Decizia nr. 73/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 443 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan E. Văcăreșteanu în Dosarul nr. 2.407/262/2010 al Judecătoriei Moreni și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 650D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 651D/2011 și nr. 679D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 443 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florina Doralina Croitoru și Ștefan E. Văcăreșteanu în dosarele nr. 2.598/262/2010 și nr. 1.281/262/2011 ale Judecătoriei Moreni.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepției au depus concluzii scrise și în aceste cauze.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 651D/2011 și nr. 679D/2011 la Dosarul nr. 650D/2011, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 17 mai 2011 și 23 mai 2011, pronunțate în dosarele nr. 2.407/262/2010, nr. 2.598/262/2010 și nr. 1.281/262/2011, Judecătoria Moreni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 443 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Ștefan E. Văcăreșteanu și Florina Doralina Croitoru.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece cheltuielile judiciare avansate de stat, nefiind creanțe fiscale, nu pot fi executate în condițiile Codului de procedură fiscală. De asemenea, instanțele judecătorești stabilesc în sarcina părților, în procesul penal, cheltuieli judiciare avansate de stat, fără a face în vreun fel proba avansării lor. Prin urmare, aceste cheltuieli sunt în realitate veritabile taxe judiciare de timbru. Or, potrivit legislației în vigoare, sunt scutite de taxa de timbru acțiunile și cererile privitoare la cauzele penale.

Judecătoria Moreni opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului a transmis Curții Constituționale, în Dosarul nr. 650D/2011, punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate și apreciază că este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 443 - Cheltuielile judiciare avansate de stat din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: "Dispoziția din hotărârea penală privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare potrivit art. 442 alin. 2.

Când obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s-a dispus prin ordonanță, punerea în executare se face de procuror, aplicându-se în mod corespunzător dispozițiile art. 442 alin. 2.

Executarea cheltuielilor judiciare se face de către organele care, potrivit legii, execută amenda penală."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Autorii excepției susțin că prin punerea în executare a cheltuielilor judiciare avansate de stat este afectat dreptul la un proces echitabil, întrucât instanțele de judecată nu au făcut dovada acestor cheltuieli. Totodată, executarea lor ar trebui să se facă în condițiile referitoare la executarea silită a creanțelor civile.

Curtea reține că nicio normă constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție, sens în care cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal trebuie suportate de partea vinovată de provocarea lor în limitele art. 189-193 din Codul de procedură penală.

Așa fiind, legiuitorul este suveran în alegerea modalității de executare a unei hotărâri judecătorești, sens în care, potrivit art. 425 din Codul de procedură penală, în măsura în care persoana condamnată nu depune la instanța de executare în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii recipisa de plată integrală a amenzii/cheltuielilor judiciare, acesta va comunică un extras de pe acea parte din dispozitiv referitoare la aplicarea sancțiunii pecuniare organelor competente în vederea executării lor potrivit dispozițiilor legale privind executarea silită a creanțelor fiscale și cu procedura prevăzută de aceste dispoziții. Totodată, dacă cel condamnat se găsește în imposibilitate de a achita integral plata în termenul de 3 luni, instanța de executare, la cererea condamnatului, poate dispune eșalonarea plății pe cel mult 2 ani în rate lunare.

Sumele aferente cheltuielilor judiciare avansate de stat reprezintă contravaloarea unui serviciu prestat de către instanțele judecătorești și care sunt suportate de părți ori de stat în condițiile Codului de procedură penală.

Aceste sume se fac venit la bugetul de stat în condițiile

art. 25 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, iar destinația acestor cheltuieli judiciare le califică în mod evident, ca fiind drepturi patrimoniale rezultate dintr-un raport de drept material fiscal. În aceste condiții, cheltuielile judiciare reprezintă creanțe fiscale în sensul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură fiscală și nu taxe judiciare de timbru.

Prin urmare, în mod firesc textul legal criticat face aplicabile dispozițiile Codului de procedură fiscală referitoare la executarea silită a acestor creanțe.

În sfârșit, Curtea constată că, înainte de a se ajunge în faza punerii în executare a cheltuielilor judiciare ori a amenzii judiciare dispuse în condițiile art. 199 din Codul de procedură penală de instanța de judecată, partea interesată are posibilitatea de a contesta încheierea în instanță potrivit art. 361 alin. 2 și art. 385^1 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, de la caz la caz.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 443 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan E. Văcăreșteanu și Florina Doralina Croitoru în dosarele nr. 2.407/262/2010, nr. 2.598/262/2010 și nr. 1.281/262/2011 ale Judecătoriei Moreni.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 februarie 2012.