Decizia nr. 221/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și a prevederilor art. 1 din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și a prevederilor
art. 1 din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție invocată de Constantin Theodor Mihai Grigoriu în Dosarul nr. 51.838/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.601D/2011.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal și asistat de avocatul Mihai Adrian Grigoriu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care susține admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând că rațiunile care au stat la baza declarării ca neconstituționale, în cadrul controlului a priori, a prevederilor inițiale ale art. 1 lit. c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt, în opinia sa, aplicabile și parlamentarilor, dat fiind faptul că aceștia au un statut similar cu cel al magistraților, prevăzut în mod distinct în Constituție. În plus față de motivarea excepției de neconstituționalitate formulate în fața instanței de judecată, susține și neconstituționalitatea prevederilor
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010
prin raportare la dispozițiile art. 44 - Dreptul de proprietate privată. În acest sens arată că pensia este considerată un "bun", în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel că orice diminuare a acesteia reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată.
Având cuvântul, autorul excepției, Constantin Theodor Mihai Grigoriu, solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată, arătând, în esență, că dreptul la pensie reprezintă un drept câștigat, care trebuie respectat, în vederea asigurării ordinii de drept într-o societate democratică. În opinia sa, o măsură echitabilă ar fi trebuit să vizeze reducerea proporțională a tuturor pensiilor contributive, în raport cu perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, iar nu diminuarea exclusivă a pensiilor de serviciu, prin eliminarea părții necontributive.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 9.112 din 24 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 51.838/3/2010, Tribunalul București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și a prevederilor
art. 1 din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție invocată de Constantin Theodor Mihai Grigoriu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de recalculare a pensiei, emisă în baza actelor normative criticate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că rațiunile care au stat la baza constatării, în cadrul controlului a priori, a neconstituționalității prevederilor inițiale ale
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
sunt aplicabile aproape în totalitate și în cazul parlamentarilor, astfel încât menținerea în vigoare a prevederilor
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010
este discriminatorie, având în vedere că cele două categorii profesionale, magistrații și parlamentarii, au un statut similar. În acest sens se arată că și categoria parlamentarilor este reglementată la nivel constituțional, în privința acestora existând incompatibilități care nu permit desfășurarea altor activități profesionale, generatoare de venit. Mai mult, neasigurarea, pe întreaga durată a vieții, a independenței și stabilității financiare a parlamentarilor - componentă esențială a independenței Legislativului - reprezintă, în opinia autorului excepției, o încălcare a principiilor constituționale ce garantează statul de drept. Se mai arată că pensia constituie un drept patrimonial câștigat, iar măsura restrângerii unor drepturi trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, cu atât mai mult cu cât nicio stare de urgență nu a fost decretată de către Președintele României.
Tribunalul București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege nu este retroactiv, având aplicabilitate doar pentru viitor, fără a aduce atingere prestațiilor deja încasate. Nu este încălcat nici principiul egalității în drepturi, dimpotrivă, este restabilită egalitatea în drepturi a pensionarilor, iar măsura legislativă nu echivalează cu o expropriere, ci reprezintă reglementarea pentru viitor a modului de calcul al pensiilor, cu respectarea principiului contributivității.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (l) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010
este neîntemeiată, reiterând cele statuate de Curtea Constituțională prin
deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 , nr. 873 din 25 iunie 2010, nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 și nr. 1.579 din 13 decembrie 2011. În ceea ce privește prevederile
art. 1 din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , arată că nu sunt relevate elementele de contrarietate ale acestei norme legale și dispozițiile constituționale, astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010
sunt constituționale. În acest sens, arată că recalcularea pensiilor de serviciu, inclusiv a celor ale deputaților și senatorilor, nu are semnificația încălcării principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat și nu constituie o nesocotire a competenței ori rolului constituțional ale puterii legiuitoare sau a mandatului reprezentativ al parlamentarilor. Pe de altă parte, nu se poate reține incidența considerentelor care au fundamentat
Decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010 , deoarece statutul constituțional al magistraților este diferit de cel al deputaților și senatorilor. Prin textul de lege criticat nu a fost afectată partea contributivă a pensiei speciale, ci doar suplimentul suportat de la bugetul de stat, ce ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, în funcție de existența resurselor financiare necesare, și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie. În ceea ce privește prevederile
art. 1 din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , acestea reprezintă dispoziții de natură tehnică, ce reglementează modalitatea concretă de revizuire a noilor pensii, cu respectarea principiilor contributivității și egalității.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției îl constituie prevederile
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum și a prevederilor
art. 1 din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
-
Articolul 1
lit. f) din Legea nr. 119/2010 : "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: (...)
f) pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor;";
-
Articolul 1
din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 : "Pensiile prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și care au făcut obiectul recalculării potrivit prevederilor aceleiași legi se revizuiesc conform prezentei metodologii."
În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, precum și celor cuprinse în Titlul III - Autoritățile publice, cap. I - Parlamentul, în special a dispozițiilor art. 69 alin. (1) privind mandatul reprezentativ și în art. 71 - Incompatibilități.
De asemenea, este invocată și încălcarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu motivarea că pensia constituie un drept patrimonial câștigat.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
I. În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul autorului excepției a susținut neconstituționalitatea prevederilor
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010
prin raportare și la dispozițiile constituționale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată.
