Statutul din 30 martie 2012

Corpul profesional al medicilor este organizat, la nivel național, în cadrul Colegiului Medicilor din România, iar la nivel teritorial - județe, respectiv municipiul București, prin colegii teritoriale.

Colegiile teritoriale au personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu de la data constituirii și înregistrării la administrația financiară.

Denumirea colegiului teritorial este "Colegiul Medicilor din.." (se completează cu denumirea unității administrativ-teritoriale în care funcționează colegiul respectiv).

Sediul colegiului teritorial este în orașul reședință de județ, respectiv în municipiul București pentru Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Raporturile dintre organele de conducere naționale și cele teritoriale se stabilesc conform dispozițiilor legii și prezentului statut.

Ele vor avea la bază, în ceea ce privește organizarea și funcționarea, autonomia organismelor locale, respectarea principiului democratic în luarea deciziilor și a competențelor speciale stabilite de lege și de prezentul statut.

Adunarea generală națională a Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Adunarea generală națională, este alcătuită din membrii Consiliului național al Colegiului Medicilor din România și din reprezentanți ai fiecărui colegiu teritorial, aleși potrivit Regulamentului electoral aprobat de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

Norma de reprezentare a colegiilor teritoriale în Adunarea generală națională este de 1/200 de membri.

Reprezentanții în Adunarea generală națională sunt aleși pe o durată de 4 ani.

Proporțional cu numărul de medici înscriși în evidența colegiului teritorial se aleg 3-11 membri supleanți.

Adunarea generală națională adoptă hotărâri în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.

Dacă la prima convocare nu se realizează condiția de cvorum, după două săptămâni se va organiza o altă ședință, cu aceeași ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenți, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 24 lit. a) și b), pentru care este necesară condiția de cvorum prevăzută de lege.

Adunarea generală națională se întrunește în ședință ordinară în primul trimestru al anului în curs.

Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Consiliul național, este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui județ, 3 reprezentanți ai municipiului București și câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister și instituție centrală cu rețea sanitară proprie. În afară de aceștia, Consiliul național poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Academiei de Științe Medicale, al Ministerului Sănătății, al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Ministerului Justiției.

Reprezentanții în Consiliul național sunt aleși pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor colegiilor teritoriale și reprezentanții acestora în Adunarea generală națională, întruniți într-o ședință comună.

Cheltuielile cu deplasarea și diurna reprezentanților în Consiliul național vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanți sunt.

Consiliul național lucrează în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot și ia decizii cu majoritate simplă de voturi.

Deciziile Consiliului național sunt obligatorii pentru colegiile locale și pentru toți medicii care practică profesia de medic în România.

Consiliul național se întâlnește în ședințe ordinare o dată pe lună sau în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie.

Ședințele ordinare sunt convocate de către președintele Biroului executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

Convocarea în una dintre modalitățile de mai sus se va face cu cel puțin 7 zile înaintea datei întrunirii Consiliului național.

Materialele ce vor urma a fi supuse dezbaterilor pot fi trimise și prin intermediul poștei electronice sau pot fi publicate pe site-ul Colegiului Medicilor din România.

În cadrul Consiliului național, pentru realizarea atribuțiilor, funcționează următoarele comisii de lucru:

a) Comisia de studii și strategii de dezvoltare;

b) Comisia profesional-științifică și de învățământ;

c) Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate;

d) Comisia de imagine, relații interne și externe;

e) Comisia de acreditări și avizări;

f) Comisia de etică și deontologie profesională;

g) Comisia de jurisdicție profesională;

h) Comisia administrativă și financiar-contabilă.

La nivel local se poate adopta o organizare asemănătoare.

Pe lângă Consiliul național se vor organiza și vor funcționa, cu rol consultativ, două comisii: comisia formată din președinții colegiilor teritoriale și comisia formată din președinții societăților medicale științifice agreate de Colegiul Medicilor din România.

În funcție de necesitățile concrete, Consiliul național poate aproba înființarea unor comisii de specialitate ori consultative.

Aceste comisii pot avea activitate permanentă sau temporară.

Corespunzător acestor comisii de lucru ale Consiliului național, în cadrul Colegiului Medicilor din România se pot înființa departamente ca structuri tehnice și administrative. Un departament poate funcționa pentru una sau mai multe comisii.

