Decizia nr. 1554/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 286 alin. (1^1), art. 287^1-287^6 și

art. 287^16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii și art. 725 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Saero" - S.R.L. (în prezent Societatea Comercială "Muroetal" - S.R.L.) din Giroc, județul Timiș, în Dosarul nr. 2.326/102/2009 al Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 513D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 6 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.326/102/2009, Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 286 alin. (1^1), art. 287^1-287^6 și

art. 287^16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii și art. 725 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Saero" - S.R.L. (în prezent Societatea Comercială "Muroetal" - S.R.L.) din Giroc, județul Timiș.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile

art. 286 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

și cele ale art. 725 alin. 2 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece creează posibilitatea ca litigiile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a unor modificări legislative privind competența materială a instanței de judecată să rămână în competența instanței inițial învestite. În esență, autoarea excepției susține că, deși dispozițiile

art. 286 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

au fost abrogate prin

art. 1 pct. 36 din Legea nr. 278/2010 , procesele și cererile privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică soluționându-se, potrivit noilor modificări, de către secția comercială a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, speța sa este judecată de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, deoarece la data introducerii acțiunii aceasta era competentă potrivit reglementărilor în vigoare. Astfel, faptul că procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite continuă să fie judecate de acele instanțe contravine prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 21 și ale art. 24.

În continuare, susține că dispozițiile

art. 287^1-287^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

sunt neconstituționale, deoarece impun termene scurte pentru depunerea întâmpinării și pentru fixarea termenului de judecată, fapt ce contravine prevederilor art. 21 și art. 24 din Constituție. În ceea ce privește dispozițiile

art. 287^16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , susține că acestea contravin prevederilor art. 21, art. 45 și art. 135 din Constituție, deoarece se instituie termene deosebit de scurte pentru comunicarea hotărârii pronunțate și pentru exercitarea căii de atac a recursului. În final, arată că toate dispozițiile criticate încalcă și prevederile art. 124 alin. (2) din Constituție.

Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească regulile de procedură cu aplicabilitate generală, dar și unele reguli speciale, derogatorii, în considerarea unor situații deosebite, fără ca acestea să poată fi contrare liberului acces la justiție, dreptului la apărare sau dispozițiilor fundamentale referitoare la statul de drept. Prevederile criticate constituie norme de procedură, prin care se reglementează soluționarea contestațiilor privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, stabilind obligațiile judecătorului, termenul de depunere a întâmpinării și a răspunsului la aceasta și la cererea reconvențională, precum și stabilirea primului termen de judecată și a celor ulterioare. Cu privire la dispozițiile art. 725 alin. 2 din Codul de procedură civilă, arată că acestea instituie regula de drept comun ce constă în aplicarea imediată a legii procesuale noi, aceeași instanță putând fi învestită cu soluționarea a două căi de atac în aceeași cauză, ceea ce nu relevă însă niciun fine de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Prin Încheierea de sesizare, instanța de judecată a sesizat instanța de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 286 alin. (1), astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 278/2010 , dispozițiile art. 287^1-287^6 și

art. 287^16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii și art. 725 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, iar

Legea nr. 278/2010

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2010

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 31 decembrie 2010.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției și ale art. 135 privind economia.

I. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 286 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , Curtea constată că la momentul introducerii acțiunii, de către R.A. Aeroport Transilvania Târgu Mureș, referitoare la rezoluțiunea unui contract de achiziție publică, competentă pentru a soluționa în primă instanță această cerere era, potrivit dispozițiilor

art. 286 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante. Ulterior acestei date și până la sesizarea Curții Constituționale, prin

art. I pct. 75 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2010

(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 2 iulie 2010), la articolul 286, după alineatul (1) s-a introdus un nou alineat, alineatul (1^1), care prevedea că "procesele și cererile privind (...), rezoluțiunea, (...) contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția comercială a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante".

După sesizarea Curții Constituționale, dispozițiile

art. 286 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

au fost abrogate prin articolul unic pct. 36 din

Legea nr. 278/2010

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2010

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, dar soluția legislativă a fost menținută prin dispozițiile pct. 35 din lege, care a modificat alineatul (1) al articolului 286 și care prevăd că "procesele și cererile privind (...), rezoluțiunea, (...) contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția comercială a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante".

