Decizia nr. 278/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție invocată de Victor Fărcaș în Dosarul nr. 12.044/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.594D/2011.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând

Decizia Curții Constituționale nr. 1.380 din 26 octombrie 2010 .

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că interesul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a formula acțiuni în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității este legitim, fiind o prerogativă acordată acestuia prin lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 12.044/2/2010, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție invocată de Victor Fărcaș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător/colaborator al Securității formulate de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că atribuția Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a introduce acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia nu îndeplinește condiția existenței interesului legitim al celui care formulează o cerere de chemare în judecată.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că atât legitimarea procesuală a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cât și interesul de a introduce acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia izvorăsc din înseși prevederile actului normativ criticat și se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă față de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securității.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

Avocatul Poporului apreciază că actul normativ criticat este constituțional, invocând în acest sens punctele de vedere exprimate în

deciziile Curții Constituționale nr. 980 din 25 iunie 2009 , nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 și nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 8 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 293/2008 , potrivit cărora:

"Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ia în discuție nota de constatare și, după caz:

a) aprobă nota de constatare și dispune Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) referitor la accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor textului de lege criticat, în cazul în care aprobă nota de constatare cu privire la existența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității va dispune Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare la instanța competentă material.

Contrar susținerilor autorului excepției, în exercitarea acestei competențe, Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității are legitimare procesuală activă, justificând un interes legitim, prevăzut de lege, respectiv art. 6-12 din secțiunea a 3-a - Dispoziții procedurale comune cuprinsă în actul normativ criticat.

În speță, legitimarea procesuală activă a acestei autorități administrative este justificată, în preambulul ordonanței de urgență criticate, de interesul general urmărit, și anume deconspirarea organelor securității statului, parte a poliției politice, care în perioada de dictatură comunistă au exercitat o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, a drepturilor și libertăților lor fundamentale.

Așadar, ordonanța de urgență criticată recunoaște Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin posibilitatea sesizării sale din oficiu, o legitimare procesuală activă, justificată de apărarea unui interes general. Totodată, Consiliul, pe lângă posibilitatea sa de a acționa din oficiu, poate fi sesizat și de persoana îndreptățită, astfel cum aceasta este definită la art. 1 alin. (1) din actul normativ criticat, pentru a desfășura cercetări referitoare la existența/inexistența unor documente care se referă la persoana petentului aflate în evidențele informatizate ale Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și în cele ale celorlalte instituții deținătoare ale arhivelor Securității. Prin urmare, în acest caz, interesul promovării acțiunii este justificat chiar de interesul personal al persoanei îndreptățite, rezultatul practic al acțiunii Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității răsfrângându-se în mod direct asupra titularului dreptului.

De altfel, așa cum a statuat deja Curtea în jurisprudența sa, de exemplu,

Decizia nr. 608 din 12 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011, și

Decizia nr. 1.609 din 15 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 17 februarie 2012, ale căror considerente de principiu sunt valabile și în prezenta cauză, prevederile

art. 1 alin. (7) și (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu instituie o subrogare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității în dreptul cetățeanului care se consideră vătămat prin acțiunile abuzive ale unor lucrători din fosta Securitate de a avea acces liber la justiție pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

Aceste prevederi legale conferă persoanei care este subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, precum și, după caz, soțului supraviețuitor și rudelor până la gradul al patrulea inclusiv ori moștenitorilor testamentari dreptul de a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea dosarului și, de asemenea, de a solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului lor. Din cuprinsul acestor dispoziții legale se desprinde concluzia potrivit căreia Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității acționează inclusiv în numele persoanelor îndreptățite, la cererea acestora.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție invocată de Victor Fărcaș în Dosarul nr. 12.044/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 martie 2012.