Memorandumul din 20 octombrie 1998

Anexa A

CONDIȚII GENERALE

privind memorandumurile de finanțare

În aceste Condiții generale termenul Beneficiar va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice disputa între părțile contractante rezultand din Acordul-cadru sau Memorandumul de finanțare, care nu este rezolvata prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 al Condițiilor generale referitoare la Memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmeaza:

Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va consta din trei arbitri, numiti după cum urmeaza:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru, numit în continuare și conducator, va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părți nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi numit de conducator.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau devine incapabil să își desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelasi mod ca și arbitrul caruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și indatoririle arbitrului initial.

Anexa C PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective și descriere

Obiectivul 1: Intarirea democratiei, a statului de drept și a drepturilor omului

Acest subprogram include doua proiecte: integrarea socioeconomica a rromilor și protectia copilului.

Primul proiect urmareste îmbunătățirea situației socioeconomice a rromilor, incluzând respectarea drepturilor lor asa cum sunt ele definite în legislatia internationala, prin elaborarea unei strategii a Guvernului. Mai precis, proiectul își propune adoptarea unei strategii guvernamentale până în anul 2000, realizata pe baza unei analize atente a situației actuale a rromilor, care să aibă ca obiectiv îmbunătățirea situației lor prin programe inovatoare de parteneriat între autoritățile și comunitatile de la nivel local.

Integrarea socioeconomica a rromilor este evidentiata și în Parteneriatul de aderare și, într-un mod mai detaliat, în PNNA (partea IV, cap. 2), unde se subliniaza necesitatea integrarii sociale a rromilor și a consolidării capacității instituțional-administrative pentru protectia minoritatilor.

Succesul implementarii proiectului și durabilitatea lui impun angajarea Guvernului, care, în mod concret, se poate măsura prin: a) constituirea unui comitet ministerial pentru minoritati naționale și, sub egida acestuia, a unui grup de lucru interministerial, precum și a unui comitet consultativ pe problemele populatiei rroma, care să asigure cadrul pentru consultarea organizațiilor pentru rroma și a organizațiilor neguvernamentale; b) dotarea cu spatiu pentru birouri și asigurarea satisfăcătoare a contrapartii române a proiectului; c) sprijinirea infiintarii în cadrul Departamentului pentru Protectia Minoritatilor a unui birou pentru populatia rroma, care să asigure, printre altele, preluarea functiilor unității de asistența tehnica în momentul finalizarii proiectului. Nu se va incheia nici un contract inaintea indeplinirii acestor condiții; d) alocarea de fonduri de la bugetul statului (2000) înainte de finalizarea proiectului, în vederea sprijinirii biroului pentru populatia rroma. În cazul neindeplinirii acestei condiții de către Guvern, Comisia poate avea în vedere sistarea transferarii fondurilor necheltuite până în acel moment. Implicarea activa a membrilor executivului poate contribui la asigurarea succesului proiectului.

Cel de-al doilea proiect își propune sa acorde asistența Guvernului pentru implementarea strategiei de reforma în domeniul protectiei copilului. Strategia de reforma a protectiei copilului are ca punct de pornire respectarea interesului superior al copilului, asa cum se stipuleaza în Convenția O.N.U. privind drepturile copilului. Obiectivele programului sunt: dezvoltarea de noi servicii pentru protectia copilului, ca alternative la ingrijirea de tip rezidential și intarirea capacității instituționale la nivel judetean, restructurarea/rationalizarea instituțiilor de tip rezidential; armonizarea cadrului legislativ (cu referiri la legislatia internationala în domeniul protectiei copilului), intarirea capacității organizatorice a autorităților centrale în domeniul protectiei copilului și dezvoltarea unui sistem național de monitorizare și evaluare în domeniul protectiei copilului.

Aceste obiective sunt în concordanta cu Programul național de adoptare a acquisului comunitar. Se estimeaza ca în urmatorii ani serviciile diversificate pentru protectia copilului sa devina functionale în toate județele. Copiii în dificultate - fie copii cu handicap, copii infectati cu HIV, copii fără familii sau în alt fel dezavantajati -, precum și familiile lor vor beneficia de accesul liber și total la aceste servicii oferite la nivel judetean.

Un aspect asupra caruia trebuie reflectat este posibilitatea de sustinere financiară pe termen lung a reformei în domeniul protectiei copilului, care va fi evaluata de Departamentul pentru Protectia Copilului (D.P.C.). Acesta trebuie să aibă, de asemenea, capacitatea de a-și îndeplini propriul rol. Astfel, Departamentul pentru Protectia Copilului va fi obligat să aibă în vedere măsuri care să îi intareasca structura și capacitatea, astfel încât, pe termen scurt și mediu să poată asigura implementarea reformei, iar pe termen lung să își poata îndeplini rolul strategic. O evaluare mai detaliata va fi facuta în cadrul programului care va începe cu propuneri specifice, bazate pe atribuțiile Departamentului pentru Protectia Copilului și pe situația din teritoriu.

Obiectivul 2: Intarirea capacității instituționale și administrative de adoptare a acquisului comunitar

Primul proiect are ca scop acordarea de asistența Ministerului Finanțelor în vederea îmbunătățirii formarii profesionale prin activități interne de pregatire, a crearii capacității de dezvoltare a strategiei economice pe termen mediu, a dezvoltării capacităților de audit intern și a îmbunătățirii sistemului de colectare a veniturilor.

Ministerul Finanțelor intenționează sa realizeze o structura proprie permanenta de formare profesionala, Școala de finante publice, condiție necesară pentru îmbunătățirea procedurilor bugetare și de planificare ale gestionarii trezoreriei statului. De asemenea, Ministerul Finanțelor intenționează sa creeze un centru independent pentru politici publice, care va furniza informațiile și analizele necesare pentru definirea strategiei economice pe termen mediu. Experienta acumulata până în prezent (asa cum se reflecta în programele de guvernare și în contactele cu instituțiile financiare internationale) a evidentiat necesitatea cresterii capacității Ministerului Finanțelor de a dezvolta și monitoriza implementarea politicilor economice. Centrul mentionat își va desfășura activitatea în stransa legătură cu Departamentul pentru analiza macroeconomica și informatizarea sistemului financiar din cadrul Ministerului Finanțelor. Dezvoltarea capacităților de audit intern necesita amendarea legislației actuale care permite Curtii de Conturi din România exercitarea functiei de control intern. Departamentul de control financiar din cadrul Ministerului Finanțelor va fi consolidat prin recrutarea de personal și prin dezvoltarea unor module de formare profesionala în domeniul controlului financiar. De asemenea, se asteapta să fie elaborate noi norme metodologice în vederea colectarii veniturilor statului.