Departamentele vor fi conduse de către unul dintre membrii Biroului executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România și, în funcție de numărul de posturi și schema de personal aprobată de către Consiliul național, vor fi asigurate cu personal tehnic de specialitate sau administrativ.

Consiliul național va aproba regulamentele de organizare și funcționare a departamentelor și comisiilor, la propunerea acestora.

Biroul executiv lucrează legal în prezența a 3 dintre membrii săi și ia decizii valabile cu votul a cel puțin 3 membri.

Biroul executiv se întrunește o dată pe săptămână sau ori de câte ori este cazul, la cererea președintelui ori a cel puțin 2 dintre membrii săi.

Membrii Biroului executiv își pot exprima votul asupra unei decizii prin corespondență, inclusiv în format video sau electronic.

Votul exprimat în condițiile alin. (1) se va consemna în procesul-verbal al ședinței, iar membrul Biroului executiv va certifica sub semnătură, la următoarea ședință, modalitatea de exprimare a votului și natura acestuia, respectiv pozitiv sau negativ.

Președintele Biroului executiv păstrează și folosește ștampila Colegiului Medicilor din România și are drept de semnătură în bancă.

În lipsa sa, președintele Biroului executiv poate mandata pe oricare dintre membrii Biroului executiv pentru a realiza competențele care îi revin sau numai o parte din acestea.

Comisia profesional-științifică și de învățământ elaborează ghiduri și protocoale de practică medicală, pe niveluri de competențe ale unităților sanitare, și le propune spre aprobare Ministerului Sănătății. Elaborarea ghidurilor și protocoalelor de practică medicală poate fi delegată asociațiilor profesional-științifice ale medicilor.

În scopul creșterii performanței serviciilor de sănătate, Comisia profesional-științifică și de învățământ are drept obiectiv introducerea unor mecanisme de evaluare și asigurare a calității pregătirii profesionale, cum ar fi: acreditare, standardizare, certificare a calității, ghiduri de practică profesională.

Președintele Comisiei economico-sociale și de asigurări de sănătate reprezintă Colegiul Medicilor din România și medicii din sistemul de asigurări de sănătate în fața organismelor specializate ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate la nivel central și ale altor case ori societăți de asigurări.

La nivel local, reprezentarea se va realiza pe baza principiilor autonomiei organizatorice, funcționale și financiare.

În cazul unor acțiuni care lezează onoarea profesională a membrilor Colegiului Medicilor din România și/sau a corpului profesional în ansamblu, indiferent de mijloacele de realizare, Comisia de jurisdicție profesională va uza de dreptul la replică, cerând ferm autorilor unor astfel de acțiuni să le retracteze sau să le rectifice.

La nivel județean, respectiv al municipiului București, astfel de atribuții se realizează pe baza principiului autonomiei organizatorice și funcționale.

În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează și funcționează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârșite de medicii înscriși în acel colegiu.

La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează și funcționează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri contestațiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.

Unul dintre membrii comisiilor de disciplină, obligatoriu membru al colegiului, este desemnat de direcțiile de sănătate publică, la nivel teritorial, și de Ministerul Sănătății, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.

Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleși de către adunarea generală a colegiului, iar membrii Comisiei superioare de disciplină vor fi aleși de către Adunarea generală națională.

Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleși din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani și care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.

Funcția de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcție în cadrul Colegiului Medicilor din România.

Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 6 ani.

Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează prin deces, demisie, pierderea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, survenirea unor situații de nedemnitate sau incompatibilitate ori prin numirea unui alt reprezentant, în cazul membrilor desemnați de către Ministerul Sănătății sau de direcția de sănătate publică.

Pentru membrii comisiilor de disciplină teritoriale, pierderea calității de membru al comisiei de disciplină operează și în cazul transferului în alt județ.

Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancțiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) vot de blam;

d) amendă de la 100 lei la 1.500 lei. Plata amenzii se va face în contul Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei, până la achitarea sumei;

e) interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an;

f) retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România.

Retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanțele judecătorești prin hotărâre definitivă cu privire la interzicerea exercitării profesiei.

La sancțiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancționat la efectuarea unor cursuri de perfecționare sau de educație medicală ori a altor forme de pregătire profesională.

