglotică
36. laringectomie parțială verticală
hemilaringectomie
37. laringectomie totală
faringo-laringectomie
parțială
totală
faringo-laringo-esofagectomie
reconstrucție cu grefe locale și microvasculare
38. reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator)
reparația stenozei laringo-traheale
reparația fistulei eso-traheale
chirurgia reconstructivă a traheei și esofagului
V. Cavitatea bucală. Faringe
Cunoștințe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a)
EXAMINARE CLINICĂ:
1. Inspecție și palpare la nivelul cavității bucale și orofaringelui
2. Nasofaringoscopia
3. Hipofaringoscopie
4. Esofagoscopie
5. Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și esofagului, utilizând endoscopia flexibilă și rigidă, incluzând biopsie, prepararea tamponamentului, spălarea și a altor tehnici
6. Gustometria
7. Teste de salivație
8. Teste funcționale pentru disfagie
9. Evaluarea sindromului sleep apnea
10. Evaluarea vorbirii
b)
INTERPRETAREA IMAGISTICII
11. Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagogramă
B. Tratament nechirurgical
12. Terapia cu inhalații
13. Terapia farmacologică
14. Tratament local
15. Reabilitarea disfagiei
16. Reabilitarea vorbirii
C. Tratament chirurgical
17. Anestezia locală și regională
18. Adenoidectomia
19. Amigdalectomia
20. Abces amigdalian
21. Oprirea hemoragiei amigdaliene
22. Drenajul abcesului peri și retroamigdalian
23. para și retrofaringian
24. de bază de limbă
Corectarea malformațiilor
25. Fren lingual
26. Ranula
27. Incluziuni chistice
28. Îndepărtarea calculilor salivari pe calea orală
29. Transpoziție de duct salivar
30. Îndepărtarea de corpuri străine
Excizie de pungă faringială (tehnica deschisă sau endoscopic)
31. Biopsie endoscopică și stadializarea tumorilor
Faringostomie
Închiderea faringostomei
Miotomie cricofaringiană
Chirurgia tumorală
Chirurgia laser la nivelul cavității orale și a faringelui
Rezecție de limbă
32. glosectomie parțială
33. hemiglosectomie
Reconstrucție de limbă
Anastomoze microvasculare
Resecție, osteosinteza și reconstrucția mandibulei
Faringotomie
Faringectomie parțială
Faringotomie totală
Chirurgia tumorilor de nasofaringe
34. Chirurgia tumorilor de orofaringe și reconstrucția
35. Rezecția parțială, totală de buze și reconstrucția plastică
36. Chirurgia ronhopatiei și a apneei obstructive în somn
VI. Cervico-facial
Cunoștințe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a)
EXAMINARE CLINICĂ:
investigarea nervilor cranieni
1. clinică
2. electrofiziologică
3. teste funcționale ale glandelor salivare
4. puncție aspirativă bioptică
b)
INTERPRETAREA IMAGISTICII
5. Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN,
B. Tratament nechirurgical
6. tratament medicamentos
7. tratament conservator al plăgilor
chimio-radioterapie
aplicarea toxinei botulinice
C. Tratament chirurgical
8. anestezie locală și regională
9. îngrijirea traumatismelor
10. îngrijirea plăgilor deschise ale gâtului
11. îngrijirea fistulei
reparația fistulei
12. extirparea chistului de tract tireoglos, chistului branhial și fistulei
13. incizia și drenajul abceselor
14. chirurgia tumorilor benigne
corecția malformațiilor
reparația leziunilor
15. îngrijirea plăgilor de țesuturi moi ale feței
16. fracturi combinate ale feței
17. osteosinteză
chirurgia nervilor cranieni (N. V, N. VII-XII)
explorare, decompresie sau neuroliză
reconstrucție plastică
disecția tumorilor
18. extirparea ganglionilor limfatici cervicali
19. cervicotomie laterală (chirurgie cervicală laterală)
limfadenectomie cervicală
20. radicală
21. modificată
22. tumori de țesuturi moi
tumori vasculare
tumori nervoase
chirurgia glandelor salivare
23. extirparea glandei submandibulare
24. extirparea glandei sublinguale
parotidectomie
25. parțială
26. subtotală
27. totală
28. radicală
chirurgia vaselor
29. pregătirea și ligatura vaselor
cateterizarea directă sau indirectă a venei jugulare interne
anastomoză microvasculară
chirurgia glandei tiroide
lobectomie
hemitiroidectomie
tiroidectomie totală
chirurgie plastică și reconstructivă
30. lambou prin alunecare și rotație
31. lambou liber
reconstrucție plastică extinsă
lambou miofascial
lambou musculocutanat
lambou microvascular
restaurare facială
lambou muscular dinamic
proceduri statice
lifting facial
înlocuire osoasă
înlocuire cartilaginoasă
1.5. STAGIUL DE ORL PEDIATRIC -1 lună
1.5.1. Tematica lecțiilor conferință
Sindromul de insuficiență respiratorie nazală
Malformații congenitale
Traumatisme în ORL
Corpii străini ORL -traheotomia
Rinite acute și cronice
Sinuzite acute și cronice
Complicațiile sinuzitelor
Patologia inelului limfatic Waldayer
Supurațiile intra-și perifaringiene.Insuficiență respiratorie acută de cauză laringiană (laringitele acute dispneizante)
Disfoniile la copil
Otitele medii supurate acute
Otitele medii supurate cronice
Complicațiile otitelor
Otomastoidita sugarului
Alergia ORL pediatrie
Tumori ORL pediatrie
1.5.2. Baremul de activități practice
Tamponament nazal anterior și posterior -5
Extragere de corpi străini nazali -5
Puncție sinus maxilar -5
Polipectomie nazală -5
Tratamentul de urgență al fracturilor de piramidă nazală -5
Rezecția -repoziția septului nazal -5
Adenoidectomia -5
Amigdalectomia -5
Biopsie cavum -2
Larigoscopia directă -2
Traheotomia -2
Esofagoscopia -2
Bujiraj esofagian -2
Extracții corpi străini esofagieni -2
Bronhoscopia -2
Timpanotomia -5
Polipectomia auriculară -2
Tehnica antrocelulotomiei în otomastoidita sugarului -5
Evidare petro-mastiodiană -3
Asistența antroaticotomie cu reconstrucție timpanoosiculară (timpanoplastia la copil) -2
Asistența plastii CAE și pavilion auricular -2
Asistența la etmoidectomii pe cale endonazală -2
Asistența la fibrom nazo-faringian -2
Asistența la rezolvarea chirurgicală a chistelor cervicale -2
Asistența la ligatura de vase cervicale -2
Asistența la evidări ganglionare și extracție de tumori cervicale -2
1.6. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALă - 1 LUNĂ
1.6.1. Tematica lecțiilor conferință
Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală
Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui
Tehnici de drenaj
Tehnici de sutură
Tehnica pansamentului
Tratamentul plăgilor.Profilaxia infecțiilor tetanice
Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)
Tehnici de anestezie loco-regională
Anestezia generală prin intubație nazo și oro traheală (Fazele anesteziei generale, tehnica intubației nazo și oro-traheală)
Resuscitarea cardiorespiratorie
Transfuzia (indicații, CI, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale), substituenți de sânge
Reechilibrarea hidro-electrolitică și echilibrul AB (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului AB)
Arsurile (criterii de evaluare diagnostică, conduită terapeutică de urgență)
Sondajul vezical
Examenul unui bolnav traumatizat
Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)
Principii de tratament în politraumatisme
Patologia hemostazei în practica chirurgicală
Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)
Patologia esofagului (corpi străini, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)
Urgențele în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)
1.6.2. Baremul activităților practice
Spălătură gastrică - 10 asistat
Asistența în condiții de urgență -camera de gardă la:
- politraumatizați -20
- traumatisme toracice -20
- traumatisme abdominale -20
Sutura și îngrijirea plăgilor
Asistența la chirurgie reconstructivă vasculară -10
1.7. STAGIUL DE CHIRURGIE MAXILO-FACIALă -0,5 luni
1.7.1. Tematica lecțiilor conferință
Examenul clinic în chirurgia MF.Formula dentară
Examenul paraclinic în patologia MF
Exodonția -indicații, contraindicații, accidente și complicații
Osteotomia transmaxilară
Traumatisme buco-maxilo-faciale
Sinuzitele maxilare de origine dentară
Patologia orală inflamatorie și oncologică
Patologia articulației temporo-mandibulare
1.7.2. Baremul activităților practice
Examene clinice BMF -30
Examene paraclinice în chirurgia MF -30
Asistența la cazuri de traumatologie buco-maxilo-facială în condiții de urgență-camera de gardă -10
Asistența la cazurile de patologie tumorală în sfera BMF - 10
1.8. STAGIUL DE TRAHEO-BRONHOLOGIE ȘI PNEUMOLOGIE -0,5 luni
1.8.1. Tematica lecțiilor conferințe
Hemoptizia (diagnostic pozitiv și diferențial)
Cancerul bronho-pulmonar. Sindroame paraneoplazice
Supurațiile bronho-pulmonare
Sindromul mediastinal
Sindromul cu bacili Koch (localizare pulmonară)
Examenul sputei
Examenul radiologic și RMN în pneumologie
Tehnici de examinare bronhoscopică
1.8.2. Baremul activităților practice
Examinări radiologice pulmonare -100
Tehnici de examinare traheo-bronhoscopică -30
Asistența de urgență în specialitate (camera de gardă)-20
1.9. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE -0,5 luni
1.9.1. Tematica lecțiilor conferință
Tumorile bazei craniului -aspecte clinice.investigații
Abordurile chirurgicale ale tumorilor bazei craniului
Tumori selare -aspecte clinice.Investigații. Abordul transsfenoidal
Schwannomul vestibular
Supurații endocraniene
1.9.2. Baremul activităților practice- va fi în concordanță cu tematica lecțiilor conferință
1.10. STAGIUL DE ONCOLOGIE -0,5 luni
Tematica lecțiilor conferință (15 ore)
1.10.1. Patologia și terapia oncologică în ORL (sinteza din 12 secțiuni de curs)
Biologia moleculară a cancerelor sferei ORL
Anatomia oncologică ți tipuri de metastaze în cancerele sferei ORL
Imunohistochimia în cancerele sferei ORL
Clasificarea stadială a cancerelor sferei ORL
Indicația terapeutică în cancerele sferei ORL
Tratamentul citostatic în cancerele sferei ORL: principii și indicații
Tratamentul radiologic în cancerele sferei ORL: principii și indicații
Chimio-radioterapia concomitențe în cancerele sferei ORL
Complicații imediate și tardive ale asocierii radio-chimioterapiei
Tratamentul recidivelor și metastazelor în cancerele sferei ORL
Tratamentul suportiv și paleativ în cancerele sferei ORL
Urmărire post terapeutică
1.10.2. Baremul activităților practice- va fi în concordanță cu tematica lecțiilor conferință
1.11. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICă -1 lună
Tematica lecțiilor conferință (15 ore)
1.10.1. Patologia de chirurgie plastică în ORL (sinteza din 12 secțiuni de curs)
1.10.2. Baremul activităților practice- va fi în concordanță cu tematica lecțiilor conferință
MODUL DE BIOETICĂ - 2 săpt.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic - pacient II - 2 ore
1. Consimțămîntul informat
2. Confidențialitatea în relația medic -pacient
3. Relația medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile palliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într -o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
MODUL AUDIOLOGIE - 1 lună
36 ore de curs
1. Fizică acustică - sunetul - 2 ore
Sunet și zgomot
Caracteristicile fizice
stimuli acustici
procesarea digitală a semnalului
amplificatoare și circuite active
2. Echipamente audiologice, calibrare, standarde - 2 ore
Instrumente de testare audiologică, transductori
Parametri de calibrare
Verificarea calibrării aparaturii
Calibrarea căștilor (metode pe ureche reală, cuplerul, mastoida artificială)
3. Psihoacustică: - 2 ore
Pragul auditiv
Teoria detectării semnalului
Câmpul dinamic auditiv
sunete complexe
mascarea
psihoacustica binaurală
4. Evaluarea audiologică subiectivă - audiometria tonală liminară, audiometria vocală - 2 ore
Considerații tehnice, conducerea aeriană, conducerea osoasă, fenomenul de mascare
Audiograma tonală liminară - metode
Interpretarea audiogramei tonale liminare
Audiograma vocală - metode, materiale
Interpretarea audiogramei vocale
Importanța în diagnostic
5. Evaluarea audiologică obiectivă - imitanța acustică - 2 ore
Imitanța acustică - principii și aplicații
Timpanometria în patologia urechii
Reflexul acustic - căi de producere și aplicații
Reflexe nonacustice
6. Evaluarea audiologică subiectivă la copil - 2 ore
Particularitățile testării auditive la copil
Audiometria comportamentală
Audiometria cu răsplată vizuală
Audiometria condiționată prin joc
7. Evaluarea audiologică obiectivă - otoemisiunile acustice-2 ore
Generarea otoemisiunilor spontane și provocate
Măsurarea otoemisiunilor
Tipuri de otoemisiuni: spontane, tranzitorii și produși de distorsiune
Aplicații clinice
8. Evaluarea audiologică obiectivă - potențialele evocate auditive în diagnosticul hipoacuziei și patologiei neurologice - 2 ore
Potențiale evocate auditive - principii de culegere
Electrocohleografia
BERA
Aplicații clinice în diagnostic
9. Evaluarea audiologică obiectivă - potențialele evocate auditive de latență medie și tardivă
Auditory Steady-State Response - 2 ore
Potențiale de latență medie și tardivă
ASSR
Importanța diagnostică
10. Bilanțul hipoacuziilor la copil și adult; screeningul auditiv la nou-născut - 2 ore
Diagnosticul hipoacuziei
Bilanțul audiologic la adult
Bilanțul audiologic la copil
Factori de risc pentru surditate
Screeningul hipoacuziei - scop și metodologie
11. Reabilitarea auditivă cu proteze convenționale - 2 ore
Indicația de reabilitare auditivă protetică
Proteza auditivă convențională - tipuri și principii de funcționare
Alegerea protezei și adaptarea protetică
Metode de verificare a câștigului protetic
12. Proteze auditive cu ancorare osoasă - 2 ore
Tipuri de proteze implantabile cu ancorare osoasă
Indicații medicale
Principii de adaptare protetică
Evaluarea câștigului protetic
13. Proteze auditive implantabile - 2 ore
Strategii de procesare a sunetului
Implantul cohlear - indicații, tipuri, adaptarea protetică, evaluarea rezultatelor
Implantul auditiv nuclear, implantul auditiv de mezencefal: descriere, indicații
14. Electrofiziologia implantului cohlear - 2 ore
Evaluarea integrității dispozitivelor
Răspunsul telemetric neural - ECAP
Potențialele evocate electrice
15. Restaurarea audiției binaurale: - 2 ore
Localizarea sunetelor complexe
Efectele hipoacuziei asupra auzului stereofonic
Protezarea convențională bilaterală
Protezarea implantabilă unilaterală versus bilaterală
Implantul binaural
16. Evaluarea eficienței protezării auditive: - 2 ore
Testarea protezei auditive
Măsurarea pe ureche reală
Evaluarea performanțelor tonale și vocale în câmp liber
Chestionare
17. Evaluarea performanțelor tonale și vocale în câmp liber
Chestionare - 1 oră
18. Posturografia dinamică computerizată: - 1 oră
Principii
Metodologie
Interpretare și relevanță diagnostică
19. Videonistagmografia, electronistagmografia - 2 ore
Principii
Teste și metodologie
Interpretare și relevanță diagnostică
PRACTICA ÎN AUDIOLOGIE
Barem activitate practică
Audiograma tonală liminară
- 20
Acufenometrie
- 5
Audiograma pe înalte frecvențe
- 5
Audiograma tonală în câmp liber
- 10
Audiograma comportamentală
- 10
Timpanograma
- 20
Reflexul stapedian, evaluarea permeabilității tubare - 20
Potențiale evocate acustice precoce - 15
Potențiale evocate auditive tardive - 10
Auditory Steady State Response - 15
Evaluarea și reglajul protezelor auditive - 20
Reglajul implantului cochlear - 10
Evaluarea eficienței protezării și implantării - 20
Evaluarea clinică a vertijului - 10
Posturografia dinamică computerizată - 10
VEMP - 10
Evaluare VNG - 10
Reabilitare vestibulară - 3
Otoemisiuni acustice de screening - 20
Otoemisiuni acustice clinice - TEOAE,DPOAE - 20
OTORINOLARINGOLOGIE
4 ANI
Stagiile obligatorii:
1. ORL stagiu de bază, 3 ani 3 luni la care se adaugă următoarele module de pregătire în specialitate:
- Audiologie, audiologie pediatrică: 1 lună
- Foniatrie: 1 lună
- ORL pediatrie: 1 lună
- Chirurgie endoscopică ORL: 1 lună
- Laser în ORL: 1/2 lună
2. Chirurgie generală: 1 lună
3. Chirurgie BMF: 1/2 lună
4. Oncologie: 1/2 lună
5. Traheobronhoscopie, pneumologie: 1/2 lună
6. Neurochirurgie: 1/2 lună
7. Chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună
8. Bioetică: 1/2 lună
A. Stagiile opționale sau aprofundare stagiu de bază ORL:
Chirurgie vasculară: 1/2 lună
Chirurgie toracică: 1/2 lună
Chirurgie oftalmologică: 1/2 lună
Desfășurarea stagiului de chirurgie generală propunem a se efectua în primul an de rezidențiat, după primele 6 luni de familiarizare cu specialitatea.
Stagiile obligatorii cu specific ORL se vor efectua în anii 1,2,3 de rezidențiat. Stagiile opționale vor fi în număr de minim 3, în anul 4.
*Font 8*
┌─────────────────────────┬────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────┐
│
An 1
│
An 2
│
An 3
│
An 4
│
├───────┬─────────────────┼───────┬────────────────────┼───────┬─────────────────┼───────┬───────────┤
│ORL
│Chir. Gen (1 l.) │ORL
│ORL pediatrie (1 l.)│ORL
│Audiologie (1 l.)│ORL
│Sau
│
│(6 l.) │BMF (0,5 l.)
│(9 l.) │Laser ORL (0,5 l..) │(9 l.) │Foniatrie (1 l.) │(12 l.)│opționalele│
│
│Onco (0,5 l.)
│
│Endo. ORL (1 l.)
│
│Chir. Plastică
│
│
│
│
│Traheo-bronho
│
│Neurochir. (0,5 l.) │
│(1 l.)
│
│
│
│
│(0,5 l.)
│
│
│
│
│
│
│
│
│Bioetică (0,5 l.)│
│
│
│
│
│
│
│
│ORL (3 l..)
│
│
│
│
│
│
│
└───────┴─────────────────┴───────┴────────────────────┴───────┴─────────────────┴───────┴───────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE
Definiție:
Pneumologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator, prin mijloace nechirurgicale.
Curriculum de pneumologie propus, reflectă normele europene stabilite prin curriculum-ul Hermes 2008 ("European Curriculum Recommendations for Training în Adult Respiratory Medicine") http://hermes.ersnet.org/uploads/Document/ee/WEB_CHEMIN_4258_1237469227.pdf
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT
1.1. DURATA: 4 ANI
Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu, în care vor fi trecute și evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.2. PERIOADA DE DESFĂȘURARE: ritmată de concursurile de intrare în rezidențiat în raport cu necesarul de locuri stabilite la nivel național.
1.3. RESPONSABILI DE PROGRAM: Prof.univ./Conf.univ., șefii catedrelor de Pneumologie din Centrele universitare. Șef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență), îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar).
1.4. STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT
1.4.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
1.4.2. Desfășurarea stagiilor și durata lor:
Primii 2 ani:
┌───────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│Pneumologie
│6 luni
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Medicină internă
│6 luni
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Radiologie imagistică medicală
│2 luni
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Cardiologie
│2 luni
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Boli Infecțioase
│2 luni
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Alergologie Imunologie sau Patologie profesională
│1 lună
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Terapie Intensivă
│2 luni
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Epidemiologie/Management
│1 lună și 1/2
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Bioetică
│1/2 lună
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Radioterapie /Oncologie
│1 lună
│
└───────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘
Ultimii 2 ani:
┌───────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│Pneumologie
│15 luni
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Dispensar Pneumologie
│3 luni
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Explorări funcționale respiratorii speciale
│3 luni
│
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Endoscopie bronșică
│3 luni
│
└───────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘
1.5. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR
Programul de învățământ se va desfășura conform:
Curriculum-ului general de pneumologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu (Anexa 1).
Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de pneumologie precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de pneumologie.
1.6. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face:
La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Boli infecțioase, ATI, Cardiologie, Medicină internă, Epidemiologie/management, Terapie Intensivă, Bioetică, etc.) - examen scris și oral, nota minimă: 7
La sfârșitul fiecărui an de pregătire: examen scris și oral, nota minimă: 7 (eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire);
Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat;
Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziție, prin care candidatul va înfățișa cunoștințele sale teoretice despre o temă anume și aptitudinile de cercetare și practice.
2. ORGANIZATORUL PROGRAMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Ministerul Sănătății
3. ACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST: Ministerul Sănătății

──────────
*) Centrul formator trebuie acreditat de către Comisia de acreditare.
──────────

Anexa I

CONȚINUTUL STAGIILOR (Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiat în specialitatea pneumologie și baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu)
1. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE - reflectă normele europene stabilite prin curriculum Hermes
1.1. Tematica lecțiilor conferință (350 ore)
A.1. STRUCTURA ȘI FUNCȚIA SISTEMULUI RESPIRATOR
A.1.1. Anatomie
A.1.2. Dezvoltarea și îmbătrânirea sistemului respirator
A.1.3. Fiziologie
A.1.4. Fiziopatologie
A.1.5. Microbiologie
A.1.6. Farmacologie
A.1.7. Morfopatologie
A.1.8. Imunologie și mecanisme de apărare
B.1. BOLI ALE CĂILOR AERIENE
B.1.1. Astmul bronșic
B.1.2. Bronșita acută
B.1.3. Bronșita cronică
B.1.4. BPOC
B.1.5. Bronșiolita
B.1.6. Bronșiectazia
B.1.7. Malacia și stenoza de căi aeriene
B.1.8. Fistula traheo-esofagiană
B.1.9. Boli ale căilor aeriene superioare
B.1.10. Disfuncția corzilor vocale
B.1.11. Aspirația de corp străin
B.1.12. Refluxul gastro-esofagian
B.2. TUMORI TORACICE
B.2.1. Cancer bronho-pulmonar
B.2.2. Tumori pulmonare metastatice
B.2.3. Mezoteliom
B.2.4. Tumori pleurale (metastatice și altele)
B.2.5. Tumori benigne intratoracice
B.2.6. Tumori mediastinale
B.2.7. Tumori ale peretelui toracic
B.2.8. Sarcomul
B.2.9. Limfomul
B.3. INFECȚII RESPIRATORII NON-TB
B.3.1. Infecții de tract respirator superior
B.3.2. Infecții de tract respirator inferior
B.3.3. Pneumonia comunitară
B.3.4. Pneumonia nosocomială
B.3.5. Pneumonia la gazda imunocompromisă
B.3.6. Alte pneumonii
B.3.7. Pleurezia parapneumonică și empiemul
B.3.8. Abcesul pulmonar
B.3.9. Infecția fungică
B.3.10. Infestarea parazitică
B.3.11. Infecția virală epidemică
B.4. TUBERCULOZA
B.4.1. Tuberculoza pulmonară
B.4.2. Tuberculoza extrapulmonară
B.4.3. Tuberculoza la gazda imunocompromisă
B.4.4. Infecția tuberculoasă latentă
B.4.5. Boli micobacteriene non-tuberculoase
B.5. BOLI VASCULARE PULMONARE
B.5.1. Embolismul pulmonar
B.5.2. Hipertensiunea pulmonară primară
B.5.3. Hipertensiunea pulmonară secundară
B.5.4. Vasculitele și hemoragia pulmonară difuză
B.5.5. Malformațiile arterio-venoase
B.6. BOLI OCUPAȚIONALE ȘI DE MEDIU
B.6.1. Astmul ocupațional
B.6.2. Sindromul disfuncției reactive de cale aeriană (RADS)
B.6.3. Pneumoconioza și boala legată de azbest
B.6.4. Pneumonita de hipersensibilitate
B.6.5. Boli determinate de inhalarea de praf și gaz toxic
B.6.6. Boli legate de poluarea în spații închise ("indoor pollution")
B.6.7. Boli legate de poluarea în spații deschise ("outdoor pollution")
B.6.8. Boli legate de fumat
B.7. BOLI PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE
B.7.1. Sarcoidoza
B.7.2. Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonia criptogenică în organizare (COP), pneumonia interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonia interstițială descuamativă (DIP), pneumonia interstițială limfoidă (LIP)
B.7.3. Pneumonia criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/ bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP)
B.8 BOLI IATROGENE
B.8.1. Boli induse de medicamente
B.8.2. Complicații ale procedurilor invazive
B.8.3. Boli determinate de radioterapie
B.9. LEZIUNI ACUTE
B.9.1. Leziune pulmonară de inhalare
B.9.2. Leziune toracică traumatică
B.10. INSUFICIENȚA RESPIRATORIE
B.10.1. Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS)
B.10.2. Boli pulmonare obstructive
B.10.3. Boli neuromusculare
B.10.4. Boli de perete toracic
B.10.5. Alte boli restrictive
B.11. BOLI PLEURALE
B.11.1. Pleurezia
B.11.2. Chilotoraxul
B.11.3. Hemotoraxul
B.11.4. Fibrotoraxul
B.11.5. Pneumotoraxul
B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL)
B.12.1. Malformații ale peretelui toracic
B.12.2. Tulburări neuromusculare
B.12.3. Paralizia de nerv frenic
B.12.4. Hernia diafragmatică
B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile)
B.13.1. Mediastinita
B.13.2. Pneumomediastinul
B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare)
B.14.1. Colagenoze
B.14.2. Boli cardiace
B.14.3. Boli abdominale
B.14.4. Boli hematologice
B.14.5. Obezitatea
B.14.6. Sindromul de hiperventilație
B.15. ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTARE
B.15.1. Fibroza chistică
B.15.2. Dischinezia ciliară primară
B.15.3. Deficiența de α1 antitripsină
B.15.4. Malformații
B.16 SARCINA ȘI PATOLOGIA RESPIRATORIE
B.16.1. Astmul
B.16.2. Fibroza chistică
B.16.3. Tuberculoza
B.16.4. Sarcoidoza
B.16.5. Boli pulmonare restrictive
B.16.6. Boli respiratorii determinate de sarcină
B.17. BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE)
B.17.1. Boli ale căilor aeriene superioare
B.17.2. Astmul
B.17.3. Aspergiloza bronhopulmonară
B.17.4. Anafilaxia
B.18. BOLI EOZINOFILICE
B.18.1. Bronșita eozinofilică non-astmatică
B.18.2. Pneumonia eozinofilică acută și cronică
B.18.3. Sindromul hipereozinofilic
B.18.4. Sindromul Churg-Strauss
B.19. PATOLOGIA SOMNULUI
B.19.1. Sindromul de apnee obstructivă în somn
B.19.2. Sindromul de apnee centrală în somn
B.19.3. Sindromul de hipoventilație în obezitate
B.20. IMUNODEFICIENȚE
B.20.1. Sindromul imunodeficienței dobândite
B.20.2. Patologia legată de infecția HIV
B.20.3. Boli induse de medicație
B.20.4. Boala "graft" versus gazdă
B.20.5. Imunodeficiența post transplant
B.21. BOLI PULMONARE ORFANE
B.21.1. Histiocitoza
B.21.2. Limfangioleiomiomatoza (LAM)
B.21.3. Proteinoza pulmonară alveolară
C.1. SIMPTOME ȘI SEMNE
C.1.1. Dispneea
C.1.2. Wheezing-ul
C.1.3. Stridorul
C.1.4. Disfonia
C.1.5. Tusea
C.1.6. Producția de spută
C.1.7. Durerea toracică anterioară
C.1.8. Hemoptizia
C.1.9. Sforăitul
C.1.10. Simptome generale ale bolilor incluzând febra, scăderea ponderală, nicturia, somnolența diurnă
C.1.11. Semne anormale la inspecție, incluzând cianoza, "pattern"-uri respiratorii anormale, hipocratismul digital, malformațiile de perete toracic, sindromul de venă cavă superioară și sindromul Horner
C.1.12. Anomalii descoperite la palpare și percuție
C.1.13. Anomalii descoperite la auscultație
1.2. Baremul activităților practice (efectuare, interpretare)
D.1 PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORII
D.1.1. Volume pulmonare statice și dinamice - efectuare și interpretare
D.1.2. Pletismografie - interpretare
D.1.3. Difuziunea prin membrana alveolo-capilară
D.1.4. Evaluarea gazelor sangvine și oximetria - efectuare și interpretare
D.1.5. Testele de provocare bronșică
D.1.6. Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie: efectuare și interpretare
D.1.7. Evaluarea mecanicii respiratorii - interpretare
D.1.8. Măsurarea gradului de "shunt"
D.1.9. Polisomnografia
D.2. ALTE PROCEDURI
D.2.1. Teste de sânge și serologice relevante în pneumologie
D.2.3. Sputa indusă
D.2.4. Analiza sputei
D.2.5. Intradermoreacția la PPD
D.2.6. Testare cutanată pentru diverși alergeni
D.2.7. Ultrasonografie pleurală
D.2.8. Toracocenteza
D.2.9. Puncția biopsie pleurală
D.2.10. Fibrobronhoscopia
D.2.11. Lavajul bronhoalveolar
D.2.12. Puncția biopsie transcutanată
D.2.13. Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie
D.2.14. Radiografia pulmonară
D.2.15. Fluoroscopia
D.3. PROCEDURI INTERDISCIPLINARE
D.3.1. Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI)
D.3.3. EKG
D.3.8. Histologie/citologie
D.3.9. Testarea microbiologică
E.1. MODALITĂȚI TERAPEUTICE ȘI MĂSURI DE PROFILAXIE
E.1.1. Terapii medicamentoase sistemice/inhalate
E.1.2. Chimioterapia
E.1.3. Alte terapii sistemice antitumorale
E.1.4. Imunoterapia incluzând de/hiposensibilizările
E.1.5. Oxigenoterapia
E.1.6. Suportul ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP)
E.1.7. Resuscitarea cardiopulmonară
E.1.8. Evaluarea anestezică prechirurgicală
E.1.9. Terapii endobronșice
E.1.10. Îngrijirea la domiciliu
E.1.11. Îngrijirea paliativă
E.1.12. Reabilitarea pulmonară
E.1.13. Strategii nutriționale
E.1.14. Abandonarea fumatului
E.1.15. Vaccinarea și controlul infecțiilor
E.1.16. Alte măsuri de profilaxie
2. STAGIUL DE CARDIOLOGIE
2.1. Tematica lecțiilor conferința (50 ore)
1. Cardiopatia ischemică dureroasă
2. Insuficiența cardiacă
3. Valvulopatii
4. Cardiopatii congenitale inductoare de hipertensiune pulmonară
5. Aritmii cardiace
6. Miocardiopatii (obstructive și dilatative)
7. Pericardite
8. Endocardite bacteriene
2.2. Barem de activități practice
1. Efectuarea și interpretarea EKG: 100
2. Echocardiografie - interpretare: 50
3. Procedee de medicină nucleară în cardiologie - interpretare: 10
4. Cateterismul arterei pulmonare (evaluare hemodinamică invazivă) - interpretare: 5
3. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
3.1. Tematica lecțiilor conferință (80 ore)
1. Glomerulonefrite acute și cronice
2. Pielonefrite acute și cronice
3. Insuficiența renală acută
4. Insuficiența renală cronică
5. Ulcerul duodenal
6. Gastritele
7. Cancerul gastric
8. Sindroamele diareice cronice (diagnostic)
9. Cancerul colonic
10. Pancreatitele
11. Cancerul pancreatic
12. Diagnosticul icterelor
13. Hepatopatii medicamentoase și toxice
14. Hepatitele cronice
15. Ciroza hepatică
16. Cancerul hepatic
17. Litiaza biliară
18. Diagnosticul anemiilor
19. Sindromul leucopenic
20. Leucoza mieloidă cronică
21. Leucozele acute
22. Sindromul limfo-proliferativ
23. Diagnosticul sindroamelor hemoragice
24. Diabetul zaharat
25. Colagenozele
26. Spondilita anchilopoetică
27. Vasculitele sistemice
3.2. Baremul de activități practice
1. Parancentezele (efectuare): 40
2. Gastroscopie-interpretare: 50
3. Evaluare lichidului de ascită: 30
4. Colonoscopie-interpretare: 10
5. Ecografie abdominală-interpretare: 500
6. Hemograme-interpretare: 500
7. Coagulograme:150
4. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE
4.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore)
1. Introducere în epidemiologie (definiție, scop, utilitate)
2. Elementele unui protocol de cercetare
3. Tipuri de studii epidemiologice: observaționale (descriptive, analitice), experimentale
Pentru fiecare definiție, scop, avantaje, dezavantaje
4. Măsurători de bază în epidemiologie (proporții, rate de morbiditate, rate de mortalitate, comparații ale ratelor, distribuții, medie, deviația standard)
