Decizia nr. 253/2012

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Liviu Năstase în Dosarul nr. 218/828/2008 al Tribunalului Argeș - Secția civilă, și care formează obiectul Dosarului nr. 455 D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 984 D/2011 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Horticola Dunărea" - S.A. în Dosarul nr. 1.649/196/2010 al Tribunalului Brăila - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 455 D/2011 și nr. 984 D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 984 D/2011 la Dosarul nr. 455 D/2011, care a fost primul înregistrat.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 25 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 218/828/2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Liviu Năstase în cadrul unei cereri de recuzare.

Prin Încheierea din 11 iulie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 1.649/196/2010, Tribunalul Brăila - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Horticola Dunărea" - S.A. în cadrul unei cereri de recuzare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate stabilesc un dezechilibru între justițiabil și judecător, în sensul că justițiabilul care recuză un judecător nu poate participa la judecarea cererii de recuzare, deci nu-și poate susține în mod adecvat cererea, în vreme ce judecătorul are dreptul de a se apăra în fața instanței respective. Dispozițiile legale criticate stabilesc astfel un regim discriminatoriu și împiedică accesul liber la justiție. Se încalcă și dreptul la apărare, deoarece dispozițiile "fără prezența părților" înseamnă și în lipsa unui avocat.

Tribunalul Argeș - Secția civilă și Tribunalul Brăila - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Se arată că judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri. Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odată cu fondul, instanța superioară urmând a reface actele și dovezile administrate la prima instanță, atunci când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în care arată că își menține opinia reținută "în Deciziile Curții Constituționale nr. 1.339, nr. 971, nr. 606 și nr. 231 din 2009, nr. 1.074 și nr. 268 din 2008, respectiv nr. 1.080, nr. 1.018, nr. 736 și nr. 193 din 2007".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 31: "Instanța decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultând pe judecătorul recuzat.

Nu se admite interogatoriul sau jurământul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.

În cursul judecării cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedură.";

- Art. 34: "Încheierea prin care s-a încuviințat sau respins abținerea, ca și aceea prin care s-a încuviințat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac.

Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.

Când instanța superioară de fond constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă, reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, precum și a dispozițiilor art. 6 paragraful 1 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și interzicerea discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, se constată că textele de lege criticate au mai fost examinate de Curtea Constituțională din perspectiva unor critici similare.

Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ridicată, constatând că nu sunt încălcate prevederile art. 21 din Constituție. În cuprinsul deciziei s-a reținut că judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanța pronunțând în ședință publică o încheiere asupra recuzării, prin această reglementare legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri. Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odată cu fondul, instanța de control judiciar urmând a reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță, atunci când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă. Totodată, Curtea a reținut că cererea de recuzare nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății, iar nu împiedicarea accesului la justiție. Tocmai în considerarea acestui principiu constituțional, consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării numai odată cu fondul a încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile prin care se încuviințează sau se respinge abținerea, precum și de aceea prin care se încuviințează recuzarea, care nu sunt supuse niciunei căi de atac.

În ceea ce privește celelalte critici de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 31 și ale art. 34 din Codul de procedură civilă, Curtea a constatat, de exemplu prin Decizia nr. 1.074 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 1 noiembrie 2011, că și acestea sunt neîntemeiate, deoarece aceste dispoziții procedurale nu conțin discriminări de natură a duce la încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție. Totodată, faptul că cererea de recuzare se soluționează în absența autorului acesteia și că interogatoriul nu este permis ca mijloc de probă nu contravine nici dreptului la apărare, prevăzut la art. 24 din Constituție, deoarece judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. De altfel, în același sens, s-a pronunțat Curtea prin

Decizia nr. 721 din 17 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia, considerentele reținute de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Liviu Năstase în Dosarul nr. 218/828/2008 al Tribunalului Argeș - Secția civilă iar, în ceea ce privește art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de Societatea Comercială "Horticola Dunărea" - S.A. în Dosarul nr. 1.649/196/2010 al Tribunalului Brăila - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2012.