Sentința nr. 443/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Dosar nr. 1.510/33/2010
Completul compus din:
Președinte - Danusia Pușcașu
Grefier - Angela Nistor
Pe rol, cererea în contencios administrativ formulată de reclamanții Hexan Viorel, Stănescu Gheorghe, Trif Ștefan, Patca Iulian, Bob Ioan, Șerban Mircea Matei și Vanea Vasile, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare -
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 .
S-au înregistrat la dosar în data de 19 noiembrie 2010 concluzii scrise din partea reclamanților, prin avocat Iepure Viorel.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în Încheierea de ședință din data de 16 noiembrie 2010, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de astăzi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată cu numărul de mai sus, reclamanții Hexan Viorel, Stănescu Gheorghe, Trif Ștefan, Patca Iulian, Bob Ioan, Șerban Mircea Matei și Vanea Vasile au chemat în judecată pârâtul Guvernul României, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea
Hotărârii Guvernului nr. 735/2010
pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010.
În motivarea acțiunii se arată că hotărârea Guvernului atacată a fost adoptată cu exces de putere, dispozițiile acesteia fiind nelegale, deoarece îi obligă pe reclamanți să depună cereri de recalculare a pensiilor contrar voinței lor și totodată îi obligă să depună documentele doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat în diferite perioade de activitate.
În acest sens, fac trimitere la prevederile art. 10 alin. (2) care dispun că "Drepturile de pensii recalculate potrivit alin. (1) se acordă astfel: a) de la data de întâi a lunii următoare expirării procesului de recalculare, dacă cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă în termenul general de prescripție; b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, după termenul prevăzut la lit. a)" și la prevederile art. 2 alin. (3) și (4) care stabilesc că: "(3) Pentru perioadele în care beneficiarii și-au desfășurat activitatea în Ministerul Apărării Naționale, documentele doveditoare se solicită de către aceștia prin centrele militare județene/zonale/de sector sau prin unitățile militare din care au făcut parte, după caz", și "(4) Pentru perioadele în care beneficiarii și-au desfășurat activitatea în celelalte instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și din sistemul administrației penitenciarelor, documentele doveditoare se solicită de către aceștia de la ultima unitate din care au făcut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, în situația în care aceste unități au fost desființate."
De asemenea, art. 6 alin. (2) dispune că: "În situația în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3) și (4)."
Reclamanții invocă motive de nelegalitate, întrucât în
se dispune doar că "recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare...", fără a se institui vreo obligație în acest sens în sarcina pensionarilor militari. Nimeni nu poate fi obligat să contribuie în vreun fel la diminuarea unui drept al său, dobândit în mod legal.
În situația în care nu își vor depune documente doveditoare privind veniturile de natură salarială din anumite perioade, vor fi "pedepsiți" cu determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele respective.
Raportarea la salariul mediu brut pe economie pentru acele perioade pentru care nu se pot dovedi "veniturile realizate lunar" este de principiu netemeinică. Aceasta deoarece un salariat din economie muncește 8 ore pe zi, 5 zile (înainte de 1989 - 6 zile) pe săptămână, are libertate de deplasare fără a cere consimțământul șefului (angajatorului), în timp ce militarul este la datorie 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână și are o multitudine de restricții și îngrădiri ale drepturilor și libertăților. Prin urmare, impunerea acestei reguli ar însemna stabilirea unei "egalități" nelegale, netemeinice și lipsite de orice principiu moral.
Oricât s-ar strădui să își procure în timp util actele necesare dovedirii veniturilor realizate lunar, cea mai mare parte dintre ei nu vor reuși acest lucru pentru că militarii nu au avut niciodată cărți (carnete) de muncă. Dintotdeauna pensiile militare au fost stabilite pe baza unei legi speciale (în prezent
Legea nr. 164/2001 ), avându-se în vedere soldele lunare din ultima perioadă de activitate (în prezent 6 luni), iar în dosarele (memoriile) personale nu există date cu privire la veniturile realizate.
Pentru recalcularea pensiei pe baza veniturilor realizate în întreaga perioadă de activitate este necesară consultarea, pentru fiecare pensionar militar, a statelor de plată din fiecare lună. Chiar pornind de la premisa că aceste state s-ar afla într-o singură unitate militară sau într-un singur punct arhivistic (în realitate acestea sunt răspândite prin mai multe unități militare sau puncte arhivistice), timpul necesar consultării acestora și eliberării adeverințelor pentru toți pensionarii militari ar fi unul foarte lung și ar necesita un număr foarte mare de operatori.