Ministerul Finanțelor va asigura spatiul necesar și personalul corespunzător. Statutul Centrului pentru Politici Publice va fi convenit până în octombrie 1998. Este necesară propunerea unei legislatii privind controlul financiar și auditul care să asigure un echilibru adecvat între Departamentul pentru control financiar din cadrul Ministerului Finanțelor și Curtea de Conturi a României. Se asteapta ca aceasta sa conduca la limitarea activității Curtii de Conturi la controalele ex-post asupra legalității, regularitatii și la auditul performantei.

Al doilea proiect se concentreaza asupra Administrației Vamale Române. Obiectivele proiectului sunt: perfectionarea activității vamale prin implementarea unui sistem eficient, simplificat, complet automatizat și durabil de vamuire a bunurilor și de încasare a datoriilor vamale; intarirea capacității de lupta împotriva fraudelor vamale și a traficului de stupefiante, prin implementarea unei retele informatice moderne de culegere și manipulare a informațiilor; cresterea domeniilor de acoperire, a oportunitatii și acuratetii informațiilor cu caracter vamal aplicabile în comert, informații care trebuie să parvina cercurilor comerciale interesate; îmbunătățirea calității activității vamale și cresterea performantelor prin stabilirea unui sistem functional de pregatire profesionala a personalului vamal; îmbunătățirea colaborarii și comunicarii între vama și mediile comerciale prin stabilirea unor metode noi de circulare a informațiilor spre mediile comerciale și prin extinderea facilitatilor care sunt folosite în mod curent în transferul electronic și în prelucrarea informatizata a datelor.

Un obiectiv pe termen scurt, prevăzut atât în Parteneriatul de aderare, cat și în PNAA, este intarirea capacității instituționale și administrative a Administrației Vamale Române.

În România s-a incheiat practic primul nivel de armonizare a legislației. Armonizarea legislativa este însă un proces care continua și care este evaluat cu regularitate de administratia vamala, guvern și organismele europene. Legislatia privind metodologia tranzitului comun și noua schema de organizare a sistemului vamal asteapta în prezent aprobarea Guvernului României. Pentru perioada urmatoare, Administratia Vamala Română are în vedere adoptarea legislației privind drepturile proprietății intelectuale și marcile înregistrate, tariful comunitar armonizat și colectarea de către vama a accizelor. În consecința, atenția se va concentra acum asupra organizarii, structurarii, elaborarii strategiilor, implementarii legislației, automatizarii, facilitarii și punerii în aplicare, cu precadere la granite. În plus, se va acorda o atenție deosebită infiintarii și dotarii scolii vamale și perfectionarii metodologiei de pregatire profesionala. Administratia Vamala Română s-a angajat ferm pentru indeplinirea acestor obiective. De asemenea, se va cauta ca tratarea aspectelor legate de T.V.A. să se faca de o maniera integrată, prin cooperare cu Directia generală impozite indirecte din cadrul Ministerului Finanțelor, urmarind îmbunătățirea structurilor și circulatia informatiei.

Al treilea proiect vizeaza agricultura. Obiectivul acestuia este consolidarea capacităților, la nivel național și regional, ale Ministerului Agriculturii și Alimentatiei, în vederea stabilirii prioritatilor și preluării pe baza sectoriala a acquisului comunitar în agricultura, pescuit și dezvoltare rurala, domenii pentru care ministerul este responsabil. Domeniile de interes special sunt alinierea standardelor din domeniile veterinar, al sănătății animalelor și plantelor, în punctele de frontieră și în teritoriu, cu cele ale U.E. și internationale, precum și dezvoltarea întreprinderilor private din mediul rural pe bazele principiilor economiei de piața.

În vederea maximizării resurselor necesare obiectivelor menționate, Ministerul Agriculturii și Alimentatiei va acorda sprijin managerial, financiar în domeniul formarii profesionale și de alta natura personalului (în special din teritoriu) care își ofera în mod voluntar disponibilitatea pentru pregatire profesionala și schimbarea resedintei. Ministerul va furniza spatiul și personalul necesare pentru realizarea imbunatatirilor din sectoarele fitosanitar, veterinar și al sănătății animalelor și va disponibiliza resursele financiare suplimentare necesare pentru lucrari în constructii și la punctele vamale de frontieră selectate.

Al patrulea proiect se ocupa de mediu. Obiectivul proiectului îl constituie crearea garantiei ca structurile instituționale sunt capabile sa elaboreze, sa gestioneze și sa administreze acquisul comunitar în domeniul mediului. Proiectul vizeaza producerea unor schimbari și consolidarea instituțională la toate nivelurile a administrației române din domeniul mediului:

* Ministerul Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului (M.A.P.P.M.): este necesară intarirea capacității ministerului pentru dezvoltarea de politici în domeniul mediului, în contextul economiei de piața (prin constituirea unei unități de politica economica), asigurarea unui management adecvat al acestei politici, precum și a unui sprijin administrativ eficient pentru realizarea monitorizarii punerii în aplicare și raportarilor. Este necesară, de asemenea, o mai buna comunicare interministeriala asupra aspectelor de mediu, în scopul integrarii politicilor de mediu cu celelalte segmente ale politicii Guvernului. În acest context, sunt de o deosebită importanța relatiile cu Ministerul Industriei și Comerțului și cu Fondul Proprietății de Stat pentru indepartarea obstacolelor (legate de probleme de mediu) ce intervin în privatizarea din industrie, precum și relatiile cu Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajarii Teritoriului, Consiliul pentru Reforma și autoritățile municipale pentru îmbunătățirea politicii de investitii în servicii, cum ar fi aprovizionarea cu apa potabila, apele reziduale, eliminarea deseurilor.

* La nivel local este necesară intarirea capacității de implementare a politicilor, prin îmbunătățirea activităților operationale ale structurilor corespunzătoare, îmbunătățirea pregatirii proiectelor și îmbunătățirea relatiilor cu toți cei implicati în proces. Este nevoie de rationalizarea structurilor la nivel regional și local și de perfectionarea capacității acestor institutii de sprijinire a controlului integrat al poluarii.

