Decizia nr. 338/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008

privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, excepție ridicată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private în Dosarul nr. 20.567/4/2010 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.102D/2011.

La apelul nominal, pentru autoarea excepției, se prezintă consilierul juridic Elena Daniela Theodor, cu delegație depusă la dosar, iar pentru partea Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar se prezintă avocat Cătălin Dinulescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care susține excepția de neconstituționalitate astfel cum este motivată în scris. Consideră că prevederile criticate nu se aplică Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și contravin principiilor privind independența activității de reglementare a pieței, independența în activitatea de supraveghere, independența instituțională și independența bugetară. Or, interpretarea potrivit căreia Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ar trebui să finanțeze alte instituții (fără acordul său) este de natură a-i aduce atingere independenței. Expune totodată situația de fapt a cauzei și depune precizări în scris.

Reprezentantul Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând care a fost rațiunea care a stat la baza adoptării prevederilor de lege criticate, totodată, depunând concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008

privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate a fost adoptată ca urmare a transpunerii Directivei 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale și al conturilor consolidate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 iunie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 20.567/4/2010, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008

privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 278/2008 , cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare și a unei cereri de suspendare a executării silite.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate contravin art. 116 alin. (2) și art. 117 alin. (2) și (3) din Constituție, deoarece prin inserarea dispozițiilor referitoare la obligația Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private de a finanța bugetul Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar se încalcă principiile generale aplicabile organizării și funcționării autorităților administrativ-autonome, componente ale administrației publice centrale, precum și principiile generale referitoare la stabilirea bugetului.

Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât contribuția cu o anumită sumă la finanțarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar nu reprezintă o ingerință în activitatea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, arătând că prin contribuția la finanțarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar nu este afectat statutul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private de autoritate administrativă autonomă, aflată sub controlul Parlamentului României.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susținerile părților prezente, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008

privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 30 iunie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 278/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 14 noiembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile criticate au următorul cuprins: "(2) Banca Națională a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Camera Auditorilor Financiari din România și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România participă la finanțarea Consiliului astfel:

[...]

(iv) Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, în procent de 17% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, potrivit prevederilor alin. (1);".

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 116 alin. (2), potrivit căruia "Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome", și art. 117 alin. (2) și (3) din Constituție, care prevede că "Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență" și "Autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008

privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate a fost adoptată ca urmare a transpunerii în dreptul intern a dispozițiilor Directivei 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 157 din 9 iunie 2006, în vederea realizării unei abordări armonizate a auditului statutar la nivelul Uniunii Europene, pentru asigurarea conformității auditului statutar din România cu cerințele directivelor europene, prin revizuirea permanentă a legislației în domeniu, precum și pentru crearea unui sistem de supraveghere publică pentru auditorii statutari și firmele de audit în baza principiilor europene.

Potrivit

art. 53 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008 , Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar este autoritate competentă în domeniul supravegherii publice a auditului statutar și funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor Publice.

Prin dispozițiile legale criticate se reglementează participarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private la finanțarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar.

Astfel, legiuitorul a stabilit că finanțarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar să se realizeze de la bugetul de stat în proporție de 40% din totalul cheltuielilor, iar 60% din totalul cheltuielilor - din contribuțiile instituțiilor reprezentate în Consiliu, respectiv - Banca Națională a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Camera Auditorilor Financiari din România și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, care participă la finanțarea Consiliului, după cum urmează:

(i) Banca Națională a României, în procent de 17% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget;

(îi) Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, în procent de 17% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget;

(iii) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în procent de 17% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget;

(iv) Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, în procent de 17% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget;

(v) Camera Auditorilor Financiari din România, în procent de 16% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget;

(vi) Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, în procent de 16% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, potrivit prevederilor alin. (1).

De asemenea, potrivit art. 68 alin. (4), Consiliul superior este format din 11 membri și are următoarea componență:

(i) ministrul economiei și finanțelor sau un reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor desemnat de ministru;

(îi) ministrul justiției sau un reprezentant al Ministerului Justiției desemnat de ministru;

(iii) guvernatorul Băncii Naționale a României sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de guvernator;

(iv) președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de președinte;

(v) președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de președinte;

(vi) președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de președinte;

(vii) președintele Camerei Auditorilor Financiari din România sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de Consiliul Camerei;

(viii) un membru al Camerei Auditorilor Financiari din România, auditor al situațiilor financiare întocmite de entitățile de interes public, desemnat de Consiliul Camerei;

(ix) președintele Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de Consiliul superior;

(x) un reprezentant al mediului academic, desemnat de Asociația Facultăților de Economie din România (AFER);

(xi) un reprezentant desemnat de confederațiile patronale reprezentative la nivel național și care sunt recunoscute pe plan internațional.

Așadar, Curtea observă că, în Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este reprezentată de președintele sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de președinte.

De asemenea, legiuitorul, la stabilirea modului de finanțare a Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (finanțarea Consiliului se asigură din contribuții în proporție de 60% și din subvenții acordate de la bugetul de stat în proporție de 40%) a avut în vedere că această finanțare trebuie să fie sigură și în afara oricăror influențe exercitate de auditorii statutari, firmele de audit sau alte părți interesate, potrivit

art. 77 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008 .

În ceea ce privește susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate, referitoare la faptul că prevederile criticate contravin art. 116 alin. (1) și art. 117 alin. (2) și (3) din Constituție, Curtea observă că aceasta nu poate fi reținută.

Faptul că o autoritate administrativă autonomă are obligația legală de a contribui la bugetul altor instituții publice nu este contrară art. 116 alin. (2) și art. 117 alin. (2) și (3), întrucât dispozițiile constituționale prevăd modalitățile de înființare, respectiv ca organe de specialitate în subordinea Guvernului, autorități administrative autonome sau ca organe de specialitate, și nicidecum modul în care este definită această autonomie.

Autonomia acestor autorități administrative își găsește conținutul juridic în prevederile legale care li se aplică. Legiuitorul constituțional a lăsat legiuitorul ordinar să stabilească și să o definească, precum și drepturile și obligațiile ce decurg din aceasta. Așadar, autonomia este una funcțională și operațională, fiind realizată în cadrul legal existent.

De asemenea, Curtea observă că, potrivit

art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005

privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, veniturile bugetului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se constituie din: taxe pentru autorizare și avizare, taxe de funcționare plătite lunar și venituri provenite din donații, publicații și din alte surse legale. Așadar, bugetul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se constituie tot în temeiul legii, chiar dacă nu este finanțată de la bugetul de stat, și tot legiuitorul ordinar a fost acela care a stabilit că unele taxe să se constituie în venituri proprii ale Comisiei și nu să se facă venit la bugetul de stat.

Într-o atare situație, tot prin voința legiuitorului se stabilește finanțarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar, respectiv prin cedarea unei sume, astfel cum prevăd textele criticate.

Curtea observă, însă, că textele constituționale pretins încălcate, respectiv art. 116 alin. (2) și art. 117 alin. (2) și (3), raportate la criticile formulate, nu au aplicabilitate în cauză, întrucât autoarea excepției de neconstituționalitate mai degrabă este nemulțumită de faptul că prin obligația de a contribui la finanțarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar îi este încălcată autonomia bugetară.

Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține că ar fi o imixtiune în activitatea acesteia prin care s-ar afecta statutul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ca urmare a contribuției sale la finanțarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar și nici încălcarea prevederilor constituționale invocate de autoarea prezentei excepții.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008

privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, excepție ridicată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private în Dosarul nr. 20.567/4/2010 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 aprilie 2012.