Prin această adăugare la lege, din art. 6 alin. (4) rezultă că, prin procesul de recalculare, dreptul la pensie nu ne este garantat nici măcar în cuantumul reglementat de
și
Termenul de "beneficiar" ("beneficiari") este folosit excesiv în locul celui de "titular" sau "pensionar", inducându-se astfel ideea că pensionarii militari ar beneficia de pe urma procesului de recalculare. Exemple: art. 2 alin. (6) ("documentele doveditoare... se depun de către beneficiari..."), art. 6 alin. (2) ("... determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari...") etc.
Pensionarii militari cărora li s-a diminuat pensia prin procesul de recalculare nu pot fi considerați beneficiari întrucât, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, beneficiarul este o persoană care "are folos din ceva". Or, pensionarii militari nu au vreun folos din procesul de recalculare, ci au o pierdere. Utilizarea excesivă și chiar forțată a termenului de "beneficiar" se poate explica doar prin dorința emitentului actului (Guvernul României) de a-i putea determina să ceară recalcularea pensiilor, să procure și să depună acte în acest sens.
Este adevărat că și
utilizează termenul de "beneficiar" [art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (3) și (4) etc.], dar o face doar cu referire la pensiile actuale, dobândite în temeiul
privind pensiile militare de stat.
Hotărârea Guvernului atacată stabilește drept criteriu principal de recalculare ordinea înregistrării documentelor doveditoare la structurile de pensii. În acest sens, art. 2 alin. (7) dispune că: "Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează în ordinea înregistrării documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar în lipsa acestora, începând cu cele mai vechi dosare aflate în plată, în funcție de anul și luna deschiderii dreptului la pensie."
Însăși obligarea pensionarilor militari să prezinte documente doveditoare este nelegală, pentru motivele arătate la pct. 2 și 3.
Instituirea acestui criteriu este inutilă, din moment ce, în lipsa documentelor doveditoare, recalcularea se va face "începând cu cele mai vechi dosare aflate în plată" (al doilea criteriu). Aceasta, deoarece tocmai titularii celor mai vechi dosare aflate în plată vor avea nevoie de mai mult timp pentru a obține documente doveditoare, întrucât multe unități în care au lucrat aceștia s-au desființat cu mult timp în urmă, iar accesul la arhivele acelor unități este mai greoi.
Această dispoziție [ca și cele din art. 2 alin. (3) și (4)] are și un profund caracter nedrept, imoral și lipsit de respect, în special față de pensionarii militari aflați la vârsta senectuții. Aceștia (mulți dintre ei bolnavi și în imposibilitatea fizică de a se deplasa) și-au sacrificat cea mai mare parte din viață (inclusiv tinerețea și familia) pentru a-și servi și apăra țara chiar cu riscul pierderii vieții (jurământul militar este singurul care impune acest risc), iar acum sunt chemați la o adevărată "competiție" de stat la cozi la porți, la uși și la ghișee. Și aceasta, pentru a-și face ei înșiși rost de actele pe baza cărora să "beneficieze" de o pensie mai mică decât cea dobândită în mod legal, despre care știau, încă de la intrarea în liceul militar sau în școala militară, că, în conformitate cu statutul lor special, va fi calculată pe baza unei legi speciale și le va asigura un trai decent la bătrânețe.
Constrângerea reclamanților prin
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
de a-și căuta documentele doveditoare și de a depune cereri de recalculare a pensiilor nu simplifică în niciun fel procesul de recalculare, nu scurtează timpul de recalculare a pensiilor, ci, dimpotrivă, îl prelungește. Aceasta, deoarece documentele privind veniturile realizate de ei (statele de plată) se află în unitățile și arhivele Ministerului Apărării Naționale, iar recalcularea pensiilor este în sarcina unei structuri din cadrul aceluiași minister (Secția pensii militare din cadrul Direcției financiar-contabile a Ministerului Apărării Naționale). Prin urmare,
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
le cere să solicite documente doveditoare de la o instituție și să le predea aceleiași instituții, dar însoțite de o cerere.
Având în vedere cele menționate se pune întrebarea care au fost motivele pentru care în
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
s-au adăugat dispoziții de implicare a noastră în procesul de recalculare, prin obligarea de a solicita actele privind veniturile și de a depune cereri de recalculare.
