Decizia nr. 81/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 320^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionuț Daniel Neculae în Dosarul nr. 1.475/109/2010 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.185D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.263D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 320^1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Iosef în Dosarul nr. 50.144/3/2011 al Tribunalului București - Secția I penală.

La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, Cătălin Iosef, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Autorul excepției este de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect al cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.263D/2011 la Dosarul nr. 1.185D/2011, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului Cătălin Iosef, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost formulată și depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, deoarece, prin

Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 , Curtea Constituțională a admis o excepție identică.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 29 septembrie 2011 și 16 septembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 1.475/109/2010 și nr. 50.144/3/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală și Tribunalul București - Secția I penală au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 320^1 alin. 1 din Codul de procedură penală și, respectiv, art. 320^1 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Ionuț Daniel Neculae și Cătălin Iosef, dosare care aveau ca obiect soluționarea unor cauze penale în care nu s-au pronunțat hotărâri judecătorești definitive, dar în care cercetarea judecătorească a fost începută la data intrării în vigoare a

Legii nr. 202/2010 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul Ionuț Daniel Neculae susține că dispozițiile art. 320^1 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, deoarece beneficiul reglementării aparține doar unei anumite categorii de inculpați, arbitrar stabilită în funcție de stadiul procesual în care modificarea legii intervine, celelalte persoane acționate în justiție și aflate în alte stadii procesuale fiind discriminate.

Autorul Cătălin Iosef susține că textul criticat este neconstituțional în măsura în care limitează în timp aplicarea legii penale mai favorabile în funcție de manifestarea de voință a inculpatului, în sensul recunoașterii vinovăției numai până la o anumită fază a procesului penal, respectiv cea a judecății în fond a cauzei și, în interiorul acestei faze, până la începerea cercetării judecătorești.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu îngrădesc accesul liber la justiție.

Tribunalul București - Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 320^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, precum și art. 320^1 din același cod în integralitatea sa, cu denumirea marginală - Judecata în cazul recunoașterii vinovăției, introdus prin

art. XVIII pct. 43 din Legea nr. 202/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Însă, având în vedere criticile formulate, Curtea va restrânge obiectul sesizării numai în ce privește alin. 1 al art. 320^1 din Codul de procedură penală, deoarece nemulțumirile acestuia au în vedere termenul până la care se poate uza de procedura simplificată. În consecință, textul legal criticat are următorul conținut:

"Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 referitor la Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiție, art. 124 referitor la Înfăptuirea justiției, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la Dreptul la un proces echitabil, și art. 7 și art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitoare la egalitatea oamenilor în fața legii și la dreptul acestora de a se adresa efectiv instanțelor judiciare naționale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

1. Prin

Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 320^1 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care nu permit aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situațiilor juridice născute sub imperiul legii vechi și care continuă să fie judecate sub legea nouă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Or, potrivit

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale", sens în care prezenta excepție a devenit inadmisibilă.

2. Totodată, Curtea mai constată că urmare a acestei decizii de admitere că prin art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 29 decembrie 2011, s-au introdus dispoziții tranzitorii potrivit cărora "Cu privire la art. V, în cauzele aflate în curs de judecată în care cercetarea judecătorească în primă instanță începuse anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, dispozițiile art. 320^1 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător la primul termen cu procedură completă imediat următor intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență".

Pe cale de consecință, având în vedere cele de mai sus, criticile autorilor au rămas fără obiect.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 320^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionuț Daniel Neculae în Dosarul nr. 1.475/109/2010 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și de Cătălin Iosef în Dosarul nr. 50.144/3/2011 al Tribunalului București - Secția I penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 februarie 2012.