Decizia nr. 123/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 68 alin. (1)-(3), (5) și (6) din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, excepție ridicată de Claudia Ursachi în Dosarul nr. 1.845/110/2008 al Tribunalului Bacău - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 266D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, în temeiul

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . În acest sens arată că, în realitate, autorul excepției dorește modificarea textului de lege supus controlului de constituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.845/110/2008, Tribunalul Bacău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 68 alin. (1)-(3), (5) și (6) din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

Excepția a fost ridicată de Claudia Ursachi cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că prevederile de lege criticate sunt discriminatorii, deoarece condiționează acordarea pensiei de serviciu de ocuparea, la momentul pensionării, a funcției de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești ori al parchetelor de pe lângă acestea.

Tribunalul Bacău - Secția civilă consideră că textele de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care aceste texte se interpretează în sensul în care persoanele care au cel puțin 20 de ani vechime ca personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești sau al parchetelor de pe lângă acestea nu pot beneficia de pensie de serviciu decât dacă au această calitate la data formulării cererii de pensionare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 68 alin. (1)-(3), (5) și (6) din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004.

Curtea constată că, ulterior sesizării cu excepția de neconstituționalitate, titlul

Legii nr. 567/2004

a fost modificat prin

art. V pct. 1 din Legea nr. 156/2011

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 75/2000

privind autorizarea experților criminaliști care pot fi recomandați de părți să participe la efectuarea expertizelor criminalistice, precum și a

Legii nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 22 iulie 2011. Astfel, în prezent, titlul actului normativ este următorul:

Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

De asemenea, Curtea constată că, ulterior sesizării, textul de lege criticat a fost abrogat prin dispozițiile

art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însă cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și faptul că dosarul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate datează din anul 2008, când prevederile de lege erau încă în vigoare, obiect al analizei de neconstituționalitate urmează a-l constitui aceste prevederi, aplicabile litigiului.

Prevederile de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 68: "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și personalul auxiliar de specialitate cu o vechime în specialitate între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipsește din vechimea în specialitate integrală.

(3) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea se poate pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă are o vechime în funcție de cel puțin 25 de ani. Constituie vechime în funcție perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit în cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea funcția de: grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier informatician, grefier arhivar, grefier registrator, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, arhivar, registrator, arhivar-registrator, executor judecătoresc. [...]

(5) De prevederile alin. (1), (2) și (4) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale, pensionat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinește condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu salariul de bază brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.

(6) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu salariul de bază brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție."

Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că aceste prevederi de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetățeni și art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției este nemulțumit de faptul că nu poate beneficia de pensia de serviciu reglementată de textele de lege criticate, neîndeplinind condițiile de vechime cerute de lege. În acest sens, arată că, deși avea 20 de ani vechime ca personal auxiliar în justiție, la data pensionării nu mai ocupa această funcție, astfel că nu a putut beneficia de dispozițiile

art. 68 alin. (6) din Legea nr. 567/2004 . Prin urmare, a fost discriminat în raport cu persoanele care, potrivit art. 68 alin. (2) din aceeași lege, pot beneficia de pensie de serviciu în condițiile unei vechimi în profesie între 20 și 25 de ani.

Față de aceste critici, Curtea reține că, în realitate, autorul excepției nu critică textele de lege pentru ceea ce acestea prevăd, ci pentru faptul că omit a menționa între categoriile de persoane beneficiare ale pensiei de serviciu în condițiile

art. 68 alin. (2) din Legea nr. 567/2004

și pe acelea care, la data pensionării, nu mai ocupă funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești ori al parchetelor de pe lângă acestea, dar îndeplinesc condițiile de vechime în aceste funcții. Prin urmare, interesul autorului excepției nu este acela de a lipsi de efect textele de lege criticate, cu atât mai mult cu cât, abrogate fiind, legiuitorul nu ar putea interveni potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) din Constituție, în sensul punerii de acord a acestora cu decizia Curții Constituționale, ci acela de a le completa. Or, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 68 alin. (1)-(3), (5) și (6) din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, excepție ridicată de Claudia Ursachi în Dosarul nr. 1.845/110/2008 al Tribunalului Bacău - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 februarie 2012.