Decizia nr. 508/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. 4^1 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. 4^1 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Nicolae Ceapchie, Mădălin Cătălin Ceapchie, Constantin Mihalcea și Ana Ruxandra Stanciu în Dosarul nr. 5.916/105/2011 al Tribunalului Prahova - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.053D/2011.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției Nicolae Ceapchie și Ana Ruxandra Stanciu, doamna avocat Ștefana Anghel din cadrul Baroului Prahova, cu delegație la dosar, și se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției Nicolae Ceapchie și Ana Ruxandra Stanciu, care pun concluzii de admitere a acesteia, reiterând argumentele din notele scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 5.916/105/2011, Tribunalul Prahova - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. 4^1 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Nicolae Ceapchie, Mădălin Cătălin Ceapchie, Constantin Mihalcea și Ana Ruxandra Stanciu în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale instrumentate în faza de urmărire penală de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Ploiești și în care s-au efectuat cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzute și pedepsite de art. 215 alin. 1-3 și 5 din Codul penal și pentru săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de
pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, de
privind prevenirea și combaterea criminalității organizate și de
privind regimul armelor și al munițiilor.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, deoarece, în timp ce unii cetățeni, învinuiți de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu un prejudiciu de peste un milion de euro, sunt cercetați în faza de urmărire penală de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, alți cetățeni învinuiți și de o infracțiune conexă care atrage competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism vor fi cercetați în prima fază a procesului de aceasta din urmă structură.
Tribunalul Prahova - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor prin avocat, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției , precum și
, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992
, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 45 alin. 4^1 din Codul de procedură penală - Dispoziții care se aplică la urmărirea penală, introdus prin
art. XVIII pct. 12 din Legea nr. 202/2010
, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care au următorul conținut: "În caz de indivizibilitate sau conexitate între infracțiuni pentru care competența aparține Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, competența de a efectua urmărirea penală în cauza reunită aparține organului de urmărire penală specializat mai întâi sesizat. Dispoziția nu este aplicabilă în situația în care s-a dispus disjungerea cu privire la infracțiunea care atrage competența celeilalte structuri."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au fost introduse prin
art. XVIII pct. 12 din Legea nr. 202/2010
și au avut în vedere, pentru faza de urmărire penală, stabilirea competenței Direcției Naționale Anticorupție sau a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în caz de indivizibilitate sau conexitate. Astfel, legiuitorul a instituit regula potrivit căreia competența aparține organului de urmărire penală mai întâi sesizat și excepția potrivit căreia regula nu este aplicabilă în caz de disjungere cu privire la infracțiunea care atrage competența celeilalte structuri.
Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție , stabilirea competenței și a procedurii de judecată este atributul legiuitorului, sens în care, pentru o mai bună înfăptuire a actului de justiție, în caz de indivizibilitate sau conexitate cauzele trebuie reunite. Prin urmare, nu poate fi primită critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil. De altfel, o asemenea susținere pornește de la o premisă indusă potrivit căreia Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, spre deosebire de Direcția Națională Anticorupție, ar fi o structură care, cu prilejul instrumentării unei cauze penale, nu respectă exigențele referitoare la respectarea drepturilor specifice unui proces echitabil ori la egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața autorităților. Teza avansată nu poate fi primită, întrucât atât Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cât și Direcția Națională Anticorupție au fost concepute potrivit dispozițiilor
privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu modificările și completările ulterioare, și dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002
privind Direcția Națională Anticorupție, cu modificările și completările ulterioare, ca structuri cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, compuse din procurori ce se supun deopotrivă, în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 132, acelorași principii referitoare la legalitate, imparțialitate și control ierarhic.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. 4^1 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Nicolae Ceapchie, Mădălin Cătălin Ceapchie, Constantin Mihalcea și Ana Ruxandra Stanciu în Dosarul nr. 5.916/105/2011 al Tribunalului Prahova - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 mai 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.