Decizia nr. 89/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiar-bugetare, excepție ridicată de Gheorghe Cosma în Dosarul nr. 21.303/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 348D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând, pe de o parte, că Guvernul a motivat urgența reglementării chiar în cuprinsul actului normativ contestat, iar, pe de altă parte, că reglementarea criticată nu a adus atingere cuantumului pensiei, prevăzând doar că pensia de serviciu nu se mai indexează cu procentul care să acopere integral rata inflației din anul precedent, ceea ce demonstrează cu prisosință că nu a fost încălcat nici dreptul constituțional la pensie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1.001 din 1 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 21.303/3/2010, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiar-bugetare, excepție ridicată de Gheorghe Cosma într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii autorului excepției de obligare a Casei de Pensii a Municipiului București de reactualizare a pensiei sale de serviciu în cuantum brut de 18.819 RON cu rata anuală de inflație începând cu luna martie 2010.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prin adoptarea dispozițiilor legale criticate, care suspendă pentru anul 2010 obligația de actualizare a pensiei de serviciu cu procentul care să acopere integral rata inflației din anul precedent, Guvernul refuză să aplice legea adoptată de Parlament, ceea ce încalcă art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1) din Constituție. Totodată, ordonanța de urgență încalcă și art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât Guvernul nu a indicat situația extraordinară care a stat la baza adoptării acesteia și nu a motivat corespunzător urgența acestei reglementări, afectând drepturile constituționale ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă aflat la pensie.

Se mai susține că este îngrădit și dreptul cetățenilor la pensie, îngrădire ce nu poate fi justificată prin prisma prevederilor art. 53 din Constituție.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele legale criticate nefiind în contradicție cu dispozițiile constituționale invocate. Se mai arată că nu a fost redus cuantumul pensiei de serviciu al reclamantului, ci a fost plafonat acest cuantum avându-se în vedere contextul economic și social al țării.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituțional. Se susține că Guvernul nu a încălcat sfera de competență a Parlamentului, că adoptarea măsurii criticate a fost luată în regim de urgență având în vedere necesitatea adoptării în cel mai scurt timp a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, condiție sine qua non pentru menținerea acordurilor cu organismele financiare internaționale.

În fine, se arată că suspendarea pentru anul 2010 a actualizării pensiei prin indexarea cu procentul care să acopere integral rata inflației din anul 2009 nu încalcă dreptul la pensie, ci, măsura având un caracter temporar, are drept finalitate protejarea substanței acestui drept constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, text asupra căruia Curtea urmează a se pronunța și care are următorul cuprins: "Prevederile

art. 47 din Legea nr. 223/2007

privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, nu se aplică în anul 2010."

Dispozițiile

art. 47 din Legea nr. 223/2007

prevăd că "Pensia de serviciu [a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă - sn] se actualizează în luna martie a fiecărui an, prin indexare cu procentul care să acopere integral rata inflației din anul precedent."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 47 alin. (2) privind dreptul de pensie, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 alin. (4) și (6) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a fost sesizată prin practicaua unei sentințe pronunțate de instanța judecătorească, sentință prin care aceasta a și soluționat cauza, respingând acțiunea formulată de autorul excepției.

Cu privire la modul în care instanța judecătoreasă a ales să sesizeze instanța constituțională, se rețin considerentele de principiu avute în vedere prin

Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, decizie prin care Curtea a stabilit că actul de sesizare a acesteia trebuie să fie încheierea întocmită de instanța judecătorească sau de arbitraj comercial în fața cărora a fost ridicată o excepție privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Sesizarea Curții este subsecventă efectuării controlului privind îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției realizat de către instanța judecătorească sau de arbitraj comercial, care are rolul de prim filtru în cadrul etapei judecătorești a procedurii soluționării excepției de neconstituționalitate. Potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile".

În ceea ce privește conținutul actului de sesizare a instanței constituționale, sunt aplicabile dispozițiile art. 261 din Codul de procedură civilă, norme imperative care stabilesc cuprinsul încheierii pronunțate de instanță, lipsa unor mențiuni putând atrage nulitatea acesteia, în condițiile art. 105 alin. 2 teza întâi din același cod. Astfel, încheierea, ca hotărâre dată de instanță în cursul judecății, are 3 părți: practicaua, considerente și dispozitiv. Practicaua cuprinde mențiunile prevăzute la art. 261 alin. 1 pct. 1-4; considerentele sau motivarea sunt prevăzute la art. 261 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă, iar dispozitivul, consacrat de art. 261 alin. 1 pct. 6, constă în reproducerea în cea de-a treia parte a încheierii a minutei. Dispozitivul este considerat partea cea mai importantă, esențială, a unei hotărâri judecătorești, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare și împotriva lui se exercită căile de atac. Prin dispozitiv sunt soluționate toate cererile părților, indiferent dacă sunt cereri principale, accesorii sau incidentale.

Raportând aceste considerente la cauza de față, Curtea constată, în primul rând, că instanța a quo a sesizat Curtea Constituțională printr-o sentință, și nu printr-o încheiere, iar, în al doilea rând, că actul de sesizare nu respectă dispozițiile art. 261 din Codul de procedură civilă.

Astfel, întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural, prin intermediul căruia autorul a solicitat instanței judecătorești sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepției, în cadrul considerentelor hotărârii, și să dispună sesizarea Curții, prin dispozitivul aceleiași hotărâri.

Or, în cauza de față, procedând la "sesizarea Curții Constituționale" prin practicaua sentinței din data de 1 februarie 2011, Tribunalul București nu a respectat dispozițiile

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , art. 261 din Codul de procedură civilă și nici

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 26 din 16 decembrie 2010

privind actele de sesizare a Curții Constituționale în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 27 decembrie 2010, prin care s-a statuat expres că "Dosarele Curții Constituționale având ca obiect excepții de neconstituționalitate cu privire la care Curtea este sesizată în temeiul art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, se vor constitui numai în baza actului de sesizare constând într-o încheiere distinctă, care va cuprinde punctele de vedere ale părților și opinia instanței asupra excepției. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților. Dispozitivul încheierii se va referi la soluția instanței cu privire la sesizarea Curții Constituționale". Așa fiind, Curtea constată că nu a fost sesizată în mod legal.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiar-bugetare, excepție ridicată de Gheorghe Cosma în Dosarul nr. 21.303/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 februarie 2012.