Prin procesul de recalculare stabilit prin
pensiile reclamanților vor scădea ca urmare a calculării lor pe baza punctajului mediu anual prevăzut de
Legea nr. 19/2000 ; în consecință, nu li se poate pretinde să fie de acord cu recalcularea sau să depună cereri în acest sens, cu atât mai mult cu cât intenționează să uzeze în continuare în instanțele naționale și europene de toate mijloacele legale pentru a-și apăra un drept câștigat după foarte multe sacrificii și renunțări.
Salariile acestora au fost, în general, mai mari decât salariul mediu pe economie, prin urmare determinarea punctajului mediu anual pe baza acestui salariu i-ar dezavantaja în mod evident.
Una dintre condițiile (elementele) de fond, esențiale, de validitate și generale ale actului juridic civil este consimțământul, iar una dintre condițiile exprimării lui valabile este aceea de a nu fi viciat prin eroare, violență sau dol. Violența constă în "amenințarea unei persoane cu un rău de natură să îi producă o temere ce o determină să încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat". După natura răului cu care se amenință, una dintre formele violenței este violența fizică, aceasta existând atunci când amenințarea cu un rău privește integritatea fizică a persoanei ori bunurile sale. Dolul constă în "inducerea în eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina să încheie un act juridic". Din teoria actului juridic civil rezultă, prin urmare, că nimeni, în nicio situație, nu poate fi obligat să încheie un astfel de act, deci inclusiv să formuleze o cerere. Revenind la întrebarea de mai sus, un prim răspuns este acela că, încercând să îi determine să își depună singuri acte pentru recalculare și să își formuleze cereri în acest sens, Guvernul caută să "acopere legal" nelegalitatea micșorării pensiilor lor, diminuându-le astfel și posibilitățile ulterioare de a contesta recalcularea. Încercarea de a-i determina să își depună cereri și acte doveditoare s-a făcut și se face prin vicierea consimțământului lor atât prin violență, adică prin amenințarea că dacă nu le depun li se vor calcula pensiile pe baza salariului mediu pe economie (deci pensia va fi mai mică), cât și prin mijloace dolosive, adică prin "asigurări" ale reprezentanților Guvernului, făcute prin intermediul mass-mediei, că diminuarea pensiilor este legală. În acest sens, s-a recurs inclusiv la invocarea în mod greșit a Cazului Andrejeva vs. Letonia judecat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cererea nr. 55.707/2000). Aceste demersuri sunt apte să inducă în eroare pensionarii militari și să îi determine să își caute actele și să-și depună cereri de recalculare a pensiei, crezând fie că pensia nu le va scădea, fie că această scădere are o acoperire legală și nu mai poate fi contestată în nicio instanță. Un al doilea răspuns este acela că se transferă asupra pensionarilor militari riscurile imposibilității recalculării corecte și la timp a pensiilor, riscuri generate de: lipsa din arhive a statelor de plată; caracterul ilizibil al statelor de plată, având în vedere vechimea unora dintre acestea; absența din dosarele (memoriile) personale a unor date referitoare la veniturile realizate; insuficiența mijloacelor tehnice și a personalului necesar consultării și procesării datelor din statele de plată aflate în puncte arhivistice diferite, în localități diferite etc. Or, din moment ce statul a decis schimbarea unui sistem de pensii și recalcularea pensiilor aflate în plată, tot el este cel care trebuie să își asume toate riscurile acestui demers. În litera și spiritul ei,
a vizat recalcularea pensiilor fără implicarea pensionarilor în vreun fel în acest proces. De altfel, este firesc și logic să fie așa atât timp cât această lege nu reiterează dispoziția
art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 , conform căreia în situația în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic decât cel stabilit în baza legislației anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Față de cele de mai sus, consideră că textele (articolele) din
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
la care au făcut referire sunt nelegale întrucât încalcă
Legea nr. 24/2000 , precum și Constituția României, că această nelegalitate duce la imposibilitatea aplicării hotărârii în ansamblul ei, motive pentru care solicită anularea în totalitate a acesteia.
Reclamanții arată că au îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de
art. 7 din Legea nr. 554/2004
(pârâtul a primit plângerea acestora la data de 16 august 2010), însă până în prezent nu au primit niciun răspuns la solicitarea de revocare a
Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 . Au formulat acțiune pentru suspendarea
Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 , aceasta făcând obiectul Dosarului nr. 1.371/33/2010 al Curții de Apel Cluj.