Decizia pronunțată se comunică persoanei sancționate, persoanei care a făcut sesizarea, Ministerului Sănătății, Biroului executiv și persoanei cu care medicul sancționat are încheiat contractul de muncă.

În termen de 15 zile de la comunicare, persoana sancționată, persoana care a făcut sesizarea, Ministerul Sănătății, președintele colegiului teritorial sau președintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunțată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.

Acțiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii faptei sau de la data cunoașterii consecințelor prejudiciabile.

Sancțiunile prevăzute la

art. 447 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, se radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la art. 447 alin. (1) lit. e), în termen de un an de la data expirării perioadei de interdicție.

În cazul aplicării sancțiunii prevăzute la

art. 447 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006 , cu modificările și completările ulterioare, medicul poate face o nouă cerere de redobândire a calității de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă de interdicție a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data aplicării sancțiunii de către comisiile de disciplină. Redobândirea calității de membru al Colegiului Medicilor din România se face în condițiile prezentei legi.

În situația în care, prin decizia comisiei de disciplină, au fost dispuse și măsurile prevăzute la

art. 447 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 , cu modificările și completările ulterioare, radierea sancțiunii se va face numai după prezentarea dovezii ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de comisia de disciplină.

Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancțiunii aplicate constituie o circumstanță agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea noii sancțiuni.

Cercetarea disciplinară se efectuează de către persoane din cadrul comisiei sau al departamentului de jurisdicție profesională.

Unitățile sanitare sau cele de medicină legală au obligația de a pune la dispoziția comisiilor de disciplină sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum și orice alte date și informații necesare soluționării cauzei.

Plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului al cărui membru este acesta. Acesteia i se va da curs numai în cazul în care conține următoarele elemente de identificare:

a) numele, prenumele, domiciliul și calitatea petentului;

b) numele, prenumele și locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea;

c) descrierea faptei și indicarea datei când aceasta a avut loc;

d) prejudiciul fizic și moral creat pacientului;

e) semnătura petentului.

Plângerea se va depune personal sau prin mandat cu procură ori poate fi trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Nu se va da curs plângerilor trimise prin email, fax ori depuse sau trimise în copii, ci se va formula doar un răspuns în care se vor invoca prevederile statutului referitoare la condițiile de valabilitate impuse unei plângeri.

Primind plângerea, biroul consiliului decide declanșarea sau nedeclanșarea anchetei disciplinare.

Biroul consiliului poate decide nedeclanșarea anchetei disciplinare:

a) doar în cazul în care plângerea nu este de competența Colegiului Medicilor din România;

b) atunci când plângerea nu conține elementele obligatorii, așa cum sunt definite la art. 105 alin. (1).

Biroul consiliului se poate sesiza și poate dispune începerea unei anchete disciplinare și din oficiu.

În decizia de autosesizare se vor menționa elementele care au stat la baza luării acestei decizii; eventual, acolo unde este cazul, se vor atașa și dovezile corespunzătoare.

În baza deciziei biroului consiliului de declanșare a anchetei disciplinare, Comisia de jurisdicție profesională îl va informa pe medicul împotriva căruia s-a formulat plângerea, comunicându-i o copie a plângerii, și îi va comunică acestuia termenul până la care poate depune în scris apărările sale și termenul la care se poate prezenta pentru a fi audiat și pentru a formula toate apărările pe care le consideră utile.

În cazul în care se constată că sesizarea a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de lege, Comisia de jurisdicție profesională va întocmi un referat prin care va propune respingerea sesizării ca tardiv introdusă, fără a mai cerceta fondul cauzei.

Primind dosarul cu propunerea Comisiei de jurisdicție profesională, comisia de disciplină va pronunța o decizie de respingere a plângerii ca tardiv introdusă, fără a mai pronunța o soluție asupra fondului plângerii.

După cercetarea faptei, conform art. 108, de către Comisia de jurisdicție profesională, dosarul disciplinar însoțit de propunerea de sancționare sau de stingere a acțiunii disciplinare se înaintează comisiei de disciplină a colegiului.

Acțiunea disciplinară în fața comisiei de disciplină se susține de către Comisia de jurisdicție profesională.

În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat, persoana care a făcut plângerea, Ministerul Sănătății, președintele colegiului teritorial sau președintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunțată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.