5. Alegerea populației, formarea și determinarea mărimii eșantioanelor, inferența statistică
6. Surse de eroare. Tipuri de eroare. Puterea studiului.
7. Validitate, reproductibilitate, valoare predictivă
8. Noțiuni de etică
9. Buget și surse de finanțare
4.2. Barem de activități practice
5. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE
5.1. Tematica lecțiilor conferință (80 ore)
1. Diagnosticul stărilor febrile
2. Tratamentul antibiotic
3. Meningite
4. Infecții stafilococice
5. Infecții cu anaerobi
6. Diagnosticul diareelor acute
7. Hepatite acute virale
8. Boli febrile eruptive
9. Infecții la imunodeprimați
10. Septicemii
5.2. Barem de activități practice
1. Puncție rahidiană-efectuare: 5
2. Hemocultură-efectuare: 25
3. Frotiuri cu colorație Gram- efectuare: 25
6. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ
6.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1. Echilibrul acido-bazic normal și patologic
2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic
3. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor electrolitice
4. Anestezia locală și generală
5. Circulația extracorporeală
6. Resuscitarea cardiopulmonară
7. Circulația asistată: balonul intraaortic de contrapulsație, alte tehnici
8. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)
6.2. Barem de activități practice
1. Oxigenoterapie
2. Intubație oro-traheală: 10
3. Ventilație mecanică (tipuri, indicații): 10
4. Echilibrul hidro-electrolitic (evaluare, reechilibrare): 15
5. Echilibrul acido-bazic (evaluare, reechilibrare): 15
6. Diagnosticul și tratamentul șocului toxico-septic:10
7. Diagnosticul și tratamentul edemului pulmonar acut hemodinamic și nonhemodinamic: 10
8. Sondajul vezical: 10
9. Instalare de cateter fin venos percutan: 25
10. Denudare de venă periferică pentru cateterizare: 10
11. Montare de sondă nazo-gastrică: 15
7. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE
Durata: 3 luni (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință și baremul de activități practice
a)
Curs:
- recapitularea noțiunilor de fiziologie a respirației;
- studiul funcției respiratorii a plămânilor în clinică:
Principiile explorării funcționale a ventilației pulmonare (plămânul ca pompă de aer)
- Volumele pulmonare
- Debitele ventilatorii
- Proprietățile mecanice ale aparatului toraco-pulmonar
- Reglarea ventilației
Principiile explorării schimbului gazos în plămâni
- Distribuția aerului în plămâni
- Spațiul mort
- Ventilația alveolară
- Ecuația aerului alveolar
- Transferul gazos prin membrana alveolo-capilară
Circulația sângelui în plămâni
- Raporturile ventilație-perfuzie
- Funcția de transport gazos al sângelui
Aportul de oxigen la țesuturi
- Reglarea echilibrului acido-bazic
Principiile explorării la efort muscular
- Particularități fiziologice: respirația la altitudine, în spațiul cosmic, în adâncul mării
- Fiziopatologia respirației pulmonare în:
- Bronșita cronică și BPOC
- Emfizemul primitiv
- Astmul bronșic
- Pneumopatiile interstițiale difuze
- Sarcoidoza pulmonară
- Pneumoconioze
- Tuberculoza
- Cancerul bronhopulmonar
b)
Lucrări practice:
[] determinarea parametrilor funcționali pulmonari
[] determinarea parametrilor ventilației pulmonare:
- metoda spirografică
- metoda pneumotahografică
- metoda pletismografică
- metoda sondei esofagiene
[] determinarea distribuției intrapulmonare a aerului ventilat
[] determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară
[] determinarea gazelor sanguine în sângele arterial
[] determinarea eficacității schimburilor gazoase (determinarea ventilației alveolare și a ventilației spațiului mort)
[] testarea adaptării la efort muscular
[] determinarea parametrilor hemodinamici ai circulației pulmonare
[] testarea reglării ventilației
[] determinarea activității mușchilor ventilatori
[] testarea bronhomotricității în contextul clinic:
- Valori prezise; abateri de la normal
- Tablouri funcționale mai frecvente în diferite afecțiuni bronhopulmonare cronice
- Evaluarea capacității funcționale pulmonare în expertiza capacității de muncă
- Evaluarea riscului funcțional operator
- Programe de explorare funcțională pulmonară (baterii de teste) în diferite condiții
8. STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONȘICĂ
Durata: 3 luni (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință și baremul de activități practice
a)
Curs:
- istoricul bronhoscopiei
- noțiuni de anatomie, morfologie și fiziologie a arborelui traheo-bronșic
- topografia normală și patologică congenitală a arborelui traheo-bronșic cu nomenclatura bronhială lobară și segmentară, în dreapta și stânga
- anestezia în bronhologie:
[] anestezia locală
[] anestezia generală
[] anestezii potențate
[] date teoretice și aplicarea lor în practică
- instrumentar bronhoscopic
- bronhoscop rigid, sistem optic și de transmitere a luminii, tip adult, tip copil
- bronhoscoape - tipuri
- videoscopia endobronșică, adaptarea camerei
- metode de sterilizare a fibrobronhoscoapelor și a accesoriilor; stocajul lor
b)
Lucrări practice
- tehnica bronhoscopiei rigide, însușirea metodei la copii și adulți
- tehnica fibrobronhoscopică - căi de realizare: calea oro-faringo-laringiană, calea nazală, intubare pe canula traheală sau pe sonda de intubație
- complicațiile bronhoscopiei flexibile și a celei rigide
Semiologia normală la endoscopia traheobronșică: mucoasa bronșică, calibrul căilor aeriene, statica bronșică
Semiologia endoscopică patologică
- inflamația bronșică
- hipersecreția bronșică
- modificările de colorație, grosime ale mucoasei, secreții bronșice; reactivitatea bronșică, sensibilitatea tusigenă
- modificările de statică; obstrucțiile traheale, bronșice; natura, forma proceselor obstructive; modificările dinamice
- corelații între modificările endoscopice și cele radiologice, clinice, funcționale
Metode de recoltare bronhoscopică
- aspiratul bronșic: condiții de realizare, "aspiratul bronșic protejat"
- biopsia endobronșică directă; instrumentar
- puncția bioptică ganglionară transbronșică (PBTG)
- puncția bioptică transbronșică pulmonară (PBTP)
- biopsia pulmonară transbronșică (BPTB)
- bronhoscopia și biopsia dirijate periferic sub fluoroscopie
- brosajul bronșic (BB)
- lavajul bronhoalveolar (LBA)
Aplicații terapeutice bronhologice
- procedee de dezobstrucție bronșică, aspirarea secrețiilor în procesele supurative
- LBA terapeutic: în fibroza chistică, proteinoze, alveolite, SIDA, etc.
- extragerea corpilor străini (tehnici, conduită terapeutică)
- terapia dezobstructivă cu pense prin bronhoscopia rigidă (în procesele tumorale, stenoze) în absența tehnicii laser
- laser, crioterapie, terapia cu înaltă frecvență în patologia obstructivă traheobron șică și în stenozele traheo-bronșice iatrogene, etc.
- tehnici de protezare prin inserția "stent"-urilor traheale și bronșice în obstrucțiile traheo - bronșice
- administrarea endobronșică de medicamente: antibiotice, trombină
- tratamentul dezobstructiv, în fistulele gangliobronșice în tuberculoza copilului
Analiza bronhoscopică în patologia bronhopulmonară
- anomalii congenitale la nivel traheo-bronșic
- fistule traheo-esofagiene
- traheo-bronhomalacia
- anomalii cardiovasculare cu alterări endoscopice traheo-bronșice
- bronșite cronice, bronșiectazii, pleurezii
- tumori bronșice, traheale
- tuberculoza copilului și a adultului
- studiul bronhoscopic în astm, boli cardiovasculare, afecțiuni mediastinale, hemoptizii, traumatisme toracice și traheobronșice, sarcoidoză, mucoviscidoză
- patologia traheei: traheomegalie, diverticuloză traheo-bronșică, traheopatia condro-osteoplastică, etc.
- aspecte endoscopice ale tumorilor benigne (carcinoid, cilindrom, tumoră mucoepidermoidă, papilomatoză, condrom)
- aspecte endoscopice ale tumorilor maligne
- aspecte endoscopice în patologia bronhopulmonară nespecifică sau în patologia de vecinătate
- indicații chirurgicale în funcție de aspectele endobronșice: limita operabilității (corelații cu aspectul clinico-radiologic)
- urmărirea endoscopică postoperatorie sau după diverse terapii aplicate
- bronhografia: tehnică, substanțe de contrast, aspecte bronhografice patologice
- indicații terapeutice în bronșiectazii
9. MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică (2 ore)
1. Morala, etica, etica medicală - definiții, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definiția bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore)
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I (2 ore)
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II (2 ore)
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală (2 ore)
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții (2 ore)
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții (2 ore)
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane (2 ore)
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică (2 ore)
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani (2 ore)
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică (2 ore)
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (2 ore)
1. Jurământul lui Hippocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hippocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hippocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore)
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore)
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (2 ore)
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore)
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore)
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete (2 ore)
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete (2 ore)
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete (2 ore)
PNEUMOLOGIE - 4 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI - CONFERINȚĂ
I PNEUMOLOGIE (II.1)
6 luni
MEDICINĂ INTERNĂ (I.1)
6 luni
RADIOLOGIE - IMAGISTICĂ MEDICALĂ (I.2)
2 luni
CARDIOLOGIE (I.3)
2 luni
BOLI INFECȚIOASE (I.4)
2 luni
ALERGOLOGIE - IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.5)
1 lună
ATI (I.6)
2 luni
EPIDEMIOLOGIE (I.7)
6 săpt.
BIOETICĂ (I.8)
2 săpt.
RADIOTERAPIE- ONCOLOGIE (I.9)
1 lună
II EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (II.2)
3 luni
ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (II.3)
3 luni
DISPENSAR PNEUMOLOGIE (II.4)
3 luni
STAGIU + CURS PNEUMOLOGIE (II.5)
1 an și 3 luni
*Font 9*
┌────────┬──────────┬───────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┐
│
│
Anul I
│
Anul II
│
Anul III
│Anul IV│
├────────┼─────┬────┼────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┼─────┬─────┬──────────┼───────┤
│Stagiul │II.1 │I.1 │I.2 │I.3 │I.4 │I.5 │I.6 │I.7 │I.8 │I.9 │II.2 │II.3 │II.4,II.5 │
II.5 │
└────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴──────────┴───────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
Cadru general
Psihiatria este o specialitate medicală care tratează tulburările psihice ținând cont de determinismul, substratul și expresivitatea clinică a acestora. Tratamentul tulburărilor psihice implică abordare medicamentoasă și psihoterapeutică însoțite de reabilitare psihosocială în scopul de a ameliora, susține și menține sănătatea mentală. O altă parte integrantă a asistenței de specialitate vizează organizarea serviciilor psihiatrice în vederea identificării factorilor de risc și implementării măsurilor profilactice.
Serviciile de psihiatrie cuprind tratament pe termen scurt, mediu sau lung în spitalele sau secțiile de psihiatrie din cadrul spitalelor generale, tratament și servicii de reabilitare psiho-socială în cadrul spitalelor de zi, policlinicilor și serviciilor ambulatorii, precum și centrelor specializate pe un anumite categorii de pacienți (vârstnici, toxicomani).
Durata specializării: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Structura specializării: module de maximum 1 an efectuate succesiv în diverse servicii de asistență psihiatrică de specialitate
Anul I: modul de psihiatrie generală cu durata de 12 luni (200 ore)
- pregătire teoretică:
[] cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:
diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice
particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități
psihofarmacologie, psihiatrie biologică
- pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general:
[] tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului
[] prezentări de cazuri
[] training în aplicarea de scale de evaluare
[] investigații de laborator, imagistice
[] activitate la patul bolnavului
[] supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)
Anul II:
- modul de psihiatria copilului și adolescentului cu durata de 6 luni (100 ore)
[] pregătire teoretică care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu referitoare la psihiatria copilului și adolescentului: psihiatrie developmentală, tulburări de învățare, handicap mental:
diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice
particularități transculturale
abordare sistemică (rolul membrilor familiei)
[] pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie a copilului și adolescentului însoțită de familiarizarea cu rețeaua de servicii psihiatrice pentru copii și adolescenți
tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului
prezentări de cazuri
investigații prin testare psihologică, examene de laborator, imagistice, EEG
activitate la patul bolnavului sub supervizare
[] supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)
- modul de neurologie și neuroimagistică: 2 luni (40 ore)
[] pregătire teoretică cu tematică referitoare la principalele boli neurologice care prezintă și importanță psihiatrică:
epilepsii
accidente vasculare cerebrale, demențe vasculare
boala Parkinson și sindroame extrapiramidale
scleroza în plăci
polineuropatii toxice și carențiale
[] pregătire practică: efectuată în secțiile de neurologie
examinarea neurologică
interpretarea datelor de neuroimagistică (tomografii computerizate, rezonanță magnetică nucleară) și electroencefalogramelor
activitate la patul bolnavului sub supervizare
prezentări de caz
- modul de medicină internă cu durata de 1 lună (20 ore)
[] pregătire practică în secțiile de medicină internă
activitate la patul bolnavului sub supervizare
pregătire practică în vederea intervenției în situații de risc vital și acordarea primului ajutor în cazurile grave până în momentul plasării bolnavului în serviciile specializate
prezentări de cazuri
- modul de psihiatrie comunitară și psihiatrie de legătură cu durata de 5 luni (60 ore)
psihiatrie comunitară
[] pregătire teoretică
principiile psihiatriei comunitare
structura rețelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistență mobilă la domiciliu, activități de socializare, reabilitare vocațională, suport locativ
[] pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respectiv centre de zi, ambulator de specialitate, hostel-uri sau locuințe protejate
participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)
familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinic
psihiatrie de legătură
[] pregătire practică desfășurată pe lângă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicale
ANUL III
- modul de psihiatrie forensică cu durata de 1 lună (20 ore)
[] pregătire teoretică
legislația existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament și absența conștiinței bolii constituie a ajuns sub incidență medico-legală,
aspecte legate de etică și drepturile omului
[] pregătire practică
prezentări de caz
familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale și serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală (asistare la expertizele medico-legale)
- modul de formare în psihoterapie cu durata de 6 luni de zile (nivel de consilier în psihoterapie)
[] pregătire teoretică: (5 ore de curs/săptămână), 160 ore
cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale și familiale sistemice
[] pregătire practică:
familiarizare cu principalele protocoale și tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaționare
prezentări de caz
jocuri de rol
autoanaliză sub supervizare
integrarea abordării psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sănătate mentală
participare sub supervizare în cadrul intervențiilor psihoterapeutice
- modul de psihiatrie clinică-3 luni-50 ore
Anul IV:
Modul de bioetică cu durata de 2 săpt. (20 ore);
Modul de psihiatrie clinică cu durată de 11 luni și 2 săpt. (180 ore), cu posibilitatea de a participa la module opționale de pregătire în cercetarea psihiatrică alte opțiuni (3-6 luni).
Aceasta din urmă presupune includerea în urma unei selecții în programe de cercetare, comunicarea rezultatelor cercetării în cadrul manifestărilor științifice naționale și internaționale, publicarea rezultatelor cercetării în reviste de specialitate naționale și internaționale.
Evaluarea activității și cunoștințelor:
- evaluări pe parcurs:
[] lucrări scrise
[] activitatea la patul bolnavului sau în structurile ambulatorii
[] fișa personală cu caracterizările de pe parcursul modulelor
număr de cazuri văzute și îngrijite (80-100)
numărul de gărzi efectuate (40-60)
numărul de pacienți asistați în cadrul ședințelor de psihoterapie (10)
numărul de expertize asistate (10)
- examinare finală
[] probă teoretică
[] probă practică (caz clinic)
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
TEMATICA CURSURILOR TEORETICE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
I. Bazele științifice ale psihiatriei
I.1. Bazele biologice ale psihiatriei (psihiatria biologică și psihofarmacologia)
- genetice
- biochimice
- neuro-anatomo-fiziologice
- relația dintre datele de psihiatrie biologică și psihofarmacologie
- rolul factorilor biologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale
I.2. Bazele psihologice ale psihiatriei
- teoriile personalității - orientări doctrinare
- bazele psihologice ale semiologiei psihiatrice
- rolul factorilor psihologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale
- psihologie medicală
- psihologie clinică
I.3. Bazele sociologice ale psihiatriei
- funcționalitatea socială în cadrul familiei, la școală, la locul de muncă și în alte grupuri sociale
- rețeaua de suport social
- rolul factorilor sociali în etiopatogeneza tulburărilor mentale
- diversitate corelată cu: aspecte culturale, aspecte legate de sex, etnie.
II. Psihiatria clinică
II.1. Epidemiologia tulburărilor mentale
II.2. Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică
II.3. Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)
- tulburările conștienței și ale somnului
- tulburările pulsiunilor instinctive
- tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase)
- tulburările tulburările concentrării atenției și orientării
- tulburările de percepție (iluzii, halucinații)
- tulburările de memorie
- tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștiinței bolii
- tulburările sinelui și ale imaginii de sine
- tulburările voinței
- tulburările activității motorii și a comportamentului social
II.4. Sindromologie psihiatrică
- sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic
- sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar.
- Sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare.
II.5. Clasificarea și diagnosticul tulburărilor mentale
- CIM 10 - capitolul V (OMS), DSM IV TR (APA)
- Tulburarea mentală și probleme ale sănătății mentale (codurile Z ale CIM 10)
- Diagnosticul operațional standardizat în psihiatrie (criterii generale și criterii specifice)
- Tulburările mentale și comportamentale ale adultului și vârstei a 3-a
[] Tulburări mentale organice, inclusiv simptomatice: demențe, delirium, sindrom amnestic organic, sindroame organice psihotice, afective și nevrotice
[] Tulburări mentale consecutive utilizării anormale a substanțelor psihoactive (alcool, opioide, cannabinoide, sedative și hipnotice, cocaina și alte stimulante, halucinogene, nicotină, substanțe volatile). Tipuri clinice: intoxicația acută, utilizarea dăunătoare, dependența, sevrajul, tulburări psihotice, afective și alte tulburări organice induse de droguri.
[] Schizofrenia, tulburarea schizotipală, tulburările delirante persistente, tulburările psihotice acute și tranzitorii, delirul indus, tulburarea schizo-afectivă.
[] Tulburările dispoziției afective: episodice (episod maniacal, depresiv, mixt), pluriepisodice (tulburarea bipolară, depresia recurentă), persistente (ciclotimia, distimia)
[] Tulburări nevrotice (fobice, anxioase, obsesiv-compulsive, disociativ-conversive, somatoforme), reactive la stres sever și de adaptare
[] Tulburările alimentării, tulburările somnului, disfuncțiile sexuale, tulburările legate de puerperium.
[] Tulburările personalității și ale comportamentului adultului (tulburările specifice și schimbările personalității, tulburările controlului voluntar al impulsurilor, tulburările sexuale ale: identității cu genul, preferinței, orientării și maturării
II.6. Psihiatria copilului și adolescentului
- CIM 10- capitolul V (OMS) cuprinde:
[] Retardarea mentală
[] Tulburările dezvoltării psihologice (specifice și pervasive)
[] Tulburările comportamentale emoționale, ale funcționării sociale, ticurile și alte tulburări cu debut în copilărie
- Probleme specifice clinice și terapeutice
II.7. Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)
- aspecte diferențiale determinate de particularitățile psihologice legate de procesul de îmbătrânire
- tulburările mentale:
[] cu debut la vârsta adultă și continuate la vârsta a treia
[] cu debut la vârsta a treia
- probleme speciale: medico-sociale și psiho-farmacologice.
III. Asistența terapeutică în psihiatrie
- terapie electro-convulsivantă
[] indicații, contraindicații
- farmacoterapie psihotropă specifică
[] antipsihoticele
convenționale
atipice
stabilizatori ai dopaminei
[] antidepresivele
triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA
moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI
[] timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină
[] anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice
[] hipnotice
[] medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin
- psihoterapie (individuală sau de grup)
[] psihanalitică, psihodinamică
[] cognitiv-comportamentală
[] sistemică familială
- resocializare: intervenții psiho-sociale de recuperare
- psihoeducația
IV. Psihiatria comunitară
- servicii
- echipa multidisciplinară
- instituții: centrul de psihiatrie comunitară, staționar de zi, centre de zi, hostel-uri, apartamente protejate, asistență la domiciliu
V. Managementul de caz / managementul clinic multidimensional
VI. Prevenția primară, secundară și terțiară în psihiatrie.
VII. Probleme speciale:
- urgențele psihiatrice
- intervenția în criză
- asistența în caz de farmacodependență
- psihiatria de legătură și consultanță
- probleme de etică medicală psihiatrică
- psihiatrie forensică
[] expertiză medico-legală psihiatrică
[] discernământ, capacitate civilă și penală
[] internare nonvoluntară, inclusiv CP.114, CP113
- psihiatrie administrativă, management
- cercetarea în psihiatrie
- informatică medicală și învățământ la distanță
PSIHIATRIE
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
PSIHIATRIE (I.1)
12 LUNI
PSIHIATRIA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI (I.2)
6 LUNI
NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ (I.3)
2 LUNI
MEDICINA INTERNĂ (I.4)
1 LUNĂ
PSIHIATRIE COMUNITARĂ ȘI PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ (I.5)
5 LUNI
PSIHIATRIE FORENSICĂ (I.6)
1 LUNĂ
PSIHOTERAPIE (I.7)
6 LUNI
BIOETICĂ (I.8)
1/2 LUNĂ
PSIHIATRIE (1.9)
14 LUNI ȘI 2 SĂPT.
┌────────┬───────┬───────────────────┬───────────────────┬─────────┐
│
│ANUL I │
ANUL II
│
ANUL III
│ ANUL IV │
├────────┼───────┼───────────────────┼──────────────┬────┼─────────┤
│STAGIUL │
I.1
│I.2, I.3, I.4, I.5 │I.5, I.6, I.7 │I.9 │I.8, I.9 │
└────────┴───────┴───────────────────┴──────────────┴────┴─────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
1. Definiție.
Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului se definește ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea și reabilitarea tulburărilor psihice, psihosomatice, psiho-organice și a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, până la vârsta de 18 ani.
2.1. Durata pregătirii.
Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului și adolescentului este de 4 ani, fiind în concordantă cu normele europene.
Numărul de ore de pregătire teoretică include 800 ore de învățământ.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
În cei 4 ani de studii postuniversitare, structura stagiilor va cuprinde 3 module
Modulul I cunoașterea domeniului prin stagiu în specialitate
Anul I cursuri-conferințe formative
Modulul II domenii medicale complementare
Anul II servicii medicale de legatură
Modulul III aprofundarea informațiilor de specialitate
Anul III și IV orientare spre domenii preferențiale de competență
2.2. Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiu
Anul I
clinica de psihiatrie a copilului și adolescentului - 12 luni
cursul informativ în specialitate - 10 luni
psihologia dezvoltării - 2 luni
Anul II
pediatrie - 3 luni
neurologie pediatrică și EEG - 3 luni
psihiatrie adulți - 6 luni
Anul III și IV stagiu de specialitate psihiatria copilului și adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital de zi, ambulator comunitar, psihoterapie și stagiu opțional - 3 luni (de ex. Genetică psihiatrică, epidemiologie pediatrică, psihiatrie comunitară, expertiză medico-legală psihiatrică, psihoterapie)
Stagiile constau în examinare clinică, completarea foii de observație și a evoluției, investigații, prezentări de caz, dublarea gărzilor, gărzi plătite, activități în ambulatoriu și comunitate, cercetare științifică și elaborare de lucrări individual sau sub coordonare, informare prin mijloace moderne (Medline, etc.).
3. CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC AL MODULELOR
3.1. Modulul I - 12 luni
3.1.1. Informația teoretică trebuie să cuprindă un număr de 540 ore structurate de-a lungul celor 3 ani, din care primul an, cursul informativ în specialitate - 10 luni a 3 ore pe săptămână = 120 ore.
3.1.2. Tematica va cuprinde noțiuni de
- dezvoltarea copilului și adolescentului (neuro-psihică, psiho-socială)
- simptome și sindroame specifice
- clasificarea internațională (ICD, DSM) și diagnosticul
- funcționalitatea familială
- principii de terapie (farmacologică, abilitare, recuperare, familială, socializare, resocializare, comunitară)
Cursul se finalizează prin examen, probă scrisă și oral.
3.1.3. Activitățile practice în clinicile universitare de specialitate constau din examinarea cazului, completarea fișei, introducerea datelor în computer, urmărirea evoluției, prezentări de caz, referate, familiarizarea cu examinarea psihologică, utilizarea de scale, interviuri, însoțirea pacienților la diferite explorări speciale, dublarea gărzilor, interviul familiei.
3.2. Modulul II - 12 luni
3.2.1. Domenii medicale complementare și de legătură
3.2.1.1. Pediatrie - 3 luni (50 ore)
Completează cunoștințele cu referire la urgențe în pediatrie, neonatologie, boli cronice (SIDA, TBC, neoplazii, diabet), boli infecțioase (neuroviroze).
3.2.1.2. Neurologie pediatrică și EEG - 3 luni (50 ore)
Va familiariza medicul rezident cu acele afecțiuni neurologice ce determină modificări în dezvoltarea funcțiilor psihice pe perioada dezvoltării
- Paralizii cerebrale
- Tumorile cerebrale
- Epilepsiile și sindroamele convulsive
- Traumatismele cerebrale
- Afecțiuni neurologice cu transmitere genetică
Activitățile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică și paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebrală, CT, RMN).
3.2.1.3. Psihiatrie adulți - 6 luni (100 ore)
Va avea ca obiective recunoașterea și diagnosticarea bolilor psihice ale adultului, ce pot fi întâlnite la părinții copiilor ce sunt examinați.
3.3. Modulul III - 24 luni
3.3.1.1. CUNOȘTINȚE EXTINSE ÎN PSIHIATRIA ȘI PSIHOTERAPIA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI - 20 luni 2 săptămâni (300 ore)
3.3.1.2. Informații teoretice obținute prin traduceri, lecturarea și consultarea unor tratate de specialitate consacrate internațional, reviste de specialitate naționale și internaționale.
Documentare prin Internet. În această etapă medicul rezident va desfășura activități de cercetare științifică sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrări științifice și va avea colaborări la reviste de specialitate, va participa la conferințe naționale și internaționale cu lucrări. Va aprofunda studiile privind psihologia și psihopatologia familiei.
3.3.1.3. Instruirea în psihoterapie.
Se va face prin participări la cursuri susținute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formă de psihoterapie individuală, de grup, de familie.
Se recomandă formarea în terapie de familie.
3.3.2. Activități practice
3.3.2.1. Activitate în ambulatoriu
Se vor desfășura în special consultații, activități de prevenție, participarea la diferite comisii (expertiză, orientare), programe de sănătate mintală, psihoprofilaxie.
3.3.2.2. Activitate în serviciile de recuperare- resocializare, abilitare.
3.3.2.3. Gărzi în serviciul clinic, programe terapeutice, activitate clinică cu supervizare.
3.4. Stagiu opțional - 3 luni (50 ore)
Medicul rezident în ultimul an de studiu poate opta pentru un domeniu de interes specific în care să se instruiască ca de exemplu
- Sănătate mintală, psihoigienă, psihoprofilaxie
- Management în psihiatrie
- Psihiatrie comunitară
- Psihoterapii
- Urgențe în psihiatria copilului și adolescentului
- Psihiatria și psihoterapia adolescentului
- Psihiatria de legătură
3.5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
4. Recunoașterea specialității se face în urma examenului de specialitate, organizat în conformitate cu normele M.S..
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
4 ANI
┌──────────┬──────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ Anul I
│Psihiatria copilului și adolescentului
│12 luni
│
├──────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Anul II
│Pediatrie
│3 luni
│
│
│Neurologie pediatrică și EEG
│3 luni
│
│
│Psihiatrie adulți
│6 luni
│
├──────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Anul III │Psihiatrie comunitară
│2 luni
│
│
│Psihiatrie de urgență
│1 lună
│
│
│Psihiatrie de legătură
│1 lună
│
│
│Psihiatrie forensică
│1 lună
│
│
│Management sanitar
│1 lună
│
│
│Bioetică
│2 săptămâni
│
│
│Psihiatria și psihoterapia copilului și
│
│
│
│adolescentului
│5 luni 2 săptămâni
│
├──────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│ Anul IV
│Psihiatria copilului și adolescentului
│12 luni
│
└──────────┴──────────────────────────────────────────┴────────────────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
CURRICULA DE PREGĂTIRE ÎN RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
În anul 2005 Asociația Europeană de Radiologie (EAR) împreună cu Secțiunea Radiologie a Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS) a elaborat curricula europeană pentru pregătirea medicilor rezidenți în specialitatea Radiologie și Imagistică Medicală. Asociația Europeană de Radiologie s-a unit în anul 2007 cu Congresul European de Radiologie (ECR) și au format Societatea Europeană de Radiologie (ESR) al cărei Comitet pentru Educație (Education Committee) este organismul abilitat pentru revizuirea și adaptarea curriculei de pregătire în specialitatea noastră.
Comitetul Director al Societății de Radiologie și Imagistică Medicală din România, întrunit la București la data de 9 octombrie 2010 a aprobat modificarea curriculei de rezidențiat în Radiologie și Imagistică Medicală în sensul armonizării acesteia cu curricula europeană și în concordanță cu Ordinul M.S. 1041 din 16 iulie 2010 prin care este reglementată durata rezidențiatului.
Radiologia și Imagistica Medicală este o specialitate medicală care furnizează informații asupra anatomiei, patologiei, histopatologiei și statusului funcțional al diferitelor boli. Include, de asemenea, tehnicile intervenționale pentru diagnostic și terapie minim invazivă.
Durata de pregătire în radiologie este de 4 ani, structurată astfel:
Radiologie standard
9 luni și 2 săptămâni
Torace și cord
6 luni
Aparat digestiv
6 luni
Aparat musculo-scheletal
3 luni
Neuroradiologie
6 luni
Aparat urogenital
4 luni
Radiologie pediatrică
3 luni
Senologie imagistică
2 luni
Radiologie intervențională
4 luni
Urgențe
4 luni
Bioetică
2 săptămâni
Total =
48 luni
CUNOȘTINȚE DE BAZĂ INCLUSE ÎN PROGRAMUL DE PREGĂTIRE
1. ȘtiinȚe fundamentale
- fizica radiaȚiilor;
- radiobiologie;
- bazele fizice ale formării imaginii, incluzând radiologia convențională, CT, IRM, ultrasonografia și medicina nucleară;
- controlul calității;
- radioprotecție;
- noțiuni de anatomie, fiziologie, biochimie și tehnica legate de procedurile radiologice;
- biologie celulara, ADN, ARN;
- farmacologia și aplicațiile substanțelor de contrast;
- bazele informaticii, postprocesării, arhivării și transmiterii imaginii, teleradiologia;
2. Morfopatologie, fiziopatologie - noțiuni legate de diagnosticul imagistic și procedurile intervenționale;
3. Practica clinica curenta
- cunoștințe de baza despre practica clinica în corelație cu radiologia clinica; competente în elaborarea unui raport radiologic și comunicarea cu clinicienii și pacienții;
4. Radiologia clinica - cunoștințe avansate despre radiologia clinica, structurate pe:
- specialități bazate pe sisteme și organe (radiologie cardio-vasculară, pulmonară, ORL, gastrointestinală, etc.);
- specialități legate de vârstă (radiologia pediatrica);
- proceduri intervenționale de baza;
- radiologia de urgență.
5. Administrație și management
Principii de administrație și management aplicate la departamentele clinice cu personal multidisciplinar și echipamente cu costuri mari;
6. Cercetare
Noțiuni de baza despre metode științifice de cercetare, baze de date și statistica necesare pentru analiza critica și înțelegerea publicațiilor în domeniu, precum și pentru promovarea cercetării personale;
7. Medicina legala
- implicațiile medico-legale ale practicii radiologice; incertitudini și erori în radiologie, precum și metodologia învățării din greșeli.
DATE GENERALE DESPRE PROGRAMUL DE PREGĂTIRE
2.1. Radiologia include toate aspectele imagisticii medicale, care oferă informații asupra morfologiei, funcției și activității celulare, precum și radiologia intervențională și terapia minim invazivă care sunt efectuate în serviciile de radiologie;
2.2. Experiența clinica - radiologii sunt clinicieni și au nevoie de o baza solidă de cunoștințe clinice în alte discipline. Radiologul care și-a completat pregătirea trebuie să fie capabil să facă față independent la majoritatea problemelor clinice. În special, cei care efectuează proceduri de radiologie intervențională trebuie să aibă suficiente cunoștințe clinice pentru a analiza indicațiile și a efectua procedurile atât în condiții de ambulator, cât și de internare;
2.3. Un radiolog trebuie să aibă cunoștințele de baza din curricula de pregătire pentru a înțelege toate necesitățile unui serviciu de radiologie generala;
2.4. Pregătirea în radiologie trebuie să se bazeze pe sisteme clinice și nu pe modalități de examinare (CT, IRM, US). Înțelegerea valorii și utilității acestor metode în diferitele patologii este parte componenta a modulului bazat pe sisteme.
