Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 100/2012

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 lit. q) și art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere

prezumat în vigoare

Data actului
9 februarie 2012
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 235 din 6 aprilie 2012
Citează
10 acte
Structură
0 articole · 11.905 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 109/2005 14 iulie 2005 (prevederi anume) privind transporturile rutiere

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 lit. q) și

art. 59 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005

privind transporturile rutiere, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lorion" - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 6.429/180/2009 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Autoritatea Rutieră Română, doamna Larisa Filipoiu, în calitate de consilier juridic, având delegație depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții Autoritatea Rutieră Română. Acesta susține că nu se mai impune analizarea excepției de neconstituționalitate, având în vedere faptul că actul normativ din care fac parte textele de lege criticate a fost abrogat prin

Ordonanța Guvernului nr. 27/2011

privind transporturile rutiere. Precizează, de asemenea, că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor de lege criticate, respingând excepția de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public arată că, deși

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005

a fost abrogată, în cauză este incidentă

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , context în care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens, consideră că textele de lege ce formează obiectul acesteia sunt în deplină concordanță cu dispozițiile art. 16 și art. 21 din Constituție, în sprijinul acestei afirmații invocând Decizia nr. 1.143 din 13 septembrie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 decembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.429/180/2009, Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 lit. q) și

art. 59 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005

privind transporturile rutiere, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lorion" - S.R.L. din Botoșani într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe prin care fusese respinsă o plângere introdusă împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de

art. 58 lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât stabilesc în mod greșit că societății comerciale îi aparține culpa nerespectării graficului de traseu, amintind cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 491 din 29 mai 2007, în sensul că "licența de traseu presupune, pe de o parte, existența unui program de transport pe un anumit traseu și, pe de altă parte, a unui caiet de sarcini, însă sancțiunea nerespectării dispozițiilor referitoare la traseu și la programul de transport cade doar în sarcina conducătorului auto, operatorul de transport rutier având numai obligația generală de a respecta prevederile din caietul de sarcini, obligație care odată încălcată nu intră sub incidența legii contravenționale, nefiind susceptibilă de sancțiune".

Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, reiterând cele reținute de Curtea Constituțională în

Decizia nr. 191 din 13 martie 2007 .

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 58 lit. q) și

art. 59 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005

privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 102/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006, și prin

Ordonanța Guvernului nr. 27/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 31 august 2010. Din cuprinsul încheierii de sesizare, precum și din notele scrise ale autorului excepției rezultă însă că în ceea ce privește art. 59 alin. (1) este criticată doar dispoziția cuprinsă la lit. a) din acest text de lege. Așadar, Curtea va examina constituționalitatea prevederilor art. 58 lit. q) și ale

art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005 , care la data sesizării Curții Constituționale aveau următoarea redactare:

- Art. 58 lit. q): "Constituie contravenții următoarele fapte: [...]

q) nerespectarea prevederilor licenței de traseu, ale autorizației de transport internațional sau ale graficului de circulație;";

- Art. 59 alin. (1) lit. a): "(1) Se sancționează cu amendă aplicată întreprinderilor sau operatorilor de transport rutier români sau străini, după caz:

a) de la 1.000 lei la 1.500 lei, faptele prevăzute la art. 58 lit. a), b), e), i), q), aa) și aj)."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și în art. 21 privind accesul liber la justiție

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu soluționarea acesteia,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005

a fost integral abrogată prin prevederile

art. 93 din cap. XI al Ordonanței Guvernului nr. 27/2011

privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 2 septembrie 2011, care a intrat în vigoare la 4 decembrie 2011, cu excepția unor articole, ale căror prevederi au intrat în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Cu toate acestea, instanța de contencios constituțional urmează să verifice conformitatea cu prevederile constituționale invocate a dispozițiilor criticate, având în vedere faptul că, prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Aceeași concluzie rezultă și din faptul că, în practică, este posibil ca instanța de contencios constituțional să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate ulterior soluționării definitive a cauzei în cursul căreia a fost ridicată excepția, ipoteză în care poate deveni incident cazul de revizuire prevăzut la art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia "dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională legea, ordonanța ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care a făcut obiectul acelei excepții [...]". Or, aceasta este chiar situația din speța de față, în care procesul a fost deja soluționat printr-o decizie irevocabilă pronunțată în recurs.

Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 58 lit. q) și

art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005 , prin

Decizia nr. 606 din 12 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, și prin

Decizia nr. 191 din 13 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 5 aprilie 2007, statuând că o asemenea soluție legislativă se justifică prin raportul de prepușenie existent între operatorul auto și angajatul acestuia, conducătorul auto, raport în virtutea căruia comitentul are posibilitatea și obligația de a impune conducătorului auto respectarea exigențelor impuse de reglementările care constituie cadrul general pentru organizarea, efectuarea și asigurarea desfășurării transporturilor rutiere. Ca urmare, sancțiunea contravențională prevăzută de lege este consecința legală a încălcării dispozițiilor cuprinse în actul normativ la care se referă critica de neconstituționalitate.

Curtea a reținut, de asemenea, că nu sunt nesocotite dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât principiul cuprins în acestea privește egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, iar nu egalitatea de tratament juridic între societatea comercială și persoana fizică. De asemenea, Curtea a observat că prevederile

art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005

nu sunt de natură să împiedice contravenientul să conteste sancțiunea contravențională aplicată, acesta beneficiind astfel de dreptul de acces liber la justiție garantat de art. 21 din Legea fundamentală.

În motivarea prezentei excepții de neconstituționalitate nu au fost evidențiate elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, astfel că își mențin valabilitatea atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 lit. q) și ale

art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005

privind transporturile rutiere, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lorion" - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 6.429/180/2009 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2012.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.