Decizia nr. 213/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
------------
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție invocată de Ion Preoteasa în Dosarul nr. 51.467/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.222D/2011.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.330D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție invocată de Sevasta Violeta Greavu în Dosarul nr. 8.934/3/2011 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate invocate în dosarele nr. 1.222D/2011 și nr. 1.330D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.
Reținând identitatea de obiect, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.330D/2011 la Dosarul nr. 1.222D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 12 octombrie 2011 și 3 noiembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 51.467/3/2010 și nr. 8.934/3/2011, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție invocată de Ion Preoteasa și Sevasta Violeta Greavu în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva unor decizii de recalculare a unor pensii de serviciu, în temeiul actului normativ criticat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dreptul la pensie are natura unei creanțe asupra statului, garantată de dispozițiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, astfel încât orice modificare adusă cuantumului acesteia încalcă acest text constituțional. Se mai arată că pensiile de serviciu au fost instituite cu scopul corectării unor inechități pe care dreptul comun în materie le-ar fi creat pentru anumite categorii profesionale a căror activitate presupunea riscuri sau cerințe sporite față de activitatea celorlalți salariați. În egală măsură, actul normativ criticat este retroactiv, dat fiind faptul că "obligația asumată de către stat cu privire la pensia de serviciu este unică, executarea acesteia fiind periodică". Se mai invocă jurisprudența Curții Constituționale în materia recalculării pensiilor.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în această materie.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
Guvernul, în Dosarul nr. 1.330D/2011, arată că reglementările
au un caracter tranzitoriu, scopul acestora fiind trecerea la un sistem unitar de pensii publice, instituit ulterior prin
privind sistemul unitar de pensii publice. Apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. În realitate, în raport de fondul cauzelor deduse judecății instanței, rezultă că sunt criticate prevederile
art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, text asupra căruia Curtea urmează a se pronunța.
Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: (...)
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă;".
În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate și a creanțelor asupra statului și art. 47 - Nivelul de trai.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile
art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor au mai fost supuse controlului de constituționalitate, în raport cu o motivare similară celei din prezenta cauză și, de asemenea, față de aceleași dispoziții constituționale invocate.
Astfel, prin
deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010 și nr. 38 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 5 martie 2012, Curtea a statuat că, în acord cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, actul normativ criticat afectează pensiile de serviciu doar pe viitor, și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în profesie și vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, soluția legislativă criticată nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, ce constituie facta praeterita.
Curtea a considerat că pensiile de serviciu pot fi eliminate doar dacă există o rațiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, această rațiune este reprezentată de necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrării sale, eliminării inechităților existente în sistem și nu în ultimul rând de situația de criză economică și financiară cu care se confruntă statul, privind bugetul de stat, precum și cel al asigurărilor sociale de stat. De aceea, eliminarea pensiilor speciale nu poate fi considerată ca fiind arbitrară. De asemenea, Curtea a constatat că măsura criticată nu prevede diferențieri procentuale pentru aceeași categorie socioprofesională.
Curtea a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar eliminarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.
Curtea a arătat, în privința pretinsei încălcări a art. 47 din Constituție, că drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul contributiv de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus unor elemente variabile, cum ar fi voința legiuitorului și resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcție.
De asemenea, în prezenta cauză, Curtea constată că este neîntemeiată și susținerea autorului excepției referitoare la faptul că dreptul la pensie are natura unei creanțe asupra statului, garantată de dispozițiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală.
Dimpotrivă, contrar acestor susțineri, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, ale cărei considerente de principiu sunt valabile și în prezenta cauză, sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau a fondurilor de asigurări sociale.
Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție invocată de Ion Preoteasa în Dosarul nr. 51.467/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Sevasta Violeta Greavu în Dosarul nr. 8.934/3/2011 al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2012.
*) A se vedea opinia separată de la
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.