2.5. Rezidenții trebuie să fie disponibili full-time pe durata celor 4 ani de pregătire.
2.6. Pregătirea de baza în radiologie
Pregătirea trebuie să asigure toate cunoștințele de baza din curricula, precum și înțelegerea și implementarea procesului de justificare și optimizare a practicii, așa cum sunt prezentate în directiva EURATOM 97/43.
Rotațiile modulelor trebuie să se bazeze pe pregătirea pe sisteme, incluzând utilizarea tuturor modalităților de diagnostic relevante și integrate într-un program ce acoperă toate aspectele radiologiei. Timpul afectat modulelor de baza trebuie să reflecte complexitatea și relevanta în practica clinica generala, sistemele importante (ex. musculoscheletal, torace și cardiovascular, gastrointestinal, sistem nervos central) având alocate o perioada echivalenta.
Rezidenții trebuie să participe la toate activitățile radiologice, complexitatea acestora crescând progresiv pe măsura acumulării experienței. Ei trebuie să înțeleagă principiile de utilizare ale tuturor metodelor imagistice: radiologie convențională (inclusiv procesarea și arhivarea filmului), fluoroscopie, ecografie, CT, IRM, medicina nucleara.
Rezidenții trebuie să fie implicați în examinările imagistice din departamentul de urgente și trebuie să fie capabili să evalueze corect pacienți cu patologii severe sau critice. Un rezident nu trebuie să intre în serviciul de garda ce implica responsabilități clinice decât după ce termina primul an de pregătire. Rezidenții trebuie supravegheați constant pe durata pregătirii lor de un radiolog calificat.
Modulele de baza din curricula sunt:
Radiologie musculoscheletală
Cunoștințe de baza: anatomie musculoscheletală și variante de normal ce pot mima diversele patologii
- cunoștințe clinice (medicale, chirurgicale, anatomo-patologice) despre sistemul musculoscheletal;
- evaluarea imagistica a patologiei traumatice a scheletului și părților moi;
- patologie degenerativă;
- infecții, inflamații, boli metabolice musculoscheletale;
- diagnosticul și managementul tumorilor.
Competente:
- interpretarea radiografiilor, examenelor CT și IRM în principalele afecțiunii musculoscheletale;
- efectuarea și interpretarea ecografiei musculare, de tendoane și ligamente;
- interpretarea examinărilor imagistice în traumatisme;
- observarea și efectuarea de biopsii și drenaje ghidate imagistic sau proceduri minim invazive.
Radiologie toracică
Cunoștințe de baza:
- anatomia sistemului respirator, cordului și vaselor, mediastinului și peretelui toracic, pe radiografii, CT și IRM;
- recunoașterea principalelor semne pe radiografia toracică;
- recunoașterea principalelor categorii semiologice pulmonare și semnificația lor;
- patologia pulmonară a pacientului imunocompromis și patologia pulmonară congenitala;
- patologie vasculară;
- anomalii ale peretelui toracic, mediastinului și pleurei, inclusiv modificări postoperatorii și traumatice.
Competente:
- Interpretarea radiografiilor, CT, HRCT, angiografie-CT,
- Drenajul colecțiilor pleurale sub ghidaj imagistic și observarea biopsiei leziunilor toracice ghidate imagistic
Radiologie gastrointestinală
Cunoștințe de baza:
- anatomia abdomenului (organe interne, omentum, mezenter, peritoneu) pe radiografii, studii cu contrast, CT, IRM, ecografie;
- recunoașterea elementelor semiologice sugestive în traumatisme și abdomen acut (perforație, hemoragie, inflamație, infecții, ocluzie, ischemie și infarct);
- aspecte imagistice și diagnosticul diferențial în patologie tumorală primara și secundara; stadializarea tumorilor, cunoașterea criteriilor de nerezecabilitate, cunoașterea rolului endoscopiei și a ecografiei endoscopice;
- aspecte radiologice în patologia inflamatorie, infecțioasă și sindroame de malabsorbție;
- recunoașterea tulburărilor de motilitate, a herniilor și diverticulilor;
- aspecte radiologice ale patologiei vasculare digestive (varice, ischemie, infarct, hemoragie, malformații vasculare);
- aplicațiile angiografiei și ale tehnicilor intervenționale digestive;
Competente:
Efectuarea și interpretarea radiografiilor simple, examinărilor cu contrast ale tubului digestiv, ecografiilor transabdominale;
Interpretarea CT abdominale;
Înțelegerea/asistarea ecografiei endoluminale;
Efectuarea drenajelor și biopsiilor eco- și CT ghidate;
Cunoașterea aspectelor patologice abdominale în IRM;
Cunoașterea rolului explorărilor nucleare în patologia abdominală;
Observarea angiografiilor și tehnicilor vasculare intervenționale.
Neuroradiologie
Cunoștințe de baza:
- cunoașterea anatomiei și variantelor anatomice cerebrale, spinale și ale nervilor;
- cunoașterea algoritmurilor de diagnostic și utilizării substanțelor de contrast în patologia SNC;
- aspecte imagistice CT și IRM în accident vascular ischemic, hemoragic, alte leziuni vasculare; aplicațiile angiografiei-CT și RM;
- diagnosticul traumatismelor cerebrale și spinale și a sechelelor neurologice;
- aspecte imagistice și diagnostic diferențial în patologia substanței albe, inflamatorie, degenerativă;
- diagnosticul tumorilor benigne și maligne cerebrale, medulare și neurale;
- cunoașterea rolului medicinei nucleare, inclusiv PET, în patologia neurologică.
Competente:
- Interpretarea radiografiilor de craniu și coloana vertebrală;
- Supravegherea și interpretarea CT și RM cranian și medular;
- Observarea angiografiei cerebrale și a procedurilor intervenționale;
- Observarea ecografiei carotidiene, inclusiv Doppler.
Radiologie urogenitală
Cunoștințe de baza:
- cunoașterea anatomiei rinichilor, ureterelor, vezicii urinare și uretrei, inclusiv variante de normal; cunoașterea anatomiei retroperitoneului, pelvisului la femeie și a tractului genital masculin;
- înțelegerea funcției renale, a diagnosticului bolilor parenchimatoase renale și a patologiei renovasculare, inclusiv insuficienta renală;
- investigarea și aspectele imagistice în uropatia obstructivă și de reflux
- aspecte imagistice și diagnostic diferențial în patologie tumorală renală și a tractului urinar;
- aspectul imagistic și explorările transplantului renal;
- aspectele imagistice și diagnosticul diferențial în patologia retroperitoneala, prostatică și testiculară.
Competente:
- interpretarea radiografiilor tractului urinar;
- efectuarea și interpretarea urografiilor intravenoase, pielografiilor retrograde, uretrografiilor ascendente și cistouretrografiilor micționale;
- efectuarea și interpretarea ecografiei transabdominale a tractului urinar și testiculare;
- efectuarea și interpretarea examenelor CT și RM de retroperitoneu, tract urinar și pelvis;
- observarea nefrostomiei, biopsiilor renale ghidate imagistic și angiografiei renale.
Radiologia aparatului cardio-vascular și a sistemului limfatic
Cunoștințe de baza
- anatomia cordului și vaselor mari, inclusiv sistemul limfatic, decelabile prin radiografii, ecocardiografie și Doppler, CT și RM cu contrast;
- principii generale și clasificări ale bolilor congenitale, aspecte imagistice
- istoria naturala și modificări anatomice ce determina cianoza centrala;
- explorarea imagistica a cardiomegaliei, inclusiv patologia valvulară
- explorarea ischemiei cardiace, inclusiv medicina nucleara și coronarografia
- aspecte imagistice ale patologiei vasculare (artere, vene) - vasculite, ateroame, tromboza, anevrisme;
- diagnosticul imagistic al patologiei pericardice.
Competente:
- Interpretarea radiografiilor relevante pentru patologie cardio-vasculară;
- Tehnicile de puncție arterială și venoasă femurală, introducerea firelor ghid și a cateterelor în sistemul arterial și venos;
- Efectuarea și interpretarea arteriografiilor de membre inferioare;
- Efectuarea ecografiei de artere și vene;
- Efectuarea și interpretarea CT și RM a sistemului vascular.
Radiopediatrie
Cunoștințe de baza
- anatomie, variante de normal, particularități de creștere
- boli specifice pediatriei - manifestări clinice, aspecte imagistice
- valoarea și indicațiile metodelor imagistice în patologia pediatrica
- patologie și particularități imagistice în neonatologie
- rolul medicinei nucleare în pediatrie
Competente:
- Interpretarea radiografiilor convenționale în investigarea patologiei pediatrice;
- Efectuarea și interpretarea ecografiei abdominale, musculoscheletale și transfontanelare;
- Efectuarea și interpretarea sudiilor cu contrast (gastrointestinale, urinare);
- Efectuarea și interpretarea sudiilor CT și IRM.
Cap-gât
Cunoștințe de bază
- anatomie, anomalii congenitale (sinusuri paranazale, cavitate orală, faringe, laringe, ureche interna, orbita, articulație temporo-mandibulară, dinți);
- patologie orbitară - manifestări clinice, investigatii imagistice (traumatisme, corpi străini, inflamații, tumori);
- patologie maxilofacială traumatică și tumorală;
- patologia ATM (leziuni, disfuncții);
- patologia tiroidei, paratiroidelor și glandelor salivare;
- patologia sinusurilor și cavității orale, laringelui și faringelui;
- puncții ghidate US, CT a glandelor salivare, adenopatiilor și tiroidei.
Competente:
- Interpretarea radiografiilor ORL/dentare
- Efectuarea și interpretarea examinărilor fluoroscopice (examen baritat, sialografie, dacrocistografie);
- Efectuarea și interpretarea ecografiilor cervicale;
- Efectuarea și interpretarea examenelor CT și IRM cervicale, faciale, ureche, baza de craniu.
Imagistica sânului
Cunoștințe de baza
- date de anatomie și anatomie-patologică a sânului relevante pentru explorarea radiologica;
- înțelegerea metodelor radiologice și ecografice utilizate pentru screening și diagnostic;
- diagnosticul patologiei benigne și maligne mamare;
- înțelegerea algoritmelor de diagnostic, tratament și screening în cancerul mamar;
- cunoașterea rolului altor tehnici de explorare în patologia mamară.
Competente:
- Interpretarea mamografiilor și ecografiei mamare;
- Observarea procedurilor de biopsie și localizare a leziunilor mamare.
Ginecologie-obstetrica
Cunoștințe de baza
- anatomia tractului genital feminin și modificări fiziologice;
- evoluția anatomiei fetale și aspectul imagistic al anomaliilor fetale;
- aspecte imagistice în patologia ovariană, uterină, vaginală demonstrate prin ecografie, CT și IRM;
- rolul angiografiei și al tehnicilor intervenționale.
Competente:
- Interpretarea radiografiilor efectuate pentru afecțiuni ginecologice;
- Efectuarea și interpretarea ecografiei transabdominale și endovaginale;
- Observarea ecografiei obstetricale;
- Efectuarea și interpretarea CT și IRM în patologia ginecologica.
Oncologie
Cunoștințe de baza
- familiarizarea cu stadializarea tumorală;
- utilizarea fiecărei metode imagistice în diagnostic, stadializare și monitorizarea răspunsului terapeutic;
- aspectele imagistice ale complicațiilor tumorale.
Competente:
- interpretarea radiografiilor în evaluarea tumorilor;
- efectuarea și interpretarea ecografiei, CT și IRM pentru stadializarea și monitorizarea tumorilor.
Observații:
În timpul programului de rezidențiat trebuie să existe un proces de evaluare periodica, cu test scris la sfârșitul fiecărei rotații și un caiet de stagiu ce acoperă toată perioada de pregătire.
Verificări periodice a
- competentelor clinice
- competentelor tehnice
- atitudinii și caracterului
Acreditarea departamentelor de pregătire
- cantitatea și distribuția examinărilor radiologice
- standardul echipamentelor
- disponibilitatea echipamentelor: convenționale, angiograf, ecograf, CT; IRM (eventual colaborarea cu alte servicii de radiologie)
- personalul (număr suficient de personal didactic, cu expertiza ce acoperă toate domeniile de activitate)
- programul de învățământ al departamentului de radiologie (program de educație continua, program didactic continuu, întâlniri săptămânale clinico-radiologice)
- materialele didactice (tratate, reviste, computere, biblioteca)
- activitatea de cercetare.
Rezidenții trebuie să participe la cel puțin 2 congrese și cursuri externe pe perioada pregătirii.
CURRICULA DE REZIDENȚIAT - DETALII
Imagistica sânului
1. - INTRODUCERE
Scopul acestui curriculum în imagistica sânului este de a asigura rezidentului cunoștințele elementare în patologia sânului, care vor constitui baza pentru continuarea studiilor (în cazul în care se dorește).
2. - TRUNCHI COMUN DE CUNOȘTINȚE
2.1. Anatomia sânului, structurile asociate și modul în care se schimbă odată cu vârsta.
2.2. Patologia sânilor și practica clinica relevanta pentru imagistica sânului
2.3. Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor fizice de producere a imaginii, în special modul în care acestea afectează calitatea imaginii
2.4 Cunoașterea și înțelegerea analizei beneficiu / risc asociat cu screeningul sânului utilizând radiații ionizante, în comparație cu alte tehnici.
2.5. Înțelegerea tehnicilor radiografice utilizate în mamografia de diagnostic.
2.6. Înțelegerea principiilor de practică curentă în imagistica de sân și de screening pentru cancerul de sân.
2.7. Conștientizarea aplicării corecte a altor tehnici imagistice în acest domeniu, cum ar fi ecografia, IRM sau medicina nucleara
2.8. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor biopsiei histologice și citologice cu avantajele și dezavantajele lor
2.9. Aspectele imagistice de cancer și patologie benignă pe
- mamografie
- ecografie
- imagistica prin rezonanță magnetică
2.10. Cunoașterea și înțelegerea principiilor de comunicare legate în mod specific dec consimțământ și anunțarea veștilor proaste
3. - APTITUDINI TEHNICE, DE COMUNICARE ȘI DE DECIZIE
3.1. Să Supravegheze personalului tehnic pentru a asigura obținerea de imagini adecvate
3.2. Să înțeleagă când să utilizeze ecografia și alte tehnici imagistice. Elaborarea unui rezultat mamografic și ecografic în patologia sânului
3.3. Să înțeleagă când este necesar să solicite asistență în interpretarea și raportarea imagisticii sânului.
3.4. Să poată efectua proceduri intervenționale pe sân cu ghidaj ecografic sau mamografic sub supraveghere
3.5. Să poată să comunice cu pacienții și să explice natura patologiei mamare benigne. Anunțul și observarea reacțiilor la "vești proaste".
4. - CONFERINȚE
Ca parte a curriculum-ului în imagistica sânului, rezidentul în radiologie ar trebui să participe la cursuri interne și prezentări de cazuri, precum și la ședințe multidisciplinare cu restul echipei de sân unde este discutat managementul pacientelor. Conferințele MDT (MultiDisciplinary Team) ar trebui să fie incluse în formare pentru a facilita rezidenților radiologie înțelegerea utilizării imaginilor și rolul acestora în gestionarea patologiei sânului și pentru a permite corelații directe radiologice-patologice
Radiologie sistem cardiovascular:
1. Introducere:
Radiologia cardiacă reprezintă un domeniu important cu o dezvoltare rapida. Inima nu este un organ izolat, morfologia și aspectele funcționale trebuie să fie înțelese în relație cu sistemele cardiovascular și cardiopulmonar.
2. Cunoștințe de baza:
2.1.1. Înțelegerea bazelor clinice, patologice și fiziopatologice în bolile cardiovasculare.
2.1.2. Înțelegerea principiilor și aplicațiilor practice a tehnicilor de screening și factorilor de risc în bolile cardiovasculare.
2.1.3. Cunoștințe despre:
- Indicațiile, contraindicațiile și potențialele pericole (în special în legătură cu iradierea) a tehnicilor și procedurilor relevante în bolile cardiace
- anatomia cardiovasculară relevanta radiologic în practica clinica
- variante de normal care pot mima boli
- manifestări ale bolilor cardiovasculare, incluzând traumatismele, evidențiate pe radiografia convențională, CT, IRM, angiografie, medicina nucleara și ecografie
- diagnostic diferențial clinic și imagistic al bolilor cardiovasculare
- scorul de calciu
- aspecte relevante embriologice, anatomice, fiziopatologice, fiziologice, biochimice și clinice ale bolilor cardiace
2.1.4. Cunoașterea și managementul complicațiilor procedurilor din diagnosticul și tratamentul cardiac.
2.1.5. Înțelegerea variatelor modalități de tratament în bolile cardiace și relația lor cu imagistica cordului.
2.2. Cunoștințe în radiologia cardiacă clinică
Stagiul de pregătire trebuie să acopere următoarele manifestări ale bolilor cardiovasculare inclusiv traumatisme:
2.2.1. Boli coronariene inclusiv sindroamele coronariene acute
- ischemia miocardică
- infarct miocardic
- sindrom post infarct miocardic
- anevrism ventricular
- calcificări coronariene
- boli coronariene la femei și particularități în cadrul grupurilor etnice
- bolile cardiace la vârstnici
2.2.2. Boli valvulare:
- stenoza și insuficiența valvelor cardiace
- endocardita
- bolile supra și subvalvulare
- bolile aparatului subvalvular
2.2.3. Pericard:
- tamponada cardiacă și pericardita restrictivă
- pericardita acută
- pericardita TB
- afectare malignă pericardică
2.2.4. Tumori cardiace:
- tumori intracardiace, ex: mixoame, hemangioame și sarcoame
- leziuni secundare
- tumori cu invazie cardiacă
2.2.5. Cardiomiopatii:
- miocardita acută
- cardiomiopatia dilatativă
- cardiomiopatie obstructivă și restrictivă
- cardiomiopatia asociată bolilor sistemice
- boli cardiace infiltrative
- boala cardiacă în diabet și afectarea renală
- inimă de sportiv
2.2.6. Boli cardiace congenitale:
- la nou născut
- ale copilăriei
- ale adultului
2.2.7. Bolile marilor vase:
- anevrism toracic
- sindrom Marfan
- boala Takayasu
- relația dintre bolile cardiace și afectarea vasculară periferică și cerebrală
2.2.8. Bolile cordului drept:
- embolismul pulmonar
- afectarea cordului drept în bolile pulmonare
2.2.9. Traumatismele cardio-vasculare acute:
- disecția de aortică
- ruptura și fractura aortică
- traumatisme închise
2.2.10. Aritmii:
- diagnosticul bolilor cauzatoare sau predispozante la aritmii
- afectarea cardiacă în bolile endocrine
- afectările funcționale cardiace (de exemplu în anxietate)
- pacemaker
- defibrilatoare
- ablația
2.2.11. Hipertensiunea:
- cardiopatia hipertensivă
- boli ce determină hipertensiune
2.2.12. Tratamentul medical și invaziv:
- anomalii secundare tratamentului bolilor cardiace (de exemplu amiodarona)
- complicațiile cateterismului cardiac și angioplastiei coronariene
- aspectul imagistic al stenturilor și grefoanelor
2.2.13. Aspectul postoperator în chirurgia cardiacă:
- grefoanele
- protezare valvulară
- protezare aortică
- chirurgie ventriculară
- pericardectomie
Formarea aptitudinilor tehnice, de comunicare și decizionale
La sfârșitul perioadei de pregătire rezidentul trebuie să fie capabil să stabilească împreună cu medicul curant modalitatea imagistică adecvată contextului clinic.
3.1. Aptitudini imagistice:
3.1.1. Interpretarea radiografiei toracice:
- limite, avantaje și principii ale diagnosticului radiografic în bolile cardiace congenitale și ale adultului
- diagnosticul bolilor cardiace pe radigrafia PA, AP și laterală
- recunoașterea aspectului post-chirurgie cardiacă pe radiografia toracică
3.1.2. Interpretarea CT:
- anatomia CT a inimii și vaselor mari
- principiile CT multislice și ultrafast a inimii incluzând gatting-ul prospectiv și retrospectiv
- interpretarea patologiei cardio-pulmonare
- administrarea substanței de contrast
- corelarea examenului CT cu contextul clinic
3.1.3. Interpretarea IRM:
- anatomia IRM a inimii și vaselor mari și sistemului vascular periferic
- principiile secvențelor și gatting-ului specific
- interpretarea patologiei cardio-vasculare și pulmonare
- înțelegerea fiziologiei cardiace în relație cu diversele secvențe IRM
- utilizarea contrastului la IRM
- indicații, limite și accidente în IRM cardiac
3.1.4. Imagistica cordului prin alte metode:
- angiografia cardiacă, principii, indicații și limite ale cateterismului cardiac, angio-cardiografiei și măsurării de presiune
- ecocardiografia de stress și non stress, principii, indicații și interpretare inclusiv ecocardiografia transesofagiană
- principiile, indicațiile și limitele imagisticii prin medicina nucleara
- principiile imagisticii endovasculare.
3.2. Testul de stress
- Principiile indicațiile și limitele testului de stress.
- Tehnica testului de stress în imagistica cordului
- Managementul pacientului la testele de stress
3.3. Abilități de comunicare și management:
- să fie capabil să supervizeze personalul tehnic pentru a asigura obținerea de imagini corespunzătoare
- să discute cu medicii clinicieni aspectele radiologice semnificative sau neașteptate și să știe când să contacteze clinicianul
- să fie capabil să recomande modalitatea imagistică adecvată, adaptată simptomelor și patologiei pacientului sau indicațiilor medicului clinician
- să dobândească abilitați în elaborarea protocoalelor, monitorizarea și interpretarea studiilor cardiace, corespunzător istoricului pacientului și altor informații clinice
- să dobândească abilitatea de a prezentarea aspectelor imagistice în cadrul prezentărilor clinice
- să demonstreze abilitatea de a prezenta un raport coerent
RADIOLOGIA TORACELUI
1. INTRODUCERE
Elementele de fizică și radiografie specifice imagisticii toracice trebuie discutate în modulul de torace sau cuprinse în cursul de fizică/radiografie, în special:
Poziționarea/vizionarea radiografiilor toracice la adulți, nou-născuți, sugari și copii.
Doza medie de iradiere la nivelul tegumentelor, kVp, tehnicii antidispersie
Principii de imagistică digitală și procesare de imagine adecvate radiologiei toracice.
2. ELEMENTE DE BAZĂ
2.1. Anatomie
2.1.1. Să fie capabil să:
Descrie bronhiile lobare și segmentare
Să descrie relațiile dintre vasele hilare și bronhii
Să definească un lobul pulmonar secundar și părțile sale componente
Să folosească terminologia corectă în descrierea poziției adenopatiilor mediastinale și hilare
2.1.2. Să identifice următoarele structuri pe radiografia toracică postero-anterioară (PA) și laterală:
Lobul superior, mijlociu și inferior drept, lobul superior și inferior stâng și lingula
Scizurile: majoră, minoră, accesorie superioară, accesorie inferioară și azygos
Căile aeriene: trahee, carină, bronhiile principale, peretele posterior al bronhiei intermediare și bronhiile lobare
Inima - poziția celor două atrii și ventricule, urechiușa cardiacă stângă și localizarea celor patru valve.
Arterele pulmonare - trunchi, dreaptă, stângă și ramuri interlobare
Aortă - ascendentă, arc aortic și descendentă
Artere - brahiocefalice, carotide și subclaviculare
Vene - venele cave superioară și inferioară, azygos, intercostală superioară stângă și venele brahiocefalice
Componentele scheletului toracic
Benzile și marginile mediastinale
Fereastra aorto-pulmonară
Ambele hemidiafragme
2.1.3. Identificarea următoarelor structuri la CT sau IRM toracic:
Toți lobii și segmentele pulmonare
Lobulul pulmonar secundar
Scizurile: majoră, minoră, accesorie superioară, accesorie inferioară și azygos
Grăsimea extrapleurală
Ligamentele pulmonare inferioare
Căile aeriene: trahee, carină, bronhiile principale, peretele posterior al bronhiei intermediare și bronhiile lobare
Inima - poziția celor două atrii și ventricule, urechiușa cardiacă stângă și dreaptă, localizarea celor patru valve.
Arterele pulmonare - trunchi, dreaptă, stângă, ramuri interlobare și segmentare
Aortă - sinusul lui Valsalva, ascendentă, arc aortic și descendentă
Artere - brahiocefalice, carotida comună, subclaviculare, axilare, vertebrale, mamare interne.
Vene-pulmonare, venele cave superioară și inferioară, brahiocefalice, jugulare interne, jugulare externe, azygos, hemiazygos intercostală superioară stângă și mamare interne
Esofag
Timus
Ganglionii mediastinali și hilari
Recesul azygoesofagian
Ligamentele pulmonare inferioare
2.2. Semiologia radiografiei toracice
Să fie capabil să recunoască și să stabilească semnificația următoarelor semne pe radiografia toracică:
2.2.1. Semnul siluetei - ștergerea conturului diafragmului sau cordului indică patologie de vecinătate (de ex: atelectazia lobului mijlociu ascunde marginea cardiacă dreaptă)
2.2.2. Bronhograma aerică - indică umplere alveolară și, prin urmare, un proces parenchimatos, diferit de un proces pleural sau mediastinal
2.2.3. Semnul semilunei aerice - indică prezența de material solid în interiorul unei caverne, frecvent datorită unui micetom, sau cavitate semilunară în infecțiile fungice invazive
2.2.4. Semnul cervico-toracic - o opacitatea mediastinală ce se proiectează deasupra claviculelor este situată posterior față de planul traheal, în timp ce o opacitate proiectată la același nivel sau subclavicular este situată anterior
2.2.5. Unghiul de racord - o leziune situată în peretele toracic, mediastinal sau pleural poate avea margini efilate și unghiuri obtuze cu peretele toracic sau mediastinul, în timp ce leziunile parenchimatoase formează unghiuri ascuțite
2.2.6. Semnul degetului de mănușă - indică impactare bronșică, ex: în aspergiloza bronhopulmonară, sau în alte procese obstructive
2.2.7. Semnul S - indică colaps lobar cu masă centrală, sugestiv pentru un carcinom bronhogenic obstructiv la un adult
2.2.8. Semnul adâncirii sinusului costodiafragmatic pe radiografia în decubit dorsal indică pneumotorax.
2.2. Aspecte ale bolilor pulmonare infiltrative difuze pe radiografia toracică și CT toracic
2.3.1. Să recunoască efectele diferitelor procese patologice asupra elementelor lobulului secundar la HRCT.
2.3.2. Să știe și să fie capabil să identifice următoarele elemente: scăderea densității spațiilor aeriene, opacitățile în geam mat (cu înțelegerea fiziopatologiei acestora), patternul reticular, aspectul în fagure de miere, pattern nodular, opacitățile bronșiolare (arbore înmugurit), air trapping, chistul și atenuarea în mozaic
2.3.3. Să identifice liniile septale (îngroșarea septurilor interlobulare) și explicarea posibilelor cauze.
2.3.4. Să realizeze un diagnostic specific al unei afectări interstițiale pulmonare,(ILD - interstițial lung disease), când aspectul HRCT este caracteristic și modificările sunt prezente (ex: esofag dilatat și ILD în sclerodermie, cardiomegalie cu prezența unui peacemaker sau defibrilator la pacienții cu sternotomie și ILD sugerează toxicitate la amiodaronă.
2.3.5. Să recunoască spectrul de modificări radiografice în insuficiența cardiacă, în special: pleurezia, redistribuția vasculară pe radiografia în ortostatism, elemente de edem pulmonar interstițial sau alveolar, inclusiv liniile septale și îngroșări ale fisurilor.
2.3.6. Să definească termenii de "boală pleurală asociată azbestozei", respectiv "azbestoză", să identifice elementele imagistice.
2.3.7. Să recunoască fibroza pulmonară masivă progresivă / mase conglomerate secundar silicozei sau antracozei pe radiografie și CT toracic.
2.4. Diagnosticul diferențial al bolilor pulmonare infiltrative
Să fie capabil să elaboreze un diagnostic diferențial pentru următoarele patternuri ținând cont de distribuția anatomică, semiologia imagistică și informațiile clinice:
2.4.1. pe radiografia toracică (depinzând de predominanța modificărilor în porțiunea superioară, medie sau inferioară, centrală sau periferică):
Scăderea transparenței pulmonare
Opacități în geam mat
Pattern nodular
Pattern reticular
Aspect chistic
Lărgirea liniilor septale
2.4.2. HRCT (depinzând de predominanța modificărilor în porțiunea superioară, medie sau inferioară, de distribuția centrilobulară, bronhocentrică, limfatică sau perilimfatică, aleatorie):
Îngroșări septale / noduli septali
Opacități în geam mat
Pattern reticular
Fagure de miere
Pattern nodular
Consolidare pulmonară
Aspect în arbore înmugurit
Atenuare în mozaic
Chisturi și pseudochisturi
2.5. Afectarea pulmonară alveolară și atelectazia
Să recunoască consolidarea pulmonară segmentară și lobară
Să cunoască patru cauze frecvente de consolidare pulmonară
Să recunoască atelectazia parțială sau completă a unui singur lob sau combinată a mai multora precum și cauza probabilă
Să recunoască atelectazia completă a plămânului drept sau stâng pe radiografia toracică și cauza cea mai probabil
Să recunoască diferența dintre atelectazie și pleurezia masivă pe radiografia toracică PA
Să cunoască primele cinci cauze frecvente de ARDS la adult
Să numească patru cauze predispozante sau asociate cu pneumonia
Să recunoască semnul haloului și să ia în considerație diagnosticul de aspergiloza invazivă la pacienții imunosupresați
2.6. Afecțiunile căilor respiratorii și bolile pulmonare obstructive
Să recunoască bronșiectaziile pe radiografia toracică și CT toracic
Să numească patru cauze comune de bronșiectazii
Să recunoască pe HRCT semnele afectării obliterative sau exudative ale căilor respiratorii mici (arbore înmugurit, air trapping, pattern în mozaic și bronșiectaziile asociate)
Să recunoască aspectul tipic al fibrozei chistice pe radiografie și CT toracic
Să cunoască cauzele de wheezing ce pot fi vizualizate radiografic
Să recunoască stenoza traheală și bronșică pe radiografie și CT toracic și să numească cele mai frecvente cauze
Să definească emfizemul cetrilobular, paraseptal și panacinar
Să recunoască emfizemul centrilobular pe HRCT
Să cunoască aspectele imagistice necesare pentru a identifica pacienții candidați la bulectomie sau reducerea chirurgicală a volumului pulmonar
2.7. Hipertransparența pulmonară unilaterală / pneumotoraxul
Să recunoască hipertransparența pulmonară unilaterală pe radiografia toracică și CT toracic
Să realizeze un diagnostic diferențial adecvat prezenței hipertransparenței pulmonare / hemitoracelui vizibile pe radiografia toracică și să indice semnele ce permit un diagnostic specific.
