Decizia nr. 193/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Genel International" - S.R.L. din localitatea Rebra, județul Bistrița-Năsăud, în Dosarul nr. 2.135/112/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 403D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 477 din 12 aprilie 2011

și menționând că, în opinia sa, în speță este în discuție modalitatea de aplicare a textului de lege criticat, ceea ce nu reprezintă o problemă de constituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 2.135/112/2009, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Genel International" - S.R.L. din localitatea Rebra, județul Bistrița-Năsăud, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, aflată în stadiul de recurs.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat permite doar controlul judecătoresc al actelor administrative care dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice, iar nu al tuturor actelor administrative, așa cum prevăd dispozițiile art. 126 alin. (6) teza întâi din Constituție, potrivit cărora controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând, în esență, că recunoașterea posibilității contestării oricărui act administrativ, și nu doar a acelor acte administrative care dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice, ar însemna consacrarea unui contencios neîntemeiat pe existența unui interes personal. Or, în concepția legiuitorului constituant, afirmarea vătămării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim reprezintă constantele acțiunii în contencios administrativ. Arată că, din perspectiva particularului care se adresează instanței de contencios administrativ, obiectul acțiunii poate fi doar anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei cauzate, așa încât limitarea controlului la actele administrative care au dat naștere, au modificat sau au stins raporturi juridice este justificată și garantează un control judecătoresc plenar, conform cu dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că textul de lege criticat definește noțiunea de act administrativ, autorul excepției făcând confuzie între sfera actelor administrative supuse controlului judecătoresc și definiția actului administrativ, definiție legală ce ține seama de trăsăturile specifice acestuia, și anume manifestarea unilaterală și expresă de voință a unei autorități publice făcută în scopul de a produce efecte juridice, respectiv de a naște, de a modifica sau de a stinge raporturi juridice, în realizarea puterii publice, aflată sub controlul instanțelor judecătorești.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 262/2007

pentru modificarea și completarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, care au următoarea redactare:

- Art. 2 alin. (1) lit. c) - "Semnificația unor termeni:

(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: [...]

c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ."

Din motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate aflată la dosarul cauzei, rezultă că autorul acesteia critică doar constituționalitatea primei teze a textului de lege reprodus mai sus. De aceea, Curtea Constituțională va examina doar constituționalitatea acesteia, obiectul excepției constituindu-l, așadar, prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, actul normativ criticat contravine dispozițiilor art. 126 alin. (6) teza întâi din Constituție, potrivit cărora controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege ce formează obiectul acesteia au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici asemănătoare și prin raportare la același text din Legea fundamentală. Prin

Decizia nr. 477 din 12 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 15 iunie 2011, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

este neîntemeiată. Curtea a reținut că, potrivit normei constituționale invocate, controlul judecătoresc pe calea contenciosului administrativ al actelor administrative emise de autorităților publice este garantat. Or, textul de lege criticat nu îngrădește acest control, ci definește noțiunea de "act administrativ".

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția pronunțată cu acel prilej își mențin valabilitatea și în ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate.

Distinct de cele statuate în decizia menționată, Curtea reține că problema calificării unui act precum cel contestat în cauza de față, mai exact a unui aviz, ca fiind act administrativ, susceptibil de a fi supus controlului de legalitate, aparține în exclusivitate instanțelor judecătorești chemate să soluționeze un litigiu.

Totodată, Curtea constată că definiția actului administrativ susceptibil de a fi cenzurat pe calea contenciosului administrativ ține cont și de prevederile art. 52 din Constituție. Întrucât

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

folosește expresia "în înțelesul prezentei legi", rezultă că se îmbină atât un criteriu material, cât și unul de procedură, așa încât, pe lângă aspectele de drept material, trebuie avute în vedere și cele de procedură. În lipsa unui echilibru al acestora, definiția criticată ar echivala, pe latură procedurală, cu posibilitatea contestării oricărui act emis de autoritățile publice locale fără a se ține cont de interesul sau dreptul legitim al persoanei. În consecință, latura materială este condiționată de îndeplinirea cerințelor procedurale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Genel International" - S.R.L. din localitatea Rebra, județul Bistrița-Năsăud, în Dosarul nr. 2.135/112/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2012.