Prin scriptul intitulat "concluzii", reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul că solicită anularea dispozițiilor cuprinse în art. 2 alin. (2)-(4), (6) și (7), art. 6 alin. (1), (2) și (4) și
art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 , deci a prevederilor care instituie în sarcina reclamanților obligația de a depune cereri de recalculare a pensiilor, a documentelor doveditoare ale veniturilor pe care le-au realizat și a dispozițiilor care se raportează la data depunerii acestor acte. Arată că prin adoptarea hotărârii Guvernului se încalcă principiul legalității, se realizează o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor și se încalcă art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind interzicerea discriminării.
Guvernul României, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii, arătând că
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
a fost adoptată în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al
art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Hotărârea contestată a fost adoptată de Executiv, astfel cum reiese și din nota de fundamentare care a însoțit proiectul actului administrativ, prin însușirea proiectului inițiat de autoritățile administrației publice centrale cu atribuții și competențe corespunzătoare domeniului de reglementare al acestui act administrativ.
La elaborarea actului au fost respectate dispozițiile
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, precum și cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, regulament aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 , proiectul actului administrativ fiind avizat de către autoritățile publice interesate în aplicarea acestuia, respectiv de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției. Totodată, proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu Avizul nr. 927 din 19 iulie 2010.
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care constituie temeiul legal al emiterii hotărârii contestate, reglementează recalcularea tuturor pensiilor speciale prin delimitarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile
art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010
au fost emise
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, și
Hotărârea Guvernului nr. 737/2010
privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la
art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, acte nominative care reglementează procedura de recalculare a pensiilor de serviciu acordate în baza unor legi speciale.
În urma analizei de detaliu a sistemului de pensii publice și a evoluției acestuia prin păstrarea structurii actuale în corelație cu tendințele macroeconomice și demografice din România s-au conturat o serie de probleme majore, prezente și viitoare. Existența unor sisteme speciale de pensii publice care au introdus o serie de privilegii și tratamente favorabile unor categorii profesionale a condus la crearea unui decalaj uriaș între cea mai mare și cea mai mică pensie plătită de stat. De asemenea, existența unor acte normative care reglementează organizarea și funcționarea diferitelor sisteme de pensii publice îngreunează în mod evident funcționarea sistemului de pensii. Aceste aspecte au condus la necesitatea reformării sistemului public de pensii prin adoptarea unei legi unitare a pensiilor publice, motivată de o serie de factori macroeconomici și sociali și prin care s-a urmărit asigurarea sustenabilității financiare a sistemului de pensii publice, eliminarea discrepanțelor privind contribuția la bugetul asigurărilor sociale și inegalitățile de alocare a resurselor pentru finanțarea pensiilor publice, eliminarea legilor speciale de pensionare care prevăd criterii diferite, avantajoase, în favoarea anumitor categorii profesionale, armonizarea sistemului public de pensii cu practica europeană și cu recomandările Uniunii Europene în domeniu și simplificarea legislației referitoare la pensiile publice.
Pronunțându-se asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea Constituțională, prin
Decizia nr. 873/2010 , a stabilit că sunt constituționale dispozițiile privind recalcularea pensiilor de serviciu prevăzute la art. 1 din lege, cu excepția pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților-asistenți ai Curții Constituționale, recalcularea acestora urmând a se realiza conform prevederilor legale în vigoare.
Astfel, în executarea dispozițiilor legale, Guvernul a fost abilitat să aprobe prin hotărâre, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a
Legii nr. 119/2010 , metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1. Cu referire la instituirea prin hotărâre de Guvern a unei obligații de a solicita recalcularea pensiilor de către foștii militari și polițiști, potrivit
art. 1 alin. 1 din Legea nr. 119/2010 , pensiile foștilor militari devin pensii în înțelesul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, iar recalcularea lor are loc în temeiul acestui act normativ, astfel cum dispune în mod imperativ
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 : "Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare."
Așadar, recalcularea pensiilor se face prin efectul
și este obligatorie în toate cazurile prevăzute la art. 1 din acest act normativ, iar nu facultativă și lăsată la latitudinea beneficiarilor, astfel cum susțin nejustificat reclamanții, care apreciază că
Hotărârea Guvernului nr. 735/2000
le-ar impune solicitarea acestei recalculări, prin adăugare la lege.
Ministerul Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României, solicitând admiterea cererii de intervenție, iar, pe fond, respingerea cererii de anulare a actului administrativ cu caracter normativ contestat.