2.8. Nodulul solitar și multipli noduli pulmonari
Să definească nodulul pulmonar solitar și masa pulmonară
Să numească patru cauze frecvente de nodul pulmonar solitar, noduli pulmonari cavitari și multipli
Să elaboreze o strategie pentru managementul descoperirii incidentale sau prin screening a nodulului pulmonar solitar
Să stabilească rolul CT cu contrast și a tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) în evaluarea nodulului pulmonar solitar
Să descrie aspectele ce indică benignitatea nodulului solitar și limitele lor
Să cunoască complicațiile biopsiei percutane și frecvența acestora
Să cunoască indicațiile plasării tubului de dren ca tratament al pneumotoraxului determinat de biopsia pulmonară percutană
2.9. Tumorile benigne și maligne pulmonare
Să numească patru tipuri majore histologice ale carcinomului bronhogenic și să facă diferența între tratamentul cancerului cu celule mici și non-small cell lung cancer (NSCLC)
Să descrie clasificarea TNM pentru stadializarea NSCLC, inclusiv componentele fiecărui stadiu (I, II, III, IV și substadii) și definiția fiecărei componente (T1-4, N0-3, M0-1)
Să stabilească în care stadiu a NSCLC este candidat al curei chirurgicale
Să stadializeze cancerul cu celule mici
Să denumească patru dintre cele mai comune stații extratoracice a metastazelor în cazul NSCLC și în cancerul pulmonar cu celule mici
Să recunoască deplasarea controlaterală a mediastinului postpneumectomie pe radiografia toracică și să numească două etiologii posibile ale deplasării
Să descrie aspectul radiografic și CT al modificărilor acute și cronice postradioterapie la nivelul toracelui (plămân, pleură, pericard) și relația temporală cu radioterapia
Să stabilească rolul CT și IRM în stadializarea cancerului pulmonar
Să stabilească rolul PET în stadializarea cancerului pulmonar
Să numească cele mai comune locații și aspectul adenoamelor chistice și tumorilor carcinoide
Să descrie aspectul hemartomului pe radiografia și CT toracic
Să cunoască manifestările și rolul imagisticii în limfomul toracic
Să descrie aspectele tipice ale sarcomului Kaposi pe radiografia și CT toracică
2.10. Bolile toracice la pacienții imunocompetenți, imunocompromiși și posttransplant
Să recunoască și să denumească manifestările pulmonare are tuberculozei pe radiografie și CT toracic
Să descrie tipurile de aspergiloză pulmonară, să înțeleagă că sunt aspecte ale aceleași patologii și să le recunoască pe radiografia și CT toracic
Să numească principalele categorii de boli ce determină modificări pe radiografie sau CT toracic la pacienții imunocompromiși
Să numească două infecții comune și două neoplazii frecvente la pacienții cu SIDA și modificări pulmonare vizibile radiografic și CT
Să descrie aspectul radiografic și CT al pneumoniei cu pneumocistis "jiroveci"
Să numească cele mai importante trei etiologii ale adenopatiilor hilare și mediastinale la pacienții cu SIDA
Să cunoască diagnosticul diferențial al condensării pulmonare extensive la gazdele imunocompromise
Să cunoască aspectul radiografic și CT al rejetului gazdă versus grefă
2.11. Boli pulmonare congenitale
Să denumească și să recunoască componentele sindromului pulmonar venolobar (sindrom scimitar) pe radiografia toracică, CT și IRM toracic
Să cunoască semnele sechestrului pulmonar intralobular și malformațiilor chistice adenomatoide pe radiografia și CT toracic
Să explice diferențele dintre sechestrul pulmonar intra și cel extralobar
Să recunoască atrezia bronșică și să enumere cele mai frecvente locații în care apar
2.12. Bolile vasculare pulmonare
Să recunoască mărirea de calibru a arterelor pulmonare pe radiografia toracică și să le diferențieze de adenopatiile hilare
Să numească cinci dintre cele mai frecvente cauze de hipertensiune pulmonară
Să recunoască emboli lobari și segmentari pe angiografia CT și IRM toracic (inclusiv angiografia IRM)
Să definească rolul scintigrafiei de ventilație-perfuzie, angiografiei pulmonare CT (CTPA), IRM/MRA, și studii la nivelul venelor membrului inferior la pacienții cu suspiciunea de boală tromboembolică, inclusiv avantajele și limitărilor fiecărei metode dependente de modul de prezentare a pacientului
Să recunoască redistribuția vasculară întâlnită în hipertensiunea venoasă pulmonară
2.13. Pleură și diafragm
Să recunoască aspectele tipice ale pleureziei pe radiografia efectuată în ortostatism, clinostatism și decubit lateral și să numească patru cauze de pleurezie masivă unilaterală
Să recunoască pneumotoraxul pe radiografia în orto și clinostatism
Să recunoască mase pleurale cu distrucție sau infiltrație osoasă a peretelui toracic pe radiografie și să denumească patru cauze probabile
Să recunoască diferitele forme de calcificări pleurale pe radiografie și CT toracic ce sunt sugestive pentru azbestoză (afectare bilaterală) sau tuberculoză veche, empiem vechi, sau hemotorax vechi (calcificări unilaterale).
Să recunoască ascensiunea unilaterală a unui hemidiafragm pe radiografia toracică și să enumere cinci cauze (ex: abces subdiafragmatic, ruptură de diafragm, invazia nervului frenic în cancerul pulmonar, post chirurgie cardiacă, eventrație)
Să recunoască pneumotoraxul în tensiune
Să recunoască îngroșarea pleurală difuză și să enumere patru cauze
Să recunoască semiologia empiemului pulmonar
Să recunoască pe radiografie și CT toracic mezoteliomul
2.14. Bolile mediastinale și ale hilurilor pulmonare
Să denumească patru dintre cele mai frecvente cauze de mase mediastinale anterioare și să localizeze o masă la nivelul mediastinului anterior pe radiografia toracică, CT și IRM toracic
Să denumească trei dintre cele mai frecvente cauze de mase mediastinale mijlocii și să localizeze o masă la nivelul mediastinului mijlociu pe radiografia toracică, CT și IRM toracic
Să denumească cele mai frecvente cauze de mase mediastinale posterioare și să localizeze o masă la nivelul mediastinului posterior pe radiografia toracică, CT și IRM toracic
Să numească două cazuri de masă ce determină obstrucția aperturii toracice și să localizeze o masă la nivelul aperturii toracice pe radiografia, CT sau IRM toracic
Să identifice vascularizația normală sau anomaliile vasculare pe CT sau IRM toracic ce pot mima mase solide
Să recunoască adenopatii hilare sau mediastinale pe radiografia, CT sau IRM toracic.
Să numească patru etiologii pentru adenopatii hilare bilaterale
Să numească patru cele mai comune etiologii pentru calcificările "în coajă de ou", ale ganglionilor limfatici de la nivel toracic
Să enumere elementele de semiologie imagistică frecvente în timoame
Să enumere cel puțin trei tipuri de tumori maligne germinale mediastinale
Să recunoască elementele semiologice ale teratomului chistic benign
Să enumere cinci semne de tiroidă plonjată intratoracic
Să recunoască o formațiune chistic mediastinală și să considere diagnosticul diferențial al chistului bronhogenic, pericardic, timic sau de duplicație esofagiană
Să stabilească mecanismul și să enumere semnele de pneumomediastin
2.15. Aorta toracică și marile vase
Să cunoască dimensiunile normale ale aortei toracice
Să descrie clasificările Stanford A și B ale disecției de aortă și implicațiile clasificării în stabilirea unei conduite chirurgicale sau medicale
Să fie capabil să recunoască elementele semiologice și să facă distincția pe CT sau IRM între:
- anevrismul aortic
- disecția de aortă
- hematomul intramural aortic
- ulcerul aterosclerotic penetrant
- placă ulcerată
- ruptura de anevrism aortic
- anevrismul sinusului Valsalva
- anevrism de artera subclavie și trunchi brahiocefalic
- coarctație de aortă
- pseudocoarctația de aortă
- arc aortic cervical
Să stabilească semnificația arcului aortic drept cu emergențele în oglindă versus arteră subclavie aberantă
Să recunoască două tipuri standard de arc aortic drept și dublu arc aortic pe radiografie, CT și IRM toracic
Să recunoască o arteră subclavie aberantă pe radiografia toracică
Să recunoască variantele de normal ale ramurilor emergente din aortă, inclusiv originea comună a trunchiului brahiocefalic și arterei carotide comune stângi ("arc bovin"), și originea separată a arterei vertebrale din arc
Să definească termenii de anevrism și pseudoanevrism
Să identifice elementele imagistice de arterită aortică în CT și IRM toracic.
Să stabilească avantajele și dezavantajele CT, IRM/MRA și a ecografiei transesofagiale în evaluarea aortei toracice
2.16. Traumatismele toracice
Să identifice o lărgire a mediastinului pe radiografia toracică executată posttraumatică și să determine posibilele cauze (incluzând leziuni aortice sau arteriale, leziuni venoase, fracturi ale sternului sau coloanei vertebrale)
Să identifice semne directe sau indirecte de leziune aortică la CT toracică cu substanță de contrast
Să identifice și să evalueze semnificația pseudoanevrismului cronic traumatic pe radiografie, CT și IRM toracic
Să identifice fracturi costale, claviculare, vertebrale sau scapulare pe radiografia toracică și CT
Să numească trei cauze comune de opacități pulmonare posttraumatice pe radiografie și CT
Să identifice poziția anormală a diafragmului sau pierderea entității acestuia pe radiografia toracică posttraumatică și să fie capabil să ridice suspiciunea unei rupturi de diafragm
Să identifice pneumotoraxul și pneumomediastinul pe radiografia toracică
Să identifice o leziune cavitară posttraumatică pe radiografia sau CT toracic sugestivă pentru diagnosticul de lacerație pulmonară cu formare de pneumatocele, hematom sau abces secundar aspirației
Să denumească cele mai comune trei cauze de pneumomediastin posttraumatic
Să recunoască și să facă distincție între contuzia pulmonară, lacerație și aspirație
2.17. Dispozitive de monitorizare și suport -"tuburi și linii"
Să fie capabil să identifice și să evalueze poziția următoarelor dispozitive și linii să enumere complicațiilor asociate cu malpoziția fiecăruia dintre ele:
Sonda endotraheală
Cateterul venos central
Cateterul Swan-Ganz
Sonda nasogastrică
Tub de dren toracic
Pompă cu balon intraaortică
Peacemaker și electrozi
Defibrilator implantabil cardiac
Dispozitiv de asistare ventriculară stângă
Dispozitiv de închidere a defectului septal atrial ("clamshell device")
Tub de dren pericardic
Canulă de suport extracorporeal
Manometru intraesofagian, sondă de temperatură sau pH
Stenturi traheale sau bronșice
2.18. Toracele postoperator
Să identifice aspectul normal postoperator și complicațiile următoarelor proceduri pe radiografie, CT și IRM toracic:
Rezecții pulmonare, lobectomii
Pneumectomii
Bypass coronarian
Grefon aortic
Stent aortic
Esofagotomie transhiatală
Transplant pulmonar
Transplant cardiac
Reducerea volumului pulmonar chirurgical
3. DEZVOLTAREA APTITUDINILOR TEHNICE, DE COMUNICARE ȘI LUAREA DECIZIILOR
La sfârșitul stagiului de pregătire rezidentul trebuie să fie capabil de următoarele lucruri:
3.1. Să dicteze rapoarte utile ți inteligibile radiografice, computer-tomografice și IRM. Aceste rapoarte trebuie să conțină o scurtă descriere a aspectelor imagistice descoperite și semnificația acestora în contextul patologic.
3.2. Să supervizeze personalul tehnic și să se asigure că achiziția imaginilor se face în condiții optime.
3.3. Să discute cu clinicianul aspectele imagistice semnificative sau descoperite fortuit și să fie capabil să știe când să contacteze clinicianul.
3.4. Să cunoască pozițiile și indicațiile radiografiei toracice în incidență PA, decubit, laterală sau lordotică.
3.5. Să știe când are nevoi de ajutor din partea îndrumătorului în interpretarea radiografiei.
3.6. Să înțeleagă indicațiile clinice ale radiografiei toracice, urmăririi imagistice radiografice, CT sau RM.
3.7. Să dezvolte aptitudini în elaborarea protocoalelor, monitorizare și interpretarea CT, inclusiv HRCT, în contextul clinic al pacientului.
3.8. Să descrie protocolul optimizat pentru evaluarea următoarelor:
- aorta toracică și marile vase
- stenoza sau obstrucția venei cave superioare sau a venelor brahiocefalice
- suspiciunea de embolism pulmonar
- arborele traheobronșic
- suspiciunea de bronșiectazii
- suspiciunea de afecțiuni ale cailor aeriene mici
- stadializarea cancerului pulmonar
- stadializarea cancerului esofagian
- suspiciunea tumorilor de sulcus superior
- suspiciunea de metastaza pulmonare
- noduli suspecți pe radiografia pulmonară
- dispnee
- hemoptizie
3.9. Să dezvolte aptitudini în stabilirea protocolului, monitorizarea și interpretarea examinărilor RM.
3.10. Să demonstreze abilități în prezentarea aspectelor imagistice în cadrul unor conferințe.
3.11. Să recomande abordarea optimă a examinării imagistice clinicianului ordonator
3.12. Să fie capabil să execute următoarele manevre intervenționale transtoracice sub supraveghere și să cunoască indicațiile, contraindicațiile și managementul complicațiilor:
- paracenteza și drenajul colecțiilor pleurale
- biopsia pulmonară percutană
- paracenteza colecțiilor mediastinale și pulmonare
- drenajul abceselor pulmonare
- arteriografia aortei toracice și a marilor vase
- flebografia sistemului venos intratoracic bronșic, anatomia și colateralele importante
- arteriografia pulmonară
- principiile embolizării arterelor bronșice: indicațiile tehnica și complicațiile
- principiile recanalizării venelor intratoracice și plasării de stenturi: indicații, contraindicații
- principiile procedurilor intervenționale ale circulației pulmonare:
- tromboliză locală
- embolizarea MAV
3.13. Corelarea elementelor clinice și patologice cu aspectele CT și RM
4. CONFERINȚA
Următoarea listă exemplifică tipul de conferințe ce ar trebui să facă parte din activitatea curriculară. O parte pot fi ținute în departamentul de radiologie, iar altele în alte departamente sau în cadrul programelor multidisciplinare. Este recomandabil ca ultimul tip de conferință să faciliteze înțelegerea de către rezident a rolului circumstanțelor clinice și imagistice în solicitarea unei explorări.
- Conferință axată pe învățarea radiologiei toracice
- An appropriate proportion of radiology grand rounds devoted to chest radiology
- Conferință de pneumologie
- Terapie intensivă
- Oncologie toracică
- Chirurgie toracică
Radiologia gastro-intestinală și abdominală
1. Introducere
Radiologia gastro-intestinală și abdominală include toate aspectele legate de imagistica medicală (diagnostică și intervențională), acoperind informații legate de anatomie, fizio-patologie și diferite afecțiuni abdominale și gastro-intestinale. Radiologia gastro-intestinală și abdominală include diferite tehnici de examinare (radiologia convențională, ultrasonografie, Doppler duplex, CT, IRM, angiografie și alte tehnici intervenționale) și diferite organe cavitare (faringe, esofag, stomac, duoden, intestin subțire și gros, rect) și parenchimatoase (pancreas, ficat, splină, tract biliar, peritoneu, peretele abdominal).
Cunoștințe de baza:
1.1. Anatomie și fiziologie
- Cunoașterea principalelor noțiuni legate de embriologia și anatomia faringelui, esofagului, stomacului, duodenului, intestinului subțire, colonului, splinei, ficatului, pancreasului, tractului biliar, peritoneului, mezenterului, peretelui abdominal
- Cunoașterea anatomiei planșeului pelvin și a peretului abdominal
- Cunoașterea vascularizației arteriale și venoase normale dar și variante normale ale acesteia la nivelul segmentelor tractului digestiv. cunoașterea variațiilor debitelor sanguine de la nivelul arterei și venei mezenterice superioare, venelor hepatice și venei porte
- Cunoașterea sistemului limfo-ganglionar al diferitelor organe
1.2. Faringele și esofagul
- Capacitatea de a identifica în cursul examinării fluoroscopice a modificărilor patologice ce țin de mecanismul deglutiției
- Recunoașterea anatomiei radiologice faringiene și esofagiene,
- Recunoaștere tumorilor orofaringiene
- Capacitatea de a recunoaște perforațiile esofagiene la examinarea nativă și la cea cu substanță de constrast
- Recunoașterea tumorilor esofagiene (benigne/ maligne), a diverticulilor, compresiilor extrinseci, a herniilor prin alunecare și cele para-esofagiene, a stenozelor benigne, a varicelor esofagiene, precum și diferitele forme de esofagită.
- Esofagul Barrett
- Evaluarea motilității esofagiene la examenul cu substanță de contrast și recunoașterea principalele modificări de motilitate
- Tehnica de explorare a disfagiilor esofagiene
- Cunoașterea principalelor tipuri de intervenții chirurgicale la nivelul esofagului
- Recunoașterea în cursul unei examinări CT a unor afecțiuni cum ar fi: megaesofagul, diverticulii esofagieni, varicele esofagiene, hernia hiatală, perforațiile esofagiene și pneumomediastinul
- Recunoașterea în cursul examinării CT a cancerului esofagian, a criteriilor de rezecabilitate și implicarea ganglionară
- Înțelegerea utilității ecoendoscopiei esofagiene în stadializarea cancerului esofagian și noțiuni teoretice privind tehnica biopsiei ghidate ecoendoscopice
1.3. Stomacul și duodenul
- Cunoașterea tehnicilor de investigație fluoroscopică și a substanțelor de contrast utilizate în cazul suspiciunilor de perforație gastrică sau duodenală, în cazul stomacului operat, dar și a limitelor acestor metode
- Cunoașterea caracteristicilor CT și a celor din examenul cu substanță de contrast în afecțiuni precum tumori maligne și benigne, afecțiuni cu caracter infiltrativ (linita plastică), ulcere gastrice, anomalii de poziție (volvulus gastric)
- Capacitatea de a efectua un examen CT utilizând protocolul potrivit contextului clinic al pacientului
- Capacitatea de a stadializa carcinomul și limfomul gastric în urma examenului CT și IRM
- Capacitatea de a identifica chisturile de duplicație de la nivelul tractului gastro-intestinal superior în urma examenului CT
- Înțelegerea aspectului ultrasonografic al afecțiunilor gastro-duodenale
- Înțelegerea anomaliilor de rotație a duodenului în cursul examenului cu substanță de contrast, aspectul pancreasului inelar, tumorilor submucoase, tumorilor papilare, bolilor inflamatorii, inclusiv a ulcerelor, precum și a hiperplaziei limfoide și a metaplaziei gastrice.
1.4. Intestinul subțire
- Capacitatea de a identifica metoda de examinare radio-imagistica specifică în următoarele afecțiuni: obstrucția intestinală, boli inflamatorii, boli infiltrative, perforația și ischemia intestinului subțire, cancer, limfom, tumori carcinoide, urmărirea post-operatorie; cunoașterea limitelor metodelor de investigație utilizate în afecțiunile descrise anterior;
- Capacitatea de a identifica hiperplazia limfoidă de la nivelul ileonului terminal în cursul examinării cu substanță de contrast; identificarea celor mai comune anomalii ale intestinului mijlociu (malrotația, hernia internă)
- Cunoașterea afecțiunilor intestinului subțire și a caracteristicilor acestora în cursul examenului radiologic incluzând stenoze, modificări ale pliurilor de mucoasă, ulcerații, compresii extrinseci, angulații
- Capacitatea de a recunoaște în cursul examenului radiologic al intestinului subțire a următoarelor afecțiuni: adenocarcinomul intestinal, polipoza intestinală, tumori stromale, limfomul intestinal, tumori carcinoide, boala Crohn, ischemia mezenterică, hematomul intestinal, boala Whipple, amiloidoza, afectarea intestinală post-iradiere, malrotația, diverticulul Meckel, boala celiacă, diverticuloza, scleroza sistemică, pseudo-obstrucția cronică
- Capacitatea de a efectua un examen CT intestinal și de a cunoaște principiile de interpretare a acestuia; cunoașterea caracteristicilor diferitelor afecțiuni intestinale și în special capacitatea de a recunoaște semnul "haloului" și al "țintei"; capacitatea de a recunoaște zona de tranziție în cazul obstrucției intestinului subțire; capacitatea de a identifica o tumoră intestinală (adenocarcinom, limfom, tumoră carcinoidă, tumoră stromală); identificarea pneumatozei intestinale, "angorjărilor" vasculare, creșterea densității grăsimii mezenterice, anomalii peritoneale, malrotații
- Capacitatea de a determina în cursul unui examen CT cauza obstrucției intestinale (aderențe, benzi, strangulări, invaginații, volvulus, hernii interne sau externe), a complicațiilor date de aceasta, precum și identificarea criteriilor de intervenție chirurgicală de urgență
- Cunoașterea principiilor de imagistică IRM a intestinului subțire
1.5. Colonul și rectul
- Capacitatea de a identifica metoda de examinare radio-imagistica specifică în următoarele afecțiuni (obstrucție, volvulus, diverticulită, tumori benigne, boli inflamatorii, cancer, limfom, tumori carcinoide, tumori stromale, perforații intestinale, evaluare post-operatorie), precum și cunoașterea limitelor metodelor de investigație
- Capacitatea de a identifica anomaliile de rotație a colonului în cursul examinării radiologice standard cu substanță de constrast și a examinării CT
- Capacitatea de a recunoaște aspectul normal (CT și ultrasonografic) al apendicelui dar și a diferitelor caracteristici ale apendicitei
- Cunoașterea caracteristicilor tumorilor colonice, diverticulozei, bolilor inflamatorii, ischemiei colonice și a colitei post-iradiere
- Capacitatea de a identifica în cursul iriografiei a următoarelor afecțiuni: diverticuloza colonică, megacolonul, colite specifice și non-specifice, fistule colonice, carcinoame, polipi colonici, stenoze postoperatorii
- Capacitatea de a identifica în urma unei examinări CT a următoarelor afecțiuni: diverticuloza colonică, diverticulita colonică, tumori stenozante, invaginații ileocolice, fistule colonice, abcese paracolice, colecții fluide intraperitoneale, pneumatoza colonică, pneumoperitoneu
- Capacitatea de a recunoaște caracteristicile cancerului colonic în urma examinării CT; recunoașterea criteriilor de invazie locala (adenopatii, carcinomatoza peritoneală, metastaze hepatice, obstrucții)
- Cunoașterea clasificării TNM a cancerului colonic și a prognosticului acestuia; înțelegerea tehnicii și valorii ecoendoscopiei în stadializarea cancerului rectal;
- Cunoașterea tehnicii de radiologie intervențională în cancerul de colon, în special cea a montării stenturilor în cazul ostrucției colonice; cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor acestei metode
- Cunoașterea afecțiunilor recto-anale precum și a celor mai frecvente metode de intervenție chirurgicală utilizate pentru tratamentul acestora
- Cunoașterea noțiunilor de anatomie a rectului, țesuturilor peri-rectale și a sfincterelor anale
- Cunoașterea principalelor afecțiuni ale planșeului pelvin și a caracteristicilor acestora în urma examenului defecografic; cunoașterea rolului ultrasonografiei și examenului IRM în afecțiunile funcționale ale planșeului pelvin
- Capacitatea de a recunoaște în cursul examinărilor CT și IRM a cancerului rectal, al recidivelor postoperatorii și a fistulelor pelvine; cunoașterea valorii examenului PET/CT în diferențierea fibrozei postoperatorii de recidivă tumorală; capacitatea de a selecționa pacienții cu suspiciune de recidivă tumorală, ce vor avea beneficii în urma biopsiei percutanate
- Cunoașterea tehnicilor de bază în imagistica prin IRM utilizate în cazul suspiciunilor de fistulă pelvină/perianală; capacitatea de a identifica fistulele pe imaginile IRM
- Cunoașterea tehnicilor de bază în imagistica IRM utilizate în cancerul rectal
- Cunoașterea clasificării TNM în cancerul rectal
- Capacitatea de a recunoaște cancerul rectal și invazia acestuia în structurile învecinate
1.6. Peritoneul și peretele abdominal
- Capacitatea de a recunoaște herniile peretului abdominal (inghinale, ombilicale, post-operatorii) utilizând CT și ultrasonografia; recunoașterea herniilor strangulate prin metode ca CT și ultrasonografia
- Capacitatea de a recunoaște o tumora mezenterica și de a o identifica în achiziția CT
- Identificarea caracteristicilor chisturilor mezenterice în evaluarea CT
- Cunoașterea aspectului normal al peritoneului la examenul CT și sonografic; recunoașterea diferitelor modificări ce pot apare în afecțiunile peritoneului (noduli, îngroșări, colecții fluide)
- Capacitatea de a recunoaște prezența ascitei libere sau cloazonate în CT sau în cursul examinării ultrasonografice
- Capacitatea de a identifica următoarele afecțiuni la examenul CT: peritonita, carcinomatoza peritoneală; tuberculoza peritoneală, limfomul mezenteric; infarctul mezenteric.
1.7. Vasele
- Cunoașterea principiilor examenului Doppler duplex; identificarea stenozei sau obstrucției arterei mezenterice superioare; capacitatea de a utiliza examenul Doppler pentru a stabili permeabilitatea și direcția fluxului sanguin la nivelul venelor hepatice și structurilor venoase portale
- Capacitatea de a recunoaște infarctul intestinului subțire în CT
- Capacitatea de a interpreta o examinare angiografică a vaselor mezenterice, recunoașterea stenozei sau obstrucției arterei mezenterice superioare
- Cunoașterea principiilor agioplastiei cu balon și a utilizării stent-urilor în cazul stenozelor de la nivelul arterei mezenterice superioare
1.8. Ficatul
- Capacitatea de a recunoaște și de a localiza o leziune focală la nivel hepatic pe baza segmentației ficatului și a vaselor (venele hepatice,vena portă, vena cavă inferioară)
- Capacitatea de a descrie caracteristicile unui chist biliar tipic, pe baza ultrasonografiei, examenului CT sau IRM
- Capacitatea de a descrie un chist hidatic și de a-l încadra în unul din cele 5 clase
- Precizarea diferențelor dintre un chist amoebian și unul piogenic (localizare, evoluție, tratament, indicațiile de drenaj)
- Capacitatea de a descrie cele mai comune procedee chirurgicale în cazul hepatectomiei
- Cunoașterea caracteristicilor hemangiomului hepatic la examenul ultrasonografic, CT sau IRM, precum și a cazurilor tipice și a hemangiomului cavernos; cunoașterea indicațiilor examenelor CT și IRM ca metode complementare examenului ultrasonografic
- Capacitatea de a descrie aspectul hiperplaziei nodulare focale și a adenomului hepatic la examenul ultrasonografic (inclusiv cel Doppler), CT și IRM; cunoașterea indicațiilor examenelor CT și IRM ca metode complementare examenului ultrasonografic precum și a cazurilor când biopsia este necesara
- Cunoașterea aspectului steatozei hepatice, difuze și în harta geografică la examenul ecografic, CT și IRM
- Capacitatea de a descrie evoluția carcinomului hepatocelular, principalele metode de investigație și tratament (rezecție chirurgicală, chemoterapie, chemoembolizare, ablație percutana, transplant hepatic)
- Descrierea aspectului, stadializarea și indicațiile de tratament ale carcinomului hepatocelular utilizând ultrasonografia (inclusiv metoda Doppler), CT, IRM
- Descrierea aspectului metastazelor hepatice la examenul ultrasonografic (inclusiv metoda Doppler), CT și IRM, precum și specificitatea și sensivitatea acestor metode; indicațiile biopsiei percutane
- Indicațiile utilizării IRM cu substanță de constrast specific celulara, pentru identificarea metastazelor hepatice
- Descrierea modificărilor morfologice apărute în cursul cirozei hepatice (atrofia lobară sau hipertrofia, nodulii de regenerare, fibroza hepatică); principalele cauze de apariție a cirozei hepatice
- Cunoașterea tumorilor hepatice rare și aspectul lor imagistic
- Cunoașterea tehnicii de biopsie ghidată percutană hepatică; principalele ei indicații contraindicații, complicații, precum și evaluarea precisă a mortalității și morbidității
1.9. Tractul biliar
- Cunoașterea sensibilității și specificității metodelor folosite în detecția litiazei veziculei biliare și coledociene
- Descrierea aspectului comun al colecistitei acute la examenul ultrasonografic (inclusiv Doppler), CT și IRM; cunoașterea caracteristici neobișnuite precum colecistita gangrenoasă, emfizematoasă și alitiazică
- Enumerarea cauzelor principale ale îngroșării peretelui veziculei biliare la examenul ultrasonografic
- Descrierea aspectului cancerului veziculei biliare la ultrasonografie, CT și IRM; să fie apt să diferențieze cancerul de colecistită subacută la ultrasonografie și CT.
- Descrierea aspectului colangiocarcinomului hilului hepatic (tumora Klatskin) și capacitatea de a efectua stadializarea tumorală, cu referire la opțiunile terapeutice (rezecabilitate, indicație pentru paliație)
- Descrierea aspectului comun al colangitei sclerozante la ultrasonografie, CT și IRM, incluzând MRCP; cunoașterea evoluției acesteia și posibilitatea apariției colangiocarcinomului precum și indicațiile terapeutice; să fie apt să discute indicațiile opacifierii tractului biliar
- Descrierea tehnicilor chirurgicale principale ale CBP, precum și complicațiilor cele mai frecvente
- Enumerarea metodelor de radiologie intervențională ale tractului biliar și discutarea indicațiilor și complicațiilor acestora
- Atestarea participării la realizarea a cinci proceduri intervenționale
1.10. Pancreasul
- Cunoașterea evoluției pancreatitei cronice; enumerarea cauzelor frecvente
- Identificarea calcificărilor pancreatice pe radiografii standard, la ultrasonografie și CT
- Cunoașterea metodelor clinico-biologice (scor Ranson, APACHE II) și CT (scorul de severitate Balthazar) pentru clasificarea pancreatitei acute
- Descrierea aspectelor comune ale colecțiilor lichidiene și ale flegmoanelor extra-pancreatice în cazul pancreatitei acute
- Capacitatea de a detecta un pseudochist pancreatic și de a discuta avantajele și limitele diverselor tratamente (urmărire, procedură intervențională, chirurgie percutană sau endoscopică) în funcție de caz
- Descrierea celor mai frecvente aspecte (nodular sau infiltrativ) la ultrasonografie, CT și IRM și ultrasonografie endoscopică în adenocarcinomul pancreatic, și capacitatea de a efectua stadializarea în vederea stabilirii tratamentului
- Capacitatea de a descrie aspectele obișnuite ale tumorilor chistice pancreatice, în principal chistadenoame seroase și mucinoase, tumora mucinoasă intraductală, și tumori chistice rare; capacitatea de a realiza o caracterizare inițială a tumorii
- Capacitatea de a descrie tehnicile chirurgicale pancreatice principale și de a descrie complicațiile frecvente ale acestora
2. Abilități tehnice, de comunicare și decizionale
2.1. Informarea pacientului și conducerea examinării
- Capacitatea de a adapta protocolul de examinare în corelație cu paricularitățiile clinice
- Capacitatea de a justifica și de a explica pacientului indicația și conduita examinării
- Capacitatea de a obține consimțământul informat
- Capacitatea de a informa pacientul de rezultatele examinării și de a evalua gradul de înțelegere al pacientului
2.2. Raportarea
- Capacitatea de a efectua o descriere precisă și concisă a semnelor imagistice prezente
- Capacitatea de a răspunde adecvat problemei clinice și de a trage o concluzie corespunzătoare
- Capacitatea de a sugera examene imagistice adiționale când este cazul, justificate adecvat
- Capacitatea de a menține relații profesionale bune cu medicii curanți
- Capacitatea de a clasifica rezultatele examinărilor
2.3. Tehnici imagistice - cerințe generale
- Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor diferitelor examene imagistice în imagistica abdomenului
- Capacitatea de a indica medicului curant cel mai potrivit examen imagistic, în funcție de patologia clinică
- Capacitatea de a stabili care e cea mai bună substanță de contrast și utilizarea acesteia conform tehnicii imagistice și contextului clinic
- Capacitatea de a evalua calitatea examinării imagistice în imagistica abdominală
- Cunoașterea costului relativ al diverselor examene imagistice în imagistica abdominală
- Înțelegerea "încărcăturii" de radiație și a riscurilor diverselor investigații
2.4. Tehnici imagistice - cerințe specifice
2.4.1. Radiografie abdominală standard
- Cunoașterea celor trei indicații de bază ale radiografiei abdominale standard
- Capacitatea de a diagnostica pneumoperitoneul, obstrucția mecanică și funcțională, dilatația toxică a colonului, aer la nivelul peretelui intestinului subțire și gros indicând ischemie și necroză, calcificări biliare și pancreatice și aerobilie pe radiografiile abdominale standard
2.4.2. Examinarea radiologică a tractului digestiv superior
- Cunoașterea modului de a efectua o examinare radiologică a tractului digestiv superior, și alegerea tipului de substanță de contrast
- Cunoașterea modului de a efectua studii cu contrast simplu și dublu, precum și aprecieri ale motilității; înțelegerea principiilor și limitelor acestor studii precum și avantajele și dezavantajele lor în comparație cu endoscopia
- Înțelegerea tehnicii și indicațiilor videofluoroscopiei în mecanismul deglutiției corelat cu logopedia și ORL
- Cunoașterea modului de a efectua examinări ale intestinului subțire și enterocliza, inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere și distensie al anselor intestinului subțire
- Capacitatea de a interpreta o examinare radiologică a intestinului subțire, de a recunoaște aspectul normal și capacitatea de a identifica diversele segmente ale intestinului subțire
2.4.3. Examinarea radiologică a tractului digestiv inferior
- Capacitatea de a efectua o clismă baritată în dublu contrast
- Capacitatea de a efectua o clismă baritată cu contrast simplu
- Cunoașterea tehnicii de a cateteriza o stomă pentru opacifierea colonului, și a modului de efectuare a examenului radiologic al sacului ileo-anal
- Înțelegerea indicației și tehnicii folosită pentru o clismă
- Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor clismei, și capacitatea de a determina substanța de contrast optimă precum și tehnica de utilizat în fiecare caz clinic
- Capacitatea de a interpreta o clismă baritată, cunoașterea aspectelor normale (recunoașterea detaliilor anatomice ale rectului și colonului).
2.4.4. Ecografia
- Capacitatea de a efectua o examinare ecografică a ficatului, veziculei biliare și arborelui biliar, pancreasului și splinei
- Capacitatea de a efectua un examen Doppler duplex al vaselor abdominale; cunoașterea aspectelor normale ale examenului Doppler duplex al arterei hepatice, arterei mezenterice superioare, venei porte, și venelor hepatice
- Capacitatea de a efectua un examen ecografic al tractului gastrointestinal și de a identifica diferitele segmente anatomice (stomac, duoden, intestin subțire, apendice, și colon)
- Recunoașterea structurilor retroperitoneale și înțelegerea rolului și limitelor ecografiei în această regiune
- Înțelegerea punctelor forte precum și limitelor endosonografiei, în special în cazul esofagului, pancreasului, rectului și canalului anal
2.4.5. Tomografia computerizată
- Capacitatea de a efectua o examinare CT a abdomenului și de a adapta protocolul organului sau situației clinice specifice de studiat; capacitatea de a determina dacă este necesară administrarea de substanță de contrast intravenos; determinarea protocolului optim pentru injectarea contrastului (doza, rata injectării, timp de așteptare); cunoașterea diverselor faze (nativ, dominant arterial, dominant portal, tardiv) și însemnătatea lor în funcție de patologia clinică
- Capacitatea de a determina cea mai bună substanță de contrast pentru evaluarea unui segment gastrointestinal specific în funcție de patologia clinică (apă, aer, grăsime, medii de contrast pe bază de iod sau bariu)
- Cunoașterea tehnicilor de colonoscopie CT; cunoașterea potențialului enteroclizei CT
- Înțelegerea tehnicii și indicației restrânsă a colangiografiei CT
- Experiență în folosirea stațiilor de lucru pentru reconstrucții multiplanare (MPR), MIP și reconstrucții 3D bazate pe seturile de date volumetrice.
