Normativ din 29 martie 2012
privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
prezumat în vigoare
Ordinul nr. 1.316/C din 29 martie 2012
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 26 iunie 2012.
ANEXĂ
PRIVIND
ASIGURAREA TEHNICĂ DE AUTOVEHICULE
A ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
ȘI UNITĂȚILOR SUBORDONATE
C U P R I N S
Aprobat de
Capitolul I Asigurarea tehnică de autovehicule
Secțiunea I
- Principii generale
Secțiunea II
– Managementul asigurării tehnice de autovehicule 1– Atribuții generale
2– Atribuțiile structurilor cu sarcini de înzestrare
3– Atribuțiile personalului cu diferite funcții în cadrul unităților
Secțiunea III
– Pregătirea de specialitate a personalului
Secțiunea IV
– Înzestrarea și completarea cu autovehicule 1– Clasificarea autovehiculelor
2– Primirea-predarea, introducerea în serviciu și retragerea din exploatare a autovehiculelor
3. Scoaterea din funcțiune a autovehiculelor 4 -Rodajul autovehiculelor și motoarelor
5-Înmatricularea și evidența autovehiculelor
6 – Vopsirea și inscripționarea autovehiculelor 7- Detașarea autovehiculelor
Secțiunea V
– Planificarea, organizarea și realizarea exploatării autovehicu- lelor
1 – Planificarea, organizarea și evidența exploatării autovehiculelor
2-
Personalul admis pentru conducerea autovehiculelor
3-
Folosirea autovehiculelor
4-
Organizarea , planificarea și realizarea întreținerilor tehnice
.
5-
Păstrarea și conservarea autovehiculelor și motoarelor noi sau reparate.
Secțiunea VI
– Planificarea, organizarea și efectuarea reparării auto-
vehiculelor
1-
Reguli privind planificarea și organizarea reparării autovehiculelor 2–Reguli privind efectuarea reparării autovehiculelor
Secțiunea VII
– Definirea, comunicarea și cercetarea accidentelor de
circulație și a evenimentelor tehnice
Secțiunea VIII
– Aprovizionarea materialelor tehnice
.Capitolul. II- Norme de consum materiale tehnice
Secțiunea
I
– Norme de consum carburanți
Secțiunea II
– Norme de consum lubrifianți
Secțiunea III
– Norme de exploatare a bateriilor de
acumulatori pentru autovehicule
Secțiunea IV
–Norme de exploatare a anvelopelor și camerelor de aer
Secțiunea V
- Norme de folosire a lichidului antigel
Capitolul III Dispoziții finale
A N E X E
Anexa nr. 1 Registru de ieșire-intrare a autovehiculelor Anexa nr. 2 Procesul- verbal de predare- primire
Anexa nr. 3 Situația nominală a autovehiculelor pe categorii, mărci și tipuri Anexa nr. 4 Rodajul autovehiculelor noi sau reparate
Anexa nr. 5 Registru de evidența numerelor de înmatriculare
Anexa nr. 6 Norme lunare de carburant pentru autovehiculele din dotare Anexa nr. 7 Stabilirea necesarului de personal pentru executarea
întreținerilor și reparațiilor auto și a suprafețelor necesare pentru parcarea și repararea autovehiculelor
Anexa nr. 8 Evidența constituirii rezervei de carburanți și motokilometri Anexa nr. 9 Evidența planificării și consumului de motokilometri
la autovehicule
Anexa nr.10 Planul anual de revizii tehnice Anexa nr.11 Plan lunar de revizii tehnice Anexa nr.12 Foaia de parcurs
Model de foaie de parcurs
Anexa nr.13 Actul de constatare tehnică Anexa nr.14 Planul de transport
Anexa nr.15 Folosirea autovehiculelor pentru transportul personalului la și de la locul de muncă
Anexa nr.16 Operațiunile care se execută cu ocazia verificării, întreținerii
și reviziilor autovehiculelor
Anexa nr.17 Norme maxime de timp pentru întreținerea autovehiculelor Anexa nr.18a Norme de consum pentru materialele de întreținere
a autovehiculelor
Anexa nr.18b Materialele și piesele de schimb folosite în procesul de întreținere ce se pot distribui și cu “Bon de consum”
Anexa nr.19 Lucrările de întreținere care se execută cu ocazia trecerii la exploatarea de sezon
Anexa nr.20 Procesul tehnologic de protejare anticorozivă a autovehi- culelor și normele de consum pentru materialele folosite
Anexa nr.21 Lucrările care se execută pentru conservarea autovehi- culelor și întreținerea acestora pe timpul conservării
Anexa nr.22 Inventarul completului pentru atelierul de reparații auto Anexa nr.23 Norme medii de timp pentru executarea reparațiilor curente Anexa nr.24 Procesul-verbal de recepție
Anexa nr.25 Proces-verbal de predare-primire a autovehiculului în reparație Anexa nr.26 Proces-verbal de reparație (primire-predare-recepție)
pentru autovehicule
Anexa nr.27 Verificările și probele care se execută la recepție Anexa nr.28 Defecțiuni ce nu constituie căderi în termen de garanție
din vina atelierului reparator
Anexa nr.29 Proces-verbal de constatare a defecțiunilor în termenul de garanție Anexa nr.30 Modul în care se rezolvă defecțiunile în termenul de garanție Anexa nr.31 Norme maxime de timp pentru imobilizarea autovehi-
culelor și agregatelor în ateliere pentru executarea reparațiilor Anexa nr.32 Registru pentru evidența lucrărilor executate în atelier
Anexa nr.33 Comunicarea, cercetarea, modul de rezolvare și evidența accidentelor de circulație în care sunt angajate autovehiculele din dotare
Anexa nr.34 Norme de consum carburanți
Anexa nr.35 Tabel cu coeficienții (Z i ) de corecție a normelor de consum carburanți Anexa nr.36 Evidența și folosirea bonurilor valorice de carburanți
în cadrul unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor Anexa nr.37 Precizări referitoare la folosirea petrolului sau benzinei în
amestec cu motorina pe timpul sezonului rece
Anexa nr.38 Determinarea normelor de consum carburanți (N c ) și a coeficienților de corecție a acestora (Z 1 ). Verificarea încadrării autovehiculelor în consumul normat de carburanți și stabilirea coeficientului de corecție a kilometrilor efectivi
Anexa nr.39 Norme pentru consumul de ulei prin ardere în motoare
și pentru completare în transmisii mecanice Anexa nr.40 Calculul parcursului în kilometri echivalenți
Anexa nr.41 Periodicitatea înlocuirii lubrifianților uzați din instalația
de ungere a motoarelor, din agregatele de transmisie și direcție Anexa nr.42 Folosirea, întreținerea și depozitarea bateriilor de
acumulatori pentru autovehicule
Anexa nr.43 Norme minime de exploatare pentru anvelope
Anexa nr.44 Norme minime de exploatare pentru anvelope și camere de aer de pe autovehiculele din grupele stoc de mobilizare
sau rezervă
Anexa nr.45 Tabel cu corecția temperaturii ce congelare a lichidului antigel la temperatura de măsurare de 20°C
Anexa nr.46 Reguli privind primirea-distribuirea, verificarea, păstrarea
și manipularea lichidelor antigel
Anexa nr.47 Norme maximale anuale de funcționare pentru autospeciale de geniu
Capitolul I
ASIGURAREA TEHNICĂ DE AUTOVEHICULE SECȚIUNEA I
PRINCIPII GENERALE
Articolul 1
Asigurarea tehnică de autovehicule
cuprinde ansamblul măsurilor și activităților care se planifică, organizează și execută într-o concepție unitară, în scopul menținerii autovehiculelor în permanentă stare de operativitate, pentru îndeplinirea misiunilor în care sunt utilizate.
Articolul 2
Asigurarea tehnică de autovehicule constă în managementul asigurării tehnice, pregătirea de specialitate
a personalului, înzestrarea cu autovehicule, exploatarea și repararea acestora, aprovizionarea cu materiale tehnice * și scoaterea din înzestrare a autovehiculelor.
Managementul asigurării tehnice de autovehicule
revine directorilor și se exercită prin șefii serviciilor logistice ai acestora (similari), și se referă la prevederea, organizarea, antrenarea, coordonarea și controlul activităților specifice desfășurate de personalul logistic de specialitate din subordine, cât și de personalul destinat exploatării autovehiculelor, precum și la realizarea colaborării cu celelalte compartimente.
Pregătirea de specialitate a personalului
cuprinde activitățile ce se organizează și se desfășoară pentru însușirea temeinică, în raport cu atribuțiile pe care acesta le are de îndeplinit, a cunoștințelor privind construcția, funcționarea și caracteristicile tehnice ale autovehiculelor din dotare, principiile și regulile de exploatare și reparare, precum și pentru formarea și perfecționarea deprinderilor în conducerea autovehiculelor, întreținerea și repararea acestora.
Înzestrarea cu autovehicule
cuprinde totalitatea activităților de stabilire a furnizorilor, contractare, aprovizionare, primire, recepție, repartizare, rodaj și introducere în serviciu a autovehiculelor, în scopul asigurării
necesarului unităților
pentru
uzul
curent
și stocul de mobilizare, conform
prevederilor tabelelor de înzestrare. Totodată, înzestrarea include activitățile legate de analizarea și acceptarea ofertelor de donații și sponsorizări cu astfel de mijloace, precum și a propunerilor de transfer fără plată transmise de alte instituții publice.
Exploatarea autovehiculelor
reprezintă totalitatea activităților legate de planificarea, organizarea și folosirea legală, corectă și eficientă a autovehiculelor, executarea la timp și în volum complet a lucrărilor de întreținere tehnică, păstrarea și conservarea în scopul menținerii lor în permanentă stare de funcționare, a prevenirii accidentelor de circulație sau a evenimentelor tehnice și prelungirea menținerii acestora în exploatare.
Repararea
autovehiculelor
se referă la totalitatea activităților desfășurate pentru restabilirea, în cel mai scurt timp, a stării tehnice a autovehiculelor defecte sau accidentate, la nivelul condițiilor tehnice stabilite pentru repararea sau înlocuirea agregatelor, ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor defecte cu altele noi sau reparate.
Aprovizionarea cu materiale tehnice
cuprinde totalitatea activităților desfășurate pentru stabilirea necesarului, a furnizorilor, contractarea, achiziționarea, primirea, recepția, depozitarea și distribuirea materialelor tehnice pentru asigurarea permanentă, la timp și în volum complet, a cantităților necesare exploatării autovehiculelor, executării întreținerilor tehnice și reparațiilor la acestea.
Scoaterea din înzestrare a autovehiculelor
cuprinde totalitatea activităților ce se desfășoară pentru scoaterea din funcțiune, transferul fără plată, valorificarea prin vânzare la
*
Prin materiale tehnice se înțeleg: carburanții-lubrifianții, ansamblele, subansamblele, piesele de schimb, materiile prime și alte materiale folosite în procesul de exploatare , întreținere și reparare a autovehiculelor.
licitație și casarea autovehiculelor. Activitățile menționate se execută în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 3
Șeful Direcției Economico-Administrative și Șeful Serviciului Logistic din aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și șefii serviciilor logistice din unitățile subordonate, răspund de organizarea și realizarea permanentă a activităților de asigurare tehnică de autovehicule astfel încât, în orice situație, acestea să fie apte pentru îndeplinirea misiunilor de transport ce revin unităților.
Articolul 4
Estimarea nivelului stării tehnice și de funcționare a autovehiculelor
se calculează pentru toate categoriile de folosință (muncă operativă, transport, rezervă), folosindu-se următorii indicatori (coeficienți):
a)
INDICATORUL (COEFICIENTUL) GRADULUI DE ÎNZESTRARE (C c )
se definește ca
fiind raportul dintre existent (E) și necesar (N):
C c
E /N
Acest indicator apreciază gradul de înzestrare cu tehnică , pentru o unitate. Valoarea lui maximă este egală cu unu când E N.
Pe timpul pregătirii și desfășurării activităților curente de transport, existentul (E) se micșorează corespunzător numărului de autovehicule devenite nefuncționale, cu nevoi de reparații capitale, care nu pot fi executate cu forțele din organica proprie.
Creșterea acestui indicator către valoarea maximă, se realizează numai pe baza posibilităților de completare cu astfel de tehnică.
b)
INDICATORUL (COEFICIENTUL) DE STARE TEHNICĂ (C st
)
se definește ca fiind raportul dintre numărul de autovehicule funcționale, la un moment dat și cel existent la același moment, respectiv:
C st
B/E.
Cu ajutorul acestui coeficient se apreciază starea tehnică a parcului de autovehicule al unei unități.
Autovehiculele apte pentru executarea misiunilor se stabilesc prin parcurgerea unui traseu de 10-15 km, după care se efectuează verificarea tehnică a acestora.
Indicatorul poate atinge valoarea maximă (egală cu unitatea) atunci când întreaga tehnică auto existentă este funcțională (E
B).
Calificativul se acordă în funcție de valoarea coeficientului de stare tehnică, astfel: 0,9 - 1,0
FOARTE BINE
0,8 - 0,89
BINE
0,7 - 0,79
SATISFĂCĂTOR
sub 0,7
NESATISFĂCĂTOR
c)
INDICATORUL (COEFICIENTUL) DE FUNCȚIONALITATE (C f )
arată proporția de
tehnică auto, de o anumită categorie, avută la dispoziție, funcțională la un moment dat, față de necesarul prevăzut în tabelele de înzestrare, respectiv:
C f
B/N
Este indicatorul de sinteză, înglobând pe ceilalți doi:
C f
C c
x C st
Acest indicator definește capacitatea de transport a unității pentru o anumită categorie de autovehicule și permite directorului să cunoască cantitatea de tehnică auto funcțională de care dispune, la un moment dat, pentru o nouă misiune, față de cea prevăzută în tabelele de înzestrare.
Valoarea acestui coeficient trebuie luată în considerare la dimensionarea amploarei misiunilor (întinderea zonei de responsabilitate, felul misiunilor, ritmul acestora etc).
S-a notat cu:
N
- necesarul de autovehicule de un anumit tip, conform tabelelor de înzestrare;
E
- existentul de autovehicule în evidențele contabile (din dotare), la momentul analizei;
B
- tehnica auto funcțională, la un anumit moment dat.
Secțiunea A II-A
MANAGEMENTUL ASIGURĂRII TEHNICE DE AUTOVEHICULE
1.
Atribuții generale
Articolul 5
Managementul asigurării tehnice de autovehicule
se realizează de către directorul unității, prin serviciul logistic, cu respectarea prevederilor prezentului normativ, a legilor, actelor normative specifice și altor reglementări speciale.
Managementul asigurării tehnice de autovehicule trebuie să asigure o conducere unitară, continuă, fermă, oportună, suplă și să se desfășoare cu perspectivă.
2.
Atribuțiile Direcției Economico -Administrative pe linie de înzestrare *
Articolul 6
Pentru realizarea asigurării tehnice de autovehicule, Direcției Economico -Administrative
îi revin următoarele atribuții , pe care le exercită prin compartimentul propriu de specialitate:
a)
să
organizeze
asigurarea
tehnică
de
autovehicule
la
nivelul
aparatului
central
al Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților din subordinea acesteia;
b)
să cunoască necesarul, existentul și starea tehnică a autovehiculelor și a celorlalte mijloace fixe din sectorul auto;
c)
să realizeze dotarea unităților din subordine cu autovehicule, utilaje, scule, dispozitive și aparatură conform prevederilor tabelelor și normelor de înzestrare;
d)
să organizeze și să urmărească aprovizionarea unităților cu materiale tehnice și folosirea judicioasă a acestora, să prevină formarea stocurilor excedentare;
e)
să cunoască necesarul de carburanți-lubrifianți și lichide speciale al unităților subordonate;
f)
să cunoască necesarul și existentul de personal tehnic; să organizeze și să asigure perfecționarea pregătirii de specialitate a personalului, formarea și pregătirea conducătorilor de autovehicule și a personalului tehnic de auto din cadrul unităților; să avizeze încadrarea în funcții a personalului de conducere a asigurării tehnice de autovehicule din unități;
g)
să stabilească măsuri pentru întărirea ordinii interioare în parcurile auto și de prevenire a accidentelor de circulație, să urmărească modul de aplicare a acestora și să analizeze semestrial eficiența activităților respective;
h)
să controleze și să îndrume organizarea și desfășurarea inventarierii autovehiculelor și materialelor tehnice;
i)
să stabilească, în conformitate cu evoluția și tendințele construcției de autovehicule, caracteristicile tehnice ale unor autovehicule noi sau modernizate, necesare unităților, participând la
experimentarea și omologarea
acestora, în conformitate cu metodologia stabilită în acest sens;
j)
să analizeze, să avizeze și să înainteze ierarhic, spre aprobare, propunerile de scoatere din funcțiune
a mijloacelor fixe din sectorul auto, în conformitate cu prevederile actelor normative;
k)
să propună, atunci când este cazul, scoaterea din înzestrare a unor tipuri de autovehicule, în conformitate cu prevederile actelor normative;
l)
să stabilească, pentru unitățile reparatoare din subordine, volumul reparațiilor și să urmărească
îndeplinirea
programelor
de
producție
privind
repararea
autovehiculelor, fabricarea și repararea pieselor de schimb;
m)
să elaboreze, pe baza propunerilor unităților subordonate , programele logistice anuale și de perspectivă privind
înzestrarea cu mijloace de transport și aprovizionarea cu piese de schimb, materiale tehnice și servicii de resortul sectorului transporturi.
Articolul 7
Compartimentul Transporturi face parte din structura Serviciului
Logistic din cadrul Direcției
Economico
-Administrative
și
reprezintã
organul
tehnic
de
specialitate
al Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu atribuții
privind înzestrarea unităților cu autovehicule din producția internă și import, pentru uzul curent, rezerva operativã și stocul de mobilizare.
Compartimentul Transporturi conduce și controlează întreaga activitate de asigurare tehnicã cu autovehicule desfãșuratã de unitãțile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Principalele atribuții
ale Compartimentului Transporturi sunt următoarele:
a)
elaborează studii și prezintă propuneri cu privire la strategia de înzestrare cu autovehicule a unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor;
b)
executã analiza propunerilor de asigurare a
mijloacelor tehnice și materialelor din competență, înaintate de unitățile teritoriale de penitenciare, pe baza cărora fundamentează propuneri pentru proiectele programelor de înzestrare;
c)
stabilește principiile și normele de exploatare, reparare și aprovizionare cu autovehicule și materiale tehnice și elaborează dispozițiile tehnice care reglementează aceste activități;
d)
participă la derularea procedurilor de achiziție și la negocierea ofertelor și calculațiilor de preț, avizează din punct de vedere tehnic contractele economice și urmărește finalizarea acestora la termenele stabilite și în condiții de deplină legalitate, pentru bunurile materiale și serviciile prevãzute a se aproviziona centralizat pentru toate unitãțile, conform programelor logistice aprobate;
e)
întocmește caietele de sarcini și/sau specificațiile tehnice pentru achiziția mijloacelor tehnice, materialelor și serviciilor de resort ce se achiziționează centralizat;
f)
execută redistribuirile necesare mijloacelor tehnice de resort, impuse de nevoile operative;
g)
avizează documentațiile tehnice de fabricație, omologare și recepție pentru mijloacele tehnice și materialele specifice și prezintă
propuneri conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor,
pentru
introducerea
în
dotarea
unităților
a
autovehiculelor
noi,
cu performanțe și caracteristici tehnice superioare și execută experimentarea acestora;
h)
organizeazã și participă la recepțiile cantitative și calitative ale mijloacelor tehnice contractate, urmărind respectarea proceselor tehnologice de fabricație și a parametrilor tehnici și funcționali prevăzuți în documentația tehnică și în caietele de sarcini;
i)
în baza programelor întocmite de Serviciul Organizare, Planificare și Asigurare Resurse din Administrația Națională a Penitenciarelor, planifică, organizează și urmărește completarea și împrospătarea mijloacelor tehnice și materialelor de resort, pentru stocul de mobilizare și rezervă operativă al Administrației Naționale a Penitenciarelor;
j)
urmărește
comportarea în exploatare a mijloacelor tehnice de resort
nou introduse în înzestrarea unităților, centralizează datele comunicate de unitățile deținătoare, efectuează studiile tehnico-economice aferente și intervine la furnizori pentru eliminarea neajunsurilor constatate;
k)
efectuează analize privind scoaterea din înzestrare a tipurilor de mijloace tehnice și materialelor uzate moral și fizic, pe baza propunerilor unităților deținătoare ale acestora, pe care le supune spre aprobare conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor;
l)
analizează din punct de vedere tehnic și prezintă propuneri privind oportunitatea preluării de către unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, a unor bunuri materiale de resort, confiscate și intrate în proprietatea statului, oferite ca donație sau sponsorizare, în condițiile legii. Organizează și participă la verificarea tehnicã, pe teren, a produselor tehnice ce urmează a fi preluate;
m)
analizează propunerile privind programele anuale de reparații capitale ale mijloacelor de transport auto din dotarea unităților, ce se execută, pe plan central,
prin Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații și le supune aprobării conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor;
n)
analizează propuneri privind normele medii de timp și consumurile specifice de materiale în cadrul operațiunilor de reparații curente ce se execută la nivelul unităților teritoriale de penitenciare,
pe
care
le
supune
aprobării
conducerii
Administrației
Naționale
a Penitenciarelor;
o)
analizează trimestrial modul de realizare a programului de reparații și fabricație și stabilește priorități de introducere în reparații, luând sau propunând măsurile ce se impun;
p)
organizează și ține evidența statistică a mijloacelor de transport auto din înzestrarea unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor;
q)
ține evidența numerelor de înmatriculare ale autovehiculelor din dotarea unităților;
r)
organizează și ține evidența accidentelor de circulație produse cu autovehiculele din înzestrare și analizează cauzele producerii acestora, luând sau propunând măsurile ce se impun. Anual sau ori de câte ori este nevoie, prezintă conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor sintezele accidentelor de circulație produse cu autovehiculele din înzestrare și măsurile necesare diminuării numărului și gravității acestora;
s)
stabilește normele de consum carburanți și lubrifianți pentru mijloacele tehnice nou introduse în înzestrare, în condițiile specifice executării misiunilor ce revin unităților. La solicitarea acestora, verifică încadrarea autovehiculelor din dotare în normele de consum aprobate;
t)
efectuează analize și sinteze pentru informarea conducerii ministerului, pe baza datelor prezentate de către unități, referitoare la problematica asigurării tehnice de autovehicule;
u)
organizează și desfășoară convocări de lucru privind pregătirea de specialitate a personalului cu
atribuții
pe
linia
asigurării
tehnice
de
autovehicule
din
unitățile
subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor;
v)
elaborează teme de cercetare-proiectare privind asimilarea de produse noi sau modernizarea celor existente;
w)
organizează și execută activități de control și îndrumare în unități. Execută controale pe trasee și în unități privind folosirea legală și eficientă a autovehiculelor din dotare.
3.
Atribuțiile personalului cu diferite funcții în cadrul unităților pe linia asigurării tehnice de autovehicule
Articolul 8
Directorul
este obligat:
a)
să ia măsuri pentru asigurarea personalului necesar executării la termenele stabilite și în volum complet a reviziilor și reparațiilor la autovehiculele din dotare, urmărind realizarea concordanței dintre prevederile tabelei de înzestrare și funcțiile de personal tehnic auto din statul de organizare;;
b)
să analizeze și să înainteze propuneri cu privire la introducerea sau scoaterea din înzestrare a bunurilor materiale din sectorul transporturi, în funcție de natura și specificul misiunilor ce revin unității;
c)
să ia măsuri pentru prevenirea producerii evenimentelor rutiere sau tehnice cu autovehiculele din dotare;
d)
să organizeze și să desfășoare activități de prevenire a accidentelor de circulație în rândul personalului propriu, posesor de autovehicule;
e)
să propună și să urmărească
amenajarea și dotarea parcurilor auto cu utilaje și materiale pentru stingerea incendiilor, precum și completarea și funcționarea acestora; să asigure respectarea, atât a normelor de protecție a muncii, cât și a ordinii interioare în parcurile auto; să verifice modul în care personalul de serviciu cunoaște și aplică atribuțiile ce îi revin;
Articolul 9
Șeful Serviciului Logistic are următoarele atribuții:
a)
să urmărească folosirea legală, corectă și eficientă a autovehiculelor;
b)
să
analizeze
semestrial
starea
tehnică
și
de
întreținere
a
autovehiculelor
din dotare și să ia măsuri pentru menținerea acestora în permanentă stare de funcționare;
c)
să urmărească repararea autovehiculelor avariate prin accidente de circulație sau evenimente tehnice în vederea repunerii acestora în stare de funcționare, în cel mai scurt timp;
d)
să analizeze periodic modul de desfășurare
a activităților de planificare, contractare, primire, depozitare, distribuire și evidență ale materialelor tehnice;
e)
să urmărească remedierea la timp a neregulilor constatate cu ocazia inspecțiilor și controalelor efectuate pe linia asigurării tehnice de autovehicule.
f)
să facă propuneri pentru întocmirea deciziei zilnice pe unitate privind asigurarea tehnică de autovehicule;
g)
să execute, la cerere, tractarea și repararea autovehiculelor aparținând altor unități din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, atunci când acestea se defectează în zona sa de responsabilitate, pe timpul executării misiunilor;
h)
să urmărească permanent încadrarea tuturor activităților asigurării tehnice de autovehicule în criteriile de eficiență operativă și de economicitate.
Articolul 10
Personalul tehnic
, în funcție de încadrare, are următoarele atribuții:
10.1
– Ofițerul inginer (auto sau similar) are următoarele atribuții :
a)
să cunoască temeinic construcția și caracteristicile tehnico-funcționale ale autovehiculelor din înzestrare, să urmărească comportarea în exploatare a tipurilor noi și să facă propuneri pentru perfecționarea și modernizarea acestora;
b)
să cunoască necesarul, existentul, starea tehnică și de întreținere a autovehiculelor din înzestrare; să execute aprovizionarea, rodajul și introducerea în serviciu a autovehiculelor;
c)
să aplice prevederile actelor normative referitoare la folosirea legală, exploatarea și repararea autovehiculelor, precum și la aprovizionarea cu materiale tehnice;
d)
să participe la întocmirea planului de alarmă și a programului pregătirii de specialitate a personalului tehnic; să organizeze pregătirea de specialitate cu acesta prin ședințe demonstrative și instructaje privind exploatarea și repararea autovehiculelor, precum și de cunoaștere a noilor tipuri intrate în înzestrare;
e)
să cunoască necesarul, existentul și gradul de pregătire a personalului tehnic din subordine și să participe la încadrarea acestora;
f)
să asigure prevenirea accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice, să cerceteze și să țină evidența acestora, să urmărească repararea
în cel mai scurt timp și de calitate
a autovehiculelor avariate sau defecte;
g)
să organizeze și să asigure folosirea la întreaga capacitate a forței de muncă, a mașinilor unelte, utilajelor și dispozitivelor de atelier, să urmărească executarea la timp și de calitate a reparațiilor;
h)
să urmărească, în permanență, asigurarea și completarea stocurilor de materiale tehnice, să ia măsuri pentru primirea, recepția, conservarea, depozitarea și distribuirea acestora; să organizeze și să execute activitatea de inventariere a bunurilor materiale din compartimentul auto și să asigure recuperarea, repararea și refolosirea pieselor de schimb și a materialelor provenite din procesul de exploatare și reparare ale autovehiculelor;
subofițerul adminstrativ (contabilul de sector) nu face parte din structura personalului tehnic
i)
să se preocupe permanent de modernizarea tehnologiilor de reparații, reducerea timpilor de lucru și a consumurilor de materiale, energie și combustibili și să facă propuneri pentru asigurarea necesarului de documentație tehnică, utilaje și dispozitive pentru exploatarea și repararea autovehiculelor.
10.2
– Șeful de garaj are următoarele atribuții :
a)
să participe la organizarea și desfășurarea inspecțiilor tehnice auto; să verifice starea tehnică și de întreținere a autovehiculelor, atât la plecare în cursă cât și la înapoiere, a valabilității termenului de efectuare a inspecțiilor tehnice periodice;
b)
să permită ieșirea în cursă numai a autovehiculelor care au o stare tehnică și de întreținere bună pentru îndeplinirea misiunilor la care sunt folosite;
c)
să certifice prin semnătură în foaia de parcurs:
■
starea tehnică a autovehiculelor înainte de plecarea în cursă;
■
efectuarea reviziilor tehnice periodice și a schimburilor de ulei și filtru ulei motor la rulajele planificate;
d)
să nu permită ieșirea în cursă a autovehiculelor care au depășit norma de efectuare a reviziei tehnice periodice sau de efectuare a schimbului de ulei motor;
e)
să urmărească, în permanență, asigurarea și completarea stocurilor de materiale tehnice, să ia măsuri pentru primirea, recepția, conservarea, depozitarea și distribuirea acestora; să organizeze și să execute activitatea de inventariere a bunurilor materiale din compartimentul auto și să asigure recuperarea, repararea și refolosirea pieselor de schimb și a materialelor provenite din procesul de exploatare și reparare ale autovehiculelor;
f)
să organizeze și să conducă activitatea pentru executarea calitativă și cantitativă, la termenele fixate, a sarcinilor privind repararea autovehiculelor;
g)
să verifice existența și completarea corectă a documentelor de exploatare a autovehiculelor la plecarea în cursă, existența permiselor de conducere, a documentelor de identitate, ținuta conducătorilor auto și starea fizică a acestora, nepermițând ieșirea în cursă a autovehiculelor, atunci când constată nereguli;
10.3
– Șeful atelierului de reparații auto are următoarele atribuții :
a)
organizează, conduce și răspunde de activitatea de reparații, revizii și întreținere a parcului auto din unitate;
b)
fixează sarcini și responsabilități concrete pe linia întreținerii mijloacelor auto fiecărui cadru ce are în primire mijloace auto;
c)
urmărește și să răspunde de aplicarea consecventă a normativelor , instrucțiunilor , dispozițiunilor tehnice și a ordinelor ce reglementează activitatea sectorului în ceea ce privește folosirea , exploatarea , întreținerea , repararea și evidența mijloacelor auto;
d)
să cunoască particularitățile
tehnico-constructive
și
operative ale
autovehiculelor din dotare, principalele caracteristici, date tehnice, reglaje, starea de fixație
a unor scule
și utilaje din inventarul autospecialelor ;
e)
să ia măsuri pentru încadrarea autovehiculelor în normele tehnice de consum
f)
să efectueze planificarea , organizarea și executarea operațiunilor de reparații și întreținere a autovehiculelor, de trecere la exploatarea de sezon, asigurând introducerea în reparație a tuturor mijloacelor , cât și recepționarea autovehiculelor reparate în unitate
sau la unități specializate;
g)
să facă parte ca organ tehnic al unității din toate comisiile tehnice specifice activității de transporturi;
h)
împreună cu șeful de garaj să întocmească cererile de materiale , piese de schimb , utilaje de garaj și atelier , scule, dispozitive, aparatură de testare și control ,îngrijindu-se și de aprovizionarea acestora ;
i)
să asigure o perfectă ordine interioară și o stare disciplinară bună ;
j)
răspunde de starea de curățenie a perimetrului parcului auto precum și a spațiilor aferente acestuia;
În unitățile în care nu este prevăzută funcția de șef atelier, atribuțiunile de mai sus vor fi preluate de șeful de garaj.
10.4
– Conducătorii auto au următoarele atribuții :
a)
să cunoască caracteristicile tehnico-constructive ale autovehiculului ce îl are în dotare precum și modul de funcționare al acestuia;
b)
să cunoască particularitățile exploatării autovehiculului punând accent pe funcționarea în siguranță a acestuia , prevenirea accidentelor de circulație și evenimentelor tehnice;
c)
să respecte normele legale privind circulația pe drumurile publice și prevederile actelor normative în vigoare precum și recomandările organelor de poliție rutieră;
d)
respecte legislația în vigoare privind atestarea capacității profesionale, medicale și psihologice;
e)
să completeze foaia de parcurs citeț, fără ștersături sau modificări și să certifice prin semnătură realitatea și exactitatea datelor înscrise;
f)
să nu se abată de la itinerariul stabilit și să nu folosească autovehiculul în alte scopuri decât celui destinat;
g)
să informeze șeful de garaj asupra eventualelor evenimente tehnice constatate pe timpul efectuării cursei
h)
să participe la executarea operațiunilor de întreținere tehnică a autovehiculelor
10.5
– Contabilul sectorului auto are următoarele atribuții pe linia asigurării tehnice de autovehicule :
a)
ține evidența contabilă a sectorului în baza reglementărilor legale și răspunde de legalitatea operațiunilor derulate
b)
emite foi de parcurs pentru autovehiculele unității completând datele privind valabilitatea, identificarea
autovehiculului,
numele
conducătorilor
auto,
datele
privind
rezerva
de kilometri, rulajele la care se execută R.T.1, R.T.2 și schimbul de ulei, plinul rezervorului (la rubrica "Existent la rezervor"), kilometri la bord (de la care începe evidența rulajului pe noua foaie de parcurs);
c)
prelucrează foaia de parcurs, totalizează, calculează și înscrie totalul kilometrilor (efectivi și echivalenți) parcurși, consumul de carburanți (consum real, consum normat, economii, consum peste normă) și certifică prin semnătură operațiunile făcute.
d)
păstrează și completează dosarele tehnice ale autovehiculelor cu documentele specifice răspunzând de conținutul acestora;
e)
completează în carnetele de bord rubricile privind: evidența rulajului, anvelopelor și acumulatorilor;
f)
întocmește situația nominală a autovehiculelor din dotarea unității, evidența constituirii rezervei de carburanți și motokilometri precum și
evidența planificării și consumului de motokilometri;
g)
prezintă spre aprobare directorului unității planul zilnic de transport;
h)
lunar, înainte de efectuarea inventarierii carburanților-lubrifianților, verifica împreună gestionarul
sectorului
evidența
bonurilor
de
valoare
distribuite
conducătorilor
de autovehicule, retrăgând pe cele rămase neconsumate
Articolul 11
Pentru buna desfășurare a activităților de asigurare tehnică de autovehicule, Direcția Economico-Administrativă poate stabili și alte atribuții specifice unităților.
Secțiunea A III-A
PREGĂTIREA DE SPECIALITATEA PERSONALULUI
Articolul 12
Pregătirea de specialitate
a personalului pentru asigurarea tehnică de autovehicule se organizează și desfășoară pentru însușirea temeinică, în mod diferențiat, în raport cu atribuțiile pe care le are de îndeplinit, a cunoștințelor privind construcția, funcționarea și caracteristicile tehnice ale autovehiculelor din înzestrare, principiile și regulile de exploatare, precum și formarea și perfecționarea deprinderilor în conducerea, întreținerea și repararea mijloacelor tehnice.
Articolul 13
Perfecționarea pregătirii de specialitate se execută, teoretic și
practic, prin cursuri de perfecționare, întâlniri de lucru în cadrul unităților proprii sau celor specializate, vizite de documentare la diferite firme care au oferte în domeniu, vizite de documentare la târguri și expoziții, prin studiu individual.
Articolul 14
Pregătirea de specialitate a personalului tehnic se desfășoară diferențiat, în raport de funcțiile pe care este încadrat și se referă în principal la:
a)
cunoașterea prevederilor actelor normative privind asigurarea tehnică de autovehicule;
b)
cunoașterea caracteristicilor tehnico-funcționale, construcția, funcționarea, exploatarea și repararea autovehiculelor din înzestrare, principiile de folosire eficientă a acestora, precum și a aparaturii de diagnosticare a utilajelor și instalațiilor de atelier;
c)
cunoașterea particularităților exploatării autovehiculelor în diferite anotimpuri, punându-se accent deosebit pe funcționarea sigură a acestora în toate condițiile, prevenirea accidentelor de circulație și evenimentelor tehnice;
d)
organizarea asigurării tehnice în situații deosebite (încadrarea incompletă cu personal tehnic, asigurarea parțială cu autovehicule și materiale tehnice etc.);
e)
cunoașterea normelor legale privind circulația autovehiculelor pe drumurile publice, prevenirea accidentelor de circulație, îndatoririle șefului de garaj, de autovehicul și ale conducătorului auto;
f)
cunoașterea regulilor de protecție a muncii ,precum și a măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor.
Articolul 15
În cazul când, prin programul de pregătire sau prin îndeplinirea misiunilor specifice, nu se asigură menținerea antrenamentului în conducere, conducătorii auto vor fi folosiți, prin rotație, la conducerea unor autovehicule care execută transporturi în cadrul misiunilor pe care unitățile le îndeplinesc.
Articolul 16
Specializarea și perfecționarea pregătirii conducătorilor auto, precum și a personalului tehnic auto, se organizează și desfășoară conform programelor și instrucțiunilor întocmite de instituții abilitate în domeniul transporturilor rutiere, care organizează astfel de cursuri.
Articolul 17
Semestrial, în ultima lună, șefii serviciilor logistice vor organiza studierea, de către conducătorii auto din subordine, a prevederilor actelor normative în vigoare privind circulația pe drumurile publice, precum și măsurile de prevenire a accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice.
Cu această ocazie, se va organiza și efectua testarea acestora asupra cunoașterii normelor privind circulația pe drumurile publice, măsuri de acordare a primului ajutor în caz de accidente precum și a modului specific de lucru pentru situația în care se transportă persoanele care, potrivit legii, sunt private de libertate. În acest sens directorii de unități vor transmite invitații în scris reprezentanților poliției rutiere solicitându-se
participarea efectivă a acestora la această activitate.
Pentru personalul care nu îndeplinește baremul legal, se stabilește un alt termen de verificare.
De asemenea, cei care dovedesc că nu au cunoștințele necesare și nu manifestă siguranță în conducerea autovehiculelor sau produc accidente de circulație, în mod repetat, din vina lor, nu vor mai avea dreptul de a conduce autovehicule din dotare.
Secțiunea A IV-A
ÎNZESTRAREA ȘI COMPLETAREA CU AUTOVEHICULE
1.
Clasificarea autovehiculelor
Articolul 18
Autovehiculele din înzestrare se clasifică, după destinație, în grupele: muncã operativã, transport, rezervă și stoc de mobilizare.
Din grupa
activități operative
fac parte autovehiculele destinate executării misiunilor operative permanente sau temporare.
Din grupa
transport
fac parte autovehiculele destinate asigurãrii nevoilor de transport administrativ-gospodãrești.
Din grupa
rezervă
fac parte autovehiculele destinate asigurării unor misiuni operative suplimentare sau pentru înlocuirea autovehiculelor imobilizate pe o perioadă mai îndelungată.
Din grupa
stoc de mobilizare
fac parte autovehiculele care se păstrează în conservare, destinate înzestrării unităților care se înființează (completează la mobilizare).
Articolul 19
In conformitate cu prevederile standardelor naționale în vigoare și a reglementărilor emise de instituțiile abilitate, în calitate de autoritate națională în domeniul transporturilor rutiere, în sensul prezentului ordin, vehiculele se definesc, astfel:
Autovehicul
- vehicul care se deplasează prin propulsie proprie.
Automobil
- autovehicul care se utilizeazã, în mod normal, pentru transportul de persoane și/sau bunuri sau tractarea de remorci. Nu sunt considerate automobile, tractorul și mașina autopropulsatã pentru lucrãri. Automobilul de teren are cel puțin două axe motoare, diferențial blocabil și capacitate de trecere corespunzãtoare.
Autoturism
- automobil care, prin construcție și echipare, este destinat transportului de persoane, bagajului și/sau bunurilor acestora și are maximum 9 locuri pe scaune (inclusiv conducãtorul auto).
Berlină
- caroserie închisă, având următoarele caracteristici:
a)
cu sau fără montant central între ferestrele laterale;
b)
acoperiș rigid fix;
c)
poate avea o trapă de aerisire;
d)
4 sau mai multe locuri, dispuse pe cel puțin 2 rânduri;
e)
2 sau 4 uși laterale;
f)
poate avea o capotã de porbagaj sau ușã spate;
g)
4 ferestre laterale.
Break
- caroserie închisă, având următoarele caracteristici:
a)
partea din spate oferă un volum mărit;
b)
acoperiș rigid fix;
c)
poate avea o trapă de aerisire;
d)
4 sau mai multe locuri, dispuse pe cel puțin 2 rânduri;
e)
scaunele spate și cotierele pot fi rabatabile sau demontabile pentru mãrirea suprafeței de încărcare;
f)
2 sau 4 uși laterale și ușã spate;
g)
4 sau mai multe geamuri laterale.
Microbuz (minibuz) - automobil destinat, prin construcție, transportului a mai mult de 9 persoane (inclusiv conducătorul auto), dar nu mai mult de 22 persoane, așezate pe scaune și în picioare, având cel mult 17 locuri pe scaun.
Autobuz
- automobil destinat, prin construcție, transportului a mai mult de 9 persoane (inclusiv conducătorul auto) pe scaune și, dupã caz, a bagajelor acestora. Poate fi solo sau articulat și poate avea unul sau mai multe niveluri (autobuz cu etaj).
Autobuz urban
- autobuz destinat transportului urban sau suburban de pasageri, așezați pe scaune sau în picioare, având cel puțin 18 locuri, care asigură, la stații, posibilitatea unui schimb rapid de pasageri.
Autobuz interurban
- autobuz destinat transportului interurban de pasageri așezați pe scaune, cu posibilitatea transportului, pe distanțe scurte,a unui număr limitat de pasageri în picioare, pe culoar.
Autocar
- autobuz destinat transportului de persoane așezate pe scaune, pe distanțe lungi, în condiții de confort, prevăzut din construcție, cu
spații special amenajate, în afara salonului pasagerilor, pentru depozitarea bagajelor acestora.
Automobil mixt
- automobil destinat, prin construcție, transportului simultan de persoane și de bunuri, în compartimente separate.
Automobil utilitar (autoutilitară)
- automobil comercial destinat, prin construcție, transportului de bunuri, într-o structura închisă sau deschisă.
Autocamion (autoutilitară camion)
- automobil utilitar destinat, prin construcție și echipare, transportului de bunuri pe o platforma cu sau fără obloane, care poate fi acoperită cu prelată.
Autofurgon (autoutilitară furgon)
- automobil utilitar destinat, prin construcție și echipare, transportului de bunuri într-o structură închisă.
Automobil specializat (autospecializată)
- automobil destinat transportului de bunuri sau de persoane, pentru care sunt prevăzute amenajări specifice (ex: autocisternă pentru transport apă, autocisternă pentru transport carburanți-lubrifianți, autoizoterma, autofrigorifică, autovehicul pentru transport pâine etc.).
Automobil special (autospecială)
- automobil cu caroserie închisă sau deschisă destinat, prin construcție și echipare, efectuãrii de servicii și/sau lucrãri (ex: autospecială pentru transport deținuți,
autospecialã
pentru
stins
incendii,
autosanitară,
autoambulanță,
autovidanjă, automacara, autospeciale de transmisiuni, geniu, chimic etc.).
Autotractor
- autovehicul de tracțiune, destinat exclusiv sau în special, tractării de remorci.
Autoremorcher
- autotractor destinat, în principal, tractării remorcilor grele cu proțap articulat sau a unor vehicule tractate grele, putând fi prevăzut cu o platformă pentru lestare.
Autotractor cu șa
- autotractor destinat numai tractării semiremorcilor,
prevăzut cu un dispozitiv de cuplare de tip șa, care preia o parte importantã din masa acestora, precum și forțele de tractare.
Tractor
- autovehicul de tracțiune destinat, prin construcție și echipare, tractării, împingerii
și/sau acționării diverselor vehicule sau utilaje agricole, industriale etc.
Tractor agricol sau forestier
- tractor destinat efectuării unor lucrări în agricultură și silviculturã prin tractarea, purtarea și, dupã caz, acționarea unor remorci sau utilaje speciale din aceste domenii, fiind în general tractor lent, cu o vitezã ce nu depãșește 30 km/h.
Mașinã autopropulsatã pentru lucrãri
- utilaj autopropulsat destinat, prin construcție și echipare, efectuarii unor lucrãri sau service, care circulã pe drum numai pentru a se deplasa între locul de garare și locul unde executã lucrãrile, având o vitezã care nu depãșește 30 km/h (ex:
buldozer, excavator, autostivuitor, plug de zãpadã autopropulsat etc.). Mașina autopropulsatã pentru lucrãri, realizatã pe șasiu auto, care pãstreazã caracteristicile de performanță ale autovehiculului de bază din care derivă, este asimilată cu autovehiculul special (autospecială).
Remorcă (vehicul tractat)
- vehicul fără motor, destinat, prin construcție, sã fie tractat de autovehicule. Din punct de vedere al amenajãrilor constructive și al destinației, acestea pot fi: remorcă utilitară camion, remorcă utilitară furgon, remorcă specializată, remorcă specială etc.
Semiremorcă
- vehicul tractat prevăzut, în locul axei directoare, cu un sistem de articulație cu pivot care se cupleazã cu șaua autotractorului. Axa sau grupa de axe
este situatã în spatele centrului de greutate al vehiculului considerat uniform încãrcat, astfel încât o parte semnificativã a masei sale totale maxime autorizate, este suportatã de șaua autotractorului. Din punct de vedere al amenajãrilor constructive și al destinației, acestea pot fi: semiremorca utilitară camion, semiremorcă utilitară furgon, semiremorcă specializată, semiremorcă specială etc.
Articolul 20
Terminologia utilizatã în art. 18 și 19 se va utiliza, în mod obligatoriu, de personalul logistic de specialitate cu atribuții specifice în domeniul asigurării tehnice de autovehicule.
2.
Primirea-predarea, introducerea în serviciu și retragerea din exploatarea autovehiculelor
Articolul 21
Dotarea unităților cu mijloace de transport se poate realiza prin: achiziția de autovehicule noi, redistribuirile între unități, transferul fără plată al unor autovehicule de la alte instituții publice, acceptarea unor donații sau sponsorizări, precum și prin preluarea de autovehicule confiscate și intrate în proprietatea privată a statului.
Articolul 22
In executarea acestor activități, se vor avea în vedere necesitățile reale și de perspectivã ale unitãților, urmărindu-se permanent introducerea în dotare, numai a acelor mijloace de transport ale căror caracteristici tehnico-funcționale permit îndeplinirea în mod corespunzător a misiunilor ce revin unităților.
Articolul 23
Introducerea în dotarea unităților a unor autovehicule noi, prin achiziții centralizate, se face numai după avizarea, de către Direcția Economico-Administrativă, a specificațiilor tehnice. Această avizare
nu poate constitui derogare de la respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice de bunuri și de servicii.
Articolul 24
Completarea stocului de mobilizare cu autovehicule noi se realizează de către Direcția Economico-Administrativă.
Împrospătarea stocului de mobilizare se realizează cu mijloace de transport noi primite pentru dotare, având rodajul terminat și o stare tehnicã și de întreținere foarte bună.
La grupa rezervă, prin grija unităților, se vor introduce
numai autovehicule cu rulaje reduse și o stare tehnicã și de întreținere corespunzătoare îndeplinirii misiunilor ce revin unității.
Articolul 25
Primirea autovehiculelor noi se execută prin Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații.
Articolul 26
Predarea-primirea autovehiculelor se execută astfel:
a.
în baza deciziei de distribuție emisă de :
1)
Directorul general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor care coordonează activitatea Direcției Economico - Administrative – pentru distribuirile de autovehicule noi ;
2)
Șeful Direcției Economico – Administrative – pentru distribuirile/redistribuirile efectuate între unitățile din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor;
b.
în baza deciziei zilnice pe unitate și documentelor de evidență contabilă, pentru predarea- primirea autovehiculelor de la o unitate la altă unitate, în cazul detașării autovehiculelor;
c.
în baza deciziei zilnice pe unitate și a procesului-verbal de predare-primire, pentru predarea- primirea autovehiculului de la depozitul unității la conducãtorul auto și de la un conducãtor auto la altul.
Înmatricularea autovehiculelor noi sau redistribuite se va face în funcție de necesitățile activităților curente de transport și, de regulă, în raza unde unitățile deținătoare își au sediul, cu respectarea prevederilor legale.
Articolul 27
In cazul distribuirilor/redistribuirilor, la predare, autovehiculele trebuie să fie complete, să aibă o stare tehnicã și de întreținere bunã și documentele de evidență a exploatării completate la zi.
Cu această ocazie, se vor verifica următoarele:
a)
sculele, accesoriile, piesele de schimb etc., conform inventarului de complet;
b)
dacă datele înscrise în decizia de distribuție și în documentele de evidență a exploatării corespund cu cele înscrise pe autovehicul: categoria, marca, tipul, numãrul de identificare al autovehiculului și seria de motor;
c)
dacã marca, tipul și seriile anvelopelor existente pe autovehicul corespund cu cele menționate în documentele de exploatare;
Se interzice înlocuirea agregatelor, aparatelor, instalațiilor, mecanismelor și pieselor existente pe autovehiculele ce se predau, cu altele mai vechi sau defecte.
Articolul 28
Se interzice predarea -primirea autovehiculelor în situațiile în care nu sunt îndeplinite cumulativ, după caz, condițiile prevãzute la art.25, art.26 și art.27.
Articolul 29
In cazul distribuirilor efectuate între unități, atunci când autovehiculele nu corespund a fi predate și delegatul primitor refuzã primirea acestora, directorul unității predătoare trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a deciziei (dispoziției)
primite, prin înlăturarea tuturor neajunsurilor semnalate. In astfel de situații, la unitatea predătoare se va întocmi un proces-verbal,
în care se vor menționa: motivul refuzului, măsurile luate pentru înlãturarea neajunsurilor și un nou termen de predare-primire.
Când directorul unității predãtoare considerã cã refuzul primirii nu este întemeiat, va înainta, ierarhic, procesul- verbal și documentația care justifică netemeinicia refuzului, urmând ca Serviciul Logistic din cadrul Direcției Economico - Administrative să ia măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a deciziei emise.
Articolul 30
La predarea-primirea autovehiculelor se întocmește document justificativ contabil și proces verbal model anexa 2, după caz.
Articolul 31
La introducerea în serviciu a autovehiculelor, se va emite o decizie zilnică pe unitate, în care se va specifica: grupa de destinație la care se repartizeazã, numãrul de înmatriculare al autovehiculului, norma de rulaj pânã la sfârșitul anului, gradul profesional,numele și prenumele conducãtorului auto.
Articolul 32
La începutul fiecărui an, se va emite o decizie zilnică pe unitate pentru reglementarea activității de asigurare tehnicã de autovehicule, care va cuprinde: date privind identificarea autovehiculului, categoria, marca și tipul autovehiculului; numărul de înmatriculare; grupa de destinație (conform prevederilor tabelei de înzestrare); norma anuală maximă de rulaj; gradul profesional, numele și prenumele conducătorului auto care îl încadrează; componența comisiilor pentru: testarea conducătorilor auto, cercetarea accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice.
Modificările ulterioare ale prevederilor acestei decizii zilnice pe unitate, se pot efectua pentru motive temeinice, numai prin decizie zilnică pe unitate.
Articolul 33
Evidența autovehiculelor se ține pe grupe de destinație, separat la uzul curent și stocul de mobilizare, conform tabelelor de înzestrare a unității la pace și mobilizare și ale celor pe care le asigurã din punct de vedere logistic, menționându-se: categoria, marca și tipul fiecãrui autovehicul.
Articolul 34
Compartimentul Transporturi din Direcția Economico - Administrativă ține evidența nominală și statisticã a autovehiculelor din unitãțile subordonate.
Evidența nominală și statisticã se ține în unități pe formulare model anexa 3.
Unitățile teritoriale de penitenciare vor transmite
la
Direcția
Economico - Administrativă – Compartimentul Transporturi, situația nominală a autovehiculelor model anexa
3, pânã la 15 ale lunii următoare trimestrului de referință, atât în scris, cât și prin poșta electronică.
3.
Scoaterea din funcțiune a autovehiculelor
Articolul 35
Scoaterea din funcțiune a unor tipuri de autovehicule, se efectuează cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la solicitarea Direcției Economico - Administrative, în baza propunerilor înaintate de unitățile subordonate.
Se poate solicita scoaterea din funcțiune numai a acelor tipuri de autovehicule care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
-
au îndeplinit duratele normale de funcționare prevăzute de legislația în vigoare;
-
au devenit atipice iar piesele de schimb aferente nu se mai fabrică;
-
exploatarea lor este neeconomicoasă sau starea tehnică nu mai corespunde circulației în siguranță pe drumurile publice.Acest aspect va fi confirmat prin raport tehnic eliberat Registrul Auto Român sau de stațiile de inspecție tehnică autorizate
Articolul 36
Scoaterea din funcțiune a autovehiculelor și a celorlalte mijloace fixe din sectorul auto, precum și disponibilizarea bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, care nu mai sunt necesare unitãților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, se face în conformitate cu prevederile legale, ordinele și instrucțiunile care reglementează această activitate.
4.
Rodajul autovehiculelor și motoarelor
Articolul 37
Rodajul autovehiculelor noi sau reparate sau al celor echipate cu motoare noi sau motoare la care s-au efectuat reparații majore (înlocuire set motor, înlocuire arbore cotit) se execută de către conducători auto experimentați.
Rodajul
se
execută
înainte
de
introducerea/reintroducerea
în
exploatare
a autovehiculelor, respectându-se instrucțiunile tehnice ale furnizorului, prescripțiile unității reparatoare sau dispozițiile tehnice în vigoare.
La autoșasiurile destinate autospecialelor, de regulă, rodajul se efectuează înainte de montarea instalațiilor speciale.
În perioada de rodaj, autovehiculele pot fi folosite pentru executarea unor transporturi, cu respectarea condițiilor prevăzute în anexa 4.
Articolul 38
Rodajul autovehiculelor noi se execută în unitățile la care au fost distribuite. In cazul apariției
unor defecțiuni, al producerii unor evenimente tehnice sau accidente de circulație în perioada de rodaj, răspunderea revine unității care efectuează rodajul, care informează, cercetează și soluționează evenimentul respectiv.
Articolul 39
Rodajul autovehiculelor se execută după ce au fost înmatriculate, iar pe foile de parcurs la rubrica ,,Beneficiar” se menționează “RODAJ”. Înainte de începerea rodajului și pe timpul efectuării
acestuia,
unitatea
deținătoare
asigură
instruirea
conducătorilor
auto
privind instrucțiunile prescripțiile și dispozițiile tehnice ce trebuie respectate.
5.
Înmatricularea și evidența autovehiculelor
Articolul 40
Înmatricularea și radierea autovehiculelor se face cu respectarea strictă a prevederilor legale în vigoare.
Articolul 41
Evidența numerelor de înmatriculare, în vechiul sistem și în noul sistem, precum și a certificatelor de înmatriculare aferente autovehiculelor din dotarea unităților sau care sunt asigurate din punct de vedere tehnic de acestea, se ține în registru model anexa 5, de Compartimentul Transporturi din Direcția Economico – Administrativă.
Articolul 42
În cazul în care autovehiculul înmatriculat în vechiul sistem (anterior anului 1990) este scos din înzestrare, se procedează conform reglementărilor legale în vigoare.
6.
Vopsirea și inscripționarea autovehiculelor
Articolul 43
Culorile în care sunt vopsite autovehiculele, modelele de inscripționare, echiparea cu dispozitive de avertizare acustico-luminoasă, amplasarea și cazurile în care acestea pot fi folosite, se aprobă de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la propunerea Direcției Economico – Administrative,
cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind circulația pe drumurile publice.
7.
Detașarea autovehiculelor
Articolul 44
Atunci când situația impune, autovehiculele din dotare se pot detașa la alte unități, cu sau fără conducător auto, în baza deciziei de detașare emisă de directorul general adjunct care coordonează activitatea Direcției Economico–Administrative, la propunerea acesteia.
Articolul 45
Decizia de detașare va cuprinde:
a)
categoria, marca, tipul, numărul de identificare, seria de motor și numărul de înmatriculare al autovehiculului;
b)
gradul profesional,numele și prenumele conducătorului auto, după caz;
c)
durata detașării;
d)
grupa de muncă la care va fi alocat la drepturi autovehiculul, în unitatea la care se detașează;
e)
rulajul maxim pe care urmează să îl efectueze pe perioada detașării. Acesta se va determina prin corelarea prevederilor de la pct. “c” și “d”.
Articolul 46
Unitățile vor emite decizie zilnică pe unitate pentru scoaterea sau alocarea la drepturi a autovehiculelor detașate.
La începerea și terminarea detașării, se întocmesc documente justificative și procese verbale de predare-primire model anexa 2, iar autovehiculele vor avea plinul de carburanți, o stare tehnică și de întreținere corespunzătoare misiunilor ce le revin și vor fi însoțite de carnetele de bord, completate la zi.
Articolul 47
Unitățile care primesc autovehicule prin detașare, răspund de acestea ca și de cele proprii, asigurându-le condiții de parcare, întreținere și reparare.
Accidentele de circulație sau evenimentele tehnice produse, în care sunt implicate autovehiculele detașate, se comunică de unitatea care le are în folosință, care va lua măsuri pentru stabilirea răspunderii patrimoniale și recuperarea pagubelor.
Articolul 48
Unitățile care au primit autovehicule detașate, eliberează foi de parcurs, înregistrându-se cu rulajul efectuat și răspund de completarea carnetelor de bord și scăderea cu documente legale a materialelor tehnice folosite în procesul exploatării și reparării lor.
Articolul 49
Rulajul efectuat de un autovehicul, pe perioada detașării, se scade din norma maximă anuală de rulaj la care acesta a fost alocat de unitatea care l-a detașat.
Secțiunea A V-A
PLANIFICAREA,
ORGANIZAREA
ȘI
REALIZAREA
EXPLOATĂRII AUTOVEHICULELOR
1.
Planificarea, organizarea și evidența exploatării autovehiculelor
Articolul 50
Exploatarea autovehiculelor se planifică, se organizează și se desfășoară în funcție de misiunile specifice unităților, în limita normelor anuale maxime de rulaj prevăzute în anexa 6.
Calitatea exploatării autovehiculelor depinde în principal de:
a)
nivelul pregătirii de specialitate a personalului tehnic și a celui stabilit pentru conducerea autovehiculelor din dotare;
b)
executarea la timp, în volum complet și de calitate a verificărilor și întreținerilor tehnice;
c)
respectarea cu strictețe a regulilor de prevenire a accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice;
d)
planificarea corectă și evidența strictă a folosirii autovehiculelor;
e)
executarea de controale asupra stării tehnice și de întreținere a autovehiculelor;
f)
asigurarea condițiilor corespunzătoare de parcare a autovehiculelor.
Articolul 51
Stabilirea personalului necesar pentru executarea la timp, în volum complet și de calitate a lucrărilor de întreținere și reparații auto și a suprafețelor necesare pentru parcarea și repararea autovehiculelor unei unități, se face în conformitate cu prevederile anexei 7.
Articolul 52
Planificarea și evidența exploatării, au ca scop corelarea necesarului de kilometri pentru îndeplinirea misiunilor specifice fiecărei unități, cu normele anuale de rulaj și cantitățile de carburanți și lubrifianți repartizate, optimizarea folosirii autovehiculelor și constau în:
a)
stabilirea necesarului anual de carburanți, lubrifianți și materiale de întreținere, pe baza numărului de autovehicule prevăzute în tabelele de înzestrare și normele anuale de rulaj;
b)
analiza trimestrială și ori de câte ori este nevoie, a consumului de kilometri;
c)
stabilirea anuală și lunară, pe bază de grafic, a autovehiculelor la care urmează să se execute reviziile tehnice;
d)
înscrierea, pe foile de parcurs, a rulajului la care urmează să se execute reviziile tehnice și schimbul de ulei și filtru;
e)
stabilirea autovehiculelor care se vor păstra în conservare, în funcție de numărul de conducători auto existenți;
f)
cunoașterea stării tehnice și de întreținere a autovehiculelor.
Articolul 53
Necesarul anual de carburanți-lubrifianți și lichide speciale, în funcție de autovehiculele existente, se stabilește și se prevede în programul logistic anual.
Articolul 54
Unități teritoriale de penitenciare care vor crea rezerve de carburanți și kilometri, reprezentând 0,5 % din necesarul anual de carburanți și kilometri.
Evidența rezervelor de carburanți și kilometri, precum și a consumului acestora, se ține de fiecare unitate, conform anexei 8.
Aceste rezerve se asigură în procentele respective, față de normele anuale maxime de kilometri la care sunt alocate autovehiculele și se pot folosi numai cu aprobarea directorului unității la nivelul căreia s-au constituit.
Articolul 55
Norma anuală de kilometri se repartizează lunar, pe fiecare autovehicul, iar evidența consumului se ține în registru de evidența planificării și consumului de kilometri, model anexa 9 de către contabilul sectorului auto.
Articolul 56
În cadrul aceleiași unități se pot redistribui kilometri între autovehicule, cu aprobarea directorului unității.
Redistribuirea kilometrilor între unități, se execută cu aprobarea directorului general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor care coordonează activitatea Direcției Economico – Administrative, la propunerea acesteia.
Articolul 57
Șefii serviciilor logistice din unități vor analiza trimestrial și ori de câte ori este nevoie, consumul de kilometri, de fiecare dată luând măsuri de încadrare în norme sau de redistribuire.
Articolul 58
Activitatea de asistență tehnică se organizează și desfășoară pe bază de plan pentru toate categoriile de mijloace de transport care fac obiectul acestui normativ.
Planul anual de revizii tehnice se întocmește de către șeful de garaj, după modelul indicat în anexa nr.10 și cuprinde reviziile tehnice 1 și 2 ale mijloacele de transport din dotare.
Termenul de întocmire a planului anual de revizii tehnice este 15 decembrie pentru anul următor.
1)
Pe baza planului anual se întocmesc planurile lunare de revizii tehnice, de către șeful de garaj pentru toate mijloacele din dotare, conform modelului prezentat în anexa nr.11, până la 25 ale lunii anterioare lunii de plan.
2)
In planul lunar de revizii tehnice întocmit la nivelul unității, care este planul de muncă al atelierului, se înscriu toate lucrările care intră în atribuțiile acestuia.
Planul anual de revizii tehnice, se aprobă de director, iar planul lunar se aprobă de șeful serviciului logistic. In aceste planuri se ține și evidența curentă (la zi) a tuturor lucrărilor executate, urmărind încadrarea strictă în termenele stabilite.
Articolul 59
La emitere, pe foile de parcurs se vor înscrie rulajele la care urmează să se execute reviziile tehnice și schimbul de ulei și filtru.
Nu se vor elibera foi de parcurs pentru autovehiculele la care nu s-au executat reviziile tehnice sau schimbul de ulei la rulajele stabilite.
Articolul 60
Datele privind funcționarea autovehiculului și consumul de carburanți-lubrifianți se înscriu în documentele de evidență a exploatării, astfel:
a)
în foaia de parcurs , care se completează conform anexei nr.12 și constituie documentul de bază la ieșirea autovehiculelor în cursă și la justificarea consumului de kilometri și carburanți-lubrifianți, pe perioada pe care a fost emisă;
b)
în registrul de evidența planificării și consumului de kilometri;
c)
în carnetul de bord al autovehiculului, care se completează lunar.
Articolul 61
Carnetul de bord
al autovehiculului constituie documentul de evidență a folosirii, întreținerii, reparării și conservării acestuia, de la introducere și până la scoaterea din dotare, constituind și documentul de evidență a inspecțiilor tehnice.
Carnetele de bord se completează cu datele inițiale de identificare și cele generale ale autovehiculului, numărul facturii de achiziție și se eliberează de către unitățile cu atribuții de înzestrare.
Carnetul de bord însoțește autovehiculul când este redistribuit, detașat sau introdus în atelier în vederea executării întreținerilor sau reparațiilor.
Articolul 62
Carnetele de bord se păstrează la șeful de garaj, care urmărește completarea corectă și la timp a acestora de către persoanele care au această obligație prin atribuțiile de serviciu.
Articolul 63
Fiecărui autovehicul i se constituie
dosarul tehnic , care se păstrează la contabilul de sector și va conține
inventarul completului, procese-verbale de predare-primire, actele de constatare tehnică, precum și copii după actele justificative contabile privind mișcarea bunului și după documentele de proveniență (decizie de distribuție sau transfer,factură , carte de identitate, copie certificat înmatriculare, copie fișă înmatriculare,copii polițe asigurare auto,proces verbal de transfer fără plată etc.).
Inventarul completului
se eliberează, pentru autovehiculele nou intrate în dotare, de Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații și conține sculele livrate de furnizor pentru fiecare autovehicul, precum și opționalele cu care este echipat acesta.
La unități, în inventarul completului vor fi înscrise și celelalte materiale cu care se echipează suplimentar fiecare autovehicul.
În situația valorificării autovehiculului respectiv, aceste materiale (cu excepția cheii de roți și a cricului) vor fi retrase în depozitul unității.
Actul de
constatare
tehnică , model
anexa 13, se
întocmește de comisia pentru constatări tehnice, în toate situațiile când se impune înlocuirea la autovehicul a principalelor agregate, piese de schimb și materiale, cum sunt:
motor, set de motor, segmenți, arbore cotit, arbore cu came, chiulasă, carburator, ruptor-distribuitor, cutie de viteze, cutie de distribuție, ambreiaj complet, punte spate, punte față, electromotor, alternator, radiator, pompă de apă, pompă de ulei, pompă de injecție, pompă de alimentare, arcuri, amortizoare, axe planetare, parbrize, geamuri, faruri, lămpi de semnalizare, jante, elemente de tapițerie și caroserie, etc.
În cazul redistribuirii autovehiculului la alte unități din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, se va preda carnetul de bord împreună cu dosarul tehnic, aceste documente menționându-se în documentul justificativ de predare-primire.
Pentru anvelope, baterii de acumulatori, prelate, antigel, ulei de motor și lichide speciale, se întocmesc acte de constatare tehnică numai atunci când se impune înlocuirea acestora sau vopsirea integrală a autovehiculelor, înainte de îndeplinirea normelor de exploatare.
La scoaterea autovehiculului din evidența unităților, după efectuarea activității de audit intern, carnetul de bord și dosarul tehnic se distrug în unitate, conform instrucțiunilor de evidență și mânuire a documentelor secrete.
Articolul 64
Carnetele de bord expirate, pierdute, deteriorate sau distruse vor fi înlocuite cu altele noi, prin Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații, odată cu inițierea, la nivelul unității solicitatoare, a cercetării administrative asupra celor răspunzători (în cazul celor pierdute, deteriorate sau distruse).
Imprimatele necesare întocmirii documentelor duplicat, se asigură de Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații, ca unitate emitentă a documentelor originale.
Formularele noi vor fi completate în unitate și se vor certifica pentru conformitate de directorul unității.
2.
Personalul admis pentru conducerea autovehiculelor
Articolul 65
Autovehiculele din înzestrare vor fi conduse de personal autorizat care posedă permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte autovehiculul și certificat de atestare a capacității profesionale, eliberat de Registrul Auto Român, prin Autoritatea Rutieră Română.
Acesta va fi trecut în decizia zilnică pe unitate și va lua în primire autovehiculele cu proces-verbal, la începutul fiecărui an calendaristic sau când situația impune.
Cadrele ce au în primire autovehicule din dotarea unității, vor exploata și întreține aceste autovehicule
conform
prevederilor
prezentului
Normativ
tehnic
și
poartă
întreaga responsabilitate privind modul de exploatare, întreținere și folosire al acestora.
Articolul 66
În raport de nevoile muncii, directorii de unități pot acorda și altor categorii de persoane dreptul de a conduce autovehiculele din dotare ( cu excepția autovehiculelor destinate transportului operativ al deținuților), dacă posedă permis de conducere corespunzător categoriei autovehiculului ce urmează să îl conducă.
Pentru a exista garanția exploatării legale și corecte a autovehiculelor, personalul respectiv va fi verificat de o comisie asupra cunoașterii noțiunilor tehnice de bază, regulilor de circulație pe drumurile publice, noțiunilor de acordare a primului ajutor în caz de accident auto, precum și asupra deprinderilor în conducerea autovehiculelor.
Cadrele stabilite de unități primesc dreptul de a conduce autovehiculele din dotare, după obținerea
avizului
Serviciului
de
Expertiză
Psihologică
și
Evaluare
Profesională
din Administrația Națională a Penitenciarelor și nominalizarea acestora în decizia zilnică pe unitate.
Articolul 67
Pentru conducerea autovehiculelor destinate transportului de persoane, vor fi selecționați conducători auto foarte bine pregătiți profesional, cu experiență în conducerea auto, cunoscători ai normelor privind transportul rutier de persoane și care îndeplinesc condițiile legale de atestare din partea organelor abilitate ale statului în domeniul transporturilor rutiere.
3.
Folosirea autovehiculelor
Articolul 68
Autovehiculele din dotarea unităților se folosesc numai în scopul pentru care sunt destinate prin tabelele de înzestrare, conform prezentului normativ.
Ieșirea în cursă a autovehiculelor din dotarea unităților se va efectua în baza
planului de transport
,
model anexa nr. 14, care se întocmește zilnic și se aprobă de directorul unității .
Ieșirea în cursă a autovehiculelor neplanificate se realizează prin înscrierea ulterioară a acestora în planul zilnic de transport.
Intrarea și ieșirea în/din cursă se menționează de cei în drept în “Registrul de intrare/ ieșire în/din unitate” a autovehiculelor, model anexa nr.1.
Articolul 69
Autovehiculele din
grupa activități operative
se folosesc pentru executarea misiunilor ce revin unităților, în vederea îndeplinirii atribuțiunilor stabilite prin lege, Administrației Naționale a Penitenciarelor, după cum urmează:
a)
transportul persoanelor care, potrivit legii, sunt private de libertate, pentru
prezentare la instanțele de judecată, organele de urmărire penală, unități spitalicești din structura proprie a Administrației Naționale a Penitenciarelor sau din rețeaua Ministerului Sănătății, precum și transferului acestora între unitățile din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor;
b)
transportul personalului grupelor de intervenție constituite la nivelul penitenciarelor cu regim de maximă siguranță;
c)
transportului personalului cu atribuțiuni pe linia siguranței deținerii și regimului penitenciar, pentru executarea misiunilor specifice.
In situația când, în tabela de înzestrare a unității, nu sunt prevăzute autovehicule din grupa transport, se pot folosi autovehicule din grupa muncă operativă și pentru asigurarea nevoilor de transport administrativ - gospodărești.
Articolul 70
Autovehiculele din
grupa transport
se folosesc pentru:
a)
transportul cadrelor la activități privind organizarea și desfășurarea procesului de pregătire de luptă și pentru executarea misiunilor ordonate;
b)
aprovizionarea unităților cu bunuri materiale necesare desfășurării în bune condiții a procesului pregătirii de luptă și pentru executarea misiunilor ordonate;
c)
asigurarea nevoilor de transport, la cerere, în cazul unor evenimente, în controale, precum și în îndeplinirea, în interesul serviciului, a altor activități dispuse de directorul unității, cu autoturismele de serviciu.
Articolul 71
Autovehiculele din
grupa rezervă
se folosesc pentru:
a)
îndeplinirea misiunilor operative suplimentare, cu aprobarea conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor;
b)
înlocuirea autovehiculelor, când acestea sunt imobilizate, pe o perioadă mai îndelungată, cu aprobarea directorului unității.
Autovehiculele din grupa rezervă folosite pentru îndeplinirea unor misiuni operative suplimentare, se alocă la normele de rulaj necesare pentru executarea acestora, ce vor fi comunicate odată cu aprobarea folosirii.
În cazul utilizării lor pentru înlocuirea autovehiculelor imobilizate, vor consuma din normele de rulaj ale acestora, proporțional cu perioada în care sunt folosite.
Pentru a li se asigura, în permanență , o stare tehnică și de întreținere corespunzătoare îndeplinirii misiunilor la care pot fi utilizate, autovehiculele din grupa rezervă se vor aloca la drepturi în limita normelor de rulaj prevăzute în anexa nr.6.
Articolul 72
Autovehiculele din grupa
stoc de mobilizare
constituie parc special, se conservă și se întrețin conform precizărilor prezentului normativ tehnic și a reglementărilor pe linie de organizare - mobilizare.
Articolul 73
Autovehiculele se folosesc în cadrul zonei de responsabilitate a unității, conform programelor de pregătire pentru luptă și a planurilor de muncă privind misiunile operative și de
transport ce revin unității, avându-se în vedere utilizarea eficientă a acestora și optimizarea transporturilor prin prevenirea curselor în gol și a rutelor ocolitoare.
Articolul 74
În afara limitei zonei de responsabilitate a unității, autovehiculele se folosesc numai cu aprobarea directorului unității, înscrisă pe foaia de parcurs, precizându-se itinerarul de deplasare.
Articolul 75
Deplasarea, în străinătate, a autovehiculelor, se va efectua cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu respectarea reglementărilor în vigoare.
Articolul 76
Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, directorii generali adjuncți și șefii de direcții din aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și directorii unităților subordonate, pot folosi autoturismele de serviciu aflate la deservire, pentru deplasarea la și de la domiciliu sau reședință, cu încadrarea în cotele lunare de carburant aprobate.
Responsabilul
Compartimentului
Transporturi
din
cadrul
Direcției
Economico
– Administrative poate folosi
și conduce autoturisme de serviciu aflate la deservirea aparatului central pentru controlul în trafic al autovehiculelor din administrarea și folosința unităților teritoriale, precum și pentru misiuni de
control și îndrumare în unitățile din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Autoturismele de serviciu aflate la deservirea directorilor de unități vor fi folosite și de către celelalte cadre ale unității în rezolvarea sarcinilor curente de muncă.
Personalul din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate, poate folosi, după caz, cu titlu gratuit, autoturismele de serviciu sau autosanitarele din dotare, pentru transportul acestora la unități spitalicești din structura Ministerului Justiției și Ministerului Sănătății, pentru situații de urgență, cu avizul cadrelor medicale autorizate și cu aprobarea conducerii structurilor din care aceștia fac parte.
Articolul 77
Gararea autovehiculelor se va face în incinta unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor sau în locuri unde acestora li se pot asigura condiții de siguranță.
Se interzice gararea autovehiculelor, proprietate personală a cadrelor, în garajele unităților.
Pentru aceste autovehicule, gararea se va organiza de către directori, în incinta sau în imediata apropiere a unităților, conform prevederilor legale în vigoare.
Prin excepție, este permisă gararea, în incinta unităților de penitenciare, a autoturismelor proprietate
personală
a
cadrelor
din
aparatul
central
al
Administrației
Naționale
a Penitenciarelor, pe perioada când acestea efectuează misiuni de control și îndrumare.
Articolul 78
Mijloacele de transport aparținând unităților administrației penitenciare pot fi utilizate de către funcționarii publici, cu asigurarea de către unitate a cheltuielilor de transport pentru îndeplinirea sarcinilor sau alte atribuții de serviciu.
Autovehiculele aflate în proprietatea unităților din sistemul administrației penitenciare pot fi folosite, în limita disponibilului, cu asigurarea de către unitate a cheltuielilor de transport pentru efectuarea transportului personalului propriu, la și de la locul de muncă, pe baza unor trasee aprobate de directorii unităților.
În stabilirea traseelor, se va urmări parcurgerea distanțelor pe traseul cel mai scurt între unitate și borna kilometrică “zero” din localitatea de domiciliu sau reședință a personalului transportat.
Compartimentele auto din unități vor ține evidența lunară a personalului propriu transportat și a cheltuielilor aferente, urmărind încadrarea activității pe criterii de eficiență și economicitate.
Se consideră eficientă activitatea de transport al personalului propriu, la și de la locul de muncă, dacă numărul persoanelor zilnic transportate acoperă cel puțin numărul de locuri pe scaune din compunerea autovehiculelor utilizate.
Se consideră economică activitatea de transport al personalului propriu, la și de la locul de muncă, dacă valoarea lunară a cheltuielilor de transport/persoană se situează la limita maximă
a costului abonamentului lunar valabil pentru 1 linie urbană practicat de Regia Autonomă de Transport Local.
Articolul 79
Pentru alte tipuri de transporturi efectuate în interesul personalului propriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, autovehiculele pot fi folosite cu plata unui tarif, cu aprobarea directorului unității.
Metodologia de calcul al acestui tarif va fi stabilită de Serviciul Logistic din cadrul Direcției Economico – Administrative și aprobată
de directorul general adjunct care coordonează activitatea acesteia.
Articolul 80
Efectuarea transporturilor cu autovehiculele din înzestrarea unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru persoane fizice sau juridice din afara sferei justiției este interzisă.
Prin excepție, se pot executa astfel de transporturi, pentru deplasarea forței de muncă specială la punctele de lucru înființate în baza contractelor de prestări de servicii, cu decontarea contravalorii acestora de către beneficiarii prestărilor de servicii.
Articolul 81
Transporturile care se execută în baza art.79 din prezentul normativ, se efectuează în limita posibilităților, fără a afecta misiunile ce revin unității, iar kilometrii consumați se consideră în afara normei alocate.
Directorii de unități răspund de folosirea, pentru executarea transporturilor, numai a autovehiculelor cu starea tehnică corespunzătoare și adecvate numărului persoanelor sau mărfurilor transportate pentru asigurarea optimizării transporturilor.
Articolul 82
În unități, calculul sumelor ce se încasează pentru transporturile contracost efectuate cu autovehicule din dotare, se face de Serviciul Financiar , pe baza datelor furnizate de compartimentul auto (copie foaie de parcurs).
Sumele încasate se înregistrează în evidența financiară, în condițiile stabilite de actele normative pe linie financiar-contabilă.
Autovehiculele folosite pentru aceste activități de transport, se înscriu în registrul cu decizii zilnice pe unitate, precizându-se persoana
care a dat aprobarea, felul și numărul documentului prin care se solicită transportul, beneficiarul, scopul și perioada deplasării, itinerariul pe care se execută transportul și numele conducătorului auto.
4.
Organizarea, planificarea și realizarea întreținerilor tehnice
Articolul 83
Inspecția tehnică periodică a autovehiculelor se execută în conformitate cu reglementările în vigoare.
Directorii
și
șefii
serviciilor
logistice
(similari)
ai
unităților
din
subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, răspund de executarea la timp a acestei activități.
Articolul 84
Pentru asigurarea exploatării autovehiculelor † , în condiții tehnice corespunzătoare, se vor executa următoarele lucrări de întreținere tehnică:
a)
întreținerea tehnică zilnică (ITZ);
b)
ziua de verificare și întreținere a tehnicii (ZVIT);
c)
revizia tehnică 1 (RT 1);
d)
revizia tehnică 2 (RT 2);
Articolul 85
-
Întreținerea tehnică zilnică
(ITZ)se execută de conducătorul auto și constă în verificarea tehnică înaintea plecării în cursă și pe parcurs a autovehiculului și întreținerea tehnică a acestuia la terminarea zilei de lucru (înapoiere din cursă).
Verificarea înaintea plecării în cursă constă în controlul stării tehnice, de întreținere și de completare a autovehiculului, conform anexei nr.16, cu toate materialele, sculele, piesele și accesoriile, prevăzute în inventarul completului.
Verificarea tehnică pe parcurs, se execută, de regulă, după fiecare 150-200 km sau după 3-4 ore de circulație, precum și cu ocazia staționării și constă în verificarea stării anvelopelor,
†
Cu excepția celor aflate în conservare sau propuse pentru scoatere din funcțiune și casare.
scurgerilor de carburanți-lubrifianți și lichide speciale, temperaturii tamburilor și discurilor de frânare, stării dispozitivelor de împerechere cu remorca și a prelatei, încărcăturii transportate și remedierea defecțiunilor constatate.
Întreținerea tehnică a autovehiculelor la terminarea zilei de lucru, constă în alimentarea cu carburanți, curățarea, spălarea și dezinfectarea, dacă este cazul, executarea operațiunilor prevăzute la verificarea tehnică pe parcurs și remedierea defecțiunilor constatate.
Curățarea, spălarea și dezinfectarea autovehiculelor, constau în lucrări care au drept scop îndepărtarea depunerilor de noroi și de praf de pe autovehicul, verificate sau reparate și asigurarea condițiilor de igienă pentru pasageri sau în scopul preîntâmpinării pericolului contaminării persoanelor sau deprecierii mărfurilor ce urmează a fi transportate, după ce mijlocul de transport respectiv a fost utilizat la transportul persoanelor private de libertate, respectiv al animalelor, produselor de origine animală sau a substanțelor chimice.
Curățarea, spălarea și dezinfectarea se execută mecanizat sau manual, de către personalul la deservire sau de către conducătorii auto.
În lipsa unor condiții minime de spălare, autovehiculele pot fi spălate sau dezinfectate contracost la unitățile specializate, cu aprobarea directorului unității.
În cazul în care, conducătorul auto constată defecțiuni tehnice pe care nu le poate remedia, va informa șeful de garaj sau persoana care răspunde de activitatea din cadrul garajului, iar în lipsa acestuia, persoana care execută serviciul pe parcul auto.
Articolul 86
Ziua de verificare și întreținere a tehnicii auto
(ZVIT)se execută
odată pe lună. La această întreținere participă întregul personal care are în primire autovehicule, precum și cei ce răspund de acestea.
În cadrul zilei de verificare și întreținere a tehnicii auto, care va fi prevăzută în programul de pregătire al unității, se vor executa următoarele operațiuni:
a)
verificarea și punerea în ordine a elementelor de parc (sectorul de întreținere, sectorul de reparații, punctul de alimentare cu carburanți-lubrifianți, punctul de control tehnic, etc.), conform prevederilor regulamentare;
b)
verificarea, repararea și completarea utilajelor, instruirea personalului pentru prevenirea și stingerea incendiilor;
c)
gresarea sau schimbul de ulei, dacă acestea coincid în timp sau rulaj cu ziua în care se execută această activitate, precum și operațiunile prevăzute în anexa nr.16 coloana 3 (controlul și întreținerea zilnică).
Articolul 87
Reviziile tehnice 1 și 2
constau în executarea la autovehicule a lucrărilor de verificare, reglare și ungere a agregatelor și mecanismelor, în scopul menținerii acestora într-o stare tehnică și de întreținere bună și prevenirii defecțiunilor tehnice în cursul exploatării.
Articolul 88
Reviziile tehnice 1 și 2 se execută în atelierele auto proprii sau în unități specializate, în prezența conducătorilor auto ce deservesc autovehiculele supuse acestor operațiuni.
Articolul 89
Revizia tehnică 1 (RT1) se execută la fiecare 5.000
500 km efectivi.
Articolul 90
Revizia tehnică (RT 2) se execută la fiecare 10.000
1.000 km efectivi.
Articolul 91
Excepție de la art.89 și art.90, fac autovehiculele pentru care producătorii stabilesc în instrucțiunile tehnice de exploatare altă periodicitate de executare a lucrărilor de revizie.
Articolul 92
Operațiunile care se execută la autovehicule cu ocazia întreținerilor tehnice, precum și normele de timp și consum de materiale necesare efectuării acestora, sunt prevăzute în anexele nr. 16, 17 și 18 (a și b).
Articolul 93
Cu ocazia executării întreținerilor tehnice, se vor remedia și defecțiunile constatate.
Articolul 94
De executarea la timp, în volum complet și de calitate a lucrărilor de întrețineri tehnice, răspund directorii de unități și șefii serviciilor logistice (similari).
Articolul 95
Executarea reviziilor tehnice se va înscrie în carnetul de bord al autovehiculului, la capitolul respectiv.
Articolul 96
Materialele de întreținere și lichidele speciale pentru autovehiculele de la uzul curent și stocul de mobilizare și normele de consum sunt cele prevăzute în anexa nr.18 a.
Vopsirea generală a autovehiculelor se poate executa, cel mult o dată la 3 ani, dacă aspectul exterior impune aceasta.
Următoarele materiale de întreținere: lichid de frână și lichid antigel pentru înlocuire, element filtru aer, prelată și operațiunile de vopsire generală și protejare anticorozivă, se vor înscrie în carnetul de bord la capitolul “Evidența conservării autovehiculului”.
Articolul 97
Înlocuirea elementelor filtrelor de aer, de ulei* și de combustibil, întreținerea filtrelor de tip centrifugal din instalația de ungere a motoarelor, precum și schimbarea uleiului din filtru de aer tip umed, se efectuează conform prevederilor cărților tehnice ale autovehiculelor.
*Filtrul de ulei se va înlocui obligatoriu la fiecare schimb de ulei motor.
Articolul 98
Lucrările de întreținere la instalațiile speciale montate pe autovehicule, se execută conform prevederilor din cartea tehnică a instalației, de regulă, odată cu efectuarea operațiunilor de întreținere la autovehiculele respective.
Articolul 99
La introducerea autovehiculelor în atelier, pentru revizii tehnice sau reparații și la recepția finală, se face o constatare tehnică amănunțită, inclusiv prin probe de parcurs 5-15 km în vederea stabilirii lucrărilor necesare a se executa sau calității lucrărilor executate, pe baza actului de constatare tehnică și procesului-verbal de recepție.
Articolul 100
Valoarea reparațiilor efectuate la autovehicule, ca urmare a defecțiunilor cauzate de calitatea necorespunzătoare a exploatării sau reparării, precum și a celor datorate neexecutării în totalitate, la revizia tehnică precedentă a operațiunilor stabilite prin normativul auto sau cărțile tehnice, reprezintă pagubă și se suportă de cei vinovați, în conformitate cu actele normative privind răspunderea patrimonială.
Articolul 101
La începutul sezonului rece sau cald ofițerii ingineri (auto sau similari), vor verifica starea tehnică și de întreținere a autovehiculelor în cadrul inspecției tehnice auto și vor lua măsuri, după caz, pentru executarea lucrărilor necesare din anexa nr.19.
Articolul 102
În perioada martie-octombrie se execută protecția anticorozivă a autovehiculelor, conform anexei nr.20, în funcție de necesități și de recomandările constructorului.
Articolul 103
În perioadele de garanție a autovehiculelor și agregatelor noi sau reparate capital (general), se vor executa lucrări de revizii la termenele și în atelierele specializate stabilite de fabricant sau de reparator, contracost sau gratuit, funcție de prevederile contractuale.
5.
Păstrarea și conservarea autovehiculelor
și motoarelor noi sau reparate
Articolul 104
Prin
conservarea
autovehiculelor, se înțelege întreținerea specială ce se execută la acestea, în scopul de a se asigura, pe timpul păstrării, o stare tehnică bună, astfel încât să poată fi puse în funcțiune în cel mai scurt timp. Autovehiculele ce se conservă trebuie să fie într-o stare tehnică și de întreținere bună și completate cu toate piesele, sculele, accesoriile și materialele prevăzute în inventarul completului.
Articolul 105
Motoarele noi sau reparate vor fi conservate înainte de introducerea în depozit, indiferent de perioada de păstrare și numai după efectuarea rodajului.
Articolul 106
Conservarea
autovehiculelor este de două feluri:
a)
conservarea de scurtă durată, când autovehiculele nu se exploatează pe o perioadă de 2 la 6 luni;
b)
conservarea de lungă durată, când autovehiculele nu se exploatează pe o perioadă mai mare de 6 luni.
Articolul 107
Conservarea de scurtă durată
se execută, de regulă la autovehiculele care nu se exploatează, ca urmare a numărului insuficient de conducători auto, sau care au fost aprobate pentru scoatere din funcțiune.
Articolul 108
Conservarea de lungă durată
se execută autovehiculelor de la uz care nu se exploatează pe o perioadă mai mare de 6 luni, precum și celor de la stocul de mobilizare.
Articolul 109
Lucrările ce se execută cu ocazia conservării autovehiculelor, precum și cele de întreținere a acestora pe timpul conservării și consumul de materiale, sunt prevăzute în anexele nr.18 a și 21.
Lucrările de conservare - deconservare și întreținere se vor executa pe locurile de parcare ale autovehiculelor, de echipe formate din 3-4 meseriași pentru 10 autovehicule.
Articolul 110
Timpul maxim de păstrare în conservare a autovehiculelor de la stocul de mobilizare este de 5 ani, pentru fiecare marcă și tip, perioadă în care unitățile deținătoare vor urmări împrospătarea acestora cu mijloace similare, primite pentru înzestrare la uzul curent.
Articolul 111
La expirarea timpului de păstrare în conservare, autovehiculele de la stocul de mobilizare vor fi supuse analizei unei comisii tehnice constituite la nivelul unității deținătoare și, în funcție de starea tehnică, uzura morală și posibilitățile de înlocuire, se vor face propuneri privind menținerea la stoc sau, respectiv, trecerea la uzul curent, conform reglementărilor în vigoare.
Articolul 112
Introducerea și scoaterea autovehiculelor în și din conservare, se va executa în baza deciziei zilnice pe unitate, în care se vor menționa: felul, numărul de înmatriculare al fiecărui autovehicul, felul conservării sau grupa de destinație pentru alocare la drepturi.
Articolul 113
Ofițerii ingineri (auto sau similari) vor lua măsuri ca autovehiculele conservate să fie parcate separat de cele aflate în exploatare, în condiții corespunzătoare și în deplină siguranță.
Secțiunea VI
PLANIFICARERA, ORGANIZAREA ȘI EFECTUAREA REPARĂRII AUTOVEHICULELOR
1.
Reguli privind planificarea și organizarea reparării autovehiculelor.
Articolul 114
Procesul de reparare
cuprinde totalitatea lucrărilor ce se efectuează pentru restabilirea stării tehnice normale a autovehiculelor, repararea și fabricarea pieselor, ansamblurilor și agregatelor.
Articolul 115
Normele de înzestrare a atelierelor de reparații auto cu utilaje, dispozitive, instalații și scule, sunt prevăzute în anexa nr.22.
Articolul 116
În funcție de gradul de uzură și volumul de lucrări necesar, la autovehicule, remorci, agregate, ansambluri și subansambluri, se execută diferite reparații curente.
Articolul 117
Reparația curentă
(RC) reprezintă ansamblul operațiunilor de reparare a defecțiunilor apărute pe timpul exploatării, prin înlocuirea sau repararea unor agregate sau piese și efectuarea de reglaje pentru restabilirea condițiilor inițiale de asamblare și funcționare.
Reparația curentă are un caracter de necesitate și se execută ori de câte ori este nevoie.
Articolul 118
Reparațiile curente se execută în atelierele auto, de către personalul acestora sau contracost, cu aprobarea directorului unității, în atelierele specializate, atunci când volumul de lucru depășește posibilitățile proprii sau nu există dotarea corespunzătoare și vor fi consemnate de către șeful de atelier (similar) în carnetul de bord al autovehiculului la capitolul „Reparații curente”.
Articolul 119
Cu ocazia executării reparației curente, se va efectua o verificare tehnică amănunțită a autovehiculului și se vor remedia toate defecțiunile constatate, astfel încât la ieșirea din reparație acesta să fie într-o stare tehnică bună.
Articolul 120
Pentru reducerea timpului de imobilizare în reparație a autovehiculelor, se recomandă ca remedierea defecțiunilor să se execute prin înlocuirea agregatelor cu altele noi sau reparate, urmând ca cele defecte să fie reparate ulterior. În acest scop, unitățile își vor asigura un stoc minim de 2-3 bucăți din principalele agregate (motoare, cutii de viteze, casete de direcție, punți etc.) pentru fiecare categorie, marcă și tip de autovehicul, în funcție de numărul celor existente în unitate.
Articolul 121
Autovehiculele vor fi menținute în exploatare prin executarea la timp a reviziilor tehnice și reparațiilor curente, prin schimbarea sau repararea agregatelor defecte (motor, cutie de viteze, caseta de direcție, punți etc.).
Repararea agregatelor defecte se execută în atelierele unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor sau la agenți economici specializați.
În cazul defectării autovehiculelor pe timpul îndeplinirii unor misiuni în alte garnizoane, repararea, inclusiv remorcarea până la sediu (dacă este cazul), se asigură, de urgență, la cererea delegatului care execută misiunea, de către cea mai apropiată unitate de penitenciare, care dispune de personalul și dotarea necesară.
Piesele de schimb și materialele folosite cu această ocazie vor fi justificate pe bază de documente legale și scăzute de unitatea reparatoare, care le va înscrie în foaia de parcurs a autovehiculului respectiv.
La ajungerea în unitate, delegatul va informa, în scris, despre reparația executată în timpul misiunii, menționând piesele de schimb și materialele folosite.
După avizare, nota de informare se va introduce în dosarul tehnic al autovehiculului, făcându-se mențiunea și în carnetul de bord.
Articolul 122
Normele medii de timp pentru reparațiile curente la autovehicule sunt prevăzute în anexa nr.23 și reprezintă media volumului de manoperă exprimată în ore om/1.000 Km efectivi, pe întreaga durată de exploatare.
2.
Reguli privind efectuarea reparării autovehiculelor.
Articolul 123
Predarea autovehiculelor și agregatelor singulare în reparație se execută de către unitatea deținătoare, la data stabilită, de comun acord cu unitatea (atelierul) de reparații.
Articolul 124
La introducerea în reparație, autovehiculul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a)
să aibă carnetul de bord completat la zi cu toate datele de exploatare și întreținere;
b)
să fie spălat și curat la interior și exterior;
c)
să fie complet, fără lipsuri și în starea în care a funcționat în exploatare.
Carburantul existent în rezervoarele autovehiculelor aparținând unităților teritoriale de penitenciare, care se introduc în reparație la agenți economici specializați, se preia cu documente legale, în gestiunea acesteia, urmând a fi predat beneficiarului, odată cu autovehiculul reparat.
Articolul 125
Pregătirea autovehiculelor pentru introducerea în reparație se execută prin grija șefului de garaj și a conducătorului auto.
Este interzisă descompletarea autovehiculelor ce se trimit în reparație sau înlocuirea de pe acestea, a unor ansambluri și piese bune, cu altele defecte.
Articolul 126
Autovehiculele
se
introduc
în
atelierele
unităților
Administrației
Naționale
a Penitenciarelor, pentru revizii sau reparații, pe baza actului de constatare tehnică, iar calitatea lucrărilor executate se certifică prin procesul-verbal de recepție, conform anexei nr.24.
La
introducerea
în
reparație
a
autovehiculelor
Administrației
Naționale
a Penitenciarelor, la agenți economici specializați, se vor întocmi comanda și proces-verbal de predare-primire specifice.
Articolul 127
La introducerea în atelier a autocisternelor de carburanți-lubrifianți, autovidanjelor și altor autospeciale ale căror instalații și recipiente necesită reparații, unitățile care le au în dotare vor prezenta, în mod obligatoriu, adeverință eliberată de o unitate specializată, din care să rezulte că s-au efectuat operațiunile de dezactivare, dezinfecție sau degazare, după caz.
Articolul 128
Lipsurile, substituirile sau distrugerile de piese, subansambluri și agregate prin accidente de circulație, vor fi menționate în procesul-verbal de predare-primire ce se încheie la unitatea reparatoare (anexa nr.25), în prezența delegatului unității care are în gestiune autovehiculul, urmând ca pentru lucrările respective să se întocmească deviz de reparare.
În situația în care, pe parcursul efectuării reparațiilor, se constată și alte degradări, este sesizată unitatea care are în gestiune autovehiculul, pentru a trimite un delegat în vederea cunoașterii și stabilirii nevoilor reale de reparații.
Unitatea
sesizată are obligația să trimită delegatul său, în termen de 48 de ore de la anunțare, atunci când este în aceeași localitate cu unitatea reparatoare și în termen de 72 de ore în cazul când este în altă localitate.
Un exemplar din procesul verbal de predare-primire, împreună cu devizul de reparare, se trimit unității deținătoare, pentru recuperarea pagubei respective.
Articolul 129
Modificările constructive care schimbă performanțele autovehiculului, forma, aspectul sau destinația, precum și repararea reperelor care asigură securitatea circulației pe drumurile publice, se vor executa cu aprobarea Direcției Economico - Administrative, la solicitarea scrisă a unităților.
Articolul 130
Repararea autovehiculelor, agregatelor, ansamblurilor și a celorlalte repere auto se execută pe baza documentației tehnice elaborate de constructor sau a normelor interne de lucru elaborate de Direcția Economico - Administrativă.
Articolul 131
Termenul de garanție pentru lucrările de revizii și reparații executate în atelierele auto din cadrul unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor, este de 30 de zile calendaristice sau 2500 km efectivi.
Termenul de garanție începe de la data preluării și recepționării autovehiculelor de către unitățile care le au în dotare.
Articolul 132
Atelierele reparatoare sunt obligate să sigileze agregatele reparate, cât și contoarele de kilometri, iar unitățile în dotarea cărora se află autovehiculele au obligația de a conserva sigiliile pe toată durata termenului de garanție.
Se interzice folosirea autovehiculelor cu contorul și cablul de kilometraj defecte, pe toată durata exploatării. În situația în care, din motive obiective,temeinic argumentate, contoarele de kilometri defecte nu pot fi înlocuite, se pot folosi aparate tahograf.
Articolul 133
Ruperea sigiliilor aplicate de unitatea reparatoare conduce la pierderea garanției autovehiculului sau agregatului auto.
Articolul 134
Verificările și probele ce le execută delegatul unității la recepția autovehiculelor din reparație sunt cele menționate în anexa nr.27.
Articolul 135
Unitatea reparatoare prezintă autovehiculul pentru recepție, numai după ce l-a verificat amănunțit și a remediat toate defecțiunile constatate la introducerea acestuia în atelier sau pe timpul executării lucrărilor de revizii și reparații.
Articolul 136
Conducătorii auto și șefii de garaj pot însoți autovehiculele în reparație, participând efectiv la realizarea lucrărilor de revizii și reparații, cu obligația de a respecta normele de protecția muncii și a se încadra în programul de lucru al unității reparatoare.
Articolul 137
Predarea-primirea autovehiculelor și agregatelor auto în și din reparație, se face numai în prezența șefului de garaj sau a unui cadru tehnic de la unitatea beneficiară, întocmindu-se proces verbal, anexa nr. 26.
Constatările făcute la primirea autovehiculelor și agregatelor auto în reparație sau pe timpul executării lucrărilor de revizii și reparații, privind exploatarea necorespunzătoare a acestora, se comunică de către unitatea reparatoare, imediat, unității deținătoare.
În situația când defecțiunile nu se pot remedia pe loc, unitățile beneficiare vor refuza primirea autovehiculelor, stabilind cu unitatea reparatoare, termenul de remediere.
Articolul 138
Nu se consideră căderi în termenul de garanție din vina unităților reparatoare defecțiunile prevăzute în anexa nr.28.
Articolul 139
Defecțiunile ce apar în termenul de garanție ca urmare a folosirii în reparație a unor piese
cu
incluziuni,
pori,
fisuri
ascunse
sau
tratamente
neuniforme
precum
și
altele asemănătoare, care nu pot fi identificate în procesul de reparații, se consideră ca provenite din viciu ascuns de material. Aceste defecțiuni se remediază de atelierul reparator, urmând a fi consemnate în procesul verbal ce se încheie cu ocazia căderii în termen de garanție model anexa nr.29.
Articolul 140
La producerea unei defecțiuni în termenul de garanție, se procedează conform prevederilor cuprinse în anexa nr.30.
Articolul 141
Defecțiunile tehnice care sunt consecința întrebuințării în reparație a unor piese și materiale cu titlu de încercare, precum și a diverselor modificări sau adaptări experimentale, se remediază de către unitatea reparatoare, fără ca valoarea reparației să facă obiectul răspunderii materiale.
Articolul 142
Pentru justificarea forței de muncă, unitățile deținătoare de autovehicule vor utiliza norme de timp pentru revizii tehnice la autovehiculele și agregatele singulare, precum și pentru celelalte genuri de lucrări ce le execută, norme ce vor fi emise de Direcția Economico - Administrativă.
Articolul 143
Timpul maxim de imobilizare a autovehiculelor și agregatelor în ateliere, pentru executarea reviziilor tehnice și reparațiilor curente este prevăzut în anexa nr.31.
Articolul 144
În funcție de natura proceselor tehnologice, Direcția Economico - Administrativă elaborează norme de consum carburanți, lubrifianți și materiale necesare executării lucrărilor de reparații, confecții, transformări și alte operații, care se comunică unităților teritoriale.
Articolul 145
Pentru evidența lucrărilor de reparații executate în atelierele unităților, se folosește registrul model anexa nr.32.
Articolul 146
Ansamblurile, subansamblurile și piesele de schimb, rezultate în urma reparării autovehiculelor în unitate sau la agenți economici specializați se predau la depozit și se
înregistrează ca deșeuri, în vederea valorificării, pe bază de bon de restituire pe care se face mențiunea „ deșeu feros / neferos rezultat din piese și subansamblurile auto, conform bon de consum nr /din.”
Secțiunea VII a
DEFINIREA, CLASIFICAREA,
COMUNICAREA ȘI CERCETAREA ACCIDENTELOR DE CIRCULAȚIE
ȘI A EVENIMENTELOR TEHNICE
Articolul 147
Evenimentul tehnic
reprezintă deteriorarea, în urma căreia, trebuie să se înlocuiască sau să se repare unul sau mai multe ansambluri, subansambluri principale, precum și deteriorarea în urma căreia se impune reparația sau casarea directă a autovehiculelor.
Articolul 148
Evenimentele tehnice se pot datora: exploatării necorespunzătoare, cedării materialului, neconformității tehnologiei de fabricație, reparațiilor necorespunzătoare, intervențiilor operative în situații de necesitate, calamităților naturale ori altor împrejurări neprevăzute și de neînlăturat sau ca urmare a unor infracțiuni produse de angajații unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor sau de terțe persoane (fizice sau juridice).
Articolul 149
În vederea prevenirii accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice, directorii de unități sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru întărirea și menținerea unei ordini interioare regulamentare în parcurile auto și de perfecționare permanentă a pregătirii de specialitate a personalului tehnic și de execuție care au în primire și conduc autovehicule din dotarea unității.
Articolul 150
În cadrul analizelor periodice asupra stării și practicii disciplinare, directorii de unități vor include aspecte privind comportarea conducătorilor auto și personalului cu drept de a conduce autovehicule din dotare ca participanți la traficul rutier și măsurile întreprinse pentru prevenirea accidentelor de circulație.
Articolul 151
Clasificarea, informarea, cercetarea, modul de rezolvare și evidența accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice în care au fost angajate autovehiculele din dotarea unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor se fac conform anexei 33.
Secțiunea VIII
APROVIZIONAREA MATERIALELOR TEHNICE
Articolul 152
Aprovizionarea cu materiale tehnice (piese de schimb, anvelope, acumulatori, materiale de întreținere, carburanți-lubrifianți etc.) se efectuează în baza ” Programului anual de cheltuieli materiale și servicii ”, aprobat de ordonatorul de credite.
Programele logistice se întocmesc în strictă conformitate cu necesitățile unităților pe linia exploatării, întreținerii și reparării autovehiculelor aflate în dotare, la uzul curent și stocul de mobilizare, pentru îndeplinirea, în mod corespunzător, a misiunilor ce le revin.
La efectuarea aprovizionării, se va avea în vedere respectarea strictă a prevederilor legale privind achizițiile publice de bunuri și servicii.
Aprovizionarea cu materiale tehnice cuprinde următoarele activități: întocmirea programelor anuale de cheltuieli materiale și servicii, cu defalcare pe trimestre, și supunerea lor aprobării ordonatorului
de
credite,
solicitarea
fondurilor
financiare
necesare
realizării
acestora, reactualizarea programelor logistice
și a cantităților în limita fondurilor financiare aprobate, realizarea programelor de aprovizionare, recepția, depozitarea, repartiția și distribuirea bunurilor materiale.
În cazul în care autovehiculul este dotat cu sistem de monitorizare GPS, norma de consum de carburant este dată de acest sistem.
Articolul 153
Modalitatea întocmirii programelor logistice de cheltuieli materiale și servicii și de înaintare a acestora în vederea obținerii fondurilor financiare necesare, se stabilesc de
către Direcția Economico - Administrativă.
Capitolul II
NORME DE CONSUM MATERIALE TEHNICE
Secțiunea I
NORME DE CONSUM CARBURANȚI
Articolul 154
Consumul normat de carburanți
reprezintă cantitatea maximă admisă a fi consumată de un autovehicul sau motoagregat pentru parcursul efectuat sau pentru timpul de funcționare, exprimată în litri. Această cantitate se stabilește pe baza normelor de consum carburanți ( litri/100 km efectivi, respectiv litri/oră) , prevăzute în anexa nr.34.
În cazul în care autovehiculul este dotat cu sistem de monitorizare GPS, norma de consum de carburant este dată de acest sistem.
Articolul 155
Consumul normat de carburanți (Cn) se calculează astfel:
a)
pentru autovehicule (inclusiv tractoare rutiere):
Pef
a1) Cn = Nc x ------- x Zi , respectiv
a2) Cn = Nc x Tf x Zi, în care: 100
Nc = norma de consum carburanți(conform anexei nr.34), exprimată în litri/100 km (a1), respectiv în litri/oră (a2);
Pef = parcursul efectiv, în km;
Tf = timpul de funcționare, în ore;
Zi = coeficienți de corecție a normelor de consum prevăzuți în anexa nr.35
b)
pentru motoagregate: Cn = Nc x Tf, în care:
Nc = norma de consum carburanți, în litri/oră (conform anexei nr.34); Tf = timpul de funcționare, în ore.
Articolul 156
Consumul de carburanți pentru o oră de funcționare a motorului în gol este de 1/4 din norma de consum la 100 km efectivi, conform anexei nr.34, pentru tipul de autovehicul respectiv.
Articolul 157
Consumul de carburanți pentru autobasculante se calculează în funcție de kilometri efectivi, de norma de consum la 100 km efectivi și de numărul de basculări (1 basculare este echivalentă cu 1 km efectiv).
Consumul de carburanți pentru funcționarea agregatelor și instalațiilor acționate de la motorul autospecialelor pe care sunt montate (automacarale, autocisterne, autovidanje, etc), pentru o oră funcționare, este 1/3 din norma de consum la 100 km efectivi.
De asemenea, pentru autovehicule care execută activități operative, când temperatura mediului este sub 0 º C, se pot acorda până la 0,5 ore funcționare în gol, pentru fiecare 3 ore de staționare pe durata misiunii, aceasta certificându-se în foaia de parcurs, cu aprobarea directorului unității.
Articolul 158
Consumul de carburanți corespunzător unei ore de funcționare a motorului în gol se poate acorda, pentru fiecare autovehicul, în următoarele condiții:
a)
cu ocazia recepționării și preluării de la agenții economici producători sau din reparație;
b)
cu ocazia executării reviziilor tehnice 1 sau 2;
c)
când se execută ziua de verificare și întreținere a tehnicii auto sau revista de front a tehnicii;
d)
pentru încărcarea bateriilor de acumulatori, când instalațiile radio-telefon montate pe autovehicule sunt folosite cel puțin cinci ore continuu, fără ca autovehiculele să ruleze;
e)
în fiecare zi, în cazul staționării, pe timpul îndeplinirii misiunilor, când se impune funcționarea motoarelor și folosirea instalațiilor de climatizare, acționate prin funcționarea motorului, când temperatura mediului este sub 0 C.
Când situațiile prevăzute la “d” și “e” sunt cumulate, nu se va acorda decât o oră de funcționare a motorului în gol.
Articolul 159
Consumul de carburanți corespunzător unei jumătăți de oră de funcționare în gol a motorului, se poate acorda pentru fiecare autovehicul în următoarele situații:
a)
o singură dată la 24 de ore pentru încălzirea motoarelor pe timpul iernii, la autovehiculele de la uzul curent, care sunt parcate în garaje (remize) neîncălzite, sub șoproane sau sub cerul liber (pentru autovehiculele care sunt prevăzute cu instalații de preîncălzire a motorului, nu se mai acordă consumul de carburanți aferent pornirii pe timp de iarnă, avându-se în vedere că încălzirea acestora la temperaturi sub 0°C se realizează în 3 - 5 minute cu un consum de carburant nesemnificativ);
b)
la autovehiculele aflate în alarmă sau care participă la exerciții de alarmare a unităților, pentru fiecare exercițiu;
c)
pe toată perioada controalelor sau inspecțiilor tehnice efectuate de eșaloanele superioare, o singură dată la autovehiculele verificate;
d)
lunar, în scopul verificării stării tehnice, la autovehiculele aflate în rezervă, în cursul lunii respective;
e)
pentru crearea presiunii în buteliile de aer la autovehiculele cu sistem de frânare cu aer comprimat, cu excepția cazurilor de la pct.a.
Articolul 160
Consumul normat de carburanți corespunzător funcționării în gol a motorului, se aplică și pentru situațiile când autovehiculele execută manevre dese cu deplasări scurte ( îmbarcări și debarcări de efective, precum și în cazurile în care autovehiculele sunt folosite în incinta unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru activități gospodărești, încărcarea și descărcarea de materiale, deșeuri etc.).
Sunt exceptate autovehiculele de la art.159.
În astfel de cazuri, consumul normat de carburanți se calculează în funcție de timpul de folosire a autovehiculului înscris în foaia de parcurs și confirmat de persoana care a dispus sau a condus acțiunea respectivă, luându-se în calcul 15 minute de funcționare în gol
a motorului, pentru fiecare oră de folosire.
Articolul 161
Normele de consum carburanți pentru iarnă se aplică în perioada 1 decembrie - 15 martie.
În funcție de condițiile climaterice locale, respectiv de existența unor temperaturi sub 0 º C sau a zăpezii și a poleiului, aplicarea normelor de iarnă se poate face și înainte sau după datele de mai sus, prin decizie zilnică pe unitate.
Articolul 162
Consumul normat de carburanți pentru rodajul motoarelor pe banc, după reparație, se va stabili prin instrucțiuni tehnice de rodaj, elaborate de Direcția Logistică.
Articolul 163
Consumul orar normat de carburanți pentru rodajul motoarelor la cald, în gol, după reparație, este de 1/3 din consumul la 100 km. efectivi.
Articolul 164
În situațiile în care se folosesc, pentru alimentarea autovehiculelor din dotarea unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor, bonuri valorice de benzină și motorină, se procedează conform indicațiilor cuprinse în anexa nr.36.
Articolul 165
Folosirea petrolului sau a benzinei în amestec cu motorină pe timpul sezonului rece se execută conform anexei nr.37. În lipsa petrolului, se pot folosi aditivi specifici, în cantitățile prescrise de producători.
Articolul 166
Determinarea normei de consum de carburant, a coeficienților de corecție a acesteia, verificarea
încadrării
autovehiculelor
în
consumul
normat
de
carburanți
și
stabilirea coeficientului de corecție a kilometrului efectiv se efectuează conform metodologiei din anexa nr.38.
Secțiunea II a
NORME DE CONSUM LUBRIFIANȚI
Articolul 167
Consumul normat de lubrifianți
reprezintă cantitatea maximă admisă a fi consumată de un autovehicul (agregat) pe un anumit parcurs efectuat sau pe o anumită durată de funcționare, într-o perioadă de timp, atât pentru completare cât și pentru înlocuire.
Articolul 168
Normele de consum prin ardere pentru uleiul de motor sunt cele prevăzute în anexa nr.39 și sunt în funcție de kilometri echivalenți.
Kilometrul echivalent
reprezintă un parcurs convențional, care se calculează aplicând coeficienții de transformare prevăzuți în anexa nr.40.
Articolul 169
Distribuția uleiului pentru completare se face numai în baza aprobării date pe foaia de parcurs, de șeful de garaj sau de alt organ tehnic din unitate care a efectuat verificarea practică a nivelului de ulei în motor.
Articolul 170
Pentru autovehiculele a căror motoare au sistem de ungere prin amestec, consumul normat de ulei prin ardere este de 4% din consumul normat de carburanți (în cazul când nu este prevăzut alt consum în instrucțiunile de exploatare ale producătorului).
Articolul 171
Consumul normat de lubrifianți pentru înlocuire
, reprezintă cantitatea necesară umplerii carterelor motoarelor și agregatelor (capacitățile fiind cele prevăzute în cărțile tehnice).
Periodicitatea înlocuirii lubrifianților uzați la autovehicule se face conform prevederilor anexei nr.41.
Articolul 172
Înlocuirea uleiului din carterele motoarelor și ale celorlalte agregate înainte de realizarea normelor de parcurs (durată) se poate executa și în cazul reparațiilor capitale executate la acestea, precum și în cazul unor defecțiuni tehnice, care au produs alterarea (degradarea) uleiului cu alte produse (benzină, motorină, apă, lichid antigel, etc.), întocmindu-se actul de constatare tehnică model anexa nr.13.
Articolul 173
Înlocuirea uleiului din filtrele de aer umede se va executa la termenele și în cantitățile prevăzute în manualele de exploatare sau întreținere ale fiecărui tip de autovehicul.
Articolul 174
Lucrările de gresare și completare a uleiurilor de transmisie și speciale se vor executa la perioadele și în conformitate cu schemele din cărțile tehnice, normele de consum fiind cele prevăzute în anexa nr.18 a și 39.
Articolul 175
Se interzice exploatarea autovehiculelor care consumă carburanți sau ulei peste normele în vigoare.
Pentru autovehiculele la care se constată depășirea consumului normat, șefii serviciilor logistice vor dispune organelor tehnice din subordine să stabilească cauzele producerii unor astfel de depășiri și vor lua măsurile ce se impun pentru încadrarea în norme.
Secțiunea III
NORME DE EXPLOATARE A BATERIILOR
DE ACUMULATORI PENTRU AUTOVEHICULE
Articolul 176
Norma de exploatare a bateriilor de acumulatori auto, folosite pentru funcționarea autovehiculelor sau motoarelor independente (bancuri de rodaj, etc.) este de minim 2 ani sau de
50.000 km efectivi.
Durata, în ani, sau parcursul, în km efectivi, se consideră de la data montării bateriei de acumulatori pe autovehicul sau la motorul independent.
Articolul 177
Norma de exploatare pentru bateriile de acumulatori auto este minimă, acestea propunându-se pentru înlocuire, numai după îndeplinirea normei sau atunci când nu mai pot fi utilizate, caz în care se va întocmi act de constatare tehnică model anexa nr.13.
Articolul 178
Pe autovehiculele introduse în depozitare sau la stocul de mobilizare, se vor monta baterii de acumulatori auto noi, care vor fi reîncărcate periodic, iar cele înlocuite vor fi folosite în continuare, pe alte autovehicule din dotare, până la îndeplinirea normei de exploatare.
Articolul 179
Normele de consum pentru materialele ce se folosesc la întreținerea bateriilor de acumulatori auto sunt prevăzute în anexa nr.18.
Articolul 180
Folosirea și întreținerea bateriilor de acumulatori auto în procesul exploatării, precum și pe timpul depozitării și conservării lor, se execută conform precizărilor din anexa nr.42.
Articolul 181
Evidența folosirii bateriilor de acumulatori se va ține în carnetul de bord.
Secțiunea IV
NORME DE EXPLOATARE A ANVELOPELOR
ȘI CAMERELOR DE AER
Articolul 182
Norma de exploatare a anvelopelor este minimă și este stabilită în ani sau kilometri efectivi, conform anexelor nr.43 și 44.
Durata, în ani, și parcursul, în kilometri efectivi, se consideră de la data echipării autovehiculului cu anvelope.
Pentru înlocuirea anvelopelor la autovehiculele și remorcile care lucrează în condiții speciale, norma de rulaj se calculează conform precizărilor din anexa nr.43.
Kilometrii parcurși (orele de funcționare la tractoarele rutiere) în condiții speciale, care impun acordarea de sporuri de kilometri, se vor înscrie în carnetul de bord la capitolul “Evidența anvelopelor”, de către șeful de garaj.
Camerele de aer se exploatează fără normă de rulaj .
Acestea se retrag în vederea casării pe baza actului de constatare tehnică model anexa
nr.13.
Articolul 183
Anvelopele pot fi utilizate și după îndeplinirea normei de rulaj, dacă au o stare tehnică ce asigură securitatea deplină a circulației pe drumurile publice, conform legislației în vigoare.
Înlocuirea anvelopelor înainte de îndeplinirea normei de exploatare se execută pe baza actului de constatare tehnică anexa nr.13.
În situația în care se impune, autovehiculele pot fi echipate cu anvelope cu profil de iarnă, acestea fiind luate în primire de conducătorul auto, ocazie cu care se vor retrage anvelopele înlocuite, aceste operațiuni fiind efectuate pe baza documentelor justificative legale.
Articolul 184
Înlocuirea anvelopelor din import se va face numai în baza actului de constatare tehnică, anexa nr.13, chiar și după îndeplinirea normei de exploatare.
Articolul 185
Evidența folosirii anvelopelor se va ține pe serii, în carnetele de bord ale autovehiculelor sau remorcilor.
Secțiunea V
NORME DE FOLOSIRE A LICHIDULUI ANTIGEL
Articolul 186
Lichidul antigel se utilizează la mijloacele de transport care, prin natura construcției, au prevăzută funcționarea instalației de răcire cu acesta.
Articolul 187
Norma de utilizare a lichidului antigel este de 2 ani iar refacerea densității optime se face conform prevederilor din anexa nr.45
.
Pentru protecția instalației de răcire la autovehicule, se va folosi numai lichidul antigel indicat de producător.
Articolul 188
Înlocuirea sau completarea lichidului antigel din instalația de răcire, se poate executa în cazul când autovehiculul a suferit defecțiuni tehnice neprevăzute (deteriorarea radiatorului, spargerea blocului motor, ruperea conductelor de legătură etc.), care au condus la pierderea lichidului.
În astfel de situații, distribuirea cantității necesare de antigel, se efectuează pe baza actului de constatare tehnică, anexa nr.13.
Articolul 189
Datele înlocuirii lichidului antigel și cantitatea distribuită se înscriu în carnetul de bord la subcapitolul “Evidența conservării autovehiculului”.
Articolul 190
Regulile privind primirea, distribuirea, verificarea, păstrarea și manipularea lichidelor antigel sunt cuprinse în anexa nr.46.
Capitolul III DISPOZIȚII FINALE
Articolul 191
Prevederile prezentului normativ se aplică, în mod corespunzător, și în cazul asigurării tehnice a autospecialelor de intervenții la incendii.
Articolul 192
Normele de exploatare și reparare prevăzute în prezentul normativ, pot fi modificate și completate, după caz, pentru mijloacele de transport care vor intra ulterior în dotarea unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu aprobarea directorului general al instituției.
Articolul 193
Principalele
caracteristici
tehnice
ale
autovehiculelor
din
dotarea
unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt cuprinse în anexa nr. 34 .
Articolul 194
Normele de exploatare și reparare ale autovehiculelor și remorcilor acestora, cuprinse în prezentul normativ, pot fi îmbunătățite de Direcția
Economico - Administrativă, atunci când condițiile tehnice sau de exploatare impun aceasta.
Articolul 195
Pentru verificarea folosirii legale și eficiente a autovehiculelor, Compartimentul Transporturi din cadrul Direcției Economico - Administrative , va executa controale, în unități și pe trasee, și va informa conducerea instituției despre modul de exploatare a acestora, precum și despre nivelul pregătirii de specialitate a personalului tehnic din unități, luând sau propunând, după caz, măsurile ce se impun.
Articolul 196
Anexele 1- 47 fac parte din prezentul Normativ tehnic privind înzestrarea unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor cu mijloace de transport, exploatarea și repararea acestora.
Anexa 1
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
R E G I S T R U
de ieșire-intrare a autovehiculelor din (în) unitate
Număr de înmatriculare
O r e l e d e:
Gradul
Categoria,
profesional,
marca și
numele și
tipul auto-
prenumele
vehiculului
conducătorul
ui auto
1
2
3
4
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Anexa 2
Administrația Națională a Penitenciarelor
la Normativul privind asigurarea tehnică
de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
Unitatea:
V Ă Z U T
DIRECTORUL UNITĂȚII,
PROCES - VERBAL DE PREDARE PRIMIRE
Nr.
din
În baza
Noi
din partea unității
și
din partea
am procedat la predarea - primirea auto
marca și tipul
serie de motor
serie șasiu
nr. de înmatriculare
certificat de înmatriculare
cu un rulaj
(seria și nr.)
de
se predă la starea
; este echipat cu anvelope și camere buc.
tip, dimensiunea
și seriile
montate
la
data
;
bateria
de
acumulatori
de
montată la data
;
cantitatea de carburant din rezervor
; scule și accesorii conform inventarului de complet nr.
starea
tehnică
a
autovehiculului
sau
alte
observații
:
Prezentul proces - verbal
s-a încheiat în două exemplare, din care unul rămâne la predător și unul la primitor.
AM PREDAT,
AM PRIMIT,
NOTĂ : 1. Atunci când autovehiculul se detașează la altă unitate se va înscrie și predarea carnetului de bord.
2. Atunci când predarea-primirea se face între conducătorii auto, procesul-verbal se întocmește în 3 exemplare din care 1 (exemplar) rămâne la șeful de garaj.
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Anexa 3
Administrația Națională a Penitenciarelor
la Normativul privind asigurarea tehnică
de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
Unitatea:
S I T U A Ț I A *)
nominală a autovehiculelor pe categorii, mărci și tipuri, la data de 01.12. ........
Rulajul de la începu- tul exploa- tării
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
NOTĂ:
a)
În prezenta situație se vor înscrie toate autovehiculele, inclusiv cele disponibile precum și cele în plus față de prevederile tabelelor de înzestrare, menționându-se aceasta în coloana “15”;
b)
În coloana “14” se va indica corect unde sunt autovehiculele trecându-se poziția din tabela de înzestrare și formațiunea pe care o deservește (exemplu: autoturism pentru munca operativă-serv.sig. deținerii, etc);
c)
după completarea situației nominale cu autovehicule din dotarea proprie, vor
fi
înscrise,
după
caz,
cele
detașate
de
la
alte
unități.
Anexa 4
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
RODAJUL AUTOVEHICULELOR NOI SAU REPARATE
Rodajul autovehiculelor noi se va executa cu respectarea strictă
a
regulilor și activităților stabilite de constructor prin cartea tehnică (manual de utilizare, notițe tehnice, etc) a fiecărui tip sau marcă de autovehicule. Pentru autovehiculele reparate, rodajul se va efectua cu respectarea prescripțiilor unității reparatoare.
De asemenea, pe timpul rodajului, conducătorii auto vor respecta și următoarele
condiții:
-
se va circula numai pe drumuri modernizate, iar pantele de pe acestea să nu
depășească 6% (pe porțiuni scurte se admit pante până la 10% numai dacă autovehiculele au parcurs cel puțin 1/3 din rulajul prevăzut pentru rodaj);
-
se va evita funcționarea în regim de turație mare
(peste 2/3 din cea maximă) a motorului și de frânare a autovehiculului cu acesta (frâna de motor), când drumurile sunt acoperite cu mâzgă, zăpadă sau gheață, se va evita suprasolicitarea autovehiculului;
-
nu se permite ca motoarele să funcționeze cu detonări, autoaprinderi, încălziri excesive, zgomote sau bătăi anormale etc;
-
se va verifica gradul de încălzire a mecanismelor și subansamblurilor și se vor remedia eventualele defecțiuni;
-
se va urmări continuu, pe timpul deplasării, indicațiile aparatelor de bord;
-
nu se va folosi autovehiculul la sarcina maximă sau la viteze ce depășesc pe cele recomandate și nu se vor remorca cu el alte autovehicule sau remorci.
După terminarea rodajului, autovehiculele destinate stocului de mobilizare se folosesc în muncă, în locul altor mijloace de transport din dotare, până la realizarea rulajului pentru care furnizorul acordă garanție, astfel încât eventualele defecțiuni să poată fi remediate de către acesta, după care, autovehiculele vor fi verificate tehnic, conservate și depozitate.
Cu autovehiculele la ale căror motoare au fost înlocuiți segmenții, rodajul se efectuează conform indicațiilor unității reparatoare. În lipsa acestora se execută un rodaj pe un parcurs de 500 km, cu respectarea restricțiilor de viteză și sarcină.
Condițiile în care se efectuează rodajul și garanția sunt cele solicitate de producător la livrare sau de către unitatea reparatoare.
Motokilometrii consumați pe timpul executării rodajului nu afectează norma anuală
alocată .
46
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Anexa 5
Administrația Națională a Penitenciarelor
la Normativul privind asigurarea asigurarea tehnică de autovehicule a Unitatea:
Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
R E G I S T R U
DE EVIDENȚA NUMERELOR DE ÎNMATRICULARE
Nr.
înmatriculare
Unitatea deținãtoare
Felul autovehiculului
Marca și tipul
Motor seria/șasiu seria
Seria certificatului de înmatriculare
Înscris la data de
Radiat la data de
Felul și nr. documentului cu care
s-au distribuit/retras plãcile cu nr.de înmatriculare.
Anexa 6
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
NORME LUNARE DE CARBURANT PENTRU AUTOVEHICULELE DIN DOTARE
AUTOVEHICULE DIN GRUPA MUNCA OPERATIVA
1)
Autoturism pentru munca operativă…………………
950 litri
2)
Autoturism pentru grupa de intervenție……………
950 litri
3)
Autospecială și autobuz pentru transfer deținuți....... 4000 litri
4)
Autospecială pentru transport deținuți ……………… 2000 litri (de mică, medie și mare capacitate)
5)
Autospecială de intervenție la incendii ...................... 175 litri
6)
Alte autospeciale ( autosanitară, autoambulanță) …..1000 litri
AUTOVEHICULE DIN GRUPA TRANSPORT
1)
Autoturism de serviciu……………………………
100 litri
2)
Autocamion transport marfă, autobasculantă, autofurgonetă, autostațion pentru transport mixt (materiale, alimente și persoane), autoizotermă, autofrigorifică, autospecială
pentru transport pâine, autotractor…..…..
750 litri, cu excepția Bazei de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații,
pentru care cota lunară de carburant este de 4000 litri, în vederea executării activităților de transport al produselor agro-zootehnice, la solicitarea unităților din sistemul administrației penitenciare
3)
Autobuz…………………………………………...
450 litri
4)
Microbuz…………..………………………………
450 litri
5)
Autocisternă de transport carburanți,
lubrifianți și combustibili lichizi…………………..
200 litri
6)
Autocaravană MRF .................................................
200 litri
7)
Alte autospeciale (autovidanjă, autocisternă
pentru transport apă, automacara, etc.)……………
100 litri
8)
Tractor rutier și agricol……………….…
750 litri
9)
Incărcător frontal, excavator cu cupă, motostivuitor………………………………….……
125 litri
AUTOVEHICULE DIN GRUPA REZERVA
Autoturism, autocamion..………………………….
se acordă 5% din consumurile lunare aferente pozițiile similare din grupa transport
AUTOVEHICULE DIN GRUPA STOC DE MOBILIZARE
1)
Autoturisme, autovehicule pentru transport efective
și/sau materiale, autospeciale, autospeciale de transmisiuni,
de prevenire și stingere a incendiilor…
se acordă 5% din consumurile lunare aferente pozițiile similare
din grupele muncă operativă și/sau transport.
Anexa 7
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
STABILIREA NECESARULUI DE PERSONAL PENTRU EXECUTAREA ÎNTREȚINERILOR
ȘI REPARAȚIILOR AUTO ȘI A SUPRAFEȚELOR NECESARE PENTRU PARCAREA ȘI REPARAREA AUTOVEHICULELOR
1.
La stabilirea personalului necesar pentru întreținere și reparații curente al unei unități deținătoare de parc auto și a suprafețelor necesare pentru parcarea și repararea autovehiculelor se utilizează noțiunea de “ autovehicul echivalent ”.
2.
Transformarea în autovehicule echivalente constă în compararea autovehiculelor unui parc auto, cu tipul luat drept unitate.
3.
Autovehiculul echivalent luat ca unitate este un autovehicul cu motor cu aprindere prin scânteie de 70,6 KW, cu o capacitate de încărcare de 4 t, un volum de manoperă pentru întrețineri și reparații (Vm) de 12,3 ore-om/1.000 km echivalenți.
4.
Valorile coeficienților de echivalare a autovehiculelor sunt prevăzute în tabelul nr.1. Stabilirea necesarului de personal și a suprafețelor necesare pentru repararea și parcarea autovehiculelor se face astfel:
a)
pentru personalul de întrețineri și reparații cu următoarea formulă de calcul:
Np
Mt
Nz
8
în care:
Np = necesarul de personal:
Mt = volumul total de manoperă (ore-om/an) pentru întreținerea și repararea autovehiculelor unității;
Nz = 225 - reprezintă valoarea medie a numărului de zile
lucrătoare pe an, pentru un meseriaș.
Volumul total manoperă (ore-om/an) se stabilește prin însumarea volumului de manoperă necesar pentru fiecare tip de autovehicul din dotarea unității, calculat astfel :
Mt = Na x K 1
x Nm x K x Vm, în care:
Na = numărul de autovehicule de același tip ;
K 1
= coeficientul de echivalare corespunzător tipului de autovehicul din tabelul nr.1, col. 2;
Nm = norma maximă anuală de kilometri, conform anexei nr.6 ;
K = coeficient de transformare în kilometri echivalenți, conform anexei nr.42 Vm = 12,3 ore-om/1.000km echivalenți.
Stabilirea pe meserii a personalului necesar (Np) astfel calculat, se face în funcție de specificul fiecărei unități (subunități), astfel:
Npm = Np x K 3 , în care .
Npm = număr personal pe meserii ; Np
= necesarul de personal ;
K 3
= coeficientul de participare pe meserii la executarea lucrărilor de întrețineri și reparații, conform tabelului nr.2.
b)
pentru suprafața necesară reparării se însumează de la fiecare tip de autovehicul, produsul dintre numărul de bucăți și coeficientul de echivalare corespunzător (K 2 ) din tabelul nr.1, col. 3;
c)
pentru suprafața necesară parcării se însumează de la fiecare tip de autovehicul, produsul dintre numărul de bucăți și suprafața medie de parcare, în funcție de condiții, garaj sau platforme betonate, prevăzute în următorul tabel :
Categoria autovehiculelor
Suprafața medie de parcare pentru un
autovehicul (m 2 )
garaj
platformă betonată
1 .
2.
3.
Autoturisme și derivate Autocamioane, autocamionete, autofurgonete, microbuze și derivate
Autobuze și derivate, autospeciale
11
30
42
23
46
66
TABELUL Nr. 1
COEFICIENȚII DE ECHIVALARE AI AUTOVEHICULELOR
Categoria autovehiculelor
0
1
2
3
1.
Autoturisme:
-
cu capacitatea cilindrică până la 2 l;
-
cu capacitatea cilindrică până la 4 l;
0,92
0,5
0,98
0,63
2.
Microbuze și derivate
1,158
0,71
3.
Autobuze și autospeciale
-
până la 11 m ;
- de la 11-12 m ;
-
peste 12 m.
1,853
2,094
2,629
2,65
3,84
5,24
4.
Autocamioane, autocamionete autofurgonete și derivate:
-
până la 2 t exclusiv ;
-
de la 2 la 4,5 t exclusiv ;
-
de la 4,5-10 t exclusiv :
-
cu putere de până la 160 C.P.
-
cu putere de peste 160 C.P.
-
de la 10-12 t inclusiv
0,97
0,61
1,064
1,00
1,446
1,33
1,498
1,84
1,534
2
TABELUL Nr. 2
COEFICIENȚII PARTICIPĂRII PE MESERII
LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ÎNTREȚINERI
ȘI REPARAȚII
Nr. crt.
L U C R Ă R I
Valoarea coeficientului
(K 3 )
1.
-
mecanică
-
strungărie
-
lăcătușerie
-
alimentare (benzină, motorină)
0,53
2.
- electricitate (electronică)
0,22
3.
-
sudură
-
tinichigerie
-
fierărie
-
vopsitorie
0,17
4.
-
tâmplărie
-
tapițerie
0,08
52
Anexa 8
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
E V I D E N Ț A *)
constituirii rezervei de carburanți și motokilometri pe anul
Rezerva de carbu- Ranți (pe sortimente)
și kilometri
U/M
Cantitatea consti- tuită la nivelul
unității
TRIM I
TRIM II
TRIM III
TRIM IV
consumat
rămas
consumat
rămas
consumat
rămas
consumat
rămas
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
Benzină
t
Motorină
t
Kilometri
km
NOTĂ :
Completarea rezervelor de carburanți se va efectua trimestrial, astfel încât la începutul fiecărui trimestru să existe cantitățile constituite la începutul anului.
Anexa 9
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
E V I D E N Ț A *)
53
planificării și consumului de motokilometri la autovehicule în anul ................
Nr.crt.
Autovehicule pe grupe de destinație, tipuri și mărci
Număr de înmatricu- lare
Norma anuală de km
Trim. I
Trim. II
Trim. III
Trim. IV
TOTAL AN
Ianuarie
Februarie
Martie
Total
Aprilie
Mai
Iunie
Total
Iulie
August
Septembri e
Total
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total
Munca operativă :
- Autovehicule din grupa munca operativă
1
- .............
-………..
P
C
R
Cu
2
- .............
-……….
P
C
R
Cu
……
- .............
-……….
P
C
R
Cu
Total autovehicule din grupa munca operativă
P
C
R
Nr.crt.
Autovehicule pe grupe de destinație, tipuri și mărci
Număr de înmatricu- lare
Norma anuală de km
Trim. I
Trim. II
Trim. III
Trim. IV
TOTAL AN
Ianuarie
Februarie
Martie
Total
Aprilie
Mai
Iunie
Total
Iulie
August
Septembri e
Total
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total
Cu
Grupa transport :
- Autovehicule din grupa transport
1
- .............
-……..
P
C
R
Cu
2
- .............
-……
P
C
R
Cu
………
- .............
-……
P
C
R
Cu
Total autovehicule din grupa transport
P
C
R
Cu
Grupa rezerva :
54
Nr.crt.
Autovehicule pe grupe de destinație, tipuri și mărci
Număr de înmatricu- lare
Norma anuală de km
Trim. I
Trim. II
Trim. III
Trim. IV
TOTAL AN
Ianuarie
Februarie
Martie
Total
Aprilie
Mai
Iunie
Total
Iulie
August
Septembri e
Total
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total
-
Autotu risme, camioane
1
- .............
-……..
P
C
R
Cu
…..
- .............
-…….
P
C
R
Cu
Total autovehicule din grupa rezervă
P
C
R
Cu
Grupa stoc mobilizare :
- ……………………………………….
1
- .............
-……
P
C
R
Cu
….
- .............
-….
P
C
R
Cu
55
Nr.crt.
Autovehicule pe grupe de destinație, tipuri și mărci
Număr de înmatricu- lare
Norma anuală de km
Trim. I
Trim. II
Trim. III
Trim. IV
TOTAL AN
Ianuarie
Februarie
Martie
Total
Aprilie
Mai
Iunie
Total
Iulie
August
Septembri e
Total
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total
…………………………………
P
C
R
Cu
56
NOTĂ : P- planificat; R- realizat; C- consumat; Cu- cumulat
Anexa 10
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
APROB:
DIRECTOR UNITATE,
PLANUL ANUAL DE REVIZII TEHNICE
pe anul
Nr. crt.
Fel, marca și tip autovehicul autovehiculului
Rulaj (km echiv.) de la:
Planificat/executat în luna
Obs.
Nr.de înmatriculare
Inceputul exploatării
Inceputul anului
Ultima R.T.
Rulajul planificat în anul de plan (Km echiv.)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
RT1
RT2
Întocmit ,
Verificat ,
Șef garaj auto,
Șef Serviciu Logistic,
57
(similar)
58
Anexa 11
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
APROB:
Șef Serviciu Logistic,
(similar)
PLANUL LUNAR DE REVIZII TEHNICE
pe luna
anul
Nr.crt.
Felul, marca și tipul autovehiculului
Nr.de înmatriculare
Planificat/executat în ziua de:
Obs.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
Intocmit ,
Verificat ,
Șef garaj
Ofițer inginer (auto sau similar)
Anexa 12
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
FOAIA DE PARCURS
Foaia de parcurs
este documentul de bază pentru ieșirea autovehicului în cursă, în care se înscriu distribuția și justificarea consumului de carburanți-lubrifianți pe perioada pentru care a fost emisă și în care se menționează rulajele la care se efectuează reviziile tehnice și schimbul de ulei.
Emiterea și schimbarea foii de parcurs se face de contabilul sectorului auto, numit prin decizie zilnică pe unitate, ori de câte ori este nevoie.
Foaia de parcurs se predă organului emitent, în mod obligatoriu, la sfârșitul lunii, chiar dacă nu a fost folosit imprimatul în întregime.
La emiterea foii de parcurs , se vor completa :
-
datele privind
valabilitatea, identificarea autovehiculului, numele conducătorilor auto (care au în primire autovehiculul);
-
datele privind rezerva de kilometri (norma alocată pentru luna în curs) din care se scade totalul km parcurși și înscriși în foaia de parcurs anterioară, rulajele la care se execută R.T.1, R.T.2 și schimbul de ulei (cu sau fără filtru), plinul rezervorului (la rubrica "Existent la rezervor"), kilometri la bord (de la care începe evidența rulajului pe noua foaie de parcurs).
Conducătorul auto
completează zilnic:
-
datele privind kilometri la plecare în prima cursă, la sosire din ultima cursă și totalul kilometrilor parcurși;
-
datele din coloanele "Plecare", "Sosire", " De unde până unde (ruta)" (locul de plecare
în cursă, destinația, iar în afara localității se menționează principalele puncte de trecere), " Ore de funcționare pe loc" ( în gol și în sarcină) și " km efectivi parcurși" ( în municipii, în afara municipiilor, pe drumuri neamenajate, după caz);
În coloana "Beneficiar" se va înscrie compartimentul pentru care se efectuează transportul iar responsabilul acestuia va certifica prin semnătură rulajul parcurs și intervalul orar. Cursele efectuate în afara limitei zonei de responsabilitate a unității vor fi certificate prin semnătura directorului unității întărită prin ștampilă.
Zilnic,
șeful de garaj
(similar-stabilit prin decizie zilnică pe unitate) și conducătorul auto semnează pentru verificarea tehnică a autovehiculelor cu ocazia primei ieșiri din parcul auto.
Datele privind alimentarea autovehiculului cu carburanți-lubrifianți se completează de către persoana care gestionează aceste bunuri materiale.
Datele privind parcarea autovehiculului se completează și se certifică prin semnătură de către personalul de serviciu pe unitate (parc auto, punct control) sau conducătorul auto, după caz.
Seful de garaj
certifică prin semnătură executarea reviziilor tehnice (R.T. 1, R.T. 2), menționând rulajele la care se execută următoarele revizii tehnice), schimbului de ulei și cantitatea de ulei necesară pentru completarea celui consumat prin ardere.
Contabilul sectorului prelucrează foaia de parcurs, totalizează, calculează și înscrie totalul kilometrilor (efectivi și echivalenți) parcurși, consumul de carburanți (consum real, consum normat, economii, consum peste normă) și certifică prin semnătură operațiunile făcute.
Organele de control pe linie auto ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, vor înscrie
la
rubrica
"Observații
speciale",
constatările
făcute
cu
ocazia
verificării autovehiculului.
Persoana stabilită să conducă activitatea asigurării tehnice de autovehicule din unitate (ofițer inginer auto sau similar), verifică și certifică prin semnătură dacă foaia de parcurs a fost completată corect și la toate rubricile și dacă s-au respectat dispozițiile în vigoare privind executarea întreținerilor tehnice și folosirea autovehiculelor.
Înscrierile în foaia de parcurs se fac citeț, cu cerneală sau pastă, fără modificări sau
ștersături.
La sfârșitul zilei de lucru, foaia de parcurs se predă în mod obligatoriu și se păstrează la personalul de serviciu pe unitate (parc auto, punct control).
Pentru cursele ce se efectuează în afara zonei de responsabilitate se înscrie funcția persoanei care a dat aprobarea, semnătura și ștampila sau numărul deciziei zilnice pe unitate.
Pentru situațiile când se tractează remorci sau se circulă în coloană se vor face specificațiile respective.
Foaia
de
parcurs
reprezintă
un
document
cu
regim
specia l, iar pierderea sau distrugerea acesteia atrage după sine luarea măsurilor legale ce se impun, conform reglementărilor în vigoare.
Foaia de parcurs care se folosește în cadrul unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor este conform modelului alăturat.
ATENȚIE!
-
Act important. Se completează și se păstrează cu deosebită grijă.
-
La sfârșitul zilei de lucru se predă la unitate.
-
Pentru pierderi sau completări greșite, vinovații vor fi făcuți
Auto ………………………….nr………
Valabilă până la
MINISTERUL JUSTIȚIEI
FOAIA DE PARCURS seria E nr. * 0419901
.
………………………………………….
Administrația Națională a Penitenciarelor Unitatea
Normă consum carburant
l/100 km
Normă consum orar…
l/oră funcționare
Autovehiculul este în stare bună
Data
Semnătura conducătorului auto
Semnătura șefului de garaj
Emisă la ………………………………………….… Valabilă până la …………………………………….
Operațiune
Rulaj
(km)
Semnatura
șef garaj
Rezerva de km
în luna
R.T.1 (km)
R.T.2 (km)
Schimb ulei
(km)
Schimb filtru
(km)
Completare
ulei (l)
Auto ……….. marca ………nr. înmatriculare…………….
Data emiterii …………………………………………………
………………………
Am primit foaia de parcurs, conducător auto
Conducători auto:
1.
…………………………………………….
(gradul profesional, numele și prenumele)
2.
…………………………………………….
3.
…………………………………………….
4.
…………………………………………….
Șef Serviciu Logistic ,
(similar)
……………
61
Cotorul foii de parcurs seria E nr. * 0419901
………………………………………
L.S. ……………………………
Existent în rezervor
ALIMENTAT
Seria și nr. borderoului sau buletin de distrib
Semnătura celui care a făcut alimentarea/
retragerea
Benzină (motorină)
Ulei motor
Lichidă
Bonuri valorice
Pentru schimb
Pentru completare
Data
Lichi
Retras
Distrib
Cons
Retras
Distrib
Cons
Retras
DATA
KILOMETRI LA
Total Km parcurși
Plecare
Sosire
AUTOVEHICULUL ESTE CONTROLAT, ALIMENTAT ȘI
PARCAT
(certificare facută de persoana de serviciu pe parc)
1
Data și ora
Semnătura
Consum carburanți
Consum real
Consum normat
Economii
Consum
peste normă
Întocmit (contabil sector auto)
…………………………………………..
(semnătura org. care face calculul datelor)
62
LUCRUL AUTOVEHICULULUI
Plecare
Sosire
ITINERARIUL DE DEPLASARE
Ore funcț. pe loc
Km. efectivi parcurși
Beneficiar*
Responsabil compartiment
Data
Ora
Data
Ora
În gol
În sarcină
În municipiu
În afara municipiu- lui
Pe drumuri neamena- jate
Până la ora
Gradul și numele în clar
Semn
ătura
Data.......................
Total kilometri efectivi
Total kilometri echivalenți
Certific exactitatea și realitatea înscrierilor din prezenta foaie de parcurs
Conducătorul autovehiculului,
...............................................................
(semnătura)
VERIFICAT,
Ofițer inginer auto (similar),
...............................................................
(semnătura)
OBS.SPECIALE
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
*Pentru
cursele
ce
se
efectuează
în
afara
zonei
de responsabilitate se înscrie funcția persoanei care a dat aprobarea, semnătura și ștampila sau numărul deciziei zilnice pe unitate.
Pentru situațiile când se tractează remorci sau se circulă în coloană se vor face specificațiile respective.
Anexa 13
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
A P R O B:
Șef Serviciu Logistic,
………………………………….
ACT DE CONSTATARE TEHNICĂ
Nr.
din
Încheiat astăzi
În
baza
deciziei
zilnice
pe
unitate
nr…
din
……………., noi, comisia tehnică compusă din ……………………………….. în calitate de președinte, ……………. și …………………………., membri, în urma
verificării
auto…………………………………,
cu
seria
șasiului
………………… și numărul de înmatriculare, ……………km la bord, am constatat următoarele:
…………………………………………………………………….
…………………………………………………………………….
…………………………………………………………………….
……………………………………………………………………..
Cauzele defecțiunilor :
………………………………………………………………………
……………………………………………………………………….
……………………………………………………………………….
……………………………………………………………………….
Propuneri față de cele constatate:
*(înlocuirea
piesei sau subansamblului defect, demontarea
de pe autovehicul și repararea acesteia/acestuia în cadrul unității sau la o unitate reparatoare specializată, cu/fără imobilizarea corespunzătoare a mijlocului de transport,etc.)
……………………………………………………………………….
……………………………………………………………………….
……………………………………………………………………….
**pentru situațiile în care se constată că defecțiunile s-au produs datorită unei exploatări necorespunzătoare a autovehiculului, se va propune, obligatoriu, și efectuarea cercetării administrative.
Prezentul act de constatare a fost întocmit în două exemplare din care exemplarul 1 se atașează la documentele de scădere din evidență a pieselor sau subansamblelor înlocuite,
iar exemplarul 2 se depune la dosarul tehnic al auto …………………………..
PREȘEDINTE
MEMBRI
……………………………………
………………………..
………………………..
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Anexa 14
Administrația Națională a Penitenciarelor
la Normativul privind asigurarea tehnică Penitenciarelor
de autovehicule a Administrației Naționale
a Penitenciarelor și unităților subordonate
Unitatea:
A P R O B :
DIRECTORUL UNITĂȚII,
PLANUL DE TRANSPORT *) pentru data de .............................................
VERIFICAT,
ÎNTOCMIT,
ȘEF SERVICIU LOGISTIC
ȘEF GARAJ
(similari)
NOTĂ:
Șeful de garaj al unității (persoana desemnată) va centraliza zilnic, de regulă
până la ora 13.00, solicitările șefilor de compartimente pentru efectuarea unor transporturi în ziua următoare, întocmind proiectul planului de transport în funcție de numărul și tipul autovehiculelor care pot fi folosite.
Proiectul planului de transport va fi verificat de șeful serviciului logistic (similar), care urmărește prevenirea curselor în gol, a rutelor ocolite sau încrucișate și folosirea autovehiculelor la capacitatea nominală, în vederea utilizării raționale a acestora, precum și optimizarea fluxurilor de circulație.
După această analiză, contabilul sectorului auto va prezenta planul de transport, spre aprobare, directorului unității, care va analiza oportunitatea acestor transporturi.
Anexa 15
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
FOLOSIREA AUTOVEHICULELOR
PENTRU TRANSPORTUL PERSONALULUI, LA ȘI DE LA LOCUL DE MUNCĂ
1.
Autovehiculele
aflate
în
proprietatea
unităților
din
sistemul
administrației penitenciare pot fi folosite, în limita disponibilului, cu asigurarea de către unitate a cheltuielilor de transport pentru efectuarea transportului personalului propriu, la și de la locul de muncă, pe baza unor trasee aprobate de directorii unităților. În stabilirea traseelor, se va urmări parcurgerea distanțelor pe traseul cel mai scurt între unitate și borna kilometrică “zero” din localitatea de domiciliu sau reședință a personalului transportat.
2.
La începutul fiecărui an, unitățile care transportă personalul, la și de la locul de muncă, cu autovehicule din înzestrare, vor întocmi tabele nominale cu personalul care urmează să se deplasezeze și le vor prezenta spre aprobare directorului. După aprobare, tabelele se predau la compartimentul financiar-contabil.
3.
Persoanele din eșaloanele superioare, aflate în misiune (controale, inspecții, alte activități dispuse) care se pot deplasa cu mijloace de transport ale unității respective.
4.
Șeful Serviciului Logistic (similar), va analiza zilnic, numărul persoanelor pentru care urmează să se asigure transportul, la și de la locul de muncă, și va pune la dispoziție mijloacele de transport care corespund cel mai bine criteriului de eficiență economică.
Anexa 16
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
1.
OPERAȚIUNILE CARE SE EXECUTĂ CU OCAZIA VERIFICĂRII, ÎNTREȚINERII ȘI REVIZIILOR
AUTOVEHICULELOR
DENUMIREA OPERAȚIUNII
LUCRĂRI DE CURĂȚIRE ȘI SPĂLARE
1.
Verificarea stării de completare generală.
X
X
X
2.
Curățirea cabinei și caroseriei.
X
X
X
3.
Salubrizarea și dezinfectarea autovehiculelor și remorcilor pentru transport marfa, conform
prevederilor reglementărilor sanitar-veterinare în vigoare
X
4.
Curățirea băi de ulei și a sorbului pompei de ulei.
-
-
XX
5.
Curățirea și verificarea rezervoarelor și conductelor, sistemului de alimentare cu carburanți.
-
-
XX
6.
Verificarea caroseriei a dispozitivelor pentru
închiderea-deschiderea și blocarea ușilor, capotelor, capacelor obloanelor etc.
-
X
X
LUCRĂRI DE CONTROL, STRÂNGERI ȘI REGLAJE
7.
Verificarea plinurilor (lichid de răcire, ulei de motor, combustibil, lichid de frână, lichid spălat parbrizul, ulei acționare instalații hidraulice).
X
X
X
8.
Pornirea și urmărirea funcționării motorului la
diferite turații.
X
X
X
9.
Verificarea stării și întinderii curelelor de transmisie.
X
X
X
10.
Verificarea fixării motorului pe cadru.
-
-
X
11.
Reglarea jocului la supape.
-
-
X X
12.
Verificarea și străngerea chiuloaselor, rampelor, culbutori
lor, tijelor împingătoare,arcurilor supapelor, a fixării colectorului, conductelor de evacuarea gazelor și a bridelor tobei de eșapament la conducte de evacuare.
-
-
XX
13.
Verificarea și completarea uleiului din mecanismul hidraulic de comandă al direcției la autovehiculele dotate cu sisteme de comandă servoasistat al direcției
-
-
X
14.
Verificarea tubulaturii de aspirație și evacuare a
turbosuflantelor și verificarea stărilor, la motoarele supraalimentate.
-
-
XX
DENUMIREA OPERAȚIUNII
15.
Verificarea cadrului la autovehicule remorci și semiremorci (șasiu, platformă, lonjeroane).
-
-
XX
16.
Verificarea presiunii în cilindrii motorului.
-
-
X X
17.
Verificarea jocului axului pompei de apă și a etanșeității garniturilor.
-
-
X
18.
Verificarea etanșeității și stării de fixare a tuturor instalațiilor și sistemelor autovehiculelor.
-
-
X
19.
Verificarea elementelor de prindere și de acționare a
compresorului.
-
-
X
20.
Verificarea intensității zgomotului la eșapare și a concentrației oxidului de carbon (la m.a.s) și a fumului (la m.a.c.) din gazele de evacuare.
-
-
X
21.
Verificarea ruptorului-distribuitor, starea și distanța dintre contacte, jocul în bucșă, starea elementelor componente ale dispozitivelor de
avans al aprinderii, condensatorului, bobinei de inducție.
-
X
X
22.
Curățirea bujiilor și verificarea distanței și stării electrozilor, a fișelor de înaltă tensiune și a elementelor antiparazitare.
-
-
X
23.
Verificarea avansului fix al motorului.
-
-
X
24.
Curățirea sitei carburatorului.
-
X
X
25.
Curățirea, spălarea și reglarea carburatorului, pompei de alimentare și a filtrului de combustibil. La m.a.c. filtrul de combustibil se
golește de apă săptămânal.
-
-
X X
26.
Schimbarea elementului de hârtie al filtrului de combustibil la treapta 1.
-
X
-
la m.a.c tipul 8135,
10215, 16215
27.
Idem, la treapta a II-a când înlocuirea coincide la ambele trepte, se va lăsa un interval de 100-1000
km între cele două trepte.
-
-
X
Idem
28.
Spălarea și verificarea elementului filtrant de combustibil din pâslă la m.a.c. RABA sau MAN-
D 2156.
-
X
X
29.
Verificarea funcționării corecte a injectoarelor și reglarea pompei de injecție.
-
-
X
la m.a.c
30.
Curățirea filtrului de aer.
-
-
X
31.
Verificarea stării și fixării radiatorului de apă și a
paletelor ventilatorului.
-
X
X
32.
Verificarea
funcționării
termostatului
și
a
cuplajului electromagnetic al ventilatorului.
-
-
X
33.
Verificarea jocului tijei cilindrului de acționare și
DENUMIREA OPERAȚIUNII
a cursei libere a pedalei ambreiajului.
-
X
X
34.
Verificarea strângerii carcasei ambreiajului fixării pompei centrale și a cilindrului receptor.
-
-
X
35.
Verificarea stării, fixării și etanșeității cutiei de
viteze, de distribuție, organelor transmisiei cardanice, punților, arborilor planetari etc.
-
X
X
36.
Verificarea asigurării și funcționării mecanismelor de comandă a transmisiei, jocul furcilor glisante, a pinionului de atac și strângerea șuruburilor de la carcase și capace.
-
X
X
37.
Verificarea mecanismului de direcție (eventuale jocuri).
X
X
X
38.
Verificarea și asigurarea levierului de comandă a direcției a levierelor fuzetelor, articulațiilor sferice, a pârghiilor și a mecanismelor
de
direcție.
-
X
X
39.
Verificarea și reglarea unghiurilor direcției
-
-
X
40.
Verificarea fixării volanului și a jocului articulațiilor axului volan
-
-
X
41.
Verificarea jocului pivoților
-
X
X
42.
Verificarea strângerii și asigurării casetei de direcție și a levierelor de direcție (bielete).
-
X
X
43.
Verificarea etanșeității și poziției corecte, a conductelor și îmbinărilor direcției asistate.
-
X
X
44.
La autovehicule prevăzute cu sistem de protecție împotriva înghețului în instalații de frânare, sub 5 -$ C se asigură umplerea la capacitatea cu lichid contra înghețului a rezervorului pompei și se acționează pompa în timpul umplerii rezervoarelor cu aer, cât și în parcurs de mai multe ori în timpul zilei de lucru.
X
X
X
45.
Eliminarea
apei
din
rezervoarele
de
aer
comprimat.
X
X
X
46.
Verificarea sistemului de frânare (eficacitatea
acestuia).
X
X
X
47.
Verificarea stării și fixării racordurilor și burdufurilor din cauciuc de la instalația de frânare.
-
X
X
48.
Verificarea etanșeității instalației de frânare.
-
X
X
49.
Verificarea și asigurarea cilindrilor dubli de
frână.
-
X
X
50.
Verificarea stării și fixării elementelor din sistemul de frânare al remorcilor sau semiremorcilor.
-
X
X
51.
Verificarea funcțională a supapelor din sistemul de frânare.
-
-
X
DENUMIREA OPERAȚIUNII
52.
Eliminarea aerului din circuitul hidraulic și completarea cu lichid.
-
-
X
53.
Verificarea și reglarea jocului pedalei de frână și a jocului dintre tambur și ferodou.
-
X
X
54.
Curățirea
filtrului
compresorului
și
a
separatorului de apă și ulei.
-
-
X
55.
Reglarea limitatorului de frânare a regulatorului de sarcină și a regulatorului de presiune.
-
-
X
56.
Verificarea stării și fixării frânei de staționare și
a eficacității funcționării instalației pentru frâna de motor (m.a.c.)
-
-
X
57.
Curățirea și verificarea cilindrilor receptori, apărătorilor, tamburilor, saboților de frână, arcurilor de rapel, etrierelor, discurilor și plăcuțelor de frână, camerelor sau cilindrilor de
frână.
-
-
X
58.
Verificarea și curățirea filtrului servomecanismului de frânarea filtrului regulator de presiune, racordului de umflare a pneurilor; sitele pompei de lichid antigel, site de la rezervorul de egalizare (pompa centrală), dozatorul de ulei de la compresorul de aer, filtrelor,
59.
orificiilor de aerisire de la toate aparatele instalației de frânare.
-
-
X
60.
Curățirea și verificarea pompei centrale de frână și ambreiaj și a cilindrilor receptori, servo- mecanismului supapelor de reținere, verificarea membranelor camerelor de frânare
-
-
X
61.
Din 2 în 2 ani sau după o staționare de peste 1 an, se verifică elementele componente ale instalației de frânare, inclusiv se înlocuiesc garniturile de cauciuc și materiale plastice,
lichidul de frână, dacă este cazul.
-
-
X
62.
Verificarea
stării,
fixării
și
etanșeității
amortizoarelor și a barelor antiruliu.
-
X
X
63.
Verificarea articulațiilor, barelor superioare și inferioare ale suspensiei la autovehicule cu suspensie independentă.
-
X
X
64.
Verificarea strângerii bridelor arcurilor și a
șuruburilor de fixare a suporturilor de arc.
-
X
X
65.
La autobuze în funcție de soluția constructivă, se execută verificarea și reglarea pernelor de aer,
a pârghiilor și articulațiilor sferice, purjarea rezervoarelor de aer (etanșeitatea).
-
X
X
66.
Verificarea sistemului de rulare (starea pneurilor, a jantelor etc.).
X
X
X
DENUMIREA OPERAȚIUNII
67.
Verificarea și reglarea unghiului de convergență a roților și a altor unghiuri la automobilele cu suspensie independentă, inclusiv calarea direcției
-
-
X
68.
Verificarea stării arcurilor, a bolțurilor și piulițelor de la prezoanele roților.
X
X
X
69.
Demontarea roților, tamburilor, butucilor, verificarea jocului de rulmenți, curățirea de praf și înlocuirea unsorii (roți spate și față).
-
-
X X
70.
Verificarea presiunii în pneuri.
X
X
X
71.
Verificarea adâncimii profilului și a echilibrării roților la autoturisme.
-
-
X
72.
Verificarea funcționării instalației de climatizare
și aer condiționat.
X
X
X
73.
Verificarea instalației electrice de semnalizare, iluminare etc.
X
X
X
74.
Verificarea bateriei de acumulatori, nivelul electrolitului.
X
X
X
75.
Verificarea densității electrolitului și a tensiunii
bateriei de acumulatori.
-
X
X
76.
Întreținerea bateriei (completarea electrolitului la
nivel, ungerea bornelor, desfundarea orificiilor bușoanelor).
-
X
X
77.
Verificarea și reglarea releului regulator de tensiune și releului de pornire.
-
X
X
78.
Verificarea și reglarea luminii farurilor.
-
-
X
79.
Verificarea stării, fixării și a contactelor conductorilor electrici.
-
-
X
80.
Verificarea existenței și stării siguranțelor calibrate din instalația electrică.
-
-
X
81.
Verificarea stării periilor generatorului de curent alternativ șaua generatorului de curent continuu.
-
-
X
82.
Demontarea curățirea și verificarea demarorului.
-
-
X X
83.
Verificarea funcționării și a indicațiilor aparatelor de bord; presiunea uleiului la instalația de ungere, temperatura apei de răcire, presiunea
aerului în instalația de frânare etc.
X
X
X
84.
Verificarea etanșeității și funcționării sistemelor de răcire, ungere, alimentare, direcție, frânare, transmisie.
X
X
X
85.
Verificaea fixării și strângerii lăzii de scule, lăzii
bateriei de acumulatoare și a barelor de protecție
-
-
X
86.
Verifcarea funcționării dispozitivelor pentru
blocarea și reglarea scaunului șoferului, fixării
-
-
X
DENUMIREA OPERAȚIUNII
scaunelor paasagerilor
87.
Controlul repartizării uniforme a încărcăturii, nedepășirea sarcinii admise.
X
-
-
88.
Curățirea și verificarea cârligului de remorcare, ungerea și verificarea suportului și a capacelor de protecție.
-
-
X
89.
Verificarea funcționării sistemului hidraulic de acționare a instalațiilor speciale.
X
X
X
LUCRĂRI DE UNGERE
90.
Curățirea, verificarea gresoarelor și înlocuirea
celor defecte.
-
X
X
91.
Se execută gresarea conform schemei și la periodicitatea recomandată în cărțile tehnice de exploatare.
92.
Se spală filtrul de aer de tip umed și se înlocuiește uleiul.
-
X
X
93.
Se unge axul distribuitorului de aprindere și se îmbibă cu ulei ungătorul camei.
-
X
X
94.
Se ung toate punctele articulațiilor de comandă, balamalele și mecanismele de închidere a ușilor, macaralele de geam și articulațiile capotelor și portbagajului.
-
X
X
95.
Ungerea articulațiilor de la jaluzelele frontale.
-
X
X
96.
Verificarea și completarea nivelului de ulei în agregatele transmisiei și direcției.
-
X
X
97.
La motoarele de tip RABA sau D 2150 HMN, odată cu înlocuirea uleiului se schimbă și
elementul filtrant de ulei.
98.
Gresarea (ungerea) rulmentului de presiune al ambreiajului și al transmisiei cardanice
-
-
X
99.
Înlocuirea uleiurilor din mecanismul de direcție, cutia de viteze, cutia de distribuție și reductor, punțile motoare (când coincid cu rulajele indicate în cărțile tehnice).
-
X
X
NOTĂ;
1.
Operațiunile notate cu “XX” se execută odată la două RT2.
2.
Pentru autovehicule din import, se vor respecta recomandările constructorului, privind periodicitatea și operațiunile ce se execută cu ocazia reviziilor tehnice.
Anexa 17
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
NORME MAXIME DE TIMP
PENTRU ÎNTREȚINEREA AUTOVEHICULELOR
CATEGORIA AUTOVEHICULELOR
Întreținere a zilnică
Spălarea și
Înlocuirea uleiului uzat
Revizia tehnică
curățarea generală
din motoare
Din alte agregate
1
2
Minute
ore
- autoturisme și autoutilitare
30
20
25
40
7
19
- autocamioane și
autospeciale
40
30
30
40
10
20
- autobuze
60
80
40
60
14
28
- remorci
20
15
-
-
5
9
- tractoare rutiere și agricole
30
30
80
70
3
5
Anexa 18 a
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
NORME DE CONSUM MATERIALE
DE ÎNTREȚINERE ȘI LICHIDE SPECIALE PENTRU AUTOVEHICULELOR
Nr. crt.
Denumirea materialelor
U/M
Auto- turisme de oraș și deri- vate din acestea
Auto- turisme de teren, utilitar e și micro- buze
Auto- buze
Autocamioa- ne, derivate din acestea și alte autospe- ciale
Trac- toare ruti- ere și agric ole
Re- morci
1.
Alcool tehnic
1
0,3
0,3
1
1
-
-
2.
Apă distilată
1
3
3
10
5
3
-
3.
Bandă izolatoare (rolă)
buc.
1
2
2
1
-
-
4.
Burete a 50 gr.
buc.
2
2
4
2
-
-
5.
Bitum
kg
-
-
-
4
-
3
6.
Butelie (spray) pornire motor
Diesel
buc.
-
-
8
8
4
-
7.
Diluant
kg
0,25
0,25
0,5
0,25
-
-
8.
Vopsea email
kg
0,5
0,5
1,0
0,5
-
-
9.
Detergenți auto (șampon)
kg
1,5
2
5
2
1
-
10.
Lichid spălat
parbriz
1
3
3
4
3
-
-
11.
Lichid de frână
kg
0,5
0,8
1,2
1,2
-
-
12.
Materiale șters
(lavete)
buc.
2
2
5
5
2
-
13.
Materiale șters (cârpe sau bumbac)
kg
0,5
0,8
3
3
1,5
1
14.
Mături
buc.
-
1*
2
2
-
-
15.
Măturici
buc.
-
1*
2
-
-
-
16.
Perie spălat
buc.
1
1
2
1
1
-
17.
Pensule 1”-1,5”
buc.
1
1
2
2
1
1
18.
Piele de șters
m.p.
0,5
0,5
1
-
-
-
19.
Petice calde (cutii)
buc.
1
1
1
1
1
1
20.
Petrol sau motorină
1
2
3
5
5
3
2
21.
Petrosin
1
-
-
-
4
-
3
22.
Abraziv pe suport textil și suport hârtie (diferite granulații)
coli
2
2
5
5
2
2
23.
Talc pudră
kg
0,1
0,1
0,5
0,5
0,2
0,2
Nr. crt.
Denumirea materialelor
U/M
Auto- turisme de oraș și deri- vate din acestea
Auto- turisme de teren, utilitar e și micro-
buze
Auto- buze
Autocamioa- ne, derivate din acestea și alte autospe- ciale
Trac- toare ruti- ere și agric ole
Re- morci
24.
Ulei hidraulic
1
-
-
-
2
-
1
25.
Ulei servomecanism direcție
1
-
-
3
3
-
-
26.
Unsoare antiacidă,
neutră
kg
0,02
0,02
0,05
. 0,05
0,03
-
27.
Unsori consistente
kg
1
2
10
10
3
2
28.
Vopsea ulei
kg
-
-
-
3
-
2
29.
Vopsea grund
kg
0,25
0,25
5
0,25
-
-
30.
Perie de sârmă
buc.
1
1
1
1
1
-
31.
Glicerină tehnică
kg
0,1
0,1
0,2
0,1
-
-
32.
Acid clorhidric
1
conform punctului 12
33.
Sodă calcinată
kg
conform punctului 12
34.
Benzină de
extracție
1
0,25
0,5
1
0,1
-
-
-
35.
Aditivi curățitori pentru motoarele cu injecție, aditivi pentru carburanți și uleiuri minerale (motor, de transmisie, hidraulice)
l
conform instrucțiunilor de utilizare
36.
Dezodorizant auto
buc.
6
6
12
-
-
-
-
NOTĂ:
1.
Pentru materialele de la pozițiile 3, 14, 15, 16, 17, 30, 35 cantitățile sunt maxime, pentru un an de zile, celelalte se distribuie la nevoie, de către organul tehnic, pentru fiecare
10.000 km echivalenți la autovehicule și 400 ore la tractoare rutiere.
Cele care nu realizează rulajele respective într-un an, au dreptul la o normă întreagă.
Autovehiculele la care se execută conservarea, au dreptul la o normă întreagă, mai puțin materialele prevăzute la pozițiile 6, 10, 14, 15, 18, 19, 34, 35.
2.
Calculul drepturilor de consum la materiale se face anual, pentru întregul parc al unității, iar distribuția materialelor se face cu ocazia executării reviziei tehnice nr. 2 (R.T.2) pentru fiecare autovehicul în parte la materialele de la pozițiile 4, 6, 9, 12, 13, 14, 15, 16, 17,
18.
3.
Pozițiile 4 și 16 nu se acordă pentru autovehiculele din unitățile unde spălarea se face în incinta stațiilor de întreținere prevăzute cu instalații de
spălare automate. În
cazurile când spălarea se execută de către personal specializat, materialele respective se distribuie acestuia.
4.
Lichidul de frână este prevăzut pentru completări. Pentru schimbarea lichidului din instalația de frânare se acordă o cantitate egală cu capacitatea acesteia, o dată la doi ani.
5.
Alcoolul tehnic se folosește pentru spălarea instalației de frânare, numai atunci când se înlocuiește lichidul din instalație, precum și pentru umplerea pompei de protecție împotriva înghețului, la autovehiculele prevăzute prin construcție cu un asemenea dispozitiv.
6.
Uleiul hidraulic se acordă pentru completarea nivelului la autovehiculele prevăzute cu instalații hidraulice.
7.
Apa distilată este prevăzută numai pentru completări ale nivelului electrolitului în bateria de acumulatori sau a lichidului de răcire.
8.
Petrolul sau motorina de la pozițiile 20, se folosește pentru spălarea motoarelor și pieselor, în cadrul reviziilor tehnice periodice și reparațiilor curente care se execută în atelierul auto.
9.
Bitumul și petrosinul în raport 1/1, se utilizează pentru protecția podelelor din lemn ale caroseriilor autocamioanelor și remorcilor.
10.
Vopseaua de ulei diluată maxim cu 30% petrosin se utilizează pentru vopsirea caroseriilor din lemn ale autocamioanelor și remorcilor, în anii când nu se vopsesc integral (numai pentru autovehiculele parcate sub cerul descoperit).
11.
Unsoarea neutră antiacidă se folosește pentru ungerea bornelor bateriilor de acumulatori.
Material
U/M
Cantitate
Observații
Sodă calcinată
kg
0,15
Bloc motor și chiulasă
Petrol lampant
1
0,05
din fontă
Apă distilată
1
1
Acid clorhidric
1
0,05
Bloc
motor
sau
Apă distilată
1
1
chiulasă din aluminiu
12.
Pentru autovehiculele destinate transportului de alimente, cantitățile de detergent poziția 9 ce se acordă vor fi majorate cu 100%.
13.
Poziția 14* se acordă numai la utilitate, iar poziția 15* se acordă numai la autoturisme de teren și microbuze.
14.
Unsoarea de la poziția 27 se folosește pentru gresare și pentru protejarea anticorozivă a caroseriei.
15.
Poziția 31 se va folosi pentru întreținerea graniturilor din cauciuc, chedere.
16.
Pozițiile 32 și 33 se acordă diferențiat în funcție de construcția sistemului de răcire al autovehiculului, pentru spălarea acestuia dacă este prevăzută această operație, în concentrațiile precizate mai jos și proporțional cu capacitatea sistemului de răcire.
Anexa 18 b la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a
Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
MATERIALE ȘI PIESE DE SCHIMB FOLOSITE ÎN PROCESUL DE ÎNTREȚINERE
ce se pot distribui și cu „bon de consum”
Nr. Crt.
Denumirea materialelor
Activitatea pentru care se distribuie
1.
Bitum pentru acumulatori
- asigurarea etanșeității bateriei de acumulatori
2.
Apă amoniacală
- ștergerea suprafețelor exterioare ale bateriei de acumulatori și a locașurilor acestora
3.
Vopsea albă
- înscrierea pe bateria de acumulatori a numărului
de
autovehiculului
pe
care
se
montează
4.
Apă distilată
- pentru corectarea nivelului electrolitului sau antigelului
5.
Acid sulfuric
- în combinație cu apa distilată pentru formarea unei baterii noi
6.
Burete, perie cu coadă, deșeuri cârpe sau bumbac, lavete, piele de căprioară, mături din p.v.c.
sau sorg
- spălarea și curățirea autovehiculelor
7.
Perie de sârmă, abraziv pe suport textil, abraziv pe suport de hârtie, pensulă rotundă, lată, vopsea email, vopsea antifon,
grund, chit rapid, diluant pentru vopsea email
- executarea retușurilor la protecția anticorozivă a caroseriei
8.
Petrol
spălarea pieselor la atelier
9.
Alcool industrial
- spălarea instalației de frână
10.
Glicerină tehnică
- ungerea chederelor de etanșare
11.
Butelie tip spray pentru pornirea pe timp rece
- pornirea autovehiculelor care sunt prevăzute cu un astfel de sistem
12.
Lichid special pentru spălat parbrize
- spãlarea parbrizelor
13.
Acid clorhidric, sodã calcinatã
- curãțirea instalației de rãcire
14.
Talc pudrã
- întreținere anvelope și camere de aer
15.
