Decizia nr. 452/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în Dosarul nr. 6.837/300/2011 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, care formează obiectul Dosarului nr. 987D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.514D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în Dosarul nr. 14.342/3/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.514D/2011 la Dosarul nr. 987D/2011, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu se impune reconsiderarea jurisprudenței în materie a curții Constituționale, din care menționează, exemplificativ,

Decizia nr. 1.083 din 14 iulie 2011 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 iulie 2011 și Decizia civilă nr. 2.471 din 31 octombrie 2011, pronunțate în Dosarul nr. 6.837/300/2011 și, respectiv, în Dosarul nr. 14.342/3/2011, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă și Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în cauză având ca obiect soluționarea unor contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că necomunicarea hotărârilor pronunțate de instanțe în soluționarea recursurilor creează o situație defavorabilă pentru părțile care nu s-au putut prezenta la proces, în comparație cu părțile aflate în procedura de judecată a fondului sau a apelului. Ca urmare a faptului că hotărârile instanței de recurs nu se comunică și nu se publică, se poate pierde termenul de introducere a cererii de contestație în anulare sau de revizuire. Precizează că, din cauza lipsei de personal, a solicitat judecata în lipsă în toate etapele procesuale.

Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă și Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, s-a arătat că, potrivit art. 129 alin. 1 din Codul de procedură civilă, părțile unui proces au obligația legală de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului, de a îndeplini actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, precum și de a-și exercită drepturile procedurale cu bună-credință. Acestea au, de asemenea, obligația de a se interesa de proces, chiar și atunci când solicită judecata în lipsă. Faptul că hotărârile irevocabile nu se comunică nu este de natură a îngreuna părților accesul la soluția pronunțată sau la propriul dosar, acestea având la dispoziție atât mijloace informatice pentru a o afla (portalul instanțelor de judecată de pe site-ul oficial al Ministerului Justiției), cât și posibilitatea de a se adresa serviciului arhivă din cadrul instanțelor. Având în vedere că autoritățile publice pot fi întotdeauna reprezentate de un consilier juridic sau de un avocat, nimic nu le împiedică să facă demersurile necesare în acest scop.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut în

deciziile nr. 920 din 23 iunie 2009

și nr. 739 din 1 iunie 2010, în sensul constituționalității textului de lege criticat.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 33 din Legea nr. 262/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 24 alin. (1): "(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 31 alin. (2) referitoare la obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățenilor și la art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, precum și ale art. 21 - "Nediscriminarea" din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, coroborate cu cele ale art. 148 din Constituție - "Integrarea în Uniunea Europeană".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat, prin prisma unor critici identice, asupra constituționalității prevederilor de lege ce formează obiectul prezentei excepții. Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 1.083 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 29 august 2011, reiterând considerentele

Deciziei nr. 920 din 23 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, Curtea a observat că procedura contenciosului administrativ are un caracter special, fiind derogatorie de la regulile procedural civile, dând expresie prevederilor art. 52 din Legea fundamentală, oferind cadrul constituțional al protejării cetățenilor în fața eventualelor abuzuri ale autorităților publice. În acest context, legiuitorul a stabilit că executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-au instituit în sarcina autorităților publice anumite obligații de "a face" trebuie să fie realizată într-un anumit termen, fie cel precizat în cuprinsul hotărârii, potrivit

art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, fie, în lipsa acestuia, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a acesteia. Curtea a constatat că textele de lege ce formează obiect al excepției nu aduc atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și nici dreptului la apărare, garantat la nivel constituțional. Aceasta, deoarece autoritățile publice pot fi întotdeauna reprezentate, în procesele în care sunt parte, fie de către un consilier juridic, care are obligația de serviciu de a depune toate diligențele posibile pentru apărarea intereselor instituției, fie de un avocat angajat în baza unui contract de asistență juridică și reprezentare, fie chiar de un salariat al acestora, anume desemnat în baza unei procuri speciale de reprezentare în justiție. Așadar, prin intermediul unui astfel de reprezentant, autoritatea publică are posibilitatea plenară de a-și exercită toate prerogativele dreptului la apărare, în plus, nimic nu îl împiedică pe acesta să facă demersurile necesare pentru a afla soluția pronunțată de instanță în recurs, astfel încât autoritatea publică să poată duce la îndeplinire dispozitivul hotărârii, în respectul principiilor statului de drept, cărora li se subsumează, și conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătorești.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în Dosarul nr. 6.837/300/2011 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și în Dosarul nr. 14.342/3/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 mai 2012.