2.4.6. Imagistica prin rezonanță magnetică
- Capacitatea de a efectua o examinare RM a ficatului, tractului biliar și pancreasului; capacitatea de a adapta protocolul organului specific de studiat; capacitatea de a determina dacă este necesară administrarea de substanță de contrast intravenos; determinarea protocolului optim pentru injectarea contrastului (rata injectării, doza, timp de așteptare); cunoașterea diverselor faze (nativ, dominant arterial, dominant portal, tardiv) și însemnătatea lor în funcție de patologia clinică
- Cunoașterea diferitele substanțe de contrast ce se pot folosi în examinarea RM a ficatului, și modul lor individual de utilizare
- Capacitatea de a efectua o examinare RM a arborelui biliar și a ductului pancreatic; Cunoașterea tehnicii single shot fast spin echo (SSFSE) și capacitatea de a poziționa diferitele planuri pe imaginea axială
- Capacitatea de a efectua o examinare RM a tractului gastrointestinal; cunoașterea potențialului enteroclizei RM; cunoașterea protocolului de bază al examinării RM a regiunii anorectale
2.4.7. Imagistica intervențională
- Cunoașterea tehnicilor de bază pentru drenajul percutan al colecțiilor abdominale folosind CT și ultrasonografia
- Cunoașterea regulilor de bază ale biopsiei hepatice (indicații, contraindicații) și ale biopsiei altor organe sub ghidaj sonografic și CT
- Cunoașterea principiilor de bază ale angiografiei arterelor abdominale (inclusiv indicații, contraindicații); capacitatea de a identifica artera hepatică și variantele ei anatomice principale, artera mezenterică superioară și vena portă
- Cunoașterea principiilor de bază ale embolizării selective a arterelor abdominale (inclusiv indicații, contraindicații)
- Cunoașterea tehnicii gastrostomiei percutane sub ghidaj imagistic
- Înțelegerea tehnicii stentării sub ghidaj radiologic a sistemului biliar și gastrointestinal, folosind PTFE și stenturi metalice expansibile
2.4.8. Diverse
- Cunoașterea indicațiilor, punctelor forte și limitelor altor tehnici imagistice (inclusiv endoscopia, endosonografia, medicina nucleară (inclusiv PET) în imagistica abdominală)
3. Conferințe
Ca o parte a curiculei în radiologia abdominală, rezidentul ar trebui să participe la sesiuni didactice interne pentru radiologi, precum și la conferințe clinice cu colegi din alte specialități. Acest ultim tip de conferință ar trebui să fie inclus pentru a facilita înțelegerea de către rezidenții radiologi a utilizării imagisticii în circumstanțele clinice în care aceasta este solicitată.
Următoarea enumerare exemplifică tipurile de conferințe care ar trebui să fie considerate parte a curiculei:
1. Conferință specifică rezidentului în modulul de radio-imagistica gastro-intestinală și abdominală.
2. Conferințe de medicină internă/gastroenterologie
3. Conferințe de chirurgie/chirurgie abdominală
4. Conferințe de oncologie și histo-patologie
4. Resurse didactice și sugestii de lectură
Următoarele cărți în limba engleză sunt recomandate pentru a răspunde la toate întrebările, și pentru a adresa toate obiectivele definite în curicula de radiologie abdominală. Una dintre aceste cărți (titlu) servește ca și carte de referință (este valabilă pentru programele de pregătire de pe teritoriul Europei și are scopul de a unifica și standardiza pregătirea în Radiologie în Europa). Este foarte important ca aceste cărți de referință să fie disponibile în departamentul de radiologie și în bibliotecile din fiecare instituție.
EXAMENUL RADIOLOGIC AL CAPULUI ȘI GÂTULUI
Curricula în imagistica capului și gâtului cuprinde:
1. INTRODUCERE
- Cunoștințe de bază în radiologia generală a capului și gâtului, inclusiv radiologia dentară și maxilofacială;
- tehnice și abilități de comunicare;
Noțiunile de fizică, tehnicile radiografice și substanțele de contrast sunt în general tratate în cursuri separate și ca urmare nu sunt incluse în acest document.
Subiectele specifice de fizică și tehnică radiografică despre cap și gât ar trebui tratate în mod particular astfel:
- Poziționarea/efectuarea radiografiilor pentru adulți, nou-născuți și copii;
- Doze medii de expunere la piele, KV, tehnici antiîmprăștiere;
- Principii și interpretarea imaginilor digitale în radiologia capului, gâtului, radiologia dentară și maxilofacială
2. BAREM DE CUNOȘTINȚE
2.1. Noțiuni de anatomie
- Osul temporal
- Scheletul facial, baza craniului, nervi cranieni
- Orbite și căi vizuale
- Sinusuri
- Faringe
- Cavitate orală
- Laringe
- Gât
- Mandibulă, dinți și articulație temporo-mandibulară
- Glande salivare
- Spații profunde ale feței și gâtului
- Torace și plex brahial
- Glanda tiroida și paratiroide
2.2. Osul temporal
Cunoașterea condițiilor patologice ce determină surditate
Să știe să recunoască CT și RM:
- Patologia inflamatorie a osului temporal
- Fracturile osului temporal
- Tumorile osului temporal și ale unghiului ponto-cerebelos
- Noțiuni despre tinitus vascular
2.3. Scheletul facial, baza craniului și nervii cranieni
Abilitatea de a descrie CT și RM:
- Patologie inflamatorie
- Patologie tumorală
- Traumatisme și patologie posttraumatică
- Patologii majore care implică nervii cranieni
2.4. Orbita și căile optice
- Patologia orbitară
- Patologia căilor optice
2.5. Sinusuri
- abilitatea de a recunoaște pe CT variantele anatomice și anomaliile congenitale ale sinusurilor paranazale
- cunoașterea patologiei inflamatorii, tumorale și pseudo-tumorale
- familiarizarea cu tehnicile chirurgicale endoscopice funcționale
- evaluarea sinusurilor paranazale postchirurgical
2.6. Faringe
Abilitatea de a recunoaște pe CT, RM și ecografic, patologia ce implică:
- Nazofaringele
- Orofaringele
- Hipofaringele
2.7. Cavitatea orală
Abilitatea de a recunoaște pe CT, RM, ecografic și videofluoroscopic, patologia cavității orale
2.8. Laringele
Recunoașterea CT și RM a patologiei laringelui
2.9. Gâtul
Recunoașterea CT, RM și ecografic:
- Embriologie și leziuni congenitale chistice
- Semnificația clinică a patologiei nodulilor limfatici, metastazelor, patologiei inflamatorii și infecțioase
- Masele nonganglionare ale gâtului
- Abilitatea de a recunoaște patologia vasculară pe CT, RM, ecografie, angio-CT, RM, angio-RM și angiografie convențională
2.10. Mandibula, dinții și articulația temporo-mandibulară
- Recunoașterea pe ortopantomografie, CT, RM și radiografii dentare a patologiei mandibulare
- Familiarizarea cu implanturile dentare și programelor dentare CT
- Cunoașterea condițiilor patologice ale articulației temporo-mandibulare
2.11. Glandele salivare
- Abilitatea de a recunoaște CT, ecografic, sialo-RM patologia inflamatorie și tumorală
- Abilitatea de a recunoaște CT, ecografic, eco-Doppler, RM malformațiile vasculare
- Recunoașterea CT, RM și ecografic a leziunilor periglandulare
2.12 Spațiile profunde ale feței și gâtului
- Cunoașterea anatomiei spațiilor profunde cervicale, fasciilor cervicale și a celor mai frecvente condiții patologice care implică spațiul infra- și suprahioidian
2.13. Apertura toracică și plexul brahial
- Abilitatea de a recunoaște patologia frecventă a toracelui superior și a plexului brahial
2.14. Glanda tiroidă și glandele paratiroide
Recunoașterea CT, RM ecografic și eco-Doppler:
- Leziuni congenitale
- Leziuni inflamatorii
- Mase tiroidiene benigne
- Patologia malignă a glandei tiroide
- Patologia glandelor paratiroide
- Familiarizarea cu imaginile din scintigrafia cu Tch-99 în patologia frecventă a glandei tiroide
- Abilitatea de e efectua puncții aspirative cu ac fin, în cazuri ușoare
3. APTITUDINI TEHNICE, DECIZIONALE ȘI DE COMUNICARE
PROCEDURI DIAGNOSTICE
Radiografii de craniu și incidențe speciale - 50
Radiografii de sinusuri - 50
Examene computer tomografice ale capului și gâtului, inclusiv CT dentar - 100
Examen RM al capului și gâtului - 50
Ecografii ale capului și gâtului - 50
3.1. La sfârșitul stagiului, rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze sau să supravegheze următoarele tehnici, la un nivel apropiat practicii într-un spital general. Această competență trebuie să includă abilitatea de evaluare și justificare a recomandărilor în scopul protecției pacientului.
- Radiografii ale craniului, bazei craniului, sinusuri, masiv facial, inclusiv incidențe speciale;
- Tehnici dinamice funcționale (controlul deglutiției)
- Ortopantomografii
- Ecografii ale regiunii cervicale, limbii și glandelor salivare
- Biopsii percutanate, ghidate ecografic sau prin tehnici CT sau RM directe, în cazuri ușoare
- Ecografii Doppler
- Examen computer tomografic al masivului facial, bazei craniului și gâtului
- Examen RM al regiunii faciale și al gâtului
- Angiografii, incluzând substracție digitală, sau angio-CT
- Radiologie dentară, inclusiv utilizarea examenului computer tomografic
3.2. Rezidentul trebuie, de asemenea, să aibă cunoștințe de ortopantomografie și experiență în efectuarea de biopsii aspirative.
3.3. La sfârșitul perioadei de rezidențiat, rezidentul trebuie să fie capabil pentru:
3.3.1. Întocmirea utilă și inteligibilă a rapoartelor. Raportul trebuie să conțină o descriere scurtă a imaginilor găsite și semnificația lor, cu un scurt rezumat dacă este cazul.
3.3.2. Recomandarea utilizării adecvate a studiilor imagistice de către clinicieni
3.3.3. Abilitatea de a prezenta examinările de cap și gât în conferințe
3.3.4. Semnificația descoperirilor radiologice, corelarea lor cu clinica și abilitatea de a ști când poate fi contactat un clinician
Radiologie intervențională
1. Introducere
Radiologia intervențională este o specialitate dinamică și antrenantă, cu care din păcate rezidenții au contact pentru perioade variabile de timp. Este important ca rezidenții de radiologie să își dezvolte tehnicile de bază în radiologia intervențională, indiferent de supraspecializarea pe care o vor urma. Tehnicile și programul de cunoștințe de bază vor permite rezidenților realizarea procedurilor de rutină ghidate imagistic în cursul întregii lor cariere. Aceasta poate servi ca sprijin pentru întreaga lor pregătire.
Este clar că vor apare câteva suprapuneri cu alte secțiuni din pregătirea rezidenților, dar este necesară o definire a programului de bază în radiologia intervențională.
Durata pregătirii
În vederea obținerii unor tehnici și cunoștințe de bază în radiologie intervențională se considera util ca perioada de pregătire să fie cuprinsă între 4 și 6 luni.
2. Elemente de bază
Este de așteptat ca la finalul rezidențiatului să fie cunoscute atât modul de efectuare al procedurilor cât și interpretarea tehnicilor de diagnostic vascular, precum și înțelegerea procedurilor intervenționale uzuale.
2.1. Imagistica vasculară non-invazivă
2.1.1. Ecografie Doppler
Să demonstreze înțelegerea aprofundată și să fie capabil să interpreteze următoarele:
- ecografia duplex, atât arterială cât și venoasă;
- curbele Doppler normale și patologice;
- examinări Doppler obișnuite, ca ecografia Doppler carotidiană, hepatică, renală și venoasă a membrelor inferioare
2.1.2. Angiografia CT
Să înțeleagă aprofundat:
- Bazele fizice ale CT single-slice și
- Protocoalele angio-CT inclusiv folosirea substanțelor de contrast și tehnicile de reconstrucție
- Dozele de radiație pentru angio-CT și metodele de reducere a acestora
- Avantajele și dezavantajele angio-CT față de late tehnici
2.1.3. Angiografia IRM (angio-RM)
Să se familiarizeze cu:
- Fizica IRM și tehnicile de angio-RM
- Avantajele și dezavantajele diferitelor substanțe de contrast folosite în angio-RM
- Diferențele dintre "time of flight", contrastul de fază și tehnicile de examinare cu substanță de contrast care țin de angio-RM
- avantajele și dezavantajele angio-RM față de alte tehnici
2.2. Angiografia / flebografia diagnostică
2.2.1. Date generale
Să se familiarizeze cu:
- Farmacologia diverselor substanțe de contrast folosite și avantajele / dezavantajele fiecăreia pentru angiografie
- Metodele de reducere a nefrotoxicității la pacienții cu risc, precum pacienții diabetici sau cu insuficiența renală
- Profilaxia cu corticosteroizi
- Tratamentul reacțiilor minore și majore la substanțele de contrast iodate.
2.2.2. Tehnica puncției arteriale
Să dețină o cunoașterea aprofundată a:
- Anatomiei standard a regiunii inghinale, inclusiv poziția ligamentului inghinal și a nervului, arterei și venei femurale
- Tehnicii Seldinger a puncției arteriale și venoase
- Modalității de inserție a firului-ghid, a tecii și a cateterului la nivel inghinal
- Realizării hemostazei locului de puncție incluzând compresia manuală și dispozitivele de ocluzie comune
- Zonelor alternative pentru puncție arterială, de exemplu brahială, axilară sau translombară
2.2.3. Angiografia diagnostică
Să se familiarizeze cu:
- Fire-ghid, teci, catetere folosite în procedurile de angiografie diagnostic uzuale
- Tehnicile de substacție digitală, urmărirea bolusului, road mapping și pixel shift
- Anatomia arterială și venoasă standard și variațiile la nivelul întregului corp
- Angiografia vasculară periferică
- Angiografia renală și mezenterică
- Aortografia abdominală
- Aortografia toracică
- Angiografia carotidiană, vertebrală și subclaviculară
- Diagnosticul bolii aterosclerotice, a vasculitelor, bolii anevrismale, trombozei, embolismului și a altor patologii vasculare
- Rata complicațiilor în urma procedurilor diagnostic uzuale
- Regimul de îngrijire post-procedură pentru intervențiile vasculare diagnostic standard.
2.3. Intervenții vasculare
Să se familiarizeze cu procedurile intervenționale vasculare precum:
2.3.1. Angioplastia
- Metoda angioplastiei cu balon, mecanismele de acțiune ale angioplastiei
- Indicațiile angioplastiei
- Complicațiile și rezultatele în diverse zone anatomice
- Medicamente utilizate în cursul angioplastiei
- Studii ale presiunii intraarteriale
- Proceduri angioplastice uzuale, precum angioplastiile renale, iliace și femurale
- Tehnici de compresie inghinală și îngrijirea post-procedurală
2.3.2. Stentarea arterială / venoasă
- Mecanismele de bază pentru desfacerea stentului și materialele folosite în construcția
- Indicațiile plasării stentului versus angioplastie
- Complicații și rezultate
- Îngrijirea post-procedură
2.4. Intervenții venoase
2.4.1. Acces venos
Să se familiarizeze cu formele variate ale accesului venos incluzând:
- Cateterul central inserat periferic (PICC), catetere Hickman, catetere de dializă și portcatetere
- Indicațiile pentru folosirea cateterelor venoase de mai sus
- Tehnica accesului venos în jugulară și subclaviculară
- Rezultate și complicații
2.4.2. Stentarea și venoplastia
Să se familiarizeze cu:
- Tehnica venoplastiei și a stentării
- Rata de succes și complicații
- Îngrijirea post-procedură
2.4.3. Filtrul de cavă
Să se familiarizeze cu:
- Indicațiile plasării filtrului cav
- Diferitele tipuri de filtre disponibile, inclusive filtrele recuperabile
- Rata de succes și complicații
- Îngrijirea post-procedurală
2.5. Intervenții non-vasculare
Rezidenții trebuie să fie capabili să execute și să aibă o înțelegere aprofundată a tehnicilor intervenționale nonvasculare de bază, precum tehnicile pentru realizarea biopsiilor, drenajului abceselor, transhepatocolangiografiilor și a nefrostomiilor
2.5.1. Biopsia
Să se familiarizeze cu:
- Procedura de consimțământ
- Testele de coagulare pre-procedurale și corectarea anomaliilor
- Diferențele în modalitatea de ghidaj imagistic folosite pentru biopsiile ghidate, inclusiv CT și ecografia
- Tipurile de ace folosite pentru procedurile bioptice, inclusive ace fine, ace groase și pentru core- biopsie
- Planificarea unei căi de acces sigure spre leziunea de biopsiat
- Rata complicațiilor asociate fiecărui organ
- Indicațiile pentru biopsia cu ac fin versus biopsia cu ac gros sau core biopsy
- Îngrijiri post-procedurale în cazul biopsiei toracice sau abdominale
- Algoritmi de tratament ai complicațiilor frecvente, precum pneumotorax și hemoragia
2.5.2. Aspirarea fluidelor și drenajul abceselor
Să se familiarizeze cu:
- Cele mai folosite tipuri de tuburi pleurale și catetere de drenaj
- Indicațiile pentru drenaj pleural, aspirarea fluidelor și drenajul abceselor
- Modalități imagistice folosite pentru ghidaj
- Interpretarea rezultatelor colorației Gram
- Metode de plasament a tuburilor pleurale
- Sistemul de drenaj aspirativ
- Folosirea agenților fibrinolitici folosiți la pacienții cu empieme localizate sau complexe
- Planificarea unei căi de acces sigure pentru drenajul abceselor
- Tratamentele antibiotice folosite înaintea drenajului abceselor
- Tehnica trocar și Seldinger pentru plasarea cateterelor
- Situațiile când sunt necesare mai multe catetere sau un cateter mai gros
- Variante de abord pentru drenajul abceselor pelvine
- Îngrijiri post-procedurale, inclusiv îngrijirea cateterului și cunoașterea momentului de îndepărtare a cateterului
2.5.3. Intervenții hepatobiliare
Rezidenții să aibă cunoștințe despre, și să fie capabili să realizeze intervenții hepato-biliare de bază, precum colangiografia percutană transhepatică și drenajul biliar percutan.
Să se familiarizeze cu:
- Bilanțul pre-procedural, inclusiv tratamentul antibiotic, testarea coagulării și echilibrarea hidro-electrolitică intravenoasă
- Executarea transhepatocolangiografiei
- Sisteme One-stick needle pentru drenajul biliar
- Catetere folosite pentru decompresia biliară
- Complicații ale procedurilor biliare
- Îngrijiri postprocedurale, inclusive cunoașterea complicațiilor și a îngrijirii cateterului
2.5.4. Intervenții genito-urinare
Să se familiarizeze cu:
- Indicațiile nefrostomiei percutanate
- Integrarea examinărilor ecografice, CT și urografice pentru planificarea unei nefrostomii adecvate
- Bilanțul pre-procedural, inclusiv tratamentul antibiotic, testarea coagulării
- Mecanismul de ghidajul ecografic / fluoroscopic pentru nefrostomia percutanata
- Catetere folosite pentru nefrostomia percutanata
- Plasarea percutanata a tuburilor de nefrostomie
- Complicații ale nefrostomiei percutanate
- Îngrijiri post-procedurale, inclusiv îngrijirea cateterului și cunoașterea momentului de îndepărtare a cateterului
3. Abilități tehnice, de comunicare și de decizie
Țintele pregătirii de bază în radiologia intervențională sunt următoarele:
- Să fie capabil să interpreteze examinările imagistice non-invazive pentru a determina necesitatea unei proceduri solicitate
- Să determine utilitatea selectării unui pacient pentru o procedură de radiologie intervențională solicitată, prin evaluarea istoricului, a examenelor imagistice, a analizelor de laborator, precum și a rezultatelor așteptate ale procedurii
- Să demonstreze înțelegerea importanței istoricului și a semnelor clinice în vederea solicitării asistenței din partea altor specialități precum cardiologie, anestezie, chirurgie sau medicină internă
- Să obțină consimțământul informat după discuția cu pacientul asupra procedurii, inclusiv discutând riscurile, beneficiile și opțiunile terapeutice alternative
- Să fie familiar cu echipamentul de monitorizare folosit în cursul procedurilor de radiologie intervențională și să fie capabil să recunoască modificările patologice
RADIOLOGIE MUSCULOSCHELETALĂ
1. Introducere:
Imagistica musculoscheletală implica toate aspectele imagisticii medicale care furnizează informații despre anatomie, funcție, patologie precum și acele aspecte ale radiologiei intervenționale sau terapiei minim invasive care țin de sistemul musculoskeletal. Aceasta va include imagistica în ortopedie, traumatologie, reumatologie, boli metabolice și endocrine, precum și aspecte din pediatrie și oncologie.
Imagistica coloanei vertebrale și a măduvei spinării sunt incluse în ambele capitole: musculoscheletal și neuroradiologie.
Trebuie menționat ca elemente din imagistica musculoscheletală sunt și parte a radiologiei pediatrice și de urgență și, într-o mai mica măsură a imagisticii oncologice.
2. Nucleul cunoștințelor de baza (core of knowledge):
- cunoștințe clinice de baza din domeniul medical, chirurgical și anatomopatologic, precum și din fiziopatologia sistemului musculoscheletal
- cunoștințe despre buna practica clinica curenta
- cunoștințe despre indicațiile, contraindicațiile și potențialele pericole (în special legate de radiațiile ionizante) ale procedurilor și tehnicilor relevante pentru bolile și traumatismele musculoscheletale
- cunoștințe despre rezolvarea complicațiilor procedurilor efectuate
- cunoștințe despre anatomia musculoscheletală în practica clinica, relevanta pentru radiologia clinica
- cunoștințe despre variante normale scheletice, care pot mima boli
- cunoștințe despre manifestările bolilor musculoscheletale și a traumatismelor (conform listei de mai jos), așa cum apar ele la radiologie convențională, CT, IRM, artrografie, medicina nucleara și ecografie
- cunoștințe despre diagnosticul diferențial relevant prezentării clinice și aspectului imagistic musculoscheletal, așa cum apare mai jos.
2.1. Traumatisme (acute și cronice)
2.1.1. Fracturi și dizlocări
- tipuri și clasificări generale
- caracteristici ale scheletului adult
- caracteristici ale scheletului imatur (incluzând și dezvoltarea fiziologică)
- articulare (condrale și osteocondrale) (incluzând osteocondrita disecantă)
- vindecarea și complicațiile
- non-uniunea fracturii și vindecarea întârziată
- necroza avasculara
- distrofia simpatica reflexa
- miozita osifianta
- fracturi de stres (de "oboseala" sau de insuficienta)
- fractura-avulsie
- fractura pe os patologic
- injuria non-accidentala
2.1.2. Leziuni osoase/articulare specifice
- fracturi ale oaselor craniului și fetei
- fracturi spinale (inclusive spondiloliza)
- centura scapulara
- dizlocări sternoclaviculare și acromioclaviculare
- fracturi claviculare
- fracturi scapulare
- dizlocarea/instabilitatea umărului
- membrul superior
- fracturi de humerus
- fracturi/dizlocări ale cotului
- fracturi/dizlocări ale antebrațului distal/proximal
- fracturi/dizlocări ale mâinii
- fracturi/dizlocări la nivelul pelvisului (incluzând și leziunile de părți moi asociate)
- membrul inferior
- fracturi/dizlocări ale soldului
- fracturi ale femurului
- fracturi tibiale/fibulare (incluzând articulația gleznei)
- fracturi ale talusului și calcaneului
- fracturi/dizlocări tarso-metatarsiene
- fracturi ale antepiciorului
2.1.3. Țesutul moale
- umăr
- coafa rotatorilor, labrumul glenoidal, tendonul bicepsului
- încheietura mâinii
- complexul fibrocartilaginos triunghiular
- genunchi
- meniscuri, ligamente încrucișate, ligamente colateral
- glezna
- principalele tendoane și ligamente
2.2. Infecții
- osteomielita acută/subacuta/cronica
- spinală
- schelet apendicular
- osteomielita posttraumatica
- tuberculoza
- spinală
- schelet apendicular
- infecții rare (exemplu: lepra, bruceloza - doar manifestările principale)
- paraziți comuni în întreaga lume (exemplu: echinoccoccus)
- infecțiile țesutului conjunctiv
- infecții associate cu HIV
2.3. Tumori și leziuni tumor-like
2.3.1. Osoase
- principiile caracterizării și stadializării tumorilor
- tumori formatoare de os
- osteom și insula osoasă
- osteom osteoid și osteoblastom
- osteosarcom (convențional și variante comune)
- tumori formatoare de cartilaj
- osteocondrom
- encondrom
- condroblastom
- fibrom condromixoid
- condrosarcom (central și periferic)
- origine fibroasă
- defect fibros cortical / fibrom non-osifiant
- displazie fibroasă
- fibrosarcom/histiocitom fibros malign
- origine hematopoietică și reticuloendoteliala
- tumora cu celule gigante
- histiocitoza Langerhans
- neoplazii cu celule rotunde (sarcom Ewing, limfom și leucemie)
- mielom și plasmocitom
- leziuni tumor-like
- chist osos simplu
- chist osos anevrismal
- metastaze
- altele
- chordom
- adamantinom
2.3.2. Țesut moale
- origine lipomatoasă
- lipom
- liposarcom
- origine neurală
- neurofibrom
- schwannom
- origine vasculară
- hemangiom
- sarcom de țesut moale
2.4. Boli hematologice
- mielofibroza
2.5. Patologie metabolică, endocrină și toxică
- rahitism și osteomalacie
- hyperparatiroidism primar/secundar (incluzând insuficienta renală cronica)
- osteoporoza (incluzând concepte de baza despre măsurarea densității osoase)
- fluoroza
2.6. Articulații
- boli degenerative articulare
- spinale (incluzând discul intervertebral și articulațiile fațetelor)
- periferice
- boli inflamatorii articulare
- artrita reumatoidă
- artrita reumatoidă juvenila
- spondilita anchilozanta
- artrita psoriazică
- artropatiile enteropatice
- infecțioase (tuberculoza și alte bacterii piogenice)
- artropatii cristaloide
- artropatia pirofosfatica
- boli cu depozite de hidroxiapatita
- guta
- mase
- ganglion
- condromatoza sinovială
- sinovita pigmentară vilonodulară
- neuroartropatia
- piciorul diabetic
- articulațiile Charcot
- pseudo-Charcot (induse de steroizi)
- complicațiile protezărilor articulare (sold și genunchi)
2.7. Anomalii congenitale, de dezvolatare și pediatrice
- spinale
- scolioza (congenitală și idiopatica)
- disrafismul
- umărul
- umărul Sprengel
- mana și încheietura
- anomalia Madelung (idiopatica și de alte cauze)
- sold
- displazia de dezvolatera
- soldul iritabil
- boala Perthes
- alunecarea epifizei femurale superioare
- displazii osoase
- displazie multiplă epifizară
- achondroplazia
- osteogeneza imperfecta
- sclerozante (osteopetroza, meloreosteoza, osteopoikiloza)
- tumor-like (aclazia diafizara și boala Ollier)
- neurofibromatoza
2.8. Altele
- boala Paget
- sarcoidoza
- osteoartopatia hipertrofică
- osteoporoza tranzitorie sau regionala migratory
- osteonecroza
- caracterizarea calcificărilor/osificărilor tisulare ectopice
3. Abilități tehnice, de comunicare și de luare a deciziilor
3.1. Abilități de baza
- supravegherea și elaborarea unui rezultat pentru examinările radiografice relevante pentru o afecțiune a sistemului musculoscheletal, incluzând și trauma
- supravegherea și elaborarea rezultatelor CT pentru sistemul musculoscheletal, incluzând și trauma
- supravegherea și elaborarea rezultatelor IRM pentru sistemul musculoscheletal, incluzând și trauma
- efectuarea și elaborarea rezultatului pentru ecografiile musculoskeletale, inclusive posttraumatic
- comunicarea cu pacientul și obținerea unei anamneze relevante situației clinice relevante
- utilizarea tuturor resurselor (clinice, de laborator, imagistice) pentru a găsi un diagnostic sau pentru a discuta un diagnostic diferențial
3.2. Experiența practica de baza
- experiența cu utilizarea substanțelor de contrast (exemplu: artrografia)
Experiența practica opțională:
- elaborarea de rezultate la investigațiile din medicina nucleara, în special scintigrame osoase
- conștientizarea rolului și, unde este posibil, observarea discografiei, injecțiilor în articulațiile fatelor intervertebrale și vertebroplastiei
- observarea biopsiei osoase ghidate și drenajelor sistemului musculoskeletal
- interpretarea densitometriilor osoase
- familiarizarea cu aplicarea angiografiei în sistemul musculoskeletal
Neuroradiologie
1. Introducere
Scopul acestui program de bază este ca rezidenții să se familiarizeze și totodată să capete competențele de bază în neuroradiologie și să obțină cunoștințe suficiente astfel încât să fie capabili să recunoască leziunile și să știe unde să găsească ajutor. Acest lucru trebuie realizat sub supravegherea unui neuroradiolog. Planificările ar trebui să fie efectuate astfel încât în cadrul programului de formare să fie posibilă detașarea la un alt departament, dacă este necesar. Prezentarea tuturor metodelor imagistice folosite în neuroradiologie trebuie să fie realizată.
2. Elemente de bază
2.1. Să cunoască:
- Neuroanatomie și cunoștințe clinice relevante pentru neuroradiologie
- Manifestările bolilor sistemului nervos central, prezentarea lor în radiologia convențională, CT, IRM și angiografie
2.2. Să înțeleagă indicațiile unei examinări neuroradiologice
2.3. Să recunoască rezultatele normale ale unei examinări radiografice, CT și IRM
2.4. Să fie conștienți de aplicațiile, contraindicațiile și complicațiile procedurilor invazive neuroradiologice
2.5. Să fie familiari cu folosirea:
- Investigațiilor de medicină nucleară în neuroradiologie
- Angiografiei CT și IRM în neuroradiologie
2.6. Să dețină competențele de baza în:
2.6.1. Traumă
- Leziunile craniene și faciale
- Leziunile intracraniene, inclusive abuzarea copiilor și complicațiile acestora
- Leziunile medulare
2.6.2. Anomaliile de dezvoltare
- Anomalii cerebrale
- Malformațiile medulare
2.6.3. Tumori cerebrale, orbitare sau medulare
2.6.4. Boli vasculare, inclusive malformații congenitale și dobândite
2.6.5. Boli degenerative cerebrale
2.6.6. Hidrocefalia
3. Abilități tehnice, de comunicare și de decizie
3.1. La finalul programului de pregătire ei trebuie să fie capabili de:
- Să realizeze un raport al unei radiografii în investigarea unei tulburări neurologice
- Să supervizeze și să redacteze un raport a unei examinări CT craniene și vertebrale
- Să supervizeze și să redacteze un raport a unei examinări IRM craniene și vertebrale
3.2. În cursul programului de pregătire trebuie să urmărească de asemenea:
- Realizarea unei angiografii cerebrale și modul în care se realizează raportul
- Examinarea ecografică a carotidelor, inclusiv Doppler
3.3. Să obțină experiență în angiografia CT și IRM și în flebografia pentru evaluarea sistemului vascular cerebral
3.4. Experiența opțională include::
- Să realizeze și să redacteze raportul de explorare a angiografiilor, mielografiilor și ecografiilor carotidiene, inclusive Doppler și ecografie transcraniană
- Să urmărească procedurile intervenționale neuroradiologice, inclusive spectroscopia prin rezonanță magnetică
- Să obțină experiență în tehnicile de imagistică funcțională cerebrală (scintigrafie și IRM).
Radiologie urogenitală:
1. Introducere:
Scopul stabilirii unei curricule în imagistica urogenitală este de a asigura că rezidenții au dobândit:
Să cunoască aspectele relevante din embriologia, anatomia, fiziopatologia și clinica uronefrologiei și ginecologiei
Să înțeleagă rolul tehnicilor majore imagistice în bolile și problemele uronefrologice și ginecologice
Să înțeleagă rolul radiologiei în managementul acestor arii de specializare.
Să cunoască indicațiile, contraindicațiile, complicațiile și limitele procedurilor.