În motivarea cererii de intervenție arată că
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
a fost emisă în temeiul
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prin raportare la prevederile
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Cu privire la obligația instituită în sarcina reclamanților de a depune cereri de recalculare a pensiilor, contrar voinței acestora, arată că din cuprinsul
reiese foarte clar faptul că, prin actul normativ în discuție, nu se abrogă în totalitate prevederile
privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, ci numai dispozițiile legislative din cele două acte normative anterior indicate, care stabilesc calculul și cuantumul pensiei, aceste drepturi bănești urmând a fi acordate cu respectarea algoritmului de calcul stabilit de
Legea nr. 19/2000 , iar printr-o simplă parcurgere a
( art. 49) și a Legii nr. 179/2004
(art. 49) apare evident faptul că normele legale incidente stabilesc obligativitatea depunerii unei cereri de către persoanele îndreptățite pentru ca acestea să beneficieze de pensie de stat.
În aceste condiții, apar ca evident neîntemeiate susținerile reclamanților potrivit cărora "Hotărârea de guvern adaugă la lege" și "nimeni nu poate fi obligat să solicite acordarea, extinderea și, cu atât mai puțin, diminuarea unui drept".
Cu privire la obligarea persoanelor pensionate de a depune documente doveditoare privind veniturile realizate, prevederile legale contestate trebuie analizate ținându-se cont de dispozițiile explicite ale art. 161 alin. (2), art. 164 și
art. 167^2 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, în condițiile în care procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor este cea prevăzută de actul normativ antemenționat.
Practic, legiuitorul a stabilit că, în condițiile în care pentru o anumită perioadă de timp (ce constituie stagiu de cotizare) nu sunt înregistrate în carnetul de muncă drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora, iar, în caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe țară în vigoare la data respectivă.
În aceste condiții, în raport cu dispozițiile relevante ale
Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 735/2010
nu adăugă la lege, așa cum, în mod eronat, afirmă reclamanții.
Cu privire la presupusa "sancțiune" aplicată reclamanților în cazul în care nu sunt depuse documente doveditoare, referitor la acest pretins motiv de nelegalitate, prin normele legislative contestate legiuitorul a înțeles să asigure persoanei pensionate o pensie minimă de care aceasta să beneficieze indiferent de documentele depuse în dosarul de pensionare.
Cu privire la pretinsele motive de nelegalitate cuprinse în cadrul pct. 4, 5 și 6 din cererea de chemare în judecată, în condițiile în care, potrivit doctrinei și jurisprudenței, actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate, incumbă reclamanților obligația demonstrării pretinsei nelegalități a actului administrativ cu caracter normativ în discuție.
Or, așa cum reiese din cuprinsul acțiunii, reclamanții nu aduc niciun fel de argumente juridice în sprijinul presupusei nerespectări de către actul administrativ dedus judecății a criteriilor de legalitate specifice emiterii unui astfel de document.
Practic, pretinsele motive de nelegalitate din cuprinsul acțiunii sunt simple aserțiuni, păreri și puncte de vedere ale persoanelor în discuție, fără a se putea aprecia că acestea întrunesc condițiile de fond și formă specifice unui adevărat exces de putere.
Actul administrativ cu caracter normativ contestat a fost emis în limitele competenței legale a autorității emitente.
Examinând cererea, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată în dosarul cu numărul de mai sus, Hexan Viorel, Stănescu Gheorghe, Trif Ștefan, Patca Iulian, Bob Ioan, Șerban Mircea Matei și Vanea Vasile au chemat în judecată pârâtul Guvernul României, solicitând admiterea cererii, iar prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea
Hotărârii Guvernului nr. 735/2010
pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
În motivarea acțiunii se arată că hotărârea Guvernului a fost adoptată cu exces de putere, dispozițiile acesteia fiind nelegale, deoarece îi obligă să depună cereri de recalculare a pensiilor și îi obligă să depună documentele doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat în diferite perioade.
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
a fost adoptată în baza
art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Instanța a fost învestită cu anularea art. 2 alin. (2)-(4), (6), (7), art. 6 alin. (1), (2) și (4) și
art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 , invocându-se ca principal motiv de anulabilitate faptul că prin hotărâre se adaugă la lege, ea fiind adoptată cu exces de putere, deoarece prevede obligația depunerii cererilor de recalculare a pensiilor și a documentelor doveditoare a veniturilor realizate, stabilind și regimul sancționator în cazul nedepunerii acestor documente.