* Publicul și organizațiile nonguvernamentale au nevoie de sprijin pentru a genera o crestere a gradului de constientizare a aspectelor legate de mediu și pentru a avea o mai mare capacitate în abordarea lor (de exemplu participarea publică la evaluarea impactului de mediu).

Implementarea proiectului este condiționată de realizarea până la data de 1 septembrie 1998 a unor modificari structurale în cadrul M.A.P.P.M., care să clarifice responsabilitatile în interiorul ministerului legate de dezvoltarea și coordonarea politicii din domeniul mediului, de elaborarea legislației și punerea ei în aplicare și de formularea unor programe clare, a unor termene limita și a unor indicatori de performanță pentru fiecare unitate, în vederea indeplinirii rolului ei în preluarea acquisului comunitar. Aceasta va include și luarea în considerare, în mod logic și argumentat, a planului de organizare elaborat în cadrul programului DISAE. Sprijinirea unității de politica economica este condiționată de desemnarea unui coordonator cu profil, functie și valoare acceptabile în cadrul ministerului și cu acces la resurse umane adecvate dezvoltării unei politici de mediu, bazate pe principiile economiei de piața. Unitatea mentionata și coordonatorul ei vor trebui să aibă roluri, responsabilității și sisteme de raportare clar stabilite în cadrul M.A.P.P.M., inclusiv responsabilitatea pentru absorbtia și utilizarea eficienta a asistentei PHARE, precum și relatii clare și transparente cu celelalte resurse naționale și vor putea beneficia de sprijin din partea altor agentii ale donatorilor. Programul de lucru care va identifica obiectivele, calendarul și indicatorii de performanță va fi elaborat până la data de 1 septembrie 1998. Va fi incheiata o înțelegere scrisa clara referitoare la responsabilitatea fiecarui membru al echipei române pentru implementarea Programului PHARE 1998 pentru mediu, care să demonstreze contribuția acestei activități la dezvoltarea capacității instituționale din cadrul sectorului. Vor fi organizate reuniuni bianuale pentru analiza progresului înregistrat, accentul punandu-se pe îmbunătățirea capacității de dezvoltare și coordonare a politicii naționale în domeniul mediului în condițiile economiei de piața. La sfârșitul primului an, se va face o trecere în revista, urmata de elaborarea unui plan bazat pe realizarea programului, care să cuprindă modificările necesare ce trebuie facute în structurile sectorului pentru a facilita absorbtia acquisului comunitar pentru mediu.

Al cincilea proiect se referă la reforma administrației publice (RAP), incluzând și sprijinirea Departamentului pentru Integrare Europeana în vederea reorganizarii sale, astfel încât să poată îndeplini rolul pe care îl are în contextul preaderarii. Progresul înregistrat până în prezent este nesatisfacator. Implementarea cu succes a acestui proiect depinde clar de angajamentul Guvernului României de a continua reforma. Se asteapta ca RAP să fie complementar proiectelor de construcție instituțională prin introducerea unor elemente (cum ar fi statutul functionarului public) care depasesc sfera de activitate a ministerelor. Reforma administrației publice are doua elemente distincte:

1. crearea unui serviciu public permanent, regulat și independent, prin adoptarea și implementarea unui set de acte legislative; și

2. îmbunătățirea structurii și eficientei Guvernului și ministerelor, precum și a cooperarii dintre ministere la nivel central și local; cresterea nivelului capacității manageriale și administrative a functionarilor publici; îmbunătățirea serviciilor publice furnizate de stat, public și/sau sectorul privat; sprijinirea elaborarii și implementarii unei politici consecvente a reformei în România, în vederea îmbunătățirii prestatiei administrației publice, initiata și pregatita la nivel central de Consiliul pentru Reforma, în stransa cooperare cu Guvernul și cu ministerele de resort, și implementata de Guvern, ministere și toate celelalte institutii implicate, sub indrumarea și coordonarea Consiliului pentru Reforma; un element specific îl constituie continuarea sprijinului acordat Departamentului pentru Integrare Europeana (D.I.E.); îmbunătățirea structurii și eficientei D.I.E. în coordonarea strategiei de preaderare, pe baza reorganizarii și evaluării necesitatilor și identificarii functiilor esentiale ale departamentului. Aceasta reorganizare a administrației va constitui elementul principal pe baza caruia vor fi intensificate eforturile sectoriale de construcție instituțională.

Pentru lansarea proiectului este indispensabila nominalizarea până la sfârșitul lunii mai 1998 a unei contraparti eficiente (o structura alcatuita din persoana de contact și un grup de experti).

Până în luna septembrie 1998 vor trebui clarificate competentele Directiei pentru reforma administrației publice, care funcționează în prezent în cadrul Consiliului pentru Reforma. Clarificarea are în vedere, în special, distributia de sarcini între Consiliul pentru Reforma, Secretariatul General al Guvernului și Cabinetul primului-ministru. Se referă, de asemenea, la relația dintre Directia pentru reforma administrației publice și ministere.

În special, este necesar ca directia amintita să își recapete atribuțiile, asa cum erau ele prevăzute în Hotărârea Guvernului, recent revocata, privind înființarea unui departament pentru reforma administrației centrale. Directia ar trebui să aibă în componenta sa cel puțin 12 experti guvernamentali calificati care să lucreze intr-o structura bine definita și pe baza unor fise clare ale postului.

Pe aceasta baza, va fi constituit cu ajutorul Programului PHARE un grup de sprijin alcătuit din experti care vor acorda asistența pentru realizarea procesului de reforma, pe verticala, în cadrul ministerelor.

Obiectivul 3: Viitoarea integrare a României în piața interna

Primul proiect din cadrul acestui obiectiv se referă la regiile autonome (RA). În contextul restructurarii și privatizarii unui numar de regii autonome, organele publice din tara se confrunta cu probleme în care au putina experienta. Se va înființa un grup de lucru care va acorda asistența autorităților locale și centrale în domeniul politicilor, implementarii legislației, pregatirii profesionale și al sprijinirii restructurarii. Proiectul va sprijini, de asemenea, înființarea unei autorități de reglementare în sectorul energetic; aceasta autoritate independenta de reglementare trebuie să fie capabila să ofere un cadru de reglementare stabil, transparent și nediscriminatoriu.

Asistența se va axa pe politica de prețuri, supervizarea concentrarii puterii și operarea concurentiala a pieței, eliberarea de licente și autorizații și pe planificare.