2. Cunoștințe esențiale
2.1. Tractul urinar și genital masculin - obiective specifice
2.1.1. Fiziologia renală și dinamica agenților de contrast
Să înțeleagă fiziologia excreției renale a agenților de contrast
Să înțeleagă curbele de contrastare în compartimentul renal după injectarea agentului de contrast
Să cunoască concentrațiile și dozele agenților de contrast cu injectare intravenoasă
2.1.2. Anatomie normală și variante
Retroperitoneu
- Să recunoască spațiile retroperitoneale și căile de comunicare retroperitoneale
Rinichi
- Să înțeleagă tripla oblicitate a rinichilor
- Să cunoască aspectele normale ale sistemului pielocaliceal la UIV
- Să recunoască variantele normale, de exemplu defecte parenchimatoase, hipertrofie de coloană Bertin, lobulație fetală, lipomatoza sinusală
- Să identifice malformațiile renale principale, de exemplu rinichi "în potcoavă", duplicație, ectopie, fuziune
Vezica urinară și uretra
- Să cunoască anatomia vezicii urinare și fiziologia micțiunii
- Să identifice segmentele uretrei masculine și ale glandelor uretrale
Prostata
- Să recunoască anatomia zonala a prostatei
- Să identifice zonele prostatei la US și IRM
Scrotul
- Să cunoască anatomia sonografică și a structurilor intra-scrotale (testicul și structuri extra-testiculare)
- Să cunoască anatomia Doppler a vascularizației testiculare și extra-testiculare
2.1.3. Tehnici imagistice
Ultrasonografia tractului urinar
- Să aleagă transductorul corespunzător organului de vizualizat
- Să optimizeze parametrii de scanare
- Să recunoască criteriile ultrasonografice a unei imagini corecte
- Să recunoască și să explice principalele artefacte vizibile în examinarea aparatului urinar
- Să aibă capacitatea de a obține un spectru Doppler corespunzător la vasele intrarenale (pentru măsurarea indicelui de rezistivitate) și la nivelul arterelor renale proximale, pentru calcularea vitezei maxime.
UIV
- Să enumere indicațiile UIV
- Să cunoască aspectele tehnice principale
Alegerea substanței de contrast
Doze
Secvența cronologică de efectuare a filmelor
Indicațiile compresiunii ureterale
Indicațiile Furosemidului
Cistouretrografie
- Să enumere indicațiile principale a cistouretrografiei
- Să cunoască aspectele tehnice principale
Alegerea tehnicii: transuretral, transabdominal
Alegerea substanței de contrast
Secvența cronologică de efectuare a filmelor
A recunoaște caracterul aseptic al tehnicii
Tomografia computerizată a tractului urinar
- Să cunoască densitățile normale (în UH) ale componentelor aparatului urinar
- Să cunoască protocolul de examinare în tumorile renale sau suprarenaliene
- Să cunoască protocolul de examinare pentru tumorile de vezică urinară
IRM a tractului urinar
- Să cunoască aspectul componentelor aparatului urinar în secvențele T1w și T2w
- Să cunoască protocolul de examinare pentru tumorile renale și suprarenaliene
- Să cunoască protocolul de examinare pentru obstrucția urinară
- Să cunoască protocolul de examinare pentru tumorile de vezică urinară
- Să cunoască protocolul de examinare pentru tumorile de prostata
2.1.4. Patologie
Rinichi și ureter
- Congenital - vezi 2.1.2
- Obstrucția
- Litiază
- Infecții
- Tumori
- Boală chistică
- Nefropatii medicale
- Vasculară
- Transplantul renal
- Traumă
Vezica urinară
- Congenital - vezi 2.1.2
- Obstrucția
- Inflamații
- Tumori
- Traumatism
- Incontinența și tulburări funcționale
- Neovezica
Uretra
- Congenital
- Stricturi
- Diverticuli
- Traumatism
Prostata și veziculele seminale
- Congenital
- Hipertrofia benignă de prostate
- Inflamator
- Tumori
Testicul și scrot
- Congenital
- Inflamator
- Torsiune
- Tumori
Penis
- Disfuncție erectilă
Glande suprarenale
- Formațiuni expansive
2.1.5. Intervențional
În general
- Să verifice indicațiile, hemoleucograma optimă, statusul de coagulare
- Să explice procedura și urmărirea post-intervențională pacientului
- Să cunoască ce echipament este nevoie
- Să cunoască ce îngrijiri post-intervenționale sunt necesare
Biopsia - drenajul ghidat ecografic, de exemplu formațiuni tumorale renale, prostata
Biopsii ghidate CT
Nefrostoma percutană
2.2. Imagistica ginecologică
2.2.1. Tehnici
Examinarea ecografică
- Să aibă capacitatea de a explica valoarea examinării ecografice
- Să aibă capacitatea de a explica avantajele și limitele abordului abdominal versus cel transvaginal
- Să cunoască indicațiile și contraindicațiile histerosalpingografiei
Histerosalpingografia
- Să aibă capacitatea de a descrie procedura
- Să cunoască complicațiile posibile ale histerosalpingografiei
- Să cunoască contraindicațiile histerosalpingografiei
- Explicarea alegerii substanței de contrast
- Să cunoască diferitele faze ale examinării
Examinarea computer tomografică
- Să poată explica tehnica tomografiei pelvine
- Să cunoască posibilele complicații ale CT
- Să cunoască contraindicațiile CT
- Să cunoască doza de iradiere primite la o examinare CT pelvină
- Să cunoască modul de pregătire al pacientului și alegerea parametrilor tehnici (grosimea de secțiune, kV, mA, numărul de imagini achiziționate, etc.) în funcție de indicațiile procedurii
IRM
- Să aibă capacitatea de a explica tehnica unui examen IRM pelvin
- Să cunoască contraindicațiile IRM
- Să cunoască modul de pregătire al pacientului și alegerea parametrilor tehnici (grosimea de secțiune, orientare, ponderare imaginilor, etc.) în funcție de indicațiile procedurii
Angiografie
- Să cunoască indicațiile principale ale angiografiei pelvine la femeie
- Să știe cum se efectuează angiografia pelvină
2.2.2. Anatomie
Să cunoască dimensiunile normale ale uterului și ovarelor la ecografie
Să descrie variațiile morfometrice ale uterului și ale ovarelor
Să descrie variațiile uterului și ale ovarelor în timpul ciclului menstrual
Să descrie compartimentele pelvine normale
Să identifice organele pelvine normale și limitele lor la CT și IRM
Să explice rolul ridicătorului anal în fiziologia peretelui pelvin
Să știe ce modalități imagistice se folosesc pentru vizualizarea planșeului pelvin
Să cunoască factorii responsabili pentru incontinența urinară
2.2.3. Patologie
Uter
- Anomalii congenitale
- Tumori (benigne, maligne)
Ale miometrului
Endometru
Cervix
- Inflamații
- Adenomioză
- Boli funcționale
Ovare / trompe uterine
- Ovare
Chisturi
Tumori
Boli funcționale, de exemplu pubertate precoce, ovare polichistice
Endometrioză
- Trompe uterine
Boli inflamatorii
Tumori
- Pelvis
Prolaps
- Infertilitatea
3. Abilități tehnice, de comunicare și de luare a deciziilor
3.1. Înainte de examinare
Să verifice informațiile clinice și factorii de risc (diabet, alergii, insuficiență renală, etc.)
Să valideze cererea de examinare și alegerea tipului de examinare
Să cunoască pregătirea specifică și protocoalele, dacă este necesar
Să explice examinarea pacientului și să îl / o informeze în legătură cu riscurile
3.2. Să valideze cererea de examinare pe baza:
Factorilor de risc
Iradierii aferente
Alternativelor posibile
3.3. Să realizeze examinarea
Să cunoască istoricul clinic și întrebările clinice la care trebuie să răspundă
Cunoașterea protocolului de examinare
Să aprecieze anxietatea pacientului înainte, în timpul și după examinare și să poată calma pacientul în mod corespunzător
3.4. Comunicarea cu pacientul și colegii, recomandările de îngrijiri post procedură
Să explice clar rezultatul unui pacient
Să aprecieze nivelul de înțelegere a pacientului
Să explice tipul de îngrijire post-procedură
Să realizeze un raport de examinare clar
Să discute strategiile de investigație ulterioară, dacă este necesar
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariției bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii și metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relației medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat.
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.
3. Relația medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
2. Probleme etice în stările terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicală.
4. Eutanasia și suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genică.
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
5. Comitetele de etică a cercetării.
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete 2 ore
RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
4 ANI
Radiologie standard
9 luni și 2 săptămâni
Radiologie aparat cardiovascular
3 luni
Radiologie toracică
3 luni
Radiologie gastrointestinală
6 luni
Radiologie musculo-scheletală
3 luni
Neuroradiologie
6 luni
Radiologie urogenitală
4 luni
Radiologie pediatrică
3 luni
Senologie imagistică
2 luni
Radiologie intervențională
4 luni
Radiologie și imagistică de urgență
4 luni
Bioetică
2 săptămâni
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
RADIOTERAPIE
1.1. DEFINIȚIE:
Radioterapia (oncologia radiologică) este specialitatea medicală clinică independentă care utilizează radiația ionizantă, singură sau în combinație cu alte metode terapeutice în tratamentul pacienților cu cancer sau alte boli.
Radioterapia (oncologia radiologică) presupune responsabilitatea diagnosticului, tratamentului și urmăririi pacienților cu cancer în cadrul managementului multidisciplinar. Specialitatea este recunoscută sub denumirea de radioterapie sau oncologie radiologică. Se recomandă ca radioterapeutul să aibe cel puțin cunoștințe de bază de oncologie medicală, fiind capabil să recunoască și să inițieze tratamente de urgență de oncologie medicală și să-și asume responsabilitatea administrării asociate a radioterapiei cu tratamentele sistemice.
1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidentă, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.3.2. Stagiul de radioterapie - 2 luni
1.3.3. Stagiul de oncologie medicală - 5 luni
1.3.4. Chirurgie oncologică: - 3 luni
1.3.5. Stagiul de anatomie patologică - 2 luni
1.3.6. Stagiul de diagnostic imagistic - 6 luni
1.3.7. Stagiul de bioetică - 2 săptămâni
1.3.8. Stagiul de radioterapie - 29 1/2 luni
1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1. STAGIUL DE DIAGNOSTIC IMAGISTIC AL CANCERULUI.
1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore).
1)
Radiodiagnosticul cu utilizarea radiografiilor plane.
2)
Diagnosticul ecografic.
3)
Diagnosticul C.T.
4)
Diagnosticul R.M.N.
5)
Diagnosticul scintigrafic.
1. Diagnosticul imagistic al cancerului S.N.C.și anexe
2. Diagnosticul imagistic al cancerului urechii mijlocii.
3. Diagnosticul imagistic al cancerului sinusurilor feței
4. Diagnosticul imagistic al cancerului tiroidei.
5. Diagnosticul imagistic al cancerului rinofaringelui.
6. Diagnosticul imagistic al cancerului orofaringelui.
7. Diagnosticul imagistic al cancerului hipofaringelui.
8. Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor salivare.
9. Diagnosticul imagistic al cancerului laringelui.
10. Diagnosticul imagistic al cancerului mediastinal.
11. Diagnosticul imagistic al cancerului bronhopulmonar.
12. Diagnosticul imagistic al cancerului pleurei.
13. Diagnosticul imagistic al cancerului esofagului.
14. Diagnosticul imagistic al cancerului gastric.
15. Diagnosticul imagistic ai cancerului hepatic și al căilor biliare intrahepatice.
16. Diagnosticul imagistic al cancerului veziculei biliare și a căilor biliare extrahepatice.
17. Diagnosticul imagistic al cancerului pancreasului.
18. Diagnosticul imagistic al cancerului colonului.
19. Diagnosticul imagistic al cancerului rectosigmoidian și anal.
20. Diagnosticul imagistic al cancerului retroperitoneal și peritoneal.
21. Diagnosticul imagistic al cancerului sânului.
22. Diagnosticul imagistic al cancerului colului uterin.
23. Diagnosticul imagistic al cancerului corpului uterin.
24. Diagnosticul imagistic al cancerului ovarian.
25. Diagnosticul imagistic al cancerului renal.
26. Diagnosticul imagistic al cancerului vezicii urinare.
27. Diagnosticul imagistic al cancerului prostatei.
28. Diagnosticul imagistic al cancerului osos.
29. Diagnosticul imagistic al cancerului de părți moi.
30. Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor endocrine.
31. Diagnosticul imagistic al metastazelor.
32. Diagnosticul imagistic în Boala Hodgkin.
33. Diagnosticul imagistic în limfoame nehodgkiniene.
34. Diagnosticul imagistic al mielomului multiplu și tumorilor imunoproliferative
35. Diagnosticul imagistic în leucemii
1.4.1.2. Baremul activităților practice.
1. Interpretarea radiografiilor standard:
- scheletale: 100 toraco-pleuro-pulmonare: 200
- esofagiene: 10 gastrice: 10
- colorectale: 50
- aparat urinar: 50 mamografii: 200
- căi biliare: 10
2. Interpretarea computer tomografiei cu radiații "X"
- cerebrale: 30 toracice: 50
- abdomino-pelvine; 50
3. Scintigrafia hepatică: tehnică, interpretare: 50
4. Scintigrafia osoasă: tehnică, interpretare: 30
5. Scintigrafia renală: tehnică, interpretare: 50
6. Scintigrafia tiroidiană: tehnică, interpretare:30
7. Scintigrafia pulmonară; tehnică, interpretare: 30
8. Interpretarea ecografiei hepatice, ovariene, căi biliare, splenică pancreatică, renală, prostatei, testiculare, tiroidiană, sân: 20 din fiecare
9. Interpretarea computer tomografiei cu RMN - cranio-facial, cervical, toracic (cutie și coloană dorsală) și abdomino-pelvin: 50
1.4.2. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ
1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (150 ore):
1)
Cancerogeneza și progresia tumorală
- Inițiere și promoție
- Progresia tumorală
2)
Biologia moleculară a cancerogenezei
- Transducția semnalului
- Ciclul celular.
- Genele cancerului
- Genele reparatorii
- Genele de detoxifiere
- Oncogene
- Gene tumoral supresoare
3)
Istoria naturală a cancerului și fenotipul malign
- Proliferarea celulară
- Invazia locală și metastazarea "Progresia tumorală"
4)
Citostatice - generalități.
- Clasificarea citostaticelor.
- Modalități de acțiune a citostaticelor.
- Indicațiile tratamentului citostatic.
- Efecte secundare. CompLicații. Rezistența la tratamentul citostatic.
- Strategia terapeutică și locul chimioterapiei.
- Alegerea citostaticului optim. Valoarea polichimioterapiei.
- Mod de administrare a tratamentului citostatic.
5)
Tratamentul citostatic în principalele localizări neoplazice.
- Tumorile S.N.C.
- Cancerul sferei O.R.L.
- Cancerul bronhopulmonar.
- Cancerul mamar.
- Cancerele aparatului digestiv.
- Cancerele aparatului urinar
- Cancerele aparatului genital.
- Sarcoame.
- Leucemii și limfoame.
- Melanom malign.
- Hormono terapia
- Modificatori biologici
6)
Modul ORL - oncologie (sinteza din 8 secțiuni de curs)
examenul clinic ORL
metode de explorare paraclinică în cancerele din sfera ORL
tumorile maligne de rinofaringe
tumorile maligne de amigdala
tumorile maligne ale hipofaringelui, ale limbii și esofagului cervical
tumorile maligne ale laringelui
tumorile maligne ale foselor nazale și ale sinusurilor feței
adenopatiile metastatice în sfera ORL
1.4.2.2. Baremul activităților practice
1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer; examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei, solicitarea examenelor de laborator necesare pentru diagnostic, stadializare și conducerea tratamentului: 100.
2. Întocmirea foilor de observație oncologică: 100
3. Tehnica recoltării secrețiilor pentru examenul citologic:20.
4. Tehnica administrării citostaticelor; diagnosticul, prevenirea și tratarea complicațiilor chimioterapiei sau asociației chimioterapice pentru localizările prevăzute în tematică:50
5. Tehnica puncției aspirative cu ac fin (ganglioni, tumori superficiale, mamare, etc):50
6. Tratamentul durerii în cancer:50.
1.4.3. STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1)
Biologia și morfologia celulei canceroase.
2)
Clasificarea tumorilor
3)
Formele histopatologice ale principalelor tumori benigne și maligne
4)
Factori de prognostic morfopatologici
5)
Tumorile epiteliale.
6)
Tumorile țesutului conjunctiv.
7)
Tumorile țesutului gras
8)
Tumorile țesutului cartilaginos
9)
Tumorile țesutului osos
10) Tumorile țesutului muscular
11) Tumorile vasculare
12) Tumorile țesutului APUD
13) Tumorile țesutului mezotelial
14) Tumorile sinoviale
15) Tumorile țesutului melanoformator
16) Tumorile disembriopiazice
1.4.3.2. Baremul activităților practice
A. MODIFICĂRILE CITOGENETICE
1. Demonstrarea cariotipului normal
2. Demonstrarea modificărilor citogenetice în neoplazii
B. PRELEVAREA Și INTERPRETAREA ÎN EXAMINĂRILE DE CITOLOGIE ONCOLOGICĂ
1. Prelevarea și examinarea frotiurilor de măduvă
2. Prelevarea și examinarea frotiurilor de sânge periferic
3. Prelevarea și examinarea frotiurilor vaginale
4. Prelevarea și examinarea frotiurilor de spută
5. Prelevarea și examinarea frotiurilor din lichid pleural
6. Prelevarea și examinarea frotiurilor din lichid ascitic
C. ASPECTUL ANATOMO-PATOLOGIC ȘI INTERPRETAREA BULETINULUI HISTOPATOLOGIC ÎN:
1. Tumorile benigne și maligne epiteliale:50 examinări de fiecare tip.
2. Tumorile benigne și maligne ale țesutului conjunctiv (care include și țesutul muscular și vascular!): 10 examinări de fiecare tip.
3. Tumorile benigne și maligne ale țesutului hematoformator: 20 examinări de fiecare tip.
4. Tumorile benigne și maligne ale țesutului trofoblastic: 5 examinări de fiecare tip.
5. Tumorile benigne și maligne disembriopiazice: 5 examinări de fiecare tip.
1.4.4. STAGIUL DE RADIOTERAPIE
1.4.4.1. Programul de pregătire (600 ore)
Infrastructura și aspecte organizatorice
Instituțiile educaționale acreditate pentru pregătirea rezidenților în radioterapie trebuie să fie echipate cu aparatura corespunzătoare pentru pregătirea în specialitate: aparate de iradiere de megavoltaj, din care minimum unul cu electroni, simulatoare, CT simulatoare, sisteme de planning computerizat, computer tomograf conform nivelului tehnic actual, echipament dozimetric și de radioprotecție; echipament de brahiterapie, laborator pentru confecționarea de mulaje, radioprotecții sau mijloace de contenție. Departamentul trebuie să dispună de paturi pentru pacienții internați sau să aibă acces la internare în alte departamente. Instituțiile de pregătire trebuie să elaboreze un program de control de calitate al deciziei terapeutice și a îngrijirii pacienților. Instituția responsabilă de pregătirea rezidenților trebuie să aibă cel puțin 500 pacienți oncologici tratați anual. Se recomandă ca fiecare rezident să fie implicat în tratarea integrală a cel puțin 450 cazuri pe durata pregătirii în radioterapie.
Directorul programului de pregătire a rezidenților răspunde de administrarea, structura, conținutul programului și asigură respectarea acestuia în conformitate cu criteriile curriculei. Organizează întâlniri regulate cu stafful de învățământ pentru revizuirea obiectivelor și a desfășurării programului. Pentru asigurarea unei pregătiri corespunzătoare este esențial nivelul ridicat al staffului de învățământ. Membrii acestui staff trebuie să desfășoare o parte considerabilă din timpul lor de activitate profesională în cadrul programului de învățământ.
În vederea pregătirii rezidenților în domeniul fizicii, a planului terapeutic și a dozimetriei vor fi implicați fizicieni medicali de radioterapie din stafful instituției.
Instituția de învățământ trebuie să aibă acces la un laborator de radiobiologie, la tehnici imagistice curente, la laborator de anatomie patologică și genetică. Trebuie să dispună de servicii adecvate de oncologie medicală, chirurgie oncologică și alte servicii specializate în oncologie. Rezidenții trebuie să aibă acces la literatura de specialitate.
Se vor organiza conferințe regulate (ex. cazuri noi, planuri de tratament, cazuri particulare, etc), mese rotunde, prezentări de caz, revista literaturii și se va facilita accesul rezidenților la cursuri de pregătire la nivel național și internațional. Aceste cursuri vor urmări includerea celor mai importante capitole din curricula europeană. Medicii rezidenți trebuie încurajați să participe la proiecte de cercetare, supervizați de către stafful experimentat. Rezidenții trebuie încurajați să petreacă o parte din pregătirea lor într-o altă instituție acreditată pentru pregătirea în rezidențiat.
Fiecare cursant va completa un caiet de lucrări (log-book) standardizat în care va consemna experiența proprie și care acoperă programul de pregătire în specialitate. Directorul de program revizuiește acest caiet împreună cu cursanții cel puțin de două ori pe an.
Se recomandă auditul extern regulat al programului educațional. Dacă nu există un sistem de audit extern național se recomandă evaluarea programului de către reprezentanți ai sistemului european de audit în radioterapie.
Programul de pregătire
Fiecare cursant în perioada de pregătire trebuie să dobândească cunoștințe teoretice (nivel 1) sau cunoștințe teoretice și practice (nivel 2) în temele prevăzute pentru specialitatea radioterapie.
Programul modular de pregătire în științe fundamentale prevăzut de ESTRO cuprinde următoarele capitole mari:
1. ȘTIINȚE FUNDAMENTALE
1.1. Biologia cancerului
Terminologia și tehnici de biologie moleculară (1)
Cancere ereditare (1)
Genetica cancerului (1)
Proliferarea, ciclul celular și moartea celulară în cancer (1)
Transmiterea semnalului (1)
Mecanisme genomice în prevenția cancerului (1)
1.2. Tratamente biologice și moleculare țintite
Mecanismul de acțiune a moleculelor țintite, a anticorpilor, torozinkinazelor (1)
Mecanismul de acțiune a imunoterapiei (1)
Mecanismul de acțiune a vaccinurilor anticanceroase (1)
Mecanismul de acțiune a terapiei genice (1)
1.3. Radiobiologie
Interacțiunea radiației cu materia vie la nivel molecular (1)
Leziuni ADN (1)
Efecte celulare, mecanismul morții celulare (1)
Repararea leziunilor induse de iradiere (1)
Curbe de supraviețuire celulară (1)
Sisteme tisulare normale (2)
Sisteme tumorale solide și sisteme leucemice (2)
Efectul oxigen, sensibilizatori și protectori (1)
Raport doză-timp-fracționare, LET, diferite modalități de iradiere și evaluarea lor în practică clinică (2)
Reacții acute și tardive ale țesuturilor normale (2)
Evaluarea răspunsului tumoral (2)
Interacțiunea tratament citotoxic și radioterapie (1)
Factori predictivi ai răspunsului la iradiere (2)
1.4. Bazele fizicii radiațiilor
Structura atomului și nucleului (1)
Caracteristicile particulelor și radiației electromagnetice (1)
Definiția și descrierea radioizotopilor (1)
1.5. Fizica aplicată în radioterapie
Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a tubului de raze X (1)
Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a acceleratorului liniar (1)
Descrierea sistemelor de colimare specializate (2)
Descrierea sistemelor de brahiterapie (2)
Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a ciclotronului (1)
Definiția, explicarea și discutarea distribuției dozei absorbite (1)
Descrierea planului de tratament inclusiv 3D, a simulării virtuale și a simulării CT și aplicarea practică a acestora (2)
Evaluarea beneficiului tehnicilor de iradiere conformaționale și speciale (radioterapia intraoperatorie, radioterapia stereotactică (1)
Specificarea volumului țintă și a dozei absorbite în radioterapia externă (2)
Specificarea dozei absorbite în volumul țintă în brahiterapie (2)
Aplicarea algoritmului calculării dozei în iradierea 2D (2)
Algoritmul calculării dozei în iradierea 3D (2)
Principiile, aspectele tehnice și aplicarea RT conformaționale, a RT cu intensitate modulată, a RT stereotactice și a tratamentului cu particule (1)
1.6. Radioprotecție
Principiile radioprotecției, inclusiv ALARA (1)
Efecte stohastice și deterministice (2)
Riscul inducției tumorilor secundare (1)
Factorul de pondere al radiației (2)
Definirea și discutarea echivalenței factorului de pondere doză-țesut (1)
Consecințele expunerii la radiații, radioprotecție și doza limită pt expunerea profesională și populațională (1)
Legislația europeană și națională (2)
Cunoașterea bazată pe evidența în radioprotecție (2)
1.7. Determinarea volumului țintă
Modalități imagistice, proceduri și tehnici (1)
Determinarea volumului țintă în practica clinică (2)
GTV,CTV,PTV și recomandări ICRU relevante (2)
1.8. Cercetare clinică și evaluarea rezultatelor terapeutice
Principii de etică în cercetarea clinică (1)
Definirea și evaluarea controlului tumoral și a toxicității (2)
Discutarea și aprecierea unui studiu (2)
Descrierea diferitelor tipuri de trialuri și a rolului lor (1)
Analiza metodei life-tabel (2)
Teste de semnificație (2)
Analize univariate/multivariate (2)
Specificitate/ sensitivitate/ validitate/putere
Meta-analize și a importanța lor (1)
Nivele de evidență (1)
Identificarea capcanelor: studii pilot, rezultate preliminare, migrarea stadială, fraude, etc (1)
Bazele managementului și economiei în radioterpie
Previziunea și justificarea necesităților în radioterapie (2)
Estimarea costurilor (2)
Descrierea sistemelor de rambursare (2)
2. ONCOLOGIE GENERALĂ
2.1. Epidemiologia cancerului (1)
Epidemiologia descriptivă
Epidemiologia analitică
Epidemiologia experimentală
2.2. Etiologia cancerului (1)
Factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)
Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)
Factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)
2.3. Evoluția naturală a cancerului (1)
2.4. Carcinogeneza (1)
Inițierea, promoția, progresia, invazia locală și metastazarea.
Bazele genetice ale invaziei și metastazării
Celula neoplazică
Rolul mecanismelor imune în apărarea antitumorală.
Modificatorii răspunsului biologic
2.5. Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne (2)
Principii generale de stadializare
Reguli de clasificare
Aprecierea categoriei T, N, M
2.6. Markeri tumorali (2)
Elemente definitorii și caracteristicile ideale ale unui marker tumoral
Clasificarea markerilor tumorali
Rolul markerilor tumorali în diagnostic, aprecierea prognosticului și monitorizarea tratamentului
2.7. Sindroame paraneoplazice (2)
Clasificare, diagnostic și tratament
2.8. Rolul chirurgiei în oncologie (1)
Rolul chirurgiei în profilaxia cancerului
Rolul chirurgiei în diagnosticul cancerului
Rolul chirurgiei în tratamentul cancerului
Principiile tratamentului chirurgical
2.9. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului (1)
Cinetica celulară
Mecanismul de acțiune al citostaticelor
Rezistența la citostatice
Căi de administrare a citostaticelor
Indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei
Tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor
Clasificarea citostaticelor
Evaluarea răspunsului la chimioterapie
Principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice
2.10. Principiile tratamentului hormonal în oncologie (2)
Principalele efecte ale hormonilor în cancer
Principalele obiective ale tratamentului hormonal
Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului
2.11. Decizia terapeutică (2)
Obiectivele tratamentului în cancer și alegerea modalităților terapeutice
Indicația terapeutică în recidive și metastaze
Principii generale de oncologie pediatrică
2.12. Infecțiile în cancer (2)
2.13. Complicațiile cancerului (2)
2.14. Urgențele în oncologie (2)
2.15. Durerea în cancer (2)
Sindroame dureroase în cancer
Tratamentul durerii în cancer
2.16. Tratamente paleative în cancer (2)
2.17. Calitatea vieții în oncologie (2)
2.18. Aspecte de psiho-oncologie (2)
2.19. Alimentația în oncologie (2)
2.20. Principii de screening.
Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populației
Leziuni precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament
3. RADIOTERAPIA CLINICĂ
Specialiștii în radioterapie oncologică trebuie să fie capabili să acționeze ca membri independenți și responsabili ai echipei multidisciplinare, pentru îndeplinirea următoarelor cerințe:
- Recunoașterea simptomelor și semnelor cancerului
- Stabilirea diagnosticului în cazul suspiciunii unor tumori sau metastaze și stadializarea tumorilor confirmate
- Evaluarea prognosticului, stabilirea conduitei terapeutice, alegerea metodei de iradiere (sau a tratamentului asociat), planificarea și aplicarea tratamentului radiologic optimal, a tratamentului asociat radiologic și sistemic, urmărirea în bolnavilor în cursul și după terminarea tratamentului
- Cunoașterea tratamentelor de susținere//simptomatice și îngrijirea bolnavilor terminali
- Diagnosticarea, clasificarea și tratarea efectelor secundare ale radioterapiei
- Evaluarea impactului radioterapiei asupra calității vieții pacienților
- Comunicarea adecvată și cu acuratețe cu pacienții cu cancer
- Rezolvarea problemelor psihologice apărute în cursul tratamentului sau în stadii finale
- Practicarea medicinei în concordanță cu etica medicală și drepturile pacienților
Fiecare rezident trebuie să însușească cunoștințe teoretice (1) respectiv cunoștințe teoretice și practice (nivel 2) în conformitate cu următoarele capitole mari de tematică.:
Cap și gât (2)
- Laringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Cavitate bucală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)
- Orofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)
- Hipofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Nazofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Limba (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Nas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Sinusuri paranazale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)
- Glande salivare (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicatii, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)
- Tiroida (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Ochi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tract gastrointestinal (2)
- Esofag (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Stomac (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Intestin subțire (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Colon/rect (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicatii, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Anus (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Tract biliar (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Ficat (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Pancreas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicatii, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Plămân/Mediastin (2)
- Cancer bronho-pulmonar non-small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Cancer bronho-pulmonar small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Tumori mediastinale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Mezoteliom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Timom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Os și țesuturi moi (2)
- Tumori osoase (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Tumori de părți moi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutic - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori Cutanate (2)
- Melanom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Alte tumori cutanate decât melanomul (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sân (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Ginecologie (2)
- Col uterin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Endometru (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Ovar și trompe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Vagin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Vulvă (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tract genitourinar (2)
- Prostată (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Vezică (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Testicol (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Rinichi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Ureter (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Uretră (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Penis (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori oftalmice/orbitare (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Limfoame & leucemii (2)
- Limfom Hodgkin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Limfom non-Hodgkin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Leucemii (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Mielom multiplu și/sau plasmocitom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Iradiere corporeală totală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Iradiere cutanată totală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sistem nervos central (2)
- Glioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Meningioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Măduva spinală(epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
- Baza de craniu (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori cu punct de plecare necunoscut (2)
Paliații (2)
Metastaze osoase
Metastaze cerebrale
Compresii cardiace
Sindrom de venă cavă
Obstrucții
Sindroame hemoragice
Retratamente (2)
Tumori ale copiilor (1)
Boli benigne cu indicație de radioterapie (1)
Portofoliu
Portofoliul conține documentele colectate de rezident pe tot parcursul pregătirii, care trebuie actualizat permanent și care reflectă dezvoltarea competenței acestuia.
Portofoliul cuprinde următoarele capitole:
1. Date personale
2. Programa de pregătire
3. Rezultatul evaluărilor periodice și a aprecierilor făcute de îndrumători și directorul de program
4. Rezultatul testelor și examenelor de pe parcursul pregătirii teoretice
5. Publicații, articole, postere, abstracte la care rezidentul a fost autor, documente care atestă prezentările făcute de rezident
6. Conferințe, cursuri, manifestări științifice la care a participat
7. Activități speciale desfășurate pe parcursul rezidențiatului
8. Aprecierea de către directorul de program a conținutului și acurateții portofoliului
Caietul de lucrări practice
Caietul de lucrări practice revizuit de către directorul de program cel puțin de două ori pe an se consideră o modalitate de evaluare a rezidentului. Este totodată o modalitate de asumare a responsabilității îndrumătorului diferitelor stagii pentru perioada de pregătire a rezidentului.
Caietul de lucrări este documentul experienței clinice proprii dobândite pe parcursul pregătirii rezidentului.
Capitolul de experiență clinică cuprinde următoarele capitole:
1. Cap și gât
2. Tract gastrointestinal
3. Plămân/Mediastin
4. Os și părți moi
5. Tegument
6. Sân
7. Ginecologie
8. Tract genitourinar
9. Limfoame și leucemii
10. Sistem nervos central
11. Tumori cu punct de plecare necunoscut
12. Paliații
13. Alte experiențe practice (ex. Pediatrie, Tumori oftalmice, Boli benigne)
Caietul de lucrări practice se consideră un instrument de bază în colectarea informațiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltării învățământului de radioterapie.
Curricula de pregătire în radioterapie acceptată pe plan european reprezintă un pas important spre armonizarea învățământului medical în Europa, în vederea accesului egal al pacienților la îngrijire medicală de cel mai înalt nivel. Responsabilitatea implementării recomandărilor europene revine autorităților locale și/sau naționale de învățământ.
1.4.4.2. Baremul activităților practice
1. Planuri de tratament pentru următoarele localizări:
Cancer cutanat: 10
- Cancer al S.N.C.