Față de împrejurarea că acest temei constituțional nu se regăsește în motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum aceasta a fost formulată în scris și oral în cadrul litigiului dedus judecății instanței judecătorești, Curtea constată că extinderea cadrului procesual direct în fața Curții Constituționale, prin invocarea unor noi temeiuri constituționale, ce nu sunt cuprinse în actul de sesizare al Curții, contravine atât dispozițiilor art. 10 alin. (2) și
art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cât și celor cuprinse în art. 146 lit. d) din Constituție.
Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa (spre exemplu,
Decizia nr. 63 din 25 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 14 februarie 2007), motivarea excepției, prin indicarea textelor constituționale invocate, trebuie să fie făcută chiar prin actul de sesizare a Curții, deci în momentul ridicării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, Curtea Constituțională nefiind competentă să se pronunțe în afara limitelor sesizării.
II. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea constată că autorul excepției nu indică niciun text constituțional la care să raporteze textul de referință, în susținerea neconstituționalității sale, și nici nu arată în ce constă pretinsa încălcare a Legii fundamentale.
Or, așa cum a statuat Curtea prin
Decizia nr. 566 din 4 decembrie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 11 februarie 1998, ale cărei considerente de principiu sunt valabile și în prezenta cauză, jurisdicția constituțională nu se poate substitui părții în privința invocării motivului de neconstituționalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil.
III. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 , aceasta este fundamentată, în principal, pe existența unei discriminări, în privința dreptului la pensie de serviciu, între magistrați și parlamentari, susținând că, având în vedere existența unor incompatibilități asemănătoare referitoare la exercitarea profesiei, rațiunile care au condus la declararea neconstituționalității măsurii de eliminare a pensiei de serviciu a magistraților ar trebui să conducă la aceeași soluție și în ceea ce privește pensia de serviciu a parlamentarilor.
Față de aceste susțineri, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unor critici de neconstituționalitate identice, prin raportare la dispozițiile
art. 16 din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 1.579 din 13 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 17 ianuarie 2011, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010
ca neîntemeiată, arătând că cele două categorii de pensionari se află în situații obiectiv diferite.
Astfel, existența unor interdicții sau incompatibilități asemănătoare nu este de natură să pună un semn de egalitate între activitatea și statutul magistraților în raport cu cele ale parlamentarilor. În timp ce pentru magistratul aflat în exercițiul profesiei sale, incompatibilitățile se întind pe durata întregii activități în justiție, parlamentarul nu face parte dintr-o categorie profesională cu astfel de incompatibilități. Astfel, în legătură cu susținerea privind existența unui statut asemănător între cele două categorii profesionale, reglementat la nivel constituțional, s-a arătat, în această decizie, că această afirmație este infirmată de dispozițiile constituționale corespunzătoare fiecărui statut. Astfel, dacă art. 125 alin. (3) din Constituție prevede că "Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior", dispoziție identică și pentru procurori [art. 132 alin. (2)] și judecătorii Curții Constituționale (art. 144), potrivit art. 71 alin. (2) din Legea fundamentală, "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului."
Prin urmare, chiar dacă cele constatate cu privire la statutul și activitatea parlamentarilor au reprezentat și pot reprezenta în viitor temeiuri ale acordării unei pensii de serviciu, Curtea reține că aceste temeiuri sunt diferite de cele reținute cu privire la magistrați prin
Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, și care au determinat acordarea în continuare a pensiilor de serviciu.
În aceeași măsură, față de considerentele reiterate anterior, în prezenta cauză se constată că valorile supreme ocrotite într-un stat de drept, cum sunt dreptatea și pluralismul politic, precum și demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenești sau libera dezvoltare a personalității, astfel cum sunt consacrate prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, nu sunt îngrădite prin neasigurarea unei stabilități financiare a parlamentarilor, pe toată durata vieții și independent de durata exercitării mandatului.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea, reiterând cele statuate prin
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, constată că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii. De asemenea, cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. În acest sens a se vedea
Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011.
Mai mult, în sensul
Deciziei nr. 120 din 15 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 26 martie 2007, ale cărei considerente de principiu sunt valabile și în prezenta cauză, drepturi legal câștigate sunt cele primite, cu condiția să fi fost și legal stabilite; de asemenea, drept legal câștigat în sensul aceleiași decizii este, bineînțeles, și calitatea de pensionar.
De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie într-un anumit cuantum. Reducerea sau încetarea plății unui anumit cuantum al beneficiului acordat poate constitui o intervenție în privința bunului ce trebuie justificată (paragraful 58). De asemenea, Curtea a arătat că sistemul de securitate socială este expresia solidarității societății în raport cu membrii săi (paragraful 61), iar statele au o marjă largă de apreciere atunci când reglementează sistemul de pensii (paragraful 63). În acest sens a se vedea și
deciziile Curții Constituționale nr. 1.285 din 29 septembrie 2011
și nr. 105 din 9 februarie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011, și, respectiv, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 13 martie 2012.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție invocată de Constantin Theodor Mihai Grigoriu în Dosarul nr. 51.838/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.
II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție invocată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.