În contextul restructurarii sectorului energetic, proiectul se va concentra pe pregătirea privatizarii regiilor autonome din sectorul energetic. Asistența se referă la studierea optiunilor pentru privatizare, evaluarea activelor companiilor și pregătirea licitației pentru privatizare. În final, proiectul va sprijini dezvoltarea unui cadru corespunzător pentru operarea și administrarea infrastructurii de transport proprietate publică și folosirea acesteia de către societăți comerciale prin concesiune sau alte scheme, aplicarea cadrului pentru restructurarea Administrației Porturilor Dunarii Fluviale și a Administrației Zonei Libere Constanta-Sud și Ministerul Transporturilor în administrarea proiectului finanțat de Banca Mondiala privind terminalul de grane.

Adoptarea legilor privind concesionarea, proprietatea publică (patrimoniul), electricitatea și căldură, crearea Agentiei de Reglementare a Energiei, angajamentul Guvernului de a restructura regiile autonome și de a crea societăți comerciale separate din intreprinderile monopoliste de administrare a utilitatilor, integrate pe verticala, sunt elemente esentiale pentru implementarea cu succes a acestui proiect.

Al doilea proiect are ca obiectiv intarirea sectorului financiar. Proiectul are doua componente importante. Prima componenta are ca scop asistarea Băncii Naționale a României (B.N.R.) în vederea ameliorarii capacității sale instituționale și administrative pentru asigurarea stabilitatii monedei naționale și indeplinirea corespunzătoare a functiei B.N.R. de supervizare a sectorului bancar. Se va acorda sprijin pentru îmbunătățirea functiei B.N.R. de supervizare în ceea ce priveste reglementarile de prudenta, elaborarea regulilor contabile, a reglementarilor și a practicilor din sectorul bancar, implementarea auditului operational aflat în curs și înființarea unui sistem integrat de management al informatiei. Se va cauta realizarea de "infratiri" cu băncile centrale din statele membre în domeniile supervizarii și al dezvoltării instituționale. Elementul critic pentru incheierea cu succes a acestui proiect este angajamentul referitor la implementarea recomandarilor auditului operational. A doua componenta priveste auditarea și restructurarea Casei de Economii și Consemnatiuni (C.E.C. - banca naționala de economii), având drept scop transformarea acestei bănci intr-o institutie moderna în conformitate cu standardele, politicile, practicile și procedurile bancare internationale. Va fi acordat sprijin pentru auditarea financiară și operationala și pentru implementarea planului de restructurare/dezvoltare instituțională. Factorul critic pentru asigurarea succesului proiectului este angajamentul Guvernului României și al conducerii C.E.C. față de restructurarea și dezvoltarea instituțională a acestei bănci.

Obiectivul 4: Sprijinirea României în vederea indeplinirii obligațiilor pilonului al treilea

Până în prezent, în România nu s-a înregistrat un progres substantial în domeniul justiției și afacerilor interne. Nici unul dintre dialogurile cu Ministerul Justiției și Ministerul de Interne nu a fost satisfacator. Aceasta a condus la aprobarea în 1997 a unui singur program de 5 MECU pentru sprijinirea Ministerului Justiției în domeniile în care s-au constatat necesități izbitoare în activitatea justiției în tara: formare profesionala, biblioteca/facilități de documentare, sprijin logistic pentru conducerea cazului și documentului. În plus, aceasta situație nu a favorizat nici elaborarea pentru acest an a unor programe corespunzătoare de construcție instituțională. În acest context, obiectivul programelor propuse este sprijinirea autorităților române în elaborarea unor astfel de programe care să fie finantate din bugetul PHARE pe 1999 sau anul următor.

Primul proiect vizeaza Ministerul de Interne. Obiectivul îl constituie asistarea autorităților române în elaborarea unor programe corespunzătoare care să intareasca capacitatea ministerului în abordarea și solutionarea unor probleme legate de managementul și controlul, cu ajutorul politiei, al frontierelor, de imigrare și azil. Exista patru aspecte ale analizei acestor chestiuni: a) legislatie, b) structuri administrative, c) educatie și formare profesionala și d) resurse materiale.

Unul dintre principalele aspecte care privesc Ministerul de Interne este cel al statutului militar al diverselor organe ale politiei. Se asteapta ca demilitarizarea sa conduca la includerea personalului politiei în competentele tribunalelor civile. Intr-adevar, statutul militar al politiei înseamnă ca se asteapta ca personalul ei să execute mai degraba, în cazul procedurilor penale, ordinele superiorilor ierarhici decat pe cele ale magistraturii. Exista un numar mare de organe ale politiei ale caror responsabilității nu sunt clar și optim definite. Reforma ministerului ar necesita o rationalizare a structurilor acestuia, în special în ceea ce priveste organizarea politiei.

Pe baza unei evaluari în profunzime a nevoilor, proiectul va trebui sa conduca la elaborarea unor programe corespunzătoare care să includa: a) legislatia, b) structurile administrative și c) resursele umane și materiale, pentru a aborda aspecte cum ar fi: cooperarea în cadrul politiei, managementul și controlul frontierelor, azilul și imigratia. Demilitarizarea (în special a fortelor politiei) trebuie privita în corelare cu reforma Ministerului Public (de exemplu, Procuratura), necesitand eventual crearea functiei de magistrat examinator, precum și reforma relatiei dintre politie, procuratura, magistratura și Ministerul Justiției. Pentru asigurarea eficientei reformei, este necesară implementarea ei în paralel cu reformele în cadrul Ministerului Justiției și procuraturii.

Al doilea proiect se concentreaza asupra Ministerului Justiției. Obiectivul consta în sprijinirea autorităților române sa elaboreze programe cuprinzatoare în vederea intaririi capacității ministerului de a aborda problema cooperarii în domeniul juridic și a îmbunătățirii activității justiției în toata tara. Exista și în acest caz patru aspecte ale analizei: a) legislatia, b) structurile administrative, c) educatia și pregătirea profesionala, și d) resursele materiale.

Referitor la justiție, exista doua aspecte distincte: a) organizarea sistemului juridic și b) functionarea justiției, legata, în principal, de resursele sale umane și materiale.

Functionarea sistemului judiciar este inca afectată din cauza competentelor excesive ale Ministerului Public (Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție), indeosebi în cadrul conducerii urmaririi penale. Prerogativele sale extinse conduc la o situație dezechilibrata care ar trebui revizuita și corectata, pentru a supune actele efectuate de procurori controlului judiciar.