- Cancerul glandelor salivare: 10
Cancerul cavității bucale: 30
- Cancerul rinofaringelui: 15
Cancerul orofaringelui: 25
- Cancerul hipofaringelui: 20
- Cancerul laringelui: 60
Cancerul bronhopulmonar: 30
Cancerul esofagului: 5
Cancerul mamar: 50
- Cancerul rectal și al canalului anal: 10
Cancerul renal: 5
- Cancerul vezicii urinare: 20
Cancerul colului uterin: 50
- Cancerul endometrului: 10
- Cancerul ovarian: 5
Limfom Hodgkin și limfom nonHodgkin
- Cancerul tiroidian: 5
Sarcoame de părți moi: 20
Tumori rare, localizări diferite: 10
Planuri de tratament paleativ: 30
2. Prezentare referate din literatură: 20
3. Prezentare cazuri clinice: 20-40
Examinări parțiale în timpul stagiului:
La sfârșitul anului I
- fizica medicală
radiobiologie
radioterapie clinică (anul 1) + planuri de tratament
La sfârșitul anului II
radioterapie clinică (anul 2) + planuri de tratament
brachiterapie + ginecologie oncologică
clinică oncologică și tratamente multidisciplinare
1.4.5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.4.5.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în donarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoană vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
1.4.5.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete -2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Caietul de monitorizare
Caietul de monitorizare (European Log-book) pentru pregătirea în radioterapie se consideră u n instrument de bază în colectarea informațiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltării învățământului de radioterapie și este principalul element de evaluare.
RADIOTERAPIE
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ RADIOTERAPIE (1.1)
2 LUNI
ONCOLOGIE MEDICALĂ (1.2)
5 LUNI
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ(I.3)
3 LUNI
ANATOMIE PATOLOGICĂ (1.4)
2 LUNI
IMAGISTICĂ (CT, RMN, SCINTIGRAFIE) (1.5)
6 LUNI
BIOETICĂ (1.6)
2 SĂPT.
RADIOTERAPIE (1.7)
2 ANI ȘI 5 1/2 LUNI
┌────────┬────────────────────┬──────────────┬──────────┬─────────┐
│
│
ANUL I
│
ANUL II
│ ANUL III │ ANUL IV │
├────────┼─────┬────┬────┬────┼────┬────┬────┼──────────┼─────────┤
│STAGIUL │ I.1 │1.2 │1.3 │1.4 │1.5 │1.6 │1.7 │
1.7
│
1.7
│
└────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────────┴─────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE
1.1. Definiție
RMFB este o specialitate medicală independentă preocupată de promovarea funcționării fizice și cognitive, a activităților (inclusiv comportamentale), a participării (inclusiv calitatea vieții) și modificarea factorilor personali și de mediu. Astfel este responsabilă de prevenirea, diagnosticarea, tratarea și managementul reabilitării persoanelor cu afecțiuni dizabilitante și co-morbidități la toate vârstele.
Specialiștii RMFB abordează persoanele cu stări acute sau cronice, spre exemplu afecțiunile musculoscheletale și neurologice, amputații, disfuncții de organe pelvine, insuficiență cardio-respiratorie și dizabilitate datorată durerii cronice și cancerului.
Specialiștii RMFB lucrează în diferite unități de la servicii de urgență la locații comunitare. Ei folosesc instrumente specifice de evaluare a diagnosticului și efectuează tratamente inclusiv farmacologice, fizicule, tehnice și intervenții educaționale și profesionale. Datorită pregătirii complexe ei sunt cei mai în măsură să răspundă de activitățile multiprofesionale pentru a obține rezultate optime.
Specialitate clinico-terapeutică și metodologică ce se ocupă cu studiul mijloacelor fizicale și balneare de tratament și aplicarea lor în profilaxia, terapia și recuperarea medicală.
Descrierea specialității
Medicina de Reabilitare (Recuperare) se concentrează nu numai pe funcționarea fizică, dar și pe capacitatea de a permite persoanelor să participe activ în cadrul societății. Aceasta reprezintă mai mult decât definiția stabilită pentru Reabilitare, care este "un proces activ, prin intermediul căruia cei care au dizabilități ca urmare a leziunilor sau a bolilor își revine complet sau, dacă nu este posibil să-și revină complet, ajung la potențialul fizic, mintal sau social optim și sunt integrați în mediul care le este cel mai potrivit". Ambele se referă la persoanele cu boli cronice, după traume și dizabilități congenitale. Pentru a se ajunge la cele menționate, în centrele de reabilitare vor fi antrenate activități precum auto-îngrijirea, mersul, condusul autovehiculelor, cumpărăturile,învățatul și multe altele. În Clasificarea Internațională a Funcțiilor, Dizabilităților și Sănătății (CIF) sunt enumerare toate activitățile posibile (vezi Capitolul 3 - Ghidul de Practică RMFB).
Medicina Fizică este disciplina medicală care, pe baze științifice, se ocupă cu intervențiile al căror scop este acela de a îmbunătății funcționarea fiziologică și mentală, prin folosirea unor mecanisme fiziologice (precum reflexele, adaptabilitatea funcțională și neuroplasticitatea) ca și prin folosirea pregătirii fizice și mentale. Toate acestea sunt posibile după ce s-a pus un diagnostic funcțional corect prin testare funcțională, ceea ce reprezintă competența specializată a RMFB. Medicina Fizică se face frecvent prin muncă în echipa multi-profesională, inclusiv fizioterapeuți ocupațională și alți profesioniști din domeniul sănătății, asistenți sociali, personal educativ și ingineri (Vezi Capitolul 5 Ghidul de Practică RMFB).
Balneologia este știința care se ocupă cu descoperirea, studiul complex și aplicarea în practica medicală a factorilor naturali terapeutici (FNT).
FNT - ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice, sanogene naturale. Sunt considerați factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico/chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline și peșteri, avizate de Ministerul Sănătății conform legislației în vigoare.
1.2. Durata 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. Structura stagiilor
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la Spitalul și clinica repartizată. Alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.
1.3.2. Reumatologie 3 luni
1.3.3. Cardiologie 2 luni
1.3.4. Pneumologie 1 lună
1.3.5. Geriatrie și Gerontologie 1 lună
1.3.6. Neurologie 5 luni
1.3.7. Neurochirurgie 1 lună
1.3.8. Ortopedie - traumatologie 1 lună
1.3.9. Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, primele 10 și ultimele 191/2 luni
1.3.10. Electromiografie 2 luni - trimestrul 4, anul III
1.3.11. Ecodiagnostic mio-entezo-osteoarticular 2 luni-trimestrul 1, anul IV
1.3.12. Bioetică 2 săptămâni
1.4. Conținutul stagiilor
1.4.1. Stagiul de reumatologie
1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință (50 ore)
1. Bolile reumatice (nomenclatură și clasificări, conținutul nosologic)
2. Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie)
3. Inflamația și imunologia bolilor reumatice
4. Farmacologie clinică: medicația antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară
5. Artritele reumatoide (diagnostic și tratament medicamentos)
6. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)
7. Tulburări inflamatorii ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite și dermatomiozite, vasculite, polimialgia reumatică și artritele cu celule gigantice, scleroza sistematică, sindromul Sjogren
8. Alte forme de artrite: secundare infecțioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine, etc.
9. Afecțiunile reumatice degenerative articulare și abarticulare- forme clinice și topografice (diagnostic și tratament medicamentos)
10. Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasă, artropatii din ocronoza, hemocromatoza și boala Wilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic și tratament medicamentos)
11. Boli reumatice ale copilului: RA, artrita cronică juvenilă
1.4.1.2. Baremul activităților practice
1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 100 de buletine (interpretare)
2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații
3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 100 de buletine (interpretare)
4. Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t: 50 examene (interpretare)
1.4.2. Stagiul de cardiologie
1.4.2.1. Tematica lecțiilor de conferință (20 ore)
1. Aritmiile cardiace
2. Valvulopatiile
3. Cardiopatia ischemică cronică (nedureroasă/dureroasă)
4. Hipertensiunea arterială
5. Hipertensiunea arterială
6. Hipertensiunea pulmonară
7. Cordul pulmonar cronic
8. Insuficiența cardiacă
9. Arteriopatiile periferice
10. Ateroscleroza
11. Bolile venoase periferice și bolile limfatice ale membrelor
12. Patologia cardiovasculară a vârstnicului
13. Patologia cardiovasculară în bolile țesutului conjunctiv
14. Patologia cardiovasculară în bolile hematologice, endocrine, de nutriție, în tulburări electrolitice
15. Interrelații în patologia cardiovasculară și neurologică
16. Tratamentul chirurgical al afecțiunilor arteriale veno-limfatice
17. Explorări paraclinice în afecțiunile cardiovasculare
18. Recuperarea pacienților cardiovasculari
19. Terapia specifică conservatoare cardiovasculară
1.4.3.2. Baremul activităților practice
1. Activitate directă de asistență a bolnavilor: zilnic și de două ori pe săptămână în contravizite
2. Tehnici de EKG și fono, înregistrare și interpretare: 100 de buletine
3. Teste de efort, participare și interpretare: 20 de cazuri
4. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie, participare
5. Tehnici imagistice cardio-vasculare, radiologice, cateterism, echografice, Doppler: 50 de cazuri
1.4.3. Stagiul de pneumologie
1.4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință (20 ore)
1. Astmul bronșic
2. BPOC
3. Bronșiectazia
4. Tuberculoza pulmonară și sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC
5. Alergoze- penumoconioze
6. Particularitățile morfo-funcționale patologice și farmacoterapeutice la vârstnici
7. Bolile peretelui toracic
8. Manifestările bronho-pulmonare în cadrul altor patologii
9. Terapia respiratorie
10. Explorări în penumofitiziologie
1.4.3.2. Baremul activităților practice
1. Teste funcționale pulmonare- interpretare buletine: 20
2. Interpretarea radiologică bronho-pulmonară
3. Participarea la efectuarea de scintigrafii pulmonare și bronhoscopii
4. Participarea la efectuarea de teste alergologice: interpretare
5. Examen de spută-interpretare: 20 buletine
1.4.4. Stagiul de geriatrie și gerontologie
1.4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
1. Procesul de îmbătrânire: teorii și principii generale, îmbătrânirea țesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arterosclerozați procesele metabolice lipidice
2. Patologia cardio-vasculară la vârstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburări de ritm, hipertensiunea arterială, tulburările valvulare, insuficiența cardiacă, arteriopatiile periferice,
3. Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecții respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstițiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vârstnici
4. Patologia digestivă la vârstnici
5. Tulburările de nutriție la vârstnici
6. Patologia nefro-urologică și genitală a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburările ginecologice sexualitatea la vârstnici
7. Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor
8. Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget
9. Tulburările sanguine la vârstnici
10. Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice, Escarele
11. Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsoismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuro-musculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare
12. Tulburările psihice ale vârstnicului: vizuale, auditive
13. Afecțiunile tumorale la vârstnici
14. Aspecte de gerontologie socială
1.4.4.2. Baremul activităților practice
1. Activitate de asistentă a bolnavilor vârstnici
2. Program de consultație în ambulator: 1 zi/săptămână
3. Aplicații terapeutice specifice cu medicația originală "Aslan": 10 cazuri
1.4.5. Stagiul de neurologie
1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1. Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse și transmiterea sinaptică
2. Patologia pericarionului neuronal
3. Patologia fibrei nervoase periferice
4. Sindromul de neuron motor periferic
5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central
6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale
7. Sindroamele de trunchi cerebral
8. Sindromul cerebelos
9. Sindroame diencefalice
10. Sindroame extrapiramidale
11. Sindromul piramidal
12. Sindroame corticale
13. Sindroame vegetative
14. Patologia substanței reticulare
15. Boli cerebrovasculare: particularități morfofuncționale, ale circulației cerebrale, ischemia cerebrală, insuficiența circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral
16. Hemiplegia și paraplegia
17. Scleroza multiplă (în plăci)
18. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene
19. Epilepsia
20. Cefaleea și sindroamele migrenoase
21. Patologia neuro-musculară: distrofii musculare progresive, polimiozite, sindromul miastenic, diskaliemii
22. Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară și sciatică, femurală, meralgia parestezică
23. Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen și facial
24. Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern și extern
25. Polineuropatii cu diferite etiologii: infecțioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenți fizici
26. Neuropatii senzitive
27. Tumori cerebrale și medulare
28. Sindroame neurologice posttraumatice, sechelare, craniocerebrale și vertebro-medulare
1.4.5.2. Baremul activităților practice
1. Examen EEG -interpretare: 20 buletine
2. Buletine de analiză LCR -interpretare: 20 buletine
3. Tehnici imagistice: radiologice, scintigrafice, echocardiografice, RMN în neurologie și neurochirurgie
1.4.6. Stagiul de neurochirurgie (20 ore)
1.4.6.1. Tematica lecțiilor de conferință
Traumatisme cranio-cerebrale
Traumatisme vertebro-medulare
Hernii discale
Procese expansive intracraniene
Procese expansive intrarahidiene
Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulală
Diagnosticul și tratamentul comelor
1.4.6.2. Baremul activităților practice
Imagistica neuro-chirurgicală - 60 imagini
Puncții rahidiene: lombare și suboccipitale - 10
1.4.7. Stagiul de ortopedie-traumatologie
1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1. Traumatismele umărului: luxații, rupturi musculotendinoase și capsulare, fracturi, semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice ortopedico-chirurgicale
1. Complicațiile imediate și tardive în traumatismele umărului
2. Traumatismele cotului: luxații, fracturi tablou clinic, semnificația funcțională a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicațiile imediate și tardive
3. Traumatisme la nivelul pumnului implicații terapeutice și funcționale ale tratamentului ortopedico-chirurgical
4. Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculonervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive
5. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor-atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională
6. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale
7. Traumatismele șoldului:luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare-aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice
8. Osteonecroza aseptică de cap femural
9. Șoldul operat protezat
10. Traumatismele de genunchi: luxații entorse, leziuni meniscale, fracturi- semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale
11. Genunchiul operat și protezat
12. Traumatismele de gleznă: entorse, luxații, rupturi de tendon achilean, fracturi-aspecte clinice, semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale
13. Intervenții ortopedice corrective pentru deviații axiale de tipul: coax vara,coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară și deviații ale degetelor
14. Scolioze
15. Cifoze
16. Hernia de disc lombară operată
17. Traumatismele coloanei vertebrale: fără leziuni neurologice /cu leziuni neurologice
18. Algoneurodistrofia cu diferite topografii
19. Amputațiile
20. Protezarea
1.4.7.2. Baremul activităților practice
1. Reducerea luxațiilor:10 cazuri
2. Reducerea fracturilor și imobiliare în aparat gipsat:25 cazuri
3. Montarea extensiei continue transscheletice (supracondilita, trascalcaneană):5 cazuri
1.4.8. Stagiul de reabilitare (recuperare), medicină fizică și balneologie (RMFB)
1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință (480 ore)
1. ASPECTE GENERALE
1. Definiția specialității, aspecte conceptuale, conținutul recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatologie. Sarcinile și atribuțiile specialității în domeniile profilaxiei, terapiei și al recuperării medicale.
2. Principiile fundamentale ale recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei, încadrarea în concepțiile actuale ale medicinii în general și ale terapiei în special. Principiile de acțiune ale terapiei fizicale. Aspecte fiziologice ale adaptării. Principiul terapeutic al cruțării. Probleme biometrice în interpretarea proceselor ritmice și de reglare din organism.
3. Clasificarea deficiențelor somatice și implicațiile în reinserția familială, sociale și profesionale.
4. Evaluarea clinică
A. Cunoștințe de bază specifice ale specialității.
INTRODUCERE Filozofie, obiective și metodologie pentru Medicina Fizică și de Reabilitare.
1. Aspecte istorice ale specialității.
2. Dezabilitățile și procesul de Reabilitare.
a. Modelul tradițional de medicină.
b. Model pentru Medicina Fizică și de Reabilitare.
c. Procesul de Reabilitare.
3. Medicina Fizică și de Reabilitare: o specialitate autonomă.
a. Criterii pentru o specialitate autonomă.
b. Filozofie.
c. Obiective.
d. Metodologie.
4. Rolul specialistului de Medicină Fizică și Reabilitare.
a. Atribuții medicale.
b. Atribuții medico-sociale.
c. Obiective și standarde ale specialității.
d. Muncă interdisciplinară.

──────────
*) Specialiștii de Medicină Fizică și de Reabilitare trebuie să aibă cunoștințe generale referitoare la materialele folosite la orteze și proteze și a proprietăților mecanice ale acestora. În plus, la cele folosite în mod obișnuit, este nevoie de cunoștințe mai avansate despre procesul de fabricare a acestora, despre elemente suplimentare, piese de schimb, și aplicarea acestora în practica clinică; specialistul trebuie să aibă cunoștințe detaliate despre modul în care trebuie prescrise, adaptate, verificată aplicarea și să evalueze efectele terapeutice ale acestora.
──────────

1. Principii generale de acțiune a terapiei balneare. Cura balneară balneația externă și crenoterapia, alte categorii de aplicații cu ape minerale terapeutice. Reacția balneară, triajul balnear.
2. Originea apelor minerale: clasificarea apelor minerale în funcție de compoziția lor fizicochimică. Zonele hidro-geologice din România și distribuția apelor minerale și a nămolurilor în țara noastră.
3. Crenoterapia. Definiție, locul și importanța crenoterapiei în cadrul tratamentului complex din stațiunile balneare și la domiciliu în diferite afecțiuni. Mecanisme de acțiune în crenoterapie.
4. Date de fiziologie a apei minerale terapeutice (structura, proprietăți biologice și de circulație a apei în organism, rolul oligoelementelor). Efectele crenoterapiei cu ape minerale asupra echilibrului hidroelectrolitic și acido-bazic al organismului.
5. Date de farmacodinamie clinică și experimentală a apelor minerale românești de diferite tipuri. Apele minerale: definiție, clasificare, compoziție chimică, izvoare representative, efecte fiziologice și terapeutice, indicații și contraindicații. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alkaline și alcalino-teroase, apele clorurate sodice și iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acțiune, metodologie de utilizare, indicații și contraindicații.
6. Nămolurile terapeutice. Definiție, mod de formare, clasificare. Compoziția fizico-chimică, proprietățile biologice ale nămolurilor. Tipuri și metodologie de aplicare. Efecte și mecanisme de acțiune. Indicații și contraindicații. Terapia cu extracte de nămol, indicații și contraindicații.
7. Gazele terapeutice-mofete, solfatări: origine, clasificare modul de acțiune, efectele terapeutice, indicații și contraindicații.
8. Elemente de tehnică balneară privind protecția surselor de ape minerale, nămoluri și gaze terapeutice, perimetre de protecție. Protecția stațiunilor balneare. Principii de funcționare a stațiunilor balneare. Normative. Elemente de balneotehnică privind captarea, transportul, depozitarea și exploatarea apelor minerale, nămolurilor și gazelor terapeutice.
9. Principalii factori metodologici și acțiune biologică asupra organismului. Problema meteorosensibilității și meteoropatologiei.
10. Clasificarea biologică și terapeutică a tipurilor de climat din România. Climatoterapia: efecte fiziologice terapeutice, mecanisme de acțiune, metodologia climatoterapiei, indicații și contraindicații.
1.4.8.2. Baremul activităților practice
1. Activitate de asistență a bolnavilor în clinica cu responsabilitate directă, zilnic.
2. Activitate de asistență în ambulator, 1 lună/an
3. Activitate de contra-vizită, 2 zile/săptămână
4. Activitate de evidență în clinici și stațiuni balneare, 2 luni
5. Prezentări de cazuri clinice, 20/rezident
6. Referate din literatura de specialitate, 10/rezident
7. Tehnici de explorare clinică funcțională și biologică a aparatului locomotor:
a)
clinice-bilanț articular și testing muscular, 10/ regiune topografică
b)
paraclinice -EMG 40 explorări, ecografii - 40
c)
tehnici imagistice-radiologie 100 de explorări, scintigrafice 20, RMN 50, CT 20
d)
analize de laborator- interpretarea a 100 de buletine (test de inflamație, imunologice, metabolice)
8. Infiltrații de țesut moale inclusiv mezoterapie - 20
9. Infiltrații intraarticulare - 15
10. Blocuri de nervi periferici cu anestezice locale și substanțe neurolitice: alcool, fenol - 15
11. Injecții cu toxină botulinică pentru spasticitate - 10
12. Buletine de analiză ape minerale și nămoluri - 20 (interpretate)
1.4.9. Stagiul de electromiografie
1.4.9.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
1. Introducere. Investigația electronică neuromusculară.
2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.
3. Inervația radiculară, tronculară, miotomală
4. Leziuni de nervi periferici
5. Tehnici clasice de electrodiagnostic.
6. Aparatura de electromiografie
7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibra unică.
8. Electro-mio-neurografia - principii generale
a)
Studii de conducere nervoasă motorie
b)
Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romica
c)
Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire.
d)
Stimularea repetativă
9. Biofeed-back electromiografic
10. Metode cantitative în electromiografie- EMG kineziologică
a)
Stimularea magneto-electrică
b)
Patologia EMG
- Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.
- Miopatii
- Tulburări ale transmiterii neuro-musculare
1.4.9.2. Baremul activităților practice
1. Efectuarea a 50 de electromiografii avizate de îndrumătorul de specialitate
2. Interpretarea a 100 de buletine de EMG
1.4.10. Stagiul de ecodiagnostic mio-entezo-osteoarticular
1.4.10.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
1. Generalități despre ecografie și sonde
2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor
3. Indicații ale examinării ecografice în recuperare, medicină fizică și balneologie
4. Revărsate articulare, tenosinovite
5. Examinarea canalului carpian, tarsian
6. Examinarea ecografică a piciorului în încărcare
7. Examinarea ecografică a țesuturilor moi mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze
8. Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor
9. Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale
10. Rupturile tendoanelor- achileean, rotulian, cvadricipital, bicipital
11. Hematoamele și revărsatele intra-articulare
12. Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale- localizare, măsurători, puncție ghidată ecografic, monitorizare.
1.4.10.2. Baremul activităților practice
Efectuarea a 50 de examinări echografice:
1.4.11. Stagiul de bioetică - 2 săptămâni
Tematica de curs (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic- pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI - CONFERINȚĂ
I. RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE (I.1) - 10 luni (anul I)
REUMATOLOGIE (I.2) -3 luni
CARDIOLOGIE (I.3) - 2 luni
PNEUMOLOGIE (I.4) - 1 lună
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE (I.5) - 1 lună
NEUROLOGIE (I.6) - 5 luni
NEUROCHIRURGIE (I.7) - 1 lună
ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE (I.8) - 1 lună
BIOETICĂ (I.9) - 2 săptămâni (anul IV)
II.
EMG (II.1) - 2 luni trimestrul 4, anul III
ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR (II.2) - 2 luni trimestrul 1, anul IV
III. RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE (I.1) - 191/2 luni
┌─────────┬──────────────────────────────────┬───────────────┬──────────┐
│
ANUL I │
ANUL II
│
ANUL III
│ ANUL IV
│
├────┬────┼────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┼────┬────┬─────┼─────┬────┤
│I.1 │I.2 │I.2 │I.3 │I.4 │I.5 │I.6 │I.7 │I.8 │I.1 │I.9 │II.1 │II.2 │I.1 │
└────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
REUMATOLOGIE
1.1. DEFINIȚIE:Reumatologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe non chirurgicale ale aparatului locomotor.
1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR:
Reumatologie (I.1)
6 luni
Medicină internă (I.2)
18 luni
Balneofizioterapie și recuperare medicală (I.3)
3 luni
Imagistică musculoscheletală (I.4)
3 luni
Bioetică (I.5)
0,5 luni
Reumatologie (II.1)
17,5 luni
Repartizarea stagiilor
Anul I I.1 I.2
Anul II I.2
Anul III I.3 I.4 I.5 II.1
Anul IV II.1
1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință
Pneumonii bacteriene și nebacteriene
Astmul bronșic
Bronhopneumopatia cronică obstructivă
Tuberculoza pulmonară
Neoplasmul bronhopulmonar
Pleurezii
Hipertensiunea arterială pulmonară
Endocardite
Miocardite și miocardiopatii
Cardiopatia ischemică
Tulburări de ritm și de conducere
Pericardite
Edemul pulmonar
Insuficiența cardiacă
Hipertensiunea arterială sistemică
Ateroscleroza
Arteriopatii periferice
Boala tromboembolică
Glomerulonefrite acute și cronice
Sindroamele nefrotice
Pielonefrite
Litiaza renală
Insuficiența renală
Gastrite
Ulcerul gastric și duodenal
Neoplasmul gastric
Hepatite și ciroze
Colcistopatiile și litiaza biliară
Pancreatite
Neoplasmul pancreatic
Abdomenul acut
Anemii
Leucoze și limfoame
Plasmocitomul
Sarcoidoza
Sindroame hemoragipare
Diabetul zaharat
1.4.1.2. Baremul activităților practice
Examen clinic, întocmirea foilor de observație
Prezentare de cazuri
Interpretarea examenelor de laborator pentru bolile de barem
Interpretarea EKG
Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă (demonstrații)
Interpretarea datelor de ecografie abdominală (demonstrații)
Toracocenteza
Paracenteza
Interpretarea testului de hiperglicemie provocată
Oscilometria
Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie)
Interpretarea rezultatului fundului de ochi
Interpretarea datelor de explorare funcționale renală, hepatică, pancreatică
Interpretarea rezultatelor examenului bacteriologic din produse patologice: spută, urină, bilă, lichid pleural, peritoneal, LCR, sânge
1.4.2. STAGIUL DE RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE
1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință
Bazele fiziologice ale kinetoterapiei
Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice și de recuperare
Exercițiile terapeutice: clasificare, efecte și mecanisme de acțiune, efecte, indicații
Masajul terapeutic
Bazele fiziologice ale termoterapiei
Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme, efecte și indicații
Electroterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații
Fototerapie, laserterapie
Ultrasonoterapia
Factori naturali de cură în bolile reumatologice: clasificare, mecanisme de acțiune, efecte și indicații
Plan de recuperare pentru bolile reumatologice
1.4.2.2. Baremul activităților practice
Bilanțul articular și muscular
Tehnici de kinetoterapie activă și pasivă
Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracțiune, manipulări)
Tehnici de hidrotermoterapie locală și generală
Tehnici de electroterapie (galvanizări, ionizare, curenți de joasă, medie și înaltă frecvență)
Tehnici de fototerapie
Tehnici de sonoterapie și sonoforeza
Tehnici de balneo- și crenoterapie (demonstrații)
1.4.3. STAGIUL DE IMAGISTICĂ MUSCULOSCHELETALĂ
1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință
Generalități despre ecografie și sonde
Anatomia ecografică a aparatului locomotor
Indicații ale examinării ecografice în reumatologie, ortopedie și traumatologie
Hidartroze și colecții lichidiene tenosinoviale
Examenul ecografic în sindroamele canelare (carpian, tarsian etc.)
Examenul ecografic al mâinii, piciorului, umărului, genunchiului
Leziunile și rupturile tendinoase
Leziunile ecografice ale parților moi la sportivi și bolnavi reumatologici
Ecografia tumorilor aparatului locomotor
Noțiuni de ecografie intervențională
Noțiuni de fizică aplicate în imagistica medicală (examen radiologic, tomografie computerizată, rezonanță magnetică)
Radiografia convențională în diagnosticul bolilor reumatologice (articulații periferice, coloana vertebrală)
Cuantificarea și stadializarea semnelor radiografice în monitorizarea bolilor reumatologice (scoring) și traumatologia osteoarticulară
Densitometria și ultrasonometria osoasă
Aportul tomografiei computerizate în reumatologie
Rezonanța magnetică în reumatologie
1.4.3.2. Baremul activităților practice
Tehnica de examinare ecografică a membrului superior
Tehnica de examinare ecografică a membrului inferior
Tehnica de examinare ecografică a toracelui și trunchiului
Examinarea ecografică a principalelor boli reumatologice ecografie intervențională (demonstrații)
Interpretarea unei radiografii osteoarticulare (osoase, articulare, vertebrale etc.)
Cuantificarea semnelor radiografice (scorul Sharp, stadializarea sacroiliitei și spondilitei radiologice etc.)
Interpretarea unei radiografii osteoarticulare (osoase, articulare, vertebrale etc.)
Cuantificarea semnelor radiografice (scorul Sharp, stadializarea sacroiliitei și spondilitei radiologice etc.)
Interpretarea unui buletin de densitometrie sau ultrasonometrie osoasă
Interpretarea rezultatelor de tomografie computerizată și rezonanță magnetică
1.4.4. STAGIUL DE REUMATOLOGIE
1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință
Anatomia funcțională: schelet, articulații, intervenția, vascularizația, biomecanică și semiologia aparatului locomotor
Coloana vertebrală, bazinul și soldul
Coapsa, genunchiul, gamba, glezna și piciorul
Toracele, centura scapulară, umărul
Brațul, cotul, antebrațul, gâtul mâinii și mâna
Structura și funcțiile țesutului conjunctiv
Structura și metabolismul osului
Aspecte moleculare, biochimice și clinice în procesul de degenerescență și reparație a cartilajului articular
Biologia răspunsului imun
Complexul major de histocompatibilitate în bolile reumatice
Imunitatea celulară
Imunitatea umorală
Inflamația în bolile reumatice
Evaluarea clinică în bolile reumatice
Farmacologia în bolile reumatice
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)
Antimalaricele de sinteza, sărurile de aur, depenicilamina, ciclosporina, sulfasalazina în tratamentul bolilor reumatice
Hormonii corticosteroizi în tratamentul bolilor reumatice
Imunosupresoarele în tratamentul bolile reumatice (medicamente remisive cu molecula mică clasice și cu molecula mare - biologice)
Monitorizarea pacienților cu terapie antireumatică
Reumatismul articular acut
Poliartrita reumatoidă
Sindromul Felty
Sindromul Sjogren
Artrita cronică juvenilă
Spondiloartropatiile seronegative
Sindromul Reiter
Lupusul eritematos sistemic
Sindromul antifosfolipidic
Sclerodermia
Fasciita cu eozinofile și sindromul mialgie - eozinofilie
Dermato-polimiozita
Boala mixtă a țesutului conjunctiv
Vasculitele sistemice
Sindromul behcet
Polimialgia reumatică
Osteoartritele
Nevralgia cervicobrahială
Lombosciatica și cruralgia de origine discovertebrală
Lombalgia de cauză tumorală
Algiile psihogene lombare
Stenoza canalului vertebral
Lombalgia la copil și adolescent
Fibromialgia
Periartrita scapiulo-humerală
Epicondilita, sindroamele canalare de membru superior și inferior, sindromul Dupuytren, entezite, tenositovite, bursite, capsulite
Distrofia simpatică reflexă
Fenomenul Raynaud
Guta și alte artrite microcristaline
Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare)
Boala Lyme
Oasteoartrita tuberculoasă
Manifestări osteoarticulare în sifilis
Manifestări reumatice în SIDA
Manifestări reumatice în amiloidoză, sacroidoză, hemocromatoză, ocronoză
Manifestări reumatice în boli hematologice
Manifestări reumatologice în boli endocrine
Artrite intermitente
Osteoartropatia hipertrofică
Policondrita recidivantă
Boli congenitale ale țesutului conjunctiv
Tumori primare articulare
Necroze aseptice de os și osteocondrite
Sindroame paraneoplazice musculo-scheletice
Boala Paget a osului
Sarcina și bolile reumatice
Osteoporoza
1.4.4.2. Baremul activităților practice
Examenul clinic complet și întocmirea foilor de observație
Tehnica examinării articulației membrelor și coloanei vertebrale
Prezentare cazuri
Examenul lichidului sinovial (efectuarea recoltării, interpretare)
Biopsia sinovială și importanța sa în diagnosticul bolilor reumatologice)
Testele de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator (tehnică, interpretare)
Titrul antistreptolizinelor (tehnică, interpretare, demonstrație)
Testele pentru depistarea factorilor reumatoizi (tehnică, interpretare, demonstrație)
Fenomenul LE (tehnică, interpretare, demonstrație)
Complementul seric (tehnică, semnificație, demonstrație)
Complexele imune circulante (tehnică, semnificație, demonstrație)
Factorii antinucleari (tehnică, semnificație, demonstrație)
Imunograma (tehnică, interpretare, demonstrație)
Anticorpii anticardiolipina (tehnică, interpretare, demonstrație)
Infiltrații peridurale (indicații, tehnică)
Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații, articulația scapulohumerală, cot, mâini, degete, șold, genunchi, glezne, picior, paravertebrala: cervicale, toracale, lombare)
Vertebroterapie: elongații, manipulări (tehnică, indicații, contraindicații, demonstrații)
Metode de explorare a metabolismului fosfocalcic (enumerare, principii, interpretare)
Sinoviorteza chimica (demonstrații)
5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
5.1. Tematica curs - 20 ore
I. Introducere în bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferința prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boala, suferința
2. Conceptele de sănătate, boala, suferința în contextul evoluției medicinei și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală, suferință (percepții particulare funcție de credințele religioase, etnie etc.)