Având în vedere evenimentele legislative ce au survenit și observând critica autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la neaplicarea noii soluții legislative și cazului său, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl formează dispozițiile

art. 286 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , astfel cum acestea au fost modificate prin

Legea nr. 278/2010 .

În continuare, Curtea constată că autorul excepției este nemulțumit de faptul că, introducând o nouă soluție legislativă, legiuitorul a omis a reglementa dispoziții tranzitorii care să permită aplicarea acestei soluții și speței sale. Așa fiind, Curtea constată că autorul excepției solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul de a reglementa o dispoziție tranzitorie care să permită aplicarea noii soluții legislative și cauzei sale. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Astfel, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 286 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , astfel cum acestea au fost modificate prin

Legea nr. 278/2010 , este inadmisibilă.

II. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 287^1-287^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , Curtea constată că dispozițiile art. 287^1-287^6 au fost introduse prin

art. II pct. 60 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2009

privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 12 martie 2009.

Dispozițiile

art. 287^3 au fost abrogate prin articolul unic pct. 37 din Legea nr. 278/2010

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2010

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 31 decembrie 2010.

Prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii, Curtea a stabilit că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

În continuare, Curtea constată că norma supusă controlului de constituționalitate reprezintă o normă de procedură, care obligă autoritatea contractantă ca, în termen de o zi lucrătoare de la primirea citației, să îi înștiințeze pe ceilalți participanți implicați în procedura de atribuire despre existența unui litigiu privind procedura de atribuire respectivă.

Dat fiind că la data formulării excepției, dispozițiile criticate și-au epuizat efectele juridice, fără să impieteze asupra drepturilor materiale sau procesuale ale autoarei, precum și faptul că aceste dispoziții nu mai sunt în vigoare nemaiavând incidență în cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 287^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

a devenit inadmisibilă.

În ceea ce privește dispozițiile art. 287^1, art. 287^2 și

art. 287^4-287^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , Curtea constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestora. Astfel, prin

Decizia nr. 1.544 din 25 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 7 ianuarie 2011, Curtea a statuat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească regulile de procedură cu aplicabilitate generală, dar și unele reguli speciale, derogatorii, în considerarea unor situații deosebite, fără ca acestea să poată fi contrare liberului acces la justiție, dreptului la apărare sau dispozițiilor fundamentale referitoare la statul de drept. Prevederile criticate constituie norme de procedură, prin care se reglementează soluționarea contestațiilor privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, stabilind obligațiile judecătorului, termenul de depunere a întâmpinării și a răspunsului la aceasta și la cererea reconvențională, precum și stabilirea primului termen de judecată și a celor ulterioare, fără a aduce atingere dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Această soluție este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea principiului celerității procedurilor judiciare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, prin impunerea respectării unui termen rezonabil, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale subliniază importanța faptului că "justiția trebuie să fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea și credibilitatea (Hotărârea din 27 octombrie 1994, pronunțată în Cauza Katte Klitsche de la Grange împotriva Italiei, paragraful 61), statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare (Hotărârea din 23 octombrie 1990, pronunțată în Cauza Moreira de Azevedo împotriva Portugaliei, paragraful 73).

Așa fiind, referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 287^1, art. 287^2 și

art. 287^4-287^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

III. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 725 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că prin

Decizia nr. 1.671 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 23 februarie 2010, Curtea a statuat că aceste dispoziții legale instituie regula de drept comun ce constă în aplicarea imediată a legii procesuale noi, aceeași instanță putând fi învestită cu soluționarea a două căi de atac în aceeași cauză, ceea ce nu relevă însă niciun fine de neconstituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 286 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Saero" - S.R.L. (în prezent Societatea Comercială "Muroetal" - S.R.L.) din Giroc, județul Timiș în Dosarul nr. 2.326/102/2009 al Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 287^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 287^1, art. 287^2,

art. 287^4-287^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii și a dispozițiilor art. 725 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 decembrie 2011.