Specialistii comunitari care vor acorda asistența pe termen lung în cadrul acestui proiect vor trebui să aibă în vedere problemele menționate mai sus.

Se asteapta ca acesti specialisti să fie judecatori, magistrați examinatori și procurori. În ceea ce priveste organizarea generală a ministerului, persoana cea mai potrivita sa duca la indeplinire sarcina de a propune un plan de reforma/reorganizare a ministerului ar fi un profesionist dintr-unul din ministerele de justiție ale statelor membre, la nivelul secretarului general sau similar.

După cum s-a mentionat în paragraful introductiv al acestui capitol, al doilea aspect referitor la justiție este functionarea acesteia. Aceasta vizeaza numărul de posturi vacante de judecatori, îmbunătățirea calității judecatorilor (care depinde de educatie/pregatire profesionala) și resursele materiale (biblioteci, sisteme informatice etc.). Proiectul PHARE din 1997, aflat în curs de desfășurare, are în vedere cele mai izbitoare/urgente deficiente ale functiei justiției. Totusi, se va face o evaluare generală și vor fi propuse metode de abordare a acestor probleme, pe faze.

Se asteapta ca rezultatul acestui proiect să fie modificarea, prin lege, a competentelor procurorilor, conferite de Codul de procedură penala, pe baza studierii mai multor optiuni.

Reforma Ministerului Public și demilitarizarea politiei (de care se ocupa proiectul de dezvoltare instituțională a Ministerului de Interne) trebuie să aibă loc în paralel, dacă se doreste să fie cu adevarat eficiente. Stabilirea unui judecator examinator (care să conduca procedura penala) va avea doar un impact limitat dacă nu se schimba situația actuala în ceea ce priveste controlul politiei.

Obiectivul 5: Coeziunea economica și sociala

Primul proiect se referă la dezvoltarea regionala. Scopul acestui proiect este stabilirea, conform obiectivului definit în Parteneriatul de aderare, a unui cadru cuprinzator de dezvoltare regionala, care să incorporeze politici, legislatie și instrumente, împreună cu capacitatea administrativa de gestionare a programelor ISPA, SAPARD și PHARE în contextul obiectivului 1. Mai exact, proiectul are ca scop oferirea unui sprijin de tipul obiectivului 1, printr-o serie de programe regionale și sectoriale. Se intenționează ca cele opt macroregiuni propuse în România să aibă acces aproximativ egal la resursele financiare. Cele doua axe-cheie pentru interventie vor fi restructurarea industriala și dezvoltarea resurselor umane.

Concret, proiectul are ca scop pregătirea României pentru elaborarea și implementarea programelor de tip obiectiv 1, prin transferul de know-how în ceea ce priveste elaborarea planurilor naționale de dezvoltare, a programelor operationale regionale și sectoriale și stabilirea unor structuri administrative și bugetare eficiente, conform prioritatilor prevăzute în Parteneriatul de aderare cu România.

Programul special de pregatire (P.S.P.) se va concentra în plus, în mod specific, asupra procedurilor de implementare a Programului SAPARD în perioada de preaderare, dezvoltand capacitatea instituțională de utilizare a fondurilor conform regulamentului respectiv și oferind sprijin practic în cursul implementarii prin acțiuni de dezvoltare rurala.

O altă parte a fondurilor va fi folosita pentru identificarea proiectelor, stabilirea prioritatilor și pregătirea finantarii prin Programul ISPA. Selectarea și aprobarea proiectelor se vor baza pe programele naționale pentru transport și mediu, incluse în Programul național de adoptare a acquisului comunitar.

Aceste programe trebuie să conțină strategii sectoriale și criterii specifice pentru determinarea prioritatilor pentru investițiile din domeniile mediului înconjurător și transporturilor și sa abordeze dimensiunea transnationala necesară pentru dezvoltarea viitoarelor retele transeuropene.

Identificarea, stabilirea prioritatilor și pregătirea proiectelor pentru finanțare vor avea loc în contextul unei legaturi efective cu procesul bugetar național. Aceasta va asigura disponibilizarea la timp a resurselor din bugetul de stat în vederea cofinantarii investitiilor conform cerințelor Programului ISPA.

Finantarea investitiilor din cadrul proiectului de sprijinire a dezvoltării regionale a acestui subprogram este condiționată de: a) aprobarea în Parlament până la data de 1 noiembrie 1998 a proiectului de lege privind dezvoltarea regionala; b) înființarea Agentiei Naționale de Dezvoltare Regionala; și c) angajarea personalului și dotarea cu spatiu pentru birouri a Agentiei Naționale de Dezvoltare Regionala, conform prevederilor legii. Componenta de investitii din cadrul acestui proiect, totalizand 18,5 MECU, va fi cofinantata de la bugetul de stat al României printr-o contribuție de aproximativ 25% din sprijinul PHARE.

Al doilea proiect din cadrul acestui obiectiv se referă la sprijinirea dezvoltării în România a coridoarelor prioritare de transport și a adoptarii acquisului comunitar; în special, sprijin pentru construcția și modernizarea Coridorului IV paneuropean de transport (DN 1 - Vestem-Miercurea Sibiului) și integrarea viitoare a acestuia în reteaua transeuropeana de transport a Uniunii Europene; de asemenea prevede sprijin pentru indeplinirea prevederilor Directivei nr. 96/53 privind greutatea și dimensiunile pentru un transport international de marfuri și pasageri mai economic și mai sigur în zonele de interes ale Uniunii Europene, României și tarilor vecine.

Guvernul României se va angaja sa participe la cofinantarea proiectului de reabilitare a drumurilor-faza a doua, în ansamblul sau. Un raport privind stadiul finantarii proiectului de reabilitare a drumurilor-faza a doua (inclusiv evidenta financiară a contractarilor și plăților) va fi prezentat anual. Agentia de implementare va dispune de personal corespunzător - cel puțin trei persoane calificate care să lucreze în exclusivitate la acest proiect PHARE. În plus, dacă este necesar, se va acorda asistența tehnica complementara finanțată prin program. Pentru fiecare proiect, autoritățile române se angajează sa notifice Comisiei Europene incheierea achizitiei terenurilor inaintea semnarii contractelor de lucrari. Contractele pentru lucrari de constructii civile se vor baza pe condițiile contractuale FIDIC. Contractele pentru lucrari de constructii civile vor fi incheiate în ECU. Fiecare proiect de constructii civile va include și supervizarea corespunzătoare, independenta a proiectelor. Consultantul care se ocupa cu supervizarea va avea rolul inginerului, asa cum a fost el definit prin condițiile contractuale FIDIC. El va aproba și planurile de lucrari pregatite de contractant. Executantul lucrărilor va fi ales în urma unui proces de licitație la care vor participa contractori precalificati cu capacitate financiară și experienta tehnica și FIDIC relevante.