Problema care se ridică în cauză este dacă prin articolele a căror anulare se solicită hotărârea Guvernului adaugă la
și dacă printr-o hotărâre a Guvernului se poate adăuga la lege.
În art. 2 alin. (2)-(4), (6) și (7) se dispune:
"(2) Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale în vederea recalculării pensiilor sunt prevăzute în anexele nr. 1a, 1b și 2.
(3) Pentru perioadele în care beneficiarii și-au desfășurat activitatea în Ministerul Apărării Naționale, documentele doveditoare se solicită de către aceștia prin centrele militare județene/zonale/de sector sau prin unitățile militare din care au făcut parte, după caz.
(4) Pentru perioadele în care beneficiarii și-au desfășurat activitatea în celelalte instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și din sistemul administrației penitenciarelor, documentele doveditoare se solicită de către aceștia de la ultima unitate din care au făcut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, în situația în care aceste unități au fost desființate.
........................................................................
(6) Documentele doveditoare obținute în condițiile alin. (3) și (4) se depun de către beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații de la care primesc drepturile de pensie.
(7) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează în ordinea înregistrării documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar în lipsa acestora, începând cu cele mai vechi dosare aflate în plată, în funcție de anul și luna deschiderii dreptului la pensie."
În art. 6 alin. (1), (2) și (4) se dispune:
"(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații.
(2) În situația în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3) și (4).
.....................................................................
(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective."
Articolul 10
alin (2) prevede:
"Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se acordă astfel:
a) de la data de întâi a lunii următoare expirării procesului de recalculare, dacă cererea împreună cu documentele doveditoare a fost depusă în termenul general de prescripție;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, după termenul prevăzut la lit. a)."
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor precizează în art. 4 alin. (1) că "Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare...", în art. 5 alin. (4) că "În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective", iar în art. 7 alin. (1) se arată că "procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare".
Din interpretarea logică a dispozițiilor legale sus-citate rezultă că prin hotărârea Guvernului atacată se adaugă la lege, întrucât
nu conține nicio dispoziție care să prevadă în sarcina reclamanților obligația de depunere a cererilor de recalculare a pensiei și a documentelor doveditoare ale veniturilor pe care le-au realizat, iar raportarea la salariul mediu brut pe economie, pentru calcularea cuantumului pensiei, se face doar în ipoteza în care nu pot fi dovedite veniturile de natură salarială, nu și în ipoteza prevăzută de hotărârea Guvernului, și anume "în cazul în care nu au fost depuse documentele doveditoare în termenul de recalculare prevăzut de lege".
Nu pot fi reținute în apărarea pârâtului dispozițiile
art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000
care prevăd că "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă", deoarece, pe de o parte, dispozițiile invocate sunt cuprinse într-o lege, și nu într-un act de aplicare a acesteia; prezentarea de către asigurat a unor acte doveditoare este o facultate, o posibilitate, și nu o obligație a acestuia, aspect ce rezultă din sintagma "asiguratul poate prezenta"; prezentarea unor acte doveditoare prevăzute de
constituie o situație de excepție, și anume în cazul pensionarilor care nu au avut carnet de muncă (având în vedere că acest document conține toate datele privind veniturile), în timp ce
art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
instituie pentru pensionarii militari o regulă (având în vedere că în dosarele de pensie sunt înscrise doar veniturile din ultimele luni de activitate).
Din expunerea de mai sus rezultă că prin hotărârea Guvernului s-a adăugat la lege.
A doua problemă care se pune este dacă această construcție juridică este posibilă din punct de vedere legal.
În
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în art. 4 alin. (1) se prevede că "Actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte", iar potrivit art. 4 alin. (3) "Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă".
În acest sens sunt și prevederile constituționale.
Astfel, conform art. 108 alin. (1) din Constituție, "Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe", iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că "Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor".
Hotărârile Guvernului reprezintă o categorie de acte administrative specifice organelor centrale ale puterii executive; ele se adoptă pentru organizarea executării legilor și nu pot contraveni principiilor și dispozițiilor cuprinse într-o lege.
Deci există o ierarhie a actelor normative, legea conformă cu Constituția situându-se în fruntea acestei ierarhii, toate celelalte acte normative emise în baza legilor trebuind să fie conforme cu acestea.
