Decizia nr. 174/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sebastian-Nicolae Secoșan în Dosarul nr. 6.743/211/2006 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 115D/2011.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, asistat de apărătorul ales Stanca-Ioana Gidro, cu împuternicire avocațială la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele invocate în fața Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul acesteia este nemulțumit, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 4 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.743/211/2006, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată de Sebastian-Nicolae Secoșan cu ocazia soluționării unei cauze penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală încalcă atât egalitatea în fața legii și a autorităților publice, cât și dreptul la apărare, întrucât, în cazul în care se dispune efectuarea unei expertize de către un serviciu medico-legal, un laborator de expertiză criminalistică ori un institut de specialitate, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate cere doar lămuriri suplimentare în scris, fără a avea posibilitatea de chemare a expertului din cadrul respectivului serviciu medico-legal, laborator de expertiză criminalistică ori institut de specialitate spre a da explicații verbale asupra raportului de expertiză pe care l-a întocmit.

Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Constituție invocate de autorul excepției.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, deoarece nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Constituție invocate de autorul excepției. Apreciază că, în realitate, autorul excepției critică omisiunea legiuitorului de a institui posibilitatea chemării expertului spre a da explicații verbale asupra raportului de expertiză, în cazul în care expertiza a fost efectuată de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiză criminalistică ori de un institut de specialitate. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, în conformitate cu dispozițiile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege, criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "Lămuririle suplimentare în scris pot fi cerute și serviciului medico-legal, laboratorului de expertiză criminalistică ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în fața legii și a autorităților publice și ale art. 21 alin. (1) privind dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită, în realitate, completarea prevederilor de lege criticate, în sensul că, în situația efectuării expertizei de către un serviciu medico-legal, un laborator de expertiză criminalistică ori un institut de specialitate, organul de urmărire penală sau instanța de judecată să poată dispune chemarea expertului din cadrul respectivului serviciu medico-legal, laborator de expertiză criminalistică ori institut de specialitate spre a da explicații verbale asupra raportului de expertiză pe care l-a întocmit. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sebastian-Nicolae Secoșan în Dosarul nr. 6.743/211/2006 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2012.