Dacă nu se formulează contestație, decizia de sancționare se comunică unității profesionale cu care medicul sancționat se afla în raporturi de muncă, precum și Ministerului Sănătății.

Contestația se formulează în scris și va conține în mod obligatoriu cel puțin următoarele elemente:

a) numele și prenumele contestatarului;

b) domiciliul, respectiv sediul contestatarului;

c) obiectul contestației;

d) motivarea contestației;

e) mijloacele de probă pe care se sprijină contestația;

f) semnătura contestatorului

În situația în care Comisia de jurisdicție profesională a Colegiului Medicilor din România apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute la alin. (3), va cere contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înștiințarea prin care i se aduce la cunoștință această situație, acesta să completeze contestația. În cazul în care contestatarul nu se conformează solicitării Comisiei de jurisdicție profesională a Colegiului Medicilor din România sau dacă contestația nu conține elementele prevăzute la alin. (3) lit. a) și b), contestația va fi înaintată de urgență Comisiei superioare de disciplină, cu propunerea de respingere.

Contestația se depune la comisia de disciplină de la nivel teritorial, care, în termen de 3 zile lucrătoare, este obligată ca împreună cu dosarul cauzei să o trimită Comisiei superioare de disciplină.

Contestația este suspensivă de executare.

Sunt nule contestațiile depuse direct la Comisia superioară de disciplină.

Prin contestație nu pot fi invocate aspecte care nu au făcut obiectul plângerii ce a stat la baza declanșării anchetei disciplinare.

Membrii Colegiului Medicilor din România pot fi aleși în organele de conducere ale acestuia.

Perioada organizării alegerilor se stabilește de către Consiliul național.

Dreptul de a alege și de a fi ales se poate exercita numai în cadrul colegiului al cărui membru este medicul respectiv.

Dovada calității de membru al colegiului teritorial se va face, acolo unde alegătorul nu se găsește pe lista alegătorilor, cu ultima chitanță a plății cotizației.

În vederea organizării și desfășurării alegerilor, se vor organiza comisii electorale locale de către consiliile județene, respectiv al municipiului București, respectiv o comisie electorală centrală organizată de către Biroul executiv și aprobată de Consiliul național.

Comisia electorală centrală va coordona desfășurarea alegerilor și va emite decizii de îndrumare în vederea aplicării Regulamentului electoral ori a procedurilor electorale.

Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective din cadrul Colegiului Medicilor din România în legislatura pentru care se organizează alegerile.

Înaintea alegerii în această funcție, ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcție electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri.

Alegerile se vor desfășura în baza Regulamentului electoral aprobat de către Consiliul național.

Perioada organizării alegerilor se stabilește de către Consiliul național.

Încetarea mandatului de membru al organelor de conducere intervine în următoarele situații:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) deces;

d) pierderea calității de membru al Colegiului Medicilor din România;

e) revocare;

f) imposibilitatea exercitării calității.

Locul rămas vacant va fi ocupat de către primul membru supleant.

Locul rămas vacant din Biroul executiv sau din Consiliul național se ocupă prin alegerea unui alt membru.

Revocarea din funcție sau din calitatea de reprezentant în organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel național, cât și la nivel județean, respectiv al municipiului București, se face cu majoritatea calificată a forului care l-a ales pe cel în cauză.

Revocarea se poate face în cazul încălcării grave a legii, a prezentului statut sau a regulamentelor care organizează și reglementează exercitarea profesiei de medic.

Sunt revocați de drept membrii organelor de conducere care lipsesc nemotivat la:

a) două ședințe pe an în adunările generale;

b) 3 ședințe pe an ale Consiliului național sau ale consiliului județean, respectiv al municipiului București;

c) 3 ședințe pe semestru ale Biroului executiv ori ale biroului consiliului județean, respectiv al municipiului București.

Constatarea revocării se face prin:

a) hotărâre a Adunării generale naționale pentru membrii Consiliului național, la sesizarea Biroului executiv;

b) hotărâre a Consiliului național pentru membrii Biroului executiv, la sesizarea a 3 dintre membrii Biroului executiv;

c) decizie a Biroului executiv pentru membrii organelor teritoriale de conducere, la sesizarea biroului consiliului colegiului teritorial.Sesizarea va fi însoțită de dovada absenței membrului în cauză.