Decizia nr. 20/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) și (3) și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (2) și (3)
și
art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Societatea Comercială "Geprocon" - S.A. din Iași, Giani Canschi și Gabriela Canschi în Dosarul nr. 1.255/99/2011 al Tribunalului Iași - Secția comercială și contencios administrativ, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 345D/2011.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume, Cauza James și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei din 1986, prin care s-a reținut că legiuitorul poate aprecia, în funcție de nevoia reală a comunității, măsurile de limitare a exercițiului dreptului de proprietate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința nr. 318/ca din 23 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 1.255/99/2011, Tribunalul Iași - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (2) și (3)
și
art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Societatea Comercială "Geprocon" - S.A. din Iași, Giani Canschi și Gabriela Canschi într-o cauză având ca obiect suspendare executare act administrativ.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate încalcă în mod flagrant dreptul de proprietate privată al cetățenilor, nesocotind dreptul acestora de a se opune, prin mijloace legale, unui eventual transfer ilegal de proprietate, dar și de a decide, de comun acord și anterior transferului dreptului de proprietate către expropriator, asupra cuantumului rezonabil și proporțional al despăgubirilor.
Tribunalul Iași - Secția comercială și contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că art. 9 alin. (2) și (3) și
art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010
conțin dispoziții care asigură cadrul legal privind procedura de expropriere și stabilire a despăgubirilor, apărarea dreptului de proprietate și dreptul de a contesta, pe cale judiciară, cuantumul despăgubirilor, în acord cu normele constituționale invocate și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 9 alin. (2) și (3) și ale
art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010
sunt constituționale, fiind în concordanță cu dispozițiile constituționale ale art. 44. Mai mult, arată că prevederile de lege criticate constituie norme procedurale a căror stabilire revine exclusiv în competența legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (2) și (3) și ale
art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010.
Textele de lege criticate au următorul conținut:
- Art. 9 alin. (2) și (3): "(2) Decizia de expropriere constituie titlu executoriu pentru predarea bunului imobil, atât împotriva celor expropriați, cât și împotriva celor care pretind un drept legat de bunul imobil expropriat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului legat de proprietatea bunului imobil expropriat. Contestația asupra deciziei de expropriere nu suspendă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cauză.
(3) Decizia de expropriere se emite și își produce efectele și în situația în care proprietarii imobilelor cuprinse în listă nu se prezintă în termenele stabilite la art. 8, nu prezintă un titlu valabil sau nu sunt cunoscuți proprietarii, precum și în situația succesiunilor nedeschise ori a succesorilor necunoscuți sau în care nu se ajunge la o înțelegere privind valoarea despăgubirii.";
- Art. 22 alin. (1): "Expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art.19 se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate."
Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, coroborate cu dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că
conține dispoziții care asigură cadrul legal unitar pentru simplificarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proceduri care au ca rezultat exproprierea terenurilor aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice, după o justă și prealabilă despăgubire, stabilită pe baza raportului de expertiză realizat de un expert evaluator autorizat.
De asemenea, prin reglementările cuprinse se realizează cadrul legal privind transferul dreptului de proprietate de la proprietarii afectați de realizarea unor obiective de interes național, județean și local și a unor obiective de importanță strategică și securitate națională, către statul român. Această lege a preluat, în mare parte, o serie de reglementări din
privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, lege ce a fost abrogată prin
art. 35 lit. c) din Legea nr. 255/2010 .
Curtea reține însă că
a instituit o procedură diferită față de cea reglementată prin
Legea nr. 198/2004 , în cursul căreia notificarea intenției de expropriere a imobilelor se transmite proprietarilor, dându-li-se posibilitatea ca în interval de 30 de zile să se prezinte la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri, iar expropriatorul are obligația consemnării sumelor individuale reprezentând plata despăgubirii la dispoziția proprietarilor de imobile. În plus, în prezent, transferul dreptului de proprietate operează ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii.
În acest context, Curtea constată că, raportat la critica de neconstituționalitate formulată, susținerile autorilor excepției rămân fără obiect, iar excepția este, astfel, inadmisibilă.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (2) și (3)
și
art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Societatea Comercială "Geprocon" - S.A. din Iași, Giani Canschi și Gabriela Canschi în Dosarul nr. 1.255/99/2011 al Tribunalului Iași - Secția comercială și contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 ianuarie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.