Supremația legii înseamnă superioritatea juridică a legii, în sistemul de drept fiind astfel asigurată conformitatea tuturor actelor juridice cu legea. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecință a principiului supremației legii, se aplică oricărui act ce emană de la alte organe. Cât privește actele administrative (individuale și normative), acestea fiind acte de executare a legii, condiția de conformitate este indiscutabilă. De altfel, acest principiu al conformității actelor administrative cu legea rezultă în mod expres și din dispozițiile constituționale sus-citate.
Deci hotărârea se adoptă în baza legii, fiind secundum lege, și urmărește organizarea, executarea în concret a legii sau, cu alte cuvinte, într-o formulă mai sintetică, punerea în aplicare sau ducerea la îndeplinire a legilor. Când o hotărâre a Guvernului încalcă legea sau adaugă la lege, ea poate fi anulată.
Instituirea unor norme derogatorii de la lege se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază.
Faptul că
a fost declarată constituțională nu are relevanță sub aspectul posibilității atacării hotărârii date în executarea acesteia. Controlul de constituționalitate realizat pe calea rezolvării excepției de neconstituționalitate este un control de conformitate, dar unul de strictă conformare a unor dispoziții legale.
Prin actul atacat se realizează o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând că noțiunea de "bun" are un sens autonom, nefiind limitată la proprietatea asupra bunurilor corporale, unele drepturi și interese cu valoare patrimonială constituind bunuri și interese sub protecția art. 1 din Protocolul nr. 1.
Aceeași a fost soluția instanței europene și în privința "dreptului de indemnizare pentru îndeplinirea unor obligații militare", considerând că el are o natură suficient de "caracteristică din punct de vedere patrimonial" spre a fi cuprins în domeniul de aplicare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție (Cauza Willis contra Regatului Unit, Hotărârea din 11 iunie 2002).
Prin prevederea referitoare la obligația reclamanților de a depune cereri de recalculare a pensiilor și documente doveditoare ale veniturilor pe care le-au realizat în decursul carierei se realizează o ingerință în dreptul lor la respectarea bunurilor, inclusiv în dreptul de a beneficia de un bun.
Ingerința autorităților statale trebuie să aibă în legislația internă o bază legală, să urmărească un scop legitim și să apară ca necesară. Și în această materie jurisprudența Curții a adăugat condiția proporționalității ingerinței statale prin raportare la scopul urmărit.
Pentru a răspunde acestor exigențe, norma internă trebuie să confere protecție împotriva oricărei atingeri arbitrare, din partea autorităților publice, a drepturilor și libertăților garantate de Convenție (Cauza Larissis și alții contra Greciei, Hotărârea din 24 februarie 1998; Cauza Perry contra Letoniei, Hotărârea din 8 noiembrie 2007).
Cu privire la baza legală a ingerinței, instanța europeană a decis în mod constant că expresia "prevăzută de lege" care figurează în art. 8, 9, 10 și 11 din Convenție impune nu numai simpla existență a unor reglementări, ci privește însăși calitatea legii în cauză, care trebuie să fie suficient de accesibilă și previzibilă, astfel ca orice individ să fie în măsură să își adapteze conduita socială. De asemenea, principiul legalității implică existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile (Hentrich împotriva Franței, Hotărârea din 22 septembrie 1994, paragraful 42). În plus, preeminența dreptului este inerentă tuturor articolelor Convenției. Rezultă că necesitatea de a analiza dacă s-a păstrat un echilibru just între cerințele de interes general ale comunității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale individului nu poate avea loc decât dacă se dovedește că ingerința litigioasă a respectat principiul legalității și nu era arbitrară (Iatridis contra Greciei, Hotărârea din 25 martie 1999).
Prevederea în temeiul căreia se pretinde ingerința trebuie să conțină garanții procedurale suficiente pentru evitarea abuzului de putere din partea autorităților (Hentrich împotriva Franței, Hotărârea din 22 septembrie 1994).
În cauză s-a încălcat și cerința proporționalității dintre mijloacele folosite și scopul vizat.
Cu privire la cerința proporționalității s-a statuat că ingerința trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit. Trebuie să existe o proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele lui de realizare, un just echilibru între satisfacerea interesului general și cerința respectării drepturilor fundamentale ale individului. Acest echilibru este rupt în momentul în care individul este obligat să suporte o consecință excesivă și disproporționată.
O categorie de persoane este obligată prin actul atacat să depună într-un interval de timp insuficient eforturi considerabile pentru a procura documentele doveditoare necesare pentru recalcularea pensiei în termenul prevăzut și să depună o cerere în acest sens.
