Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 110/2012

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului

prezumat în vigoare

Data actului
9 februarie 2012
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 226 din 4 aprilie 2012
Citează
10 acte
Structură
0 articole · 17.027 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sorinel Băiașu în Dosarul nr. 1.026/54/2011 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.316D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a transmis la dosarul cauzei un înscris conținând punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate, prin care solicită respingerea acesteia.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate. În esență, acesta arată că dispozițiile

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului sunt neconstituționale, deoarece nesocotesc legislația în vigoare privind statutul de cadru militar, respectiv drepturile câștigate ca urmare a obținerii unor decorații. Astfel, susține că este titularul a două decorații care îi conferă statut de cadru militar, însă, pentru că nu și-a definitivat studiile în perioada prescrisă în textul de lege criticat, nu mai deține, în prezent, titlul de ofițer, deși a urmat un curs de ofițeri, și, în plus, nu poate purta în public acele decorații, care implică în mod necesar calitatea de ofițer. Deși alte texte din aceeași

Lege nr. 360/2002

garantează polițiștilor decorați păstrarea drepturilor dobândite prin primirea celor două distincții, precum și faptul că aceștia pot fi echivalați/reechivalați într-o funcție civilă, autorul excepției afirmă că se află într-o situație discriminatorie, acestuia nefiindu-i recunoscute aceste drepturi.

Depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri ce cuprind, pe de o parte, concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, și, pe de altă parte, fotocopii ale acțiunii introductive și acte doveditoare depuse la instanța de judecată, referitoare la studiile și brevetele deținute, memorii depuse și răspunsurile primite la cererea sa de anulare a actului administrativ unilateral, prin care este încadrat cu gradul profesional de "agent șef principal de poliție", și de obligare a pârâților de reechivalare a gradului militar de "locotenent" cu gradul profesional de "comisar de poliție".

Reprezentantul Ministerului Public susține, în concluziile sale, că în cauză sunt criticate, în realitate, aspecte privind interpretarea și aplicarea la speță a dispozițiilor legii criticate, atribuții ce revin competenței instanței de judecată, și nu Curții Constituționale. De aceea, sub acest aspect, excepția are caracter inadmisibil. Pe fondul excepției, arată că aceasta este neîntemeiată, deoarece prevederile

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului nu contravin art. 15 și nici art. 16 din Constituție, de vreme ce se aplică pentru viitor și, în egală măsură, tuturor celor vizați de ipoteza normei în discuție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 1.026/54/2011, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție de neconstituționalitate ridicată de Sorinel Băiașu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect refuzul soluționării mai multor cereri referitoare la repunerea sa în drepturile echivalente gradului militar de ofițer, prin reechivalarea gradului militar de locotenent cu cel profesional de comisar de poliție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 15 alin. (1) și ale art. 16 din Constituție, dispozițiile Protocolului nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și pe cele ale

Legii nr. 573/2004

privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofițeri și funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri, ale

art. 12 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare, ale art. 2-4 și

art. 69-72 din Legea nr. 29/2000

privind sistemul național de decorații al României, precum și unele texte din

Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului. Astfel, prevederile

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

nesocotesc drepturile legale și beneficiile câștigate de autorul excepției ca urmare a obținerii a două decorații (Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofițeri și Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofițeri), în condițiile în care acesta nu a îndeplinit condiția prevăzută de textul legal criticat, de definitivare a studiilor în termenul de 5 ani de la intrarea în vigoare a

Legii nr. 360/2002 , cu consecința, pentru ofițerii de poliție, de a fi încadrați în categorii și grade profesionale corespunzătoare pregătirii, iar pentru agenții de poliție, de a le înceta raporturile de serviciu. Cu alte cuvinte, actele normative și dispozițiile din actele normative amintite îi conferă acestuia statut de cadru militar și gradul de ofițer, cu toate drepturile aferente, pe când normele legale criticate prevăd, ca sancțiune a nedefinitivării studiilor superioare în termenul acolo prevăzut, pierderea gradului respectiv și a drepturilor corespunzătoare. În concluzie, autorul excepției susține că, în cazul său, primează drepturile câștigate anterior, în calitate de posesor al acestor distincții, că "neconcordanța textelor din cele patru legi amintite trebuie să facă obiectul controlului de constituționalitate" și că dispozițiile

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului sunt, astfel, neconstituționale.

Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile de lege criticate nefiind în contradicție față de normele art. 15 și art. 16 din Constituție.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului sunt constituționale. Astfel, acestea nu vin în contradicție cu art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, în condițiile în care universalitatea drepturilor și libertăților exprimă vocația cetățeanului pentru toate drepturile și libertățile, precum și ideea că toți cetățenii unui stat se pot bucura de acestea, însă valorificarea concretă și exercițiul efectiv al acestor drepturi și libertăți depinde de fiecare titular în parte, de capacitățile sale, precum și de starea socială și realitățile juridice ale fiecărei țări. Totodată, consideră că nu sunt încălcate nici prevederile art. 16 din Constituție, deoarece textul legal criticat se aplică tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, susținerile autorului excepției, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, astfel cum au fost modificate prin dispozițiile

art. I pct. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2003

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 14 octombrie 2003, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 101/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 aprilie 2004. Textul de lege criticat are următoarea redactare: "Perioada acordată polițiștilor pentru definitivarea studiilor necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcției pe care o dețin, conform prevederilor alin. (1), este de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Dacă după expirarea perioadei de 5 ani polițiștii nu și-au definitivat studiile necesare echivalării în gradele profesionale pe care le au, ofițerii de poliție vor fi încadrați în categorii și grade profesionale corespunzătoare pregătirii, iar agenților de poliție le vor înceta raporturile de serviciu."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege examinat încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (1) referitor la principiul universalității și ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, precum și prevederile referitoare la interzicerea discriminării cuprinse în Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificat prin

Legea nr. 103/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 2 mai 2006.