III. Relația medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic - pacient
3. Relația medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în ora noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplanturi de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica de alocare de resurse în transplant
IX. Problemele etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boala prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etica și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman - cercetarea pe embrion
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
5.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
REUMATOLOGIE
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
REUMATOLOGIE (I.1)
6 LUNI
MEDICINĂ INTERNĂ (I.2)
18 LUNI
RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE (I.3)
3 LUNI
IMAGISTICĂ MUSCULO-SCHELETALĂ (I.4)
3 LUNI
BIOETICĂ (I.5)
1/2 LUNĂ
REUMATOLOGIE (II.1)
1 AN 5 LUNI ȘI 2 SĂPT.
┌─────────┬─────────┬─────────┬─────────────────┬─────────┐
│
│ ANUL I
│ ANUL II │
ANUL III
│ ANUL IV │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼─────────┤
│STAGIUL
│I.1,I.2
│
I.2
│I.3,I.4,I.5,II.1 │
II.1
│
└─────────┴─────────┴─────────┴─────────────────┴─────────┘

Anexa 2 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE
1.1. DEFINIȚIE: Pediatria este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia copilului de la 0 la 16 ani. Include un domeniu profilactic, din care face parte și puericultura, un domeniu curativ, cu diferite specialități, și un domeniu social.
1.2. DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3. STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1. Stagiul de pediatrie generală - 2 ani și 1 lună - la care se adaugă:
1.3.1.1. Stagiul de psihiatrie a copilului și adolescentului - 3 luni
1.3.1.2. Stagiul de diabet zaharat: 2 luni
1.3.1.3. Stagiul de pneumologie: 2 luni
1.3.1.4. Stagiul de neurologie pediatrică: 3 luni
1.3.1.5. Stagiul de oncologie-hematologie pediatrică: 3 luni
1.3.1.6. Stagiul de ecografie generală: 3 luni
1.3.1.6. Stagiul de genetică: 2 luni 2 săpt.
1.3.1.7. Stagiul de dermatologie: 2 luni
1.3.2. Stagiul de neonatologie - 6 luni:
1.3.2.1. Stagiul de boli infecțioase: 6 luni
1.3.2.2. Stagiul de chirurgie și ortopedie pediatrică: 2 luni
1.3.3. Stagiul de bioetică: 1/2 lună (20 ore)
CONȚINUTUL STAGIILOR
1.3.1. STAGIUL DE PEDIATRIE
Tematica lecțiilor conferință (460 ore)
(1)
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea creșterii și dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
(2)
Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil
(3)
"Falimentul" creșterii (failure to thrive)
(4)
Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție.Formulele de lapte adaptate.
(5)
Malnutriția protein-energetică și proteică
(6)
Obezitatea
(7)
Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele, inclusiv rahitismul carențial)
(8)
Anemiile carențiale
(9)
Deficitele oligomineralelor
(10)
Alimentația copilului cu o boală acută. Nutriția enterală și parenterală.Formule de lapte dietetice.
(11)
Urgențele pediatrice majore:
- abordarea copilului în stare gravă (the acuttely ill child)
- stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie
- șocul caloric și hipotermia
- intoxicațiile acute (inclusiv intoxicațiile acute medicamentoase)
- înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale
- șocul
- insuficiența respiratorie acută
- insuficiența cardiacă
- insuficiența hepatică acută
- sindroamele hemoragice
- sindroamele de deshidratare acută
- insuficiența renală acută
- hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut
- stările comatoase
- convulsiile
(12)
Stabilirea suspiciunii de boală genetică sau anomalie congenitală de metabolism. Screening-ul nou născutului pentru boli genetice și de XXXX Bazele diagnosticului. Asistența de durată a copiilor cu boli genetice și anomalii congenitale de metabolism. Principiile și indicațiile diagnosticului prenatal. Factorii de mediu care pot determina apariția malformațiilor congenitale.
(13)
Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerările genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea.
(14)
Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. Șocul anafilactic. Boala serului. Hipersensibilizarea la înțepăturile de insecte. Pneumoniile de hipersensibilizare.
(15)
Reumatismul articular acut.
(16)
Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
(17)
Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată.
(18)
Diareile acute bacteriene și virale
(19)
Infecțiile tractului respirator superior. Otita medie acută. Mastoidita. Otita medie cronică
(20)
Bronșiolita acută
(21)
Pneumoniile acute bacteriene. Bronhopneumonia. Pleureziile - Pneumotorax
(22)
Infecțiile urinare
(23)
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia).
(24)
Hemoragiile digestive la nou-născut și copil
(25)
Stomatitele, glositele și cheilitele
(26)
Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică)
(27)
Hepatitele cronice și ciroza hepatică
(28)
Sindroamele de hipertensiune portală
(29)
Colestazele neo-natale (atrezia și hipoplazia căilor biliare intrahepatice, hepatita neonatală)
(30)
Sindromul Reye
(31)
Corpi străini în căile respiratorii
(32)
Pneumoniile de inhalație
(33)
Pneumoniile cronice
(34)
Bronșiectazia
(35)
Supurațiile pulmonare
(36)
Hemosideroza pulmonară idiopatică și hemosiderozele secundare
(37)
Fibroza interstițială pulmonară cronică
(38)
Malformații congenitale de cord necianogene
(39)
Malformații congenitale de cord cianogene
(40)
Miocarditele, cardiomiopatiile primare și secundare
(41)
Pericarditele
(42)
Endocarditele infecțioase
(43)
Tulburări de ritm și conducere
(44)
Durerea toracică la copil și adolescent
(45)
Anemiile prin perturbarea sintezei de hemoglobina (inclusiv sindroamele thalasemice)
(46)
Anemiile hemolitice constituționale
(47)
Anemiile hemolitice dobândite (de cauze imunologice și neimunologice)
(48)
Anemiile hipoplastice (congenitale și dobândite)
(49)
Anemiile sideroblastice
(50)
Aplaziile medulare idiopatice și secundare
(51)
Neutropeniile congenitale și dobândite
(52)
Defectele funcționale ale granulocitului
(53)
Sindroame hemoragice:
- purpurele vasculare
- trombocitopenii
prin insuficiența de producere la nivelul medular
prin distrucție crescută în periferie
- trombocitopatii
- coagulopatii ereditare și dobândite
- C.I.D.
- hiperfibrinolizele primare și secundare
(54)
Stările de hipercoagulare și trombozele la copil
(55)
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge în pediatrie
(56)
Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor copilului. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase
(57)
Urgențe oncologice la copil
(58)
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice
(59)
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non Hodgkiniene la copil
(60)
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil
- displaziile chistice
- refluxul vezico-uretral
- anomaliile obstructive ale tractului urinar
(61)
Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil
(62)
Hematuriile copilului
(63)
Proteinuria la copil
(64)
Glomerulonefritele acute
(65)
Glomerulonefritele rapid progresive
(66)
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombocitopenică trombotică
(67)
Sindroamele nefrotice
(68)
Glomerulonefritele persistente și progresive
(69)
Insuficiența renală cronică - Mijloace de epurare extrarenală - dializă.
(70)
Hipertensiunea arterială la copil
(71)
Litiazele urinare la copil
(72)
Sindroame hipotalamice
(73)
Nanismul hipofizar și acromegalia
(74)
Deficitul de ACTH și boala Cushing
(75)
Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil
(76)
Insuficiența suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale.
(77)
Anomalii ale diferențierii sexuale
(78)
Pubertatea și anomalii ale pubertății; pubertatea precoce, pseudopubertatea precoce. Malnutriția sexuală întarziată
(79)
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente
(80)
Bolile congenitale de metabolism
(81)
Evaluarea neurologică a nou-născutului, sugarului și copilului
(82)
Anomaliile congenitale ale sistemului nervos
Baremul activităților practice
1. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste (50)
2. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil (70)
3. Instalarea unui cateter venos:
- percutan (50)
4. Manevre de resuscitare a funcțiilor vitale (50)
5. Toracocenteza instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)
6. Paracenteze (10)
7. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste (30)
8. Puncții lombare (10)
9. Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup (20)
10. Puncții osoase (3)
11. Puncții articulare (3)
12. Examene de laborator executate personal în urgență
- ex. LCR (25)
- ex. citologic și biochimic al urinii (25)
- ex. sânge periferic (25)
13. Examen otoscopic la sugar și copilul mare (50)
14. Examenul fundului de ochi (10)
15. Efectuarea înregistrării EKG la sugar și copilul mare (50)
16. Interpretarea următoarelor probe:
- ex. Rg. toracică (100)
- ex. Rg. schelet (50)
- ex. Rg. cranian (30)
- ex. Rg. gastro-intestinal (tranzit Ba-irigografie) (20)
- urografie (ureterocistografie) (10)
- hemograma (50)
- mielograma (5)
- probe funcționale respiratorii (20)
- probe hepatice (50)
- probe renale (50) probe de digestie (50)
- interpretarea EKG (30)
1.3.1.1. STAGIUL DE PSIHIATRIE A COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Examenul neurologic și psihiatric al copilului de diverse vârste
(2)
Etapele dezvoltării neuropsihice
(3)
Tulburările de somn la sugar și copil
(4)
Retardul mental
(5)
Deficitele de auz, văz și ale limbajului
(6)
Enurezisul și encoprezisul
(7)
Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente
(8)
Nevrozele copilului
(9)
Dificultățile școlare și fobiile școlare
(10)
Autismul și alte psihoze majore ale copilului
(11)
Copilul maltratat psihic
(12)
Reacțiile psihice ale copilului în fața unei boli cronice și sprijinul psihologic acordat copilului și familiei
(13)
Recuperarea neuropsihică
(14)
Anorexia nervoasă și alte perturbări ale senzației de foame-sațietate la adolescent
Baremul activităților practice
Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale: practicare și interpretare a 50 teste
Teste de performanță vizuală și auditivă: practicare și interpretare a 50 teste
Metode de recuperare și supraveghere a 10 proiecte de recuperare neuropsihiatrică
1.3.1. STAGIUL DE DIABETOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
(2)
Explorarea metabolismului lipidic la copil
(3)
Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului
(4)
Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului
(5)
Diabet zaharat insulino-dependent tipul I
(6)
Acidocetoza și coma diabetică
(7)
Hiperlipemiile familiale
(8)
Hiperuricemiile
(9)
Obezitatea sugarului și copilului
(10)
Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului
Baremul activităților practice
1. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)
2. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)
3. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (10)
4. Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)
5. Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)
6. Interpretarea testelor funcționale metabolice (20)
1.3.2.3. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Vaccinarea B.C.G.
(2)
Intradermoreacția cu P.P.D.
(3)
Diagnosticul radiologic în pneumoftiziologie
(4)
Diagnosticul de laborator țn tuberculoză
(5)
Explorarea funcțională respiratorie la copil
(6)
Indicațiile și aportul bronhoscopiei în bolile respiratorii la copil
(7)
Tuberculoza pulmonară primară și secundară
(8)
Tuberculoza extrapulmonară la copil
(9)
Infecțiile mycobacteriene netuberculoase
(10)
Supurațiile bronhopulmonare
(11)
Malformațiile bronhopulmonare
(12)
Epidemiologia și prevenția infecției tuberculoase la copil
Baremul activităților practice
1. Tehnica vaccinării corecte BCG (20)
2. Tehnica IDR-PPD (20)
3. Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru evidențierea BK (20)
4. Interpretatea examinării Rg în TBC (20)
5. Tehnicile de investigare a funcției respiratorii la copil (10)
1.3.1.4. STAGIUL DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului
(2)
Afecțiuni neurologice în perioada de nou născut
(3)
Malformații ale SNC
(4)
Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)
(5)
Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale
(6)
Paraliziile cerebrale infantile
(7)
Boli degenerative ale SNC
(8)
Traumatisme craniocerebrale și vertebromedulare
(9)
Tumori ale SNC
(10)
Afecțiuni cerebrovasculare
(11)
Convulsiile ocazionale și epilepsia
(12)
Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut
(13)
Paroxisme cerebrale neconvulsivante
(14)
Afecțiunile nervilor cranieni
(15)
Sindromul hipoton la sugar și copil
(16)
Afecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare)
(17)
Ataxia
(18)
Cefaleea și migrena
(19)
Comele
Baremul activităților practice:
1. Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (10)
2. Efectuarea manevrelor de urgență în criza de convulsii la copil (20)
3. Examenul fundului de ochi (10)
4. Interpretarea următoarelor probe:
- examen EEG (10)
- radiografie de craniu (5)
- tomografie cerebrală (10)
1.3.1.5. STAGIUL DE ONCOLOGIE-HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Leucemiile acute și cronice.
(2)
Tumorile solide
- Limfoame
- Neuroblastom
- Tumora Wilms
- Tumori de S.N.C.
- Sarcoame
- Tumori maligne osoase
- Histiocitoze
Baremul activităților practice
Demonstrații cu cazuri care prezintă patologia mai-sus menționată.
1.3.1.6. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ
DURATA 3 LUNI (50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obținerea specialității trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:
- indicații și limite ale explorării ecografice
- pregătirea pacientului pentru examinare
- alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată
- alegerea ferestrei de explorare adecvate
- reglarea echipamentului (sistemul de "gain", compensarea în timp a ecourilor
- TGC, plasarea focarului /focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume
- obținerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie
- recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora
- deosebirea stării de "organ normal" de cea de "organ patologic" prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice
- precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic
- documentarea imaginilor
- redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare;
- recomandarea altor investigații complementare sau decurgând din explorarea clinică și ecografică a pacientului, în scopul obținerii unui diagnostic corect în condițiile unui raport cost/eficiență optim, cu durata de timp minimală.
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ
NIVEL DE FORMARE 1 - pentru medici rezidenți
(învățământ teoretic)
Specialități: Medicina internă, Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie
TRUNCHIUL COMUN
┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ Nr. │
Tematica cursului teoretic
│ Numărul ore │
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
1. │Fizica ultrasunetelor
│
2
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
2
│Artefacte întâlnite în ultrasonografie
│
1
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
3
│Echipamente, imaginea ultrasonografică
│
2
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
4
│Semiologie ultrasonografică de bază
│
2
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
5
│Secțiuni elementare
│
1
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
6
│Ficatul
│
4
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
7
│Arborele biliar
│
4
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
8
│Pancreasul
│
2
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
9
│Splina
│
1
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 10
│Spațiul retroperitoneal
│
2
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 11
│Tubul digestiv
│
2
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 12
│Aparatul urinar
│
2
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 13
│Peritoneu și anexe
│
1
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 14
│Urgențe abdominale
│
2
│
├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│
│Total
│
28
│
└─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┘
B. TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENȚIATĂ PE SPECIALITĂȚI
(completarea trunchiului comun)
*Font 9*
┌──────────────────────────────────┬──────────┬─────────┬──────────┬─────────┬────────┐
│
Tema cursului/Ore
│ Medicina │Gastroen-│
│
│
│
│
de curs
│ Interna
│terologie│Nefrologie│Pediatrie│Urologie│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Algoritmuri de diagnostic
│
2
│
2
│
2
│
2
│
2
│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Tubul digestiv-noțiuni avansate
│
0
│
4
│
0
│
0
│
0
│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Prostata și veziculele seminale
│
0
│
0
│
1
│
0
│
2
│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Vase periferice
│
3
│
3
│
2
│
2
│
2
│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Cord și pericard
│
3
│
0
│
2
│
2
│
0
│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Aplicații în patologia pediatrică │
2
│
2
│
2
│
6
│
2
│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Structuri moi superficiale
│
3
│
0
│
1
│
1
│
2
│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Pelvis feminin
│
3
│
2
│
3
│
2
│
3
│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Ecografie intervențională
│
1
│
4
│
4
│
2
│
4
│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Progrese în ultrasonografie
│
1
│
1
│
1
│
1
│
1
│
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total
│
18
│
18
│
18
│
18
│
18
│
└──────────────────────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────┴────────┘
Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcție de specialitatea considerată
Observații:
1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noțiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere și vene viscerale.
2. tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal și patologic (identificat în principalele afecțiuni) precum și cel al mediastinului, plămânului și pleurei
3. tematica prelegerilor de ecografie a țesuturilor moi superficiale va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al următoarelor organe și regiuni: cervical, tireo - paratiroidian, sân, axilă, testicul și scrot
4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectului normal și patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)
5. tematica prelegerilor de ecografie intervențională va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aplicații ale metodei în scop de diagnostic și tratament.
BAREM DE MANUALITĂȚI - ORGANE ȘI ZONE TOPOGRAFICE - CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ȘI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE - NIVEL DE FORMARE
PENTRU MEDICI REZIDENȚI (ÎNVĂȚĂMÂNT PRACTIC)
Premise
Explorarea ecografică, fiind o investigație "în timp real" și în același timp, utilizând secțiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secțiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăților profesionale de "standardizare" a acestor imagini, componenta "operator" dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanță, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de "pregătire sub supraveghere". Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenți a unor stagii de "manualități", aceasta reprezentând etapa inițială și primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a)
existența unui "barem manualități" - număr minimal de secțiuni și incidențe corect obținute, de așa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului;
b)
existența unui personal specializat pentru instruirea medicilor începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice și metodologice care trebuie cunoscute Calitățile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de "stagii de manualitate" trebuind să se sincronizeze cu desfășurarea prelegerilor teoretice;
c)
echipament pentru activități didactice și pentru instrucție, atât supravegheată cât și pe cont propriu;
d)
existența unei "biblioteci de imagini" cu aspecte normale, patologice și variantele acestora. Această "bibliotecă", cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată și comentată de către personalul abilitat să desfășoare activități didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.
OBS: Baremul este structurat în funcție de particularitățile fiecărei specialități medicale.
A. TRUNCHIUL COMUN
1. Noțiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:
- pornirea aparatului
- selectarea tranasductoarelor
- reglarea parametrilor tehnici ai imaginii
- optimizarea imaginii și reducerea artefactelor
- măsurători pe imagine
- salvarea imaginii
- structura și redactarea unui buletin ecografic
2. Abdomenul
Ficatul
- identificarea organului
- vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund, ligamentul venos, lobii și segmentele)
- precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate
Sistemul venos port
- evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)
Căile biliare
- evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stang) și extrahepatice
Colecistul
- evidențierea colecistului
- identificarea componentelor anatomice
- măsurarea lumenului și pereților
- identificarea raporturilor anatomice principale
Pancreasul
- evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante)
- identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic
- identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct
Spațiul retroperitoneal
- aorta
identificare în secțiuni longitudinale și transversasle
identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior și pereții laterali
precizarea raporturilor aortei abdominale
- vena cavă inferioară
identificarea vasului în secțiuni longitudinale și transversale
identificarea vaselor emergente
precizarea raporturilor anatomice
- țesutul grăsos retroperitoneal
identificare și caracterizare
Splina
identificarea și măsurarea splinei
vizualizarea hilului
precizarea elementelor vasculare componente
identificarea organelor cu care splina intra în raport
Rinichii
evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare
identificarea elementelor componente
* parenchim- evaluare, măsurare
* sinus
* aparat pielo -calicial-evaluare
identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
identificarea lojelor suprarenaliene
evaluarea structurii glandelor suprarenale
măsurarea glandelor suprarenale
Tubul digestiv
identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subțire și gros)
măsurarea pereților, evaluarea conținutului
Structurile mezentero-epiploice
identificarea mezenterului și a vaselor mezenterice
identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidiană
identificarea peritoneului parietal
3. Organe aflate la nivelul micului bazin
a)
vezica urinară
identificarea în condiții de depleție și de vacuitate
evacuarea și măsurarea pereților
identificarea organelor învecinate
b)
prostata (explorare suprapubiană)
identificare, măsurare
precizarea lobilor
identificarea organelor cu care prostata intra în raport
c)
uterul (explorare suprapubiană)
identificare
măsurare
recunoașterea elementelor componente
evaluarea ecostructurii
d)
ovare
identificarea și măsurarea ovarelor
evaluarea ecostructurii
B. TEMATICA PROPRIE DIFERITELOR SPECIALITĂȚI
1. CORDUL, PERICARDUL ȘI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)
a. identificarea și evaluarea structurilor cardiace-cavități, aparate valvulare, miocard-și a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical, suprasternal, subxifoidian;
b. se aplică următoarelor specialități:
I. MEDICINA INTERNĂ
II. NEFROLOGIE
III. PEDIATRIE
2. VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice
diferențierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat
identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificata color
c. se aplică următoarelor specialități:
I. MEDICINA INTERNĂ
II. GASTROENTEROLOGIE
III. NEFROLOGIE
IV. PEDIATRIE
V. UROLOGIE
3. ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ
- tiroida, paratiroida, glande salivare(parotida, submandibulară, sublinguală) limfonoduli
- identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructurii
- axul vascular cervical
- identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri și Doppler pulsat, măsurarea lumenului, aprecierea structurii pereților
- fosa supraclaviculară și suprasternală
- identificarea structurilor anatomice
Se aplică următoarelor specialități:
I. MEDICINA INTERNĂ
II. NEFROLOGIE
III. PEDIATRIE
IV. UROLOGIE
4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ
- identificarea și evaluarea emisferelor cerebrale și a sistemului ventricular
- identificarea principalelor structuri anatomice(substanța albă și cenușie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide)
Se aplică următoarelor specialități:
I. PEDIATRIE
5. Explorarea sarcinii (explorare suprapubiană)
- explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian
- identificarea, precizarea poziției și măsurarea placentei
- identificarea elementelor anatomice normale ale fătului
- aprecierea vârstei fetale
a. se aplică următoarelor specialități:
I. MEDICINA INTERNĂ
II. GASTROENTEROLOGIE
III. NEFROLOGIE
IV. PEDIATRIE
V. UROLOGIE
6. Alte aplicații specifice vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialități, întrucât implică dobândirea unor noțiuni teoretice suplimentare. Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:
- Algoritmuri de diagnostic
- Tubul digestiv-noțiuni avansate
- Prostata și veziculele seminale
- Ecografie intervențională
- Progrese în ultrasonografie
1.3.1.7. STAGIUL DE GENETICĂ MEDICALĂ
A. PARTEA TEORETICĂ
1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacocinetica bolilor;
c. Mutațiile: cauză majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.
2. Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY).
3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.
4. Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
5. Retardul mental și retardul mental legat de X.
6. Patologia genetică a sistemului imun.
7. Genetica bolii canceroase.
8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
10. Probleme și dileme etice în genetica medicală.
B. PARTEA PRACTICĂ
1. Consultul genetic.
2. Explorările genetice - indicații, interpretare și valoare diagnostică:
a. Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;
b. Moleculare - amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;
c. Biochimice.
3. Sfatul genetic;
4. Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.
1.3.2. STAGIUL DE NEONATOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (120 ore)
1. Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare. Conceptul de perinatologie.
2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).
3. Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie.
4. Suferința fetală acută în timpul travaliului și asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. Complicațiile (sindromul post-asfixic), consecințele și prognosticul hipoxiei la naștere. Șocul neonatal.
5. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
6. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.
7. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația la sân. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Alimentația continuă pe sonda naso-gastrică. Alimentația continuă pe sonda nasojejunală.
8. Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului.
9. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală (indicații, soluții utilizate, scheme de alimentație, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicații).
10. Tulburările de creștere și dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină.
11. Prematuritatea. Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfo-funcționale ale nou-născutului prematur. Categorii de prematuri. Tratamentul profilactic al prematurului. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității.
12. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo-funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.
13. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul pre- și postnatal.
14. Sarcina multiplă - patologie specifică.
15. Detresa respiratorie la nou-născut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspirație pulmonară.
16. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.
17. Tehnici de tratament în insuficiența respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilația cu balon și mască, intubația traheală, ventilația asistată - CPAP, noțiuni de IPPV.
18. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. Chirurgia cardiacă la nounăscut.
19. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.
20. Bolile primare miocardice la nou-născut.
21. Sindromul persistenței circulației fetale.
22. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.
23. Vărsăturile în perioada neonatali: etiologie, diagnostic și tratament.
24. Atrezia de esofag și fistula eso-traheală.
25. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.
26. Enterocolita ulcero-necrotică.
27. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.
28. Encefalopatia hiperbilirubinemică.
29. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.
30. Anemiile neonatale: etiologia, diagnosticul, tratamentul și complicațiile. Evoluția și prognosticul.
31. Policitemia - sindromul de hiperconcentrație sanguină.
32. Bolile hemoragice ale nou-născutului (coagulopatii congenitale și dobândite, trombocitopenii și trombopatii).
33. Insuficiența renală acută la nou-născut.
34. Ambiguitatea genitală la nou-născut.
35. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Sindromul de infecție amniotică. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Osteomielita. Infecții cutanate. Infecții urinare. Omfalita. Conjunctivitele. Moniliaza. Diareea epidemică a nounăscutului. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.
36. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
37. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică.
38. Hipoglicemiile neonatale - diagnostic, etiologie, complicații, profilaxie și tratament.. hiperglicemiile neonatale.
39. Hipocalcemiile neonatale - semne clinice și paraclinice, etiologie și diagnostic etiologic, profilaxie și tratament.
40. Hiponatremiile și hipernatremiile în perioada neonatală.
41. Hipo- și hiperkaliemia în perioada neonatală.
42. Hipomagneziemia la nou-născut.
43. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală.
44. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.
45. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.
46. Suferința cerebrală în perioada neonatală: manifestările clinice, etiologia, investigațiile paraclinice.
47. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic și tratament.
48. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.
49. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
50. Mortalitatea neonatală și perinatală. Factorii care duc la creșterea mortalității perinatale și măsuri care pot influența scăderea acesteia.
Barem practic:
Cateterismul arterei și venei ombilicale - 50
Aspirația căilor aeriene și ventilația cu balon și mască - 200
Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu și discontinuu - 250
Masajul cardiac extern - 150
Intubația traheală - 10 cu GN<1000g, 25 cu GN<1500g, 50 cu GN>1500g. Tehnici de ventilație asistată.
Puncționarea venei femurale pentru recoltări - 25
Instalarea unei perfuzii în venele periferice - 50
Puncția lombară - 20
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - 20
Îngrijirea prematurului în incubator - 100
Fototerapia.
Exsanguinotransfuzia. - 10
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut - 200
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală - 200
Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut - 200
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală) - 25
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup - 200
Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală - 200
Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală - 200
Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală - 200
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală - 200
Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale - 200
Preparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului la termen
Preparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului prematur.
Recomandări în alimentația naturală a nou-născutului (scheme de alimentație, educația mamei, contraindicații, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).
Pregătirea și utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv, ventilatorului mecanic, incubatoarelor, măsuri de reanimare neonatală.
N.B.! Locul instruirii
Clinici universitare de obstetrică-ginecologie (maternități gradul III) în care se nasc, îngrijesc, minimum 50 nou-născuți cu greutate < 1500g/an și 15 nou-născuți cu greutate<1000g/an, în care este organizată consultație prenatală, există săli de expulzie și cezariene cu puncte de preluare imediată a nou-născutului cu risc, de către neonatolog.
Coordonatorii de instruire în rezidențiat trebuie să aibă o vechime de minimum cinci ani în neonatologie, din momentul atestării ca neonatologi.
1.3.2.1. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale, bacteriene, miceliene și al infestațiilor parazitare la copil
(2)
Imunizările active și pasive
(3)
Antibioticoterapia în pediatrie
(4)
Infecția HIV și SIDA la copil
(5)
Bacteriemiile și septicemiile
(6)
Meningitele acute virale și bacteriene
(7)
Encefalitele
(8)
Diareile acute virale și bacteriene
(9)
Infecțiile produse de germeni anaerobi
(10)
Tetanosul
(11)
Difteria
(12)
Salmonelozele tifoidice
(13)
Infecția luetica
(14)
Poliomielita
(15)
Infecțiile cu virus varicelo-zosterian
(16)
Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice
(17)
Infecția cu virusuri gripale și paragripale
(18)
Rubeola
(19)
Parotidita epidemică
(20)
Rujeola
(21)
Megaeritemul infecțios și exantemul subit
(22)
Scarlatina
(23)
Infecțiile micotice
(24)
Infecțiile rikettsiene
(25)
Rabia
(26)
Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)
(27)
Hepatitele acute virale
Baremul activităților practice
Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase (50)
Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (30)
Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor de LCR (50)
Examenul microscopic al produselor biologice în infecții virale, bacteriene, miceliene și parazitare (20)
Tehnica imunizărilor active (vaccinări) (30)
Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100)
Tehnica de efectuare a toracocentezei (5)
Interpretarea examenelor radiologice (torace, schelet, tract digestiv) (100)
Însușirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copil (10)
1.3.2.2. STAGIUL DE CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Traumatismele majore (inclusiv traumatismele craniocerebrale)
(2)
Arsurile
(3)
Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil
(4)
Hemoragiile la nou-născut, sugar și copil
(5)
Stenoza hipertrofică de pilor
(6)
Malpozițiile cardiotuberozitare
(7)
Stenozele esofagiene congenitale și fistulele esotraheale
(8)
Palatoschizisul
(9)
Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală
(10)
Apendicita acută
(11)
Patologia diverticulului Meckel
(12)
Megacolonul congenital aganglionar
(13)
Malformațiile anorectale
(14)
Hernia inghinală
(15)
Invaginația intestinală
(16)
Herniile diafragmatice
(17)
Peritonitele primitive și secundare
(18)
Atrezia căilor biliale extrahepatice și chistul de coledoc
(19)
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi
(20)
Malformațiile tractului urinar și uretero-hidronefroza
(21)
Litiaza urinară la copil
(22)
Fimoza și hipospadiasul
(23)
Criptorhidia și torsiunile testiculare
(24)
Tumorile ovariene
(25)
Hidrocelul
(26)
Coalescența labiilor și hematocolposul
(27)
Torsiunea anexială la copil
(28)
Probleme comune de ortopedie pediatrică:
- piciorul strâmb congenital
- deformările membrelor inferioare
- patologia genunchiului
- osteocondritele
- displazia luxantă de șold
- anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale
- discitele
- torticolisul congenital
- scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului
- morbul Pott
- anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umărului
- traumatismele musculoscheletice
- luxații, entorse și fracturi
- chistele osoase esențiale
- osteomielita și osteocondrita septică
(29)
Hemostaza plăgilor
(30)
Tratamentul local și sutura plăgilor
(31)
Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale (de părți moi) și al colecțiilor profunde
(32)
Imobilizarea provizorie a fracturilor, luxațiilor și entorselor
(33)
Tratamentul local în arsuri
(34)
Denudarea și cateterizarea venoasă pentru administrarea lichidelor în perfuzii
Baremul activităților practice
1. Efectuarea tehnicilor de asepsie (30)
2. Însușirea tehnicilor de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului (10)
3. Însușirea manevrelor de prim-ajutor în inhalarea sau înghițirea de corpi străini (10)
4. Însușirea tehnicilor corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical (10)
5. Însușirea tehnicilor de imobilizare a fracturilor (5)
6. Tehnica tușeului rectal (20)
7. Cateterismul vezical și puncția vezicală suprapubiană (20)
8. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)
9. Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență în hemoragiile digestive (10)
10. Însușirea tehnicilor de denudare și cateterism venos la sugar și copilul mare (10)
11. Însușirea tehnicii suturii plăgilor (10)
12. Însușirea tehnicilor de incizie și drenaj ale colecțiilor superficiale (10)
13. Însușirea tehnicilor chirurgicale de hemostază (3)
14. Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență la un copil politraumatizat (2)
1.3.3. STAGIUL DE DERMATOLOGIE -VENEROLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
1. Infecții cutanate virale.
2. Infecții cutanate bacteriene.
3. Infecții fungice cutanate.
4. Urticaria.
5. Eczeme/dermatite.
6. Prurigouri.
7. Vasculite.
8. Reacții cutanate postmedicamentoase.
9. Eritrodermiile.
10. Purpure.
11. Boli buloase.
12. Psoriazisul.
13. Lichen plan și erupții lichenoide.
14. Sifilisul dobândit și congenital.
15. Alte infecții cu transmitere sexuală.
Baremul activităților practice
1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.
2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.
3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.
4. Interpretarea rezultatelor de biopsie cutanată: 10 cazuri.
1.3.4. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
Valori ale relației medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relației medic-pacient
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
N.B.! Propunem, înființarea supraspecializarilor pediatrice 1-2 ani neonatologie, neurologie, reumatologie, pneumologie, boli infecțioase pediatrice, nefrologie, terapie intensivă pediatrică, ecografie generală pediatrică.
PEDIATRIE 5 ANI
*Font 8*
┌────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│
ANUL I
│
ANUL II
│
ANUL III
│
ANUL IV
│
ANUL V
│
├────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ Pediatrie
│ Neonatologie
│ Pediatrie
│ Pediatrie
│ Pediatrie
│
│
5 luni
│
6 luni
│
4 luni
│
9 luni│
7 luni
│
├────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│Genetică
│Boli infecțioase
│Ecografie generală
│Neurologie
│Oncologie-
│
│
│
│
│pediatrică
│hematologie
│
│
│
│
│
│pediatrică
│
│
2 luni + 2 săpt. │
6 luni│
3 luni│
3 luni│
3 luni│
│Bioetică
│
│
│
│
│
│
2 săpt. │
│
│
│
│
├────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│Diabet zaharat
│
│Psihiatria copilului
│
│
│
│
│
│și adolescentului
│
│Dermatologie
│
│
2 luni │
│
3 luni │
│
2 luni │
├────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│Chirurgie și
│
│
│
│
│
│ortopedie pediatrică│
│Pneumologie
│
│
│
│
2 luni │
│
2 luni │
│
│
└────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴─────────────────┴─────────────────┘
------