Prin prevederile cuprinse în hotărârea Guvernului atacată, care impun în sarcina reclamanților obligația de a depune cereri pentru recalcularea pensiilor, de a depune documentele doveditoare ale veniturilor, stabilind și sancțiunile în caz de neîndeplinire a obligațiilor mai sus arătate, se încalcă și prevederile art. 14 din Convenție, articol privitor la interzicerea discriminării.
Articolul 14
este încălcat atunci când nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit (Zarkos contra Cipru, Hotărârea din 18 februarie 1999, și Samparis și alții contra Suediei, Hotărârea din 5 iunie 2008).
De asemenea, în temeiul art. 14 din Convenție, discriminarea constă în tratarea diferită, cu excepția unei motivații obiective și rezonabile, a persoanelor aflate în situații comparabile.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că o diferență de tratament în situații similare constituie o discriminare în sensul art. 14 din Convenție, dacă nu are o justificare rezonabilă și obiectivă și nu urmărește un scop legitim.
În speță, prin
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
se instituie o diferență de tratament între persoanele care își depun cererile de recalculare însoțite de actele doveditoare ale veniturilor în termenul prevăzut, persoane care vor beneficia de o recalculare a pensiei într-un anumit fel, și, pe de altă parte, persoane care nu depun aceste acte și a căror recalculare se va face după alte criterii.
Deci persoane aflate în situații identice sau similare, din aceeași categorie, cu aceleași drepturi la pensie, vor suferi discriminări în dreptul lor la pensie pe singurul criteriu al depunerii sau nedepunerii cererii și a documentelor prevăzute în actul atacat.
Deci prin
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010
se adaugă la
Legea nr. 119/2010 , în executarea căreia a fost emisă hotărârea Guvernului atacată, încălcându-se astfel prevederile cuprinse în
art. 4 din Legea nr. 24/2000 .
Pentru aspectele de fapt și de drept sus-arătate, instanța, în baza dispozițiilor
art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , va admite acțiunea reclamanților Hexan Viorel, Stănescu Gheorghe, Trif Ștefan, Patca Iulian, Bob Ioan, Șerban Mircea Matei și Vanea Vasile împotriva pârâtului Guvernul României și, în consecință:
Va dispune anularea dispozițiilor art. 2 alin. (2)-(4), (6) și (7), art. 6 alin. (1), (2) și (4) și
art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 .
În raport cu soluția dată acțiunii principale se va soluționa și cererea de intervenție în interesul pârâtului, între aceste cereri existând o legătură de cauzalitate.
În temeiul art. 51 și următoarele, raportat la art. 28 alin. (1) și corelat cu
art. 1 și următoarele din Legea nr. 554/2004 , se va respinge cererea de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României formulată de intervenientul Ministerul Administrației și Internelor.
În baza dispozițiilor
art. 23 din Legea nr. 554/2004
se va dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii la data rămânerii irevocabile a acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea precizată formulată de reclamanții Hexan Viorel, domiciliat în Cluj-Napoca, Str. Dorobanților nr. 90, ap. 7, județul Cluj, Stănescu Gheorghe, domiciliat în Cluj-Napoca, bd. N. Titulescu nr. 22, ap. 31, județul Cluj, Trif Ștefan, domiciliat în Cluj-Napoca, Str. Grădinarilor nr. 12, bl. G 19, ap. 15, județul Cluj, Patca Iulian, domiciliat în Cluj-Napoca, Calea Dorobanților nr. 96, bl. 21, ap. 16, județul Cluj, Bob Ioan, domiciliat în Cluj-Napoca, Bd. 21 Decembrie nr. 152, ap. 65, județul Cluj, Șerban Mircea Matei, domiciliat în Cluj-Napoca, Str. Coastei nr. 10, județul Cluj, și Vanea Vasile, domiciliat în Cluj-Napoca, Str. Gorunului nr. 2, ap. 53, județul Cluj, împotriva pârâtului Guvernul României, cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1, și, în consecință:
Dispune anularea dispozițiilor
art. 2 alin. (2)-(4), (6) și (7) ,
art. 6 alin. (1), (2) și (4)
și
art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 .
Respinge cererea de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României formulată de intervenientul Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în București, Piața Revoluției nr. 1A, sectorul 1.
Dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit
art. 23 din Legea nr. 554/2004 .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 noiembrie 2010.
PREȘEDINTE, DANUSIA PUȘCAȘU Grefier, Angela Nistor, plecată din instanță, semnează grefier-șef, Magda Toda _______
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.