Decizia nr. 289/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor și ale art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 202/2010 25 octombrie 2010 (prevederi anume) privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor
Are ca temei 1
- OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Doina Suliman - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Arcer Liviu-Daniel.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. IX din Legea nr. 202/2010
privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor și ale
art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ilie Ionel Ciuclea în Dosarul nr. 656/284/2011 al Judecătoriei Răcari și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 516D/2011.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 776D/2011 și nr. 1.377D/2011, care au ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Gina-Carmen Goleșteanu în Dosarul nr. 18.088/212/2010 al Tribunalului Constanța - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și de Sergiu Vasile Bucătaru în Dosarul nr. 18.947/245/2010 al Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul prevederilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 776D/2011 și nr. 1.377D/2011 la Dosarul nr. 516D/2011, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 30 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 656/284/2011, Judecătoria Răcari a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. IX din Legea nr. 202/2010
privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor și ale
art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de petentul Ilie Ionel Ciuclea într-o cauză civilă având ca obiect o plângere contravențională, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița.
Prin Decizia civilă nr. 900/RCA din 4 mai 2011, pronunțată în Dosarul nr. 18.088/212/2010, Tribunalul Constanța - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de recurentul-petent Gina-Carmen Goleșteanu cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 26.489 din 6 decembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Constanța într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța ș.a.
Prin Încheierea din 16 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 18.947/245/2010, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de recurentul Sergiu Vasile Bucătaru cu ocazia soluționării recursului formulat într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională, în contradictoriu cu intimatul M.A.I. - Secția Regională de Poliție Transporturi Iași.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate, reglementând caracterul irevocabil al sentințelor prin care se soluționează plângeri îndreptate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor în domeniul circulației pe drumurile publice, contravin prevederilor constituționale ale art. 11, 16, 20, 21, 53, art. 124 alin. (2) și art. 129. De asemenea, consideră că reglementarea atacată înfrânge prevederile art. 6, 13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 2 pct. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție și art. 14 pct. 5 din Pactul Internațional privind drepturile civile și politice. În acest sens arată, în esență, că neconstituționalitatea dispozițiilor constă în aceea că prin excluderea dreptului la recurs împotriva hotărârilor judecătorești prin care se soluționează plângeri contravenționale în materia
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , hotărâri care potrivit art. 118 alin. (3^1) sunt definitive și irevocabile, se creează o discriminare flagrantă față de o anumită categorie de persoane care nu pot ataca cu recurs hotărârile judecătorești pronunțate în această materie, spre deosebire de altă categorie de persoane care tot în materia contravențiilor pot ataca cu recurs hotărârile judecătorești.
Judecătoria Răcari nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.
Tribunalul Constanța - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere referitoare la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie următoarele dispoziții de lege:
-
Articolul IX
privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, potrivit căruia "Alineatul (2) al articolului 34 din
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
«(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susținute și oral în fața instanței. Recursul suspendă executarea hotărârii.»"
-
Articolul 118
alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții introduse prin
art. X pct. 2 din Legea nr. 202/2010 , cu următorul cuprins: "Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluționează plângerea este definitivă și irevocabilă."
Autorul excepției consideră că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 care consacră egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 care consacră accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum și prevederile art. 6, 13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la un recurs efectiv și interzicerea discriminării, art. 2 pct. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție și art. 14 pct. 5 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, referitoare la dreptul la două grade de jurisdicție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, stabilind regula conform căreia hotărârile judecătorești prin care judecătoria soluționează plângerile contravenționale formulate în temeiul dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
sunt definitive și irevocabile, art. 118 alin. (3^1) din această ordonanță de urgență nu îngrădește accesul liber la justiție al persoanelor interesate și nu contravine dreptului la un proces echitabil și nici dreptului la un recurs efectiv la o instanță națională, dar împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului și contribuie, prin aceasta, la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.
Eliminarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată în primă instanță plângerea contravențională nu înfrânge prevederile constituționale ale art. 11 și ale art. 20, prevederile convenționale invocate consacrând posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție, care a și fost exercitat de autorul excepției.
Astfel, Curtea reține că, în jurisprudența sa constantă, a statuat că în sensul principiului constituțional instituit de art. 21 privind accesul liber la justiție se înscrie posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct și nemijlocit instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Totodată, liberul acces la justiție presupune și accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, potrivit prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (2) și art. 129.
De asemenea, Curtea a reținut că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul în toate cazurile la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.
În spețe, Curtea constată însă că autorii excepției critică, în esență, faptul că legiuitorul a reglementat modalitatea de soluționare a plângerilor contravenționale formulate potrivit
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
deosebit de cea de soluționare a plângerilor contravenționale formulate în temeiul
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, conform căreia hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs.
Or, asemenea susțineri, care vizează, practic, modificarea unor soluții legislative în sensul dorit de autorul excepției, nu pot avea caracterul unor veritabile critici de neconstituționalitate. Totodată, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. IX din Legea nr. 202/2010
privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor și ale
art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ilie Ionel Ciuclea în Dosarul nr. 656/284/2011 al Judecătoriei Răcari, de Gina-Carmen Goleșteanu în Dosarul nr. 18.088/212/2010 al Tribunalului Constanța - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și de Sergiu Vasile Bucătaru în Dosarul nr. 18.947/245/2010 al Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 martie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.