Decizia nr. 136/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "PSV Insolvency" - S.A. din București în dosarele nr. 11.079/95/2008 și nr. 15.113/95/2008 ale Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 89D/2011 și nr. 90D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 89D/2011 și nr. 90D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 90D/2011 la Dosarul nr. 89D/2011, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 9 decembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.079/95/2008, și prin Încheierea din 25 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 15.113/95/2008, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "PSV Insolvency" - S.A. din București în cauze având ca obiect drepturi bănești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul apreciază că, potrivit prevederilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006 , accesul liber la justiție și dreptul de dispoziție, atribut al dreptului de proprietate, sunt îngrădite ca urmare a suspendării tuturor cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată. Această situație face imposibilă scoaterea de pe tabelul creditorilor a acelor persoane care nu au o creanță certă, lichidă și exigibilă în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Judecarea recursurilor promovate de către debitori ar avea ca finalitate un tabel al creditorilor mult redus și, prin urmare, o mai rapidă reorganizare judiciară și continuarea activității economice normale a societății.

Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Din cuprinsul prevederilor criticate rezultă că scopul urmărit este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență cu protejarea averii debitorului în starea existentă la data deschiderii procedurii. Or, acțiunile paralele ar îngreuna și chiar ar împiedica o evaluare exactă a activului și pasivului debitorului în vederea distribuirii sumelor la momentul lichidării. Prin însuși specificul acestei proceduri, nu se afectează dreptul de proprietate al debitorului, corelativul protejării averii acestuia fiind asigurarea unei îndestulări echitabile și colective a creditorilor.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, prevederi care au următorul conținut: "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil și în art. 44 alin. (1) care consacră dreptul de proprietate. De asemenea, sunt considerate a fi nesocotite și prevederile art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Ulterior sesizării Curții Constituționale,

art. 36 din Legea nr. 85/2006

a fost modificat prin

art. I pct. 24 din Legea nr. 169/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, având în prezent următorul conținut: "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale."

Curtea constată că dispoziția legală în noua redactare păstrează, în parte, soluția legislativă criticată de autorul excepției de neconstituționalitate.

Astfel, prin

Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008, Curtea a stabilit că, "în cadrul procedurii insolvenței, creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziție de lege pentru realizarea drepturilor lor. În legătură cu acestea, se observă că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili procedura de judecată, iar situația specifică avută în vedere la reglementarea procedurii insolvenței a justificat instituirea unor norme de procedură speciale. Acest fapt nu înseamnă, însă, că nu se asigură o garanție efectivă drepturilor creditorilor."

În al doilea rând, Curtea a reținut că "dreptul la acțiune al creditorilor, suspendat de textul de lege criticat, nu dispare, el fiind conservat prin

art. 40 din Legea nr. 85/2006 , care prevede, de asemenea, suspendarea curgerii termenelor de prescripție a acțiunilor la care se referă textul de lege criticat. Aceste termene încep să curgă din nou în cazul respingerii sau închiderii procedurii insolvenței, în condițiile

art. 15 din Decretul nr. 167/1958 , publicat în Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958.

Existența riscului ca, ulterior încheierii procedurii insolvenței, creditorul să nu-și mai poată recupera creanța are ca temei lipsa de diligență a creditorului care nu a acționat pentru valorificarea drepturilor sale în cadrul procedurii colective și nu poate fi privită ca aducând vreo atingere dreptului la un proces echitabil sub aspectul puterii obligatorii a hotărârilor instanței de judecată."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Distinct de cele reținute în prealabil, Curtea constată că susținerile autorului excepției, potrivit cărora judecarea recursurilor promovate de către debitori ar avea ca finalitate un tabel al creditorilor mult redus și, prin urmare, o mai rapidă reorganizare judiciară și continuarea activității economice normale a societății, nu pot constitui argumente pentru calificarea respectivelor dispoziții legale ca fiind neconstituționale. Curtea a reținut în mod constant că procedura insolvenței este o procedură specială, concursuală, caracterizată de celeritate și care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în același timp, valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor tuturor creditorilor. Debitorul poate face opoziție la cererea de deschidere a procedurii insolvenței și poate combate prin toate mijloacele legale de probă susținerile creditorilor pentru a dovedi faptul că, în realitate, nu se află în stare de insolvență ori că nu sunt reale creanțele pretinse, astfel că atât debitorul, cât și creditorii se bucură de toate garanțiile procesuale care asigură desfășurarea unui proces echitabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "PSV Insolvency" - S.A. din București în dosarele nr. 11.079/95/2008 și nr. 15.113/95/2008 ale Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 februarie 2012.