Din examinarea excepției de neconstituționalitate invocate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului impun polițiștilor o obligație justificată și rezonabilă, cea a definitivării studiilor necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcției pe care o dețin, tocmai pentru a se menține în respectiva funcție și a corespunde exigențelor profesionale impuse de acea funcție; în caz contrar, aceștia vor fi încadrați în categorii și grade profesionale corespunzătoare pregătirii sau, după caz, le va înceta raportul de serviciu. Textul de lege criticat nu încalcă ab initio un drept anterior câștigat, ci îl condiționează de un anumit nivel de pregătire profesională, necesară pentru păstrarea unei funcții sau unui grad în cadrul categoriei profesionale a polițiștilor.

Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa, de exemplu

Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 iulie 2005, că atât încadrarea prin lege a diferiților funcționari publici în anumite categorii, clase și grade profesionale, cât și salarizarea conform acestei încadrări nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu sar putea modifica, pentru viitor, tot prin lege. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ținând seama și de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp. De asemenea, ține de opțiunea liberă a legiuitorului încadrarea în categorii, clase și grade profesionale a funcționarilor publici. Având în vedere apartenența categoriei profesionale a polițiștilor la sfera personalului plătit din fonduri publice, cele reținute de Curte prin decizia indicată sunt valabile, mutatis mutandis, și în situația analizată în prezenta cauză.

Prin urmare, Curtea constată că, prin conținutul lor, dispozițiile de lege criticate nu contravin principiilor fundamentale invocate. Prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție protejează, garantează vocația sau posibilitatea fiecărui cetățean de a avea drepturile și libertățile consacrate prin sistemul legislativ național, dar, în același timp, afirmă și principiul universalității îndatoririlor fundamentale, corelative drepturilor și libertăților fundamentale de care se poate bucura orice cetățean. Totodată, norma juridică examinată nu poate fi criticată nici sub aspect discriminatoriu, așa cum pretinde autorul excepției, aceasta aplicându-se, în egală măsură, tuturor celor vizați de ipoteză, atât în privința obligației prevăzute în cuprinsul său, cât și a sancțiunii reglementate.

Raportând cele de mai sus la critica de neconstituționalitate propriu-zisă, Curtea constată că, deși autorul excepției consideră că dispozițiile

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului încalcă principiile fundamentale ale universalității, respectiv al egalității și nediscriminării, susținerile sale nu relevă raportul de contrarietate dintre textul legal criticat și normele fundamentale invocate, ci se întemeiază pe o pretinsă lipsă de concordanță a legislației privind, pe de o parte, drepturile și beneficiile cuvenite persoanelor distinse cu decorații, respectiv

Legea nr. 573/2004

privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofițeri și funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.267 din 29 decembrie 2004),

art. 12 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995) și art. 2-4 și

art. 69-72 din Legea nr. 29/2000

privind sistemul național de decorații al României (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 7 aprilie 2000), și, pe de altă parte, prevederile

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului. Mai mult, în opinia autorului excepției, chiar și texte din aceeași lege criticată sunt contradictorii, acesta considerând, de pildă, că "dispozițiile art. 73 alin. (8) (...) au o valoare juridică inferioară față de art. 29 din aceeași lege".

Autorul excepției arată că, în calitate de posesor a două decorații, beneficiază de drepturile legale prevăzute de actele normative indicate și care decurg din statutul de cadru militar conferit de acestea. Prin urmare, dispozițiile

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002 , care prevăd obligația ca ofițerii de poliție și agenții de poliție să-și definitiveze într-un termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a legii studiile necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcției pe care o dețin, cu sancțiunea încadrării ofițerilor de poliție în categorii și grade profesionale corespunzătoare pregătirii, respectiv a încetării raporturilor de serviciu pentru agenții de poliție, anulează drepturile anterior câștigate, ca titular al decorațiilor primite și astfel "se încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului, consacrate de art. 15 alin. (1) și art. 16 din Constituția României".

În realitate, autorul excepției este nemulțumit de modalitatea în care diverse acte normative sau reglementări în vigoare, aplicabile speței sale, sunt interpretate și aplicate fie de autoritatea publică al cărei angajat este, fie de instanța de judecată. Or, atât acest aspect, cât și cel referitor la o eventuală necorelare a legislației într-un anumit domeniu, nu sunt chestiuni ce aparțin sferei de competență a Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate fiind, din această perspectivă, inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sorinel Băiașu în Dosarul nr. 1.026/54/2011 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2012.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
__________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.