Vor fi luate toate masurile de conducere a traficului în timpul construcției pentru a permite un maximum de siguranță tuturor persoanelor angajate legal în lucrari, publicului calator și tertelor părți. Se aplica pe deplin condițiile generale ale memorandumurilor de finanțare, anexa la Acordul-cadru semnat între Comisia Europeana și România la 12 martie 1991. Nu se vor folosi fonduri PHARE pentru achizitia de terenuri, plata T.V.A. și a altor taxe.

Contractele pentru lucrari de constructii civile și supervizarea lucrărilor vor fi conforme practicii internationale și, prin urmare, condițiile contractuale vor prevala asupra urmatoarelor prevederi ale legislației române:

Legea nr. 10/1995 : art. 5, art. 13, de la art. 21 până la art. 31,

art. 40; Hotărârea Guvernului nr. 85/1997 : Anexa, punctul II, 1d);

Hotărârea Guvernului nr. 272/1994 ;

Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 ; Ordinul ministrului finanțelor și al ministrului lucrărilor publice și amenajarii teritoriului nr. 1.743/69/N/1996 și anexa la acesta: Norme Metodologice ale Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajarii Teritoriului, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 bis din 26 septembrie 1996;

Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajarii teritoriului nr. 3/N/12 din octombrie 1995 . Guvernul României se angajează sa finanteze orice cost suplimentar care poate să apară după contractare pentru a asigura finalizarea la timp a proiectului.

Obiectivul 6: Integrarea viitoare a României prin participarea la programele comunitare și TEMPUS

Au fost deja adoptate propunerile financiare pentru TEMPUS și pentru participarea la programele comunitare.

A fost realizat un studiu de impact asupra mediului pentru proiectul de reabilitare a drumurilor; studii similare vor fi realizate pentru toate proiectele de investitii.

Se va asigura egalitatea sanselor de participare pentru barbati și femei la toate proiectele. Se vor elabora indicatori de evaluare a gradului de participare a femeilor la proiecte.

2. Buget

Numărul proiectului

Titlul proiectului

Bugetul alocat, din care:

Dezvoltare instituțională (estimativ)

Investiții (estimativ)

RO 09803.01

Îmbunătățirea situației populației rroma

2,00

2,00

0,00

RO 09803.02

Sprijin pentru reformă protecției copilului

10,00

4,95

5,05

RO 09804.01

Proiect de dezvoltare instituțională pentru Ministerul Finanțelor

3,00

3,00

0,00

RO 09804.02

Asistență pentru Administrația Vamală Română în dezvoltarea unui sistem eficient de control și administrare la frontieră

8,00

2,70

5,30

RO 09804:03

Asistență în domeniul veterinar și agricol

5,00

2,00

3,00

RO 09804.04

Întărirea capacității instituționale și administrative de administrare a politicii de mediu în România, în conformitate cu acquisul comunitar

3,00

3,00

0,00

RO 09804.05

Reforma administrației publice

2,50

2,50

0,00

RO 09805.01

Îmbunătățirea cadrului competitiv pentru asigurarea serviciilor publice

6,10

6,10

0,00

RO 09805.02

Instituții legate de piața internă (Banca Națională a României și C.E.C.)

4,00

0,85

3,15

RO 09806.01

Proiect de dezvoltare instituțională pentru Ministerul de Interne

2,00

2,00

0,00

RO 09806.02

Proiect de dezvoltare instituțională pentru Ministerul Justiției

1,00

1,00

0,00

RO 09807.01

Politică regională și de coeziune

33,00

7,00

26,00

RO 09807.02

Proiect de reabilitare a drumurilor naționale

27,00

0,00

27,00

(Programe comunitare/TEMPUS*)

10,40

10,40

0,00

TOTAL:

117

47,50

69,50

Până la 30% din buget poate fi contractat direct de Comisie și deci nu poate fi transferat în Fondul național.

3. Aranjamente de implementare

Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului descentralizat de implementare PHARE (DIS). Coordonatorul național PHARE (Național Aid Co-ordinator - NAC) va avea întreaga responsabilitate pentru programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE.

Fondul național (FN) din cadrul Ministerului Finanțelor, condus de responsabilul național cu autorizarea finantarii PHARE (Național Authorising Officer - NAO) va superviza gestionarea financiară a Programului și va avea întreaga responsabilitate asupra tuturor aspectelor legate de controlul financiar și raportarea financiară către Comisia Europeana.

Comisia va transfera fonduri către Fondul național în conformitate cu Memorandumul de înțelegere incheiat între Comisie și Guvernul României în toamna anului 1998. Fondurile vor fi transferate la solicitarea responsabilului național cu autorizarea finantarii PHARE (NAO). După semnarea Memorandumului de finanțare, o sumă de până la 26,6 MECU va fi transferata la Fondul național. Se vor face patru alimentari ale fondului în suma de până la 20 MECU sau de până la o valoare egala cu cea a bugetului total, în cazul în care acesta este mai mic de 20 MECU. Prima alimentare se va face atunci când plățile efectuate de către agentiile de implementare (AI) și Oficiul de plati și contractare PHARE (OPCP) insumeaza 10% din buget. A doua alimentare poate fi solicitata atunci când plățile efectuate insumeaza 30% din bugetul total în vigoare. A treia alimentare se va face atunci când suma plăților se ridica la 50%, iar cea de-a patra și ultima rata, atunci când suma plătită reprezinta 70% din bugetul total. Dacă totalul fondurilor depozitate în Fondul național și în cele ale agentiilor de implementare (AI) depășește 10% din bugetul total de contractare în vigoare, nu sunt admise cereri de alimentare decat cu aprobarea prealabila a Comisiei. În mod excepțional, responsabilul național cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) poate cere în avans o plata mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile prevăzute în Memorandumul de înțelegere mentionat anterior.

Pentru cazul aranjamentelor de "infratire" ale urmatoarelor institutii, Comisia va transfera fonduri pentru plata specialistilor comunitari pe termen lung direct unui Birou de asistența tehnica: Ministerul Finanțelor, Administratia Vamala Română, Curtea de Conturi, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii și Alimentatiei, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului, Banca Naționala a României și alte institutii corelate, asa cum rezultă din fisele individuale ale proiectelor.

Responsabilitatea derularii subprogramelor revine agentiilor de implementare prezentate în tabelul următor:

------------------------------------------------------------------------------

Numărul

Proiectul

Agentia de

proiectului

implementare

------------------------------------------------------------------------------

RO 09803.01 Îmbunătățirea situației populatiei rroma

OPCP

RO 09803.02 Sprijin pentru reforma protectiei copilului

OPCP

RO 09804.01 Proiect de dezvoltare instituțională pentru

Ministerul Finanțelor

OPCP

RO 09804.02 Asistența pentru Administratia Vamala Română

în dezvoltarea unui sistem eficient de control

și administrare la frontiera

OPCP

RO 09804.03 Asistența în domeniul veterinar și agricol

OPCP

RO 09804.04 Intarirea capacității instituționale și

administrative de administrare a politicii

de mediu în România, în conformitate cu

acquisul comunitar

OPCP

RO 09804.05 Reforma administrației publice

OPCP

RO 09805.01 Îmbunătățirea cadrului competitiv pentru

asigurarea serviciilor publice

OPCP

RO 09805.02 Institutii legate de piața interna (Banca

Naționala a României și C.E.C.)

OPCP

RO 09806.01 Proiect de dezvoltare instituțională pentru

Ministerul de Interne

OPCP

RO 09806.02 Proiect de dezvoltare instituțională pentru

Ministerul Justiției

OPCP

RO 09807.01 Politica regionala și de coeziune

Agentia Naționala

pentru Dezvoltare

Regionala

RO 09807.02 Proiect de reabilitare a drumurilor naționale

Agentia Naționala

a Drumurilor

-------------------------------------------------------------------------------

Fondul național va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv Oficiului de plati și contractare PHARE (OPCP), în conformitate cu acordurile de finanțare (AF) semnate între Fondul național (FN) și agentiile de implementare/OPCP, după caz. Fiecare acord de finanțare va fi andosat în prealabil de Comisia Europeana. În cazurile în care Fondul național este el insusi agentul de plată pentru OPCP/AI, nu se vor face transferari de fonduri din cadrul Fondului național către OPCP/AI. OPCP și agentiile de implementare vor fi conduse fiecare de cate un responsabil cu autorizarea finantarii Programului (Programme Authorising Officer - PAO), numit de către responsabilul național cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) după consultari cu coordonatorul național PHARE (NAC). PAO va fi responsabil de toate operațiunile efectuate de OPCP/agentia de implementare respectiva.

Pentru toate proiectele, OPCP va avea responsabilitatea organizarii licitațiilor, contractarilor, administrarii, tinerii contabilitatii, efectuării plăților și raportarilor financiare. În cazul proiectului de dezvoltare regionala, acest rol va fi jucat de Administratia Naționala a Drumurilor și, respectiv, de Agentia Naționala pentru Dezvoltare Regionala.

Fondul național va deschide la Banca Naționala a României sau la alta banca, convenita în prealabil cu Comisia, un cont purtator de dobânda, în ECU, pe care îl va gestiona într-un sistem contabil separat. Valoarea dobanzii va fi raportata Comisiei Europene; dobânda poate fi reinvestita în Program, pe baza unei cereri inaintate de NAO și aprobate de Comisie. Aceleasi proceduri se vor aplica și în cazul oricăror alte fonduri transferate către o agentie de implementare sau către OPCP.

Responsabilul național cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) și responsabilii cu autorizarea finantarii Programului (PAO) vor asigura pregătirea tuturor contractelor în conformitate cu procedurile stabilite de Manualul DIS. Fac excepție doar aranjamentele de "infratire". Toate contractele vor fi în valoare de minimum 2 MECU, cu excepția unui numar mic de contracte privind aranjamentele de "infratire". Aceasta se datorează faptului ca "infratirile" se referă mai degraba la dezvoltarea unor pachete de servicii corespunzătoare decat la implementarea de programe cuprinzatoare.

Toate contractele trebuie incheiate în primele 24 de luni ale duratei Programului. Toate plățile trebuie efectuate în primele 36 de luni ale duratei Programului.

În cazul proiectului de reabilitare a drumurilor naționale, plățile se pot face până la sfârșitul anului 2003.

Orice fonduri nefolosite până la data expirarii Programului vor fi rambursate Comisiei.

4. Monitorizare și evaluare

Se va înființa un Comitet mixt de monitorizare (JMC - Joint Monitoring Committee). Acesta va include și reprezentanti ai NAO, NAC și ai Comisiei. Comitetul se va reuni cel puțin o dată pe an și va analiza toate programele PHARE, în scopul evaluării progresului înregistrat în atingerea obiectivelor stabilite prin memorandumurile de finanțare și Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o schimbare a prioritatilor și/sau realocarea fondurilor PHARE.

JMC va fi asistat de subcomitete de monitorizare (MSC - Monitoring Sub-Committees), care vor include NAC, PAO al fiecarei Al (și OPCP, după caz) și serviciile din cadrul Comisei. MSC va analiza în detaliu progresul înregistrat de fiecare program, inclusiv de componentele și contractele acestuia, pe bază de rapoarte periodice de monitorizare și evaluare, intocmite cu sprijinul acordat de consultanti externi (în conformitate cu prevederile Manualului DIS), și va inainta recomandari în ceea ce priveste conceptia și managementul programului, asigurand eficienta acestora. MSC va inainta către JMC rapoarte detaliate asupra tuturor programelor cu finanțare PHARE.

5. Auditare și evaluare

Comisia poate dispune verificarea conturilor și operațiunilor Fondului național și, după caz, ale OPCP și ale agentiilor de implementare respective, activitate efectuata de un auditor independent, contractat de Comisie, fără a prejudicia responsabilitatile Comisiei și Curtii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum se menționează în condițiile generale ale Acordului-cadru.

Serviciile Comisiei vor asigura o evaluare ex-post după incheierea Programului.

6. Transparenta/Publicitate

Fiecare PAO va fi responsabil pentru masurile necesare ce trebuie luate pentru asigurarea publicității tuturor activităților finantate de Program. Aceasta se va face în stransa conlucrare cu Delegatia C.E. Detalii suplimentare sunt prezentate în Anexa III.

7. Condiții speciale

Asistența acordată de Comunitate va fi condiționată de respectarea de către România a angajamentelor prevăzute în Acordul european, de pasii urmatori ce trebuie facuti pentru indeplinirea criteriilor de la Copenhaga și de progresele înregistrate în implementarea Parteneriatului de aderare. Nerespectarea acestor condiții generale poate conduce la decizia Consiliului de a sista asistența financiară.

Anexa despre informare pentru a fi inclusa în Memorandumul de finanțare PHARE

Informare și publicitate pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

1. Scop și obiective

Informațiile și activitățile de publicitate privind asistența Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate cresterii gradului de constientizare a publicului și a transparentei acțiunilor UE, precum și pentru crearea unei imagini consistente privind activitățile respective în toate tarile beneficiare. Informarea și publicitatea privesc activitățile care primesc o contribuție de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale

Fiecare PAO responsabil de implementarea memorandumurilor financiare, precum și a altor forme de asistența va fi responsabil cu publicitatea la fața locului. Aceasta actiune se va desfășura în cooperare cu Delegatia Comisiei U.E., care va fi informata asupra demersurilor facute în acest scop.

Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegatia Comisiei U.E. din tara respectiva.

Informarea și masurile publicitare descrise mai jos se bazeaza pe prevederile reglementarilor și deciziilor ce se aplică fondurilor structurale.

Acestea sunt:

- art. 32 din Reglementarea Comisiei U.E. nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei U.E. nr. 2.082/93, Buletinul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

Informarea și masurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile Ghidului informativ pentru Delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala. Partea relevanta din acest ghid informativ va fi atasata tuturor contractelor de lucrari și achizitii.

3. Informarea și publicitatea privind programele PHARE

Informarea și masurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu Delegatia Comisiei, pentru toata durata Memorandumului de finanțare, și va privi atât programele, cat și alte forme de asistența.

Costul informării și publicității privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

În cazul implementarii programelor PHARE, se vor aplica masurile menționate mai jos la lit. a) și b):

a) Autoritățile competente din tara beneficiara trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistența în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzător și trebuie tinute la dispoziția părților interesate. Trebuie asigurata prezentarea pe teritoriul tarii beneficiare a informațiilor și materialelor publicitare produse, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

b) Informarea și masurile publicitare la fața locului trebuie să cuprindă urmatoarele:

(i) pentru investitii de infrastructura ce depasesc 1 milion ECU:

- panouri ridicate la fața locului, instalate în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;

- panouri informative pentru lucrarile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ;

(îi) în cazul investitiilor de productie, măsuri pentru dezvoltarea potentialului local și alte măsuri beneficiind de finanțare PHARE:

- măsuri care să constientizeze beneficiarii potentiali și opinia publică cu privire la asistența PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;

- măsuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, parțial finantate de PHARE, sub forma unei indicatii în formularul care trebuie completat de asemenea solicitanți, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea U.E. și sa specifice Programul PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

4. Transparenta asistentei U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari și publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistența ce le priveste direct.

Autoritățile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informațiilor către potentialii beneficiari, în special către intreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și indicatii privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alti beneficiari potentiali

Autoritățile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiaza sau ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de pregatire profesionala implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare și organizațiile nonguvernamentale.

Formulare

---------

Formularele emise de autoritățile locale, naționale sau regionale privind anuntarea și solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte entități eligibile pentru acest fel de asistența vor trebui sa indice faptul ca U.E. și, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistența transmisa beneficiarilor trebuie să mentioneze procentul sau volumul de asistența finanțat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema naționala sau regionala, trebuie să poarte și un insemn al U.E. de aceeasi marime.

4.3. Publicul general

Media

-----

Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, în ceea ce priveste actiunile cofinantate de U.E. și PHARE, în special. Contribuția PHARE va fi reflectata corespunzător în aceasta informare.

În acest context, demararea operațiunilor (o dată adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acțiuni de publicitate, cu precadere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu Delegatia Comisiei din tara respectiva.

Cele doua principii menționate mai sus se aplică anunturilor, precum și comunicatelor de presa și comunicatelor publice.

Acțiuni informative

-------------------

Organizarea de acțiuni informative, precum conferinte, seminarii, targuri și expozitii în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finantate de Programul PHARE, vor urmări sa faca explicita participarea U.E. În acest context se vor expune steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri și se va pune emblema U.E. pe documente, în functie de situație. Delegatia Comisiei din tara beneficiara va ajuta, după necesități, la pregătirea și implementarea acestui tip de acțiuni.

Materiale informative

Publicatiile (precum brosuri și pliante) despre programe și măsuri similare finantate sau cofinantate de PHARE trebuie să conțină pe prima pagina o indicare clara a participării U.E., precum și simbolul U.E., în cazul în care stema naționala sau regionala este folosita.

În cazul în care aceste publicatii au o prefata, aceasta trebuie semnata atât de persoana responsabila în tara beneficiara, cat și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a putea face clara participarea PHARE.

Aceste publicatii trebuie să se refere la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate.

Principiile menționate mai sus se aplică, de asemenea, și materialelor audiovizuale.

5. Prevederi privind panouri, postere și panouri permanente

Tarile beneficiare vor asigura transparenta masurilor parțial finantate de Programul PHARE, în concordanta cu urmatoarele măsuri și informații publicitare:

Panouri

-------

Panourile cu informații privind participarea U.E. la finantarea investitiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în proportie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacă autoritățile locale sau regionale nu ridica un panou care să mentioneze propria lor implicare, finantarea UE trebuie mentionata pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o marime corespunzătoare anvergurii proiectului (ținând seama de marimea contributiei U.E.) și trebuie să corespunda instructiunilor prevăzute în Ghidul informativ.

Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării și în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi inlocuite cu plăcuțe permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Plăcuțe permanente

------------------

Aceste plăcuțe trebuie să fie plasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinte, aeroporturi, statii etc). Placutele trebuie să cuprindă pe lângă simbolul U.E. și o mențiune privind programul PHARE și cofinantarea U.E.

În cazurile în care autoritățile locale, regionale sau naționale, precum și orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta sau poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicată participarea U.E. și PHARE.

6. Prevederi finale

Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situație măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata și informata Delegatia Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiei din tara respectiva, va asigura asistența tehnica sub forma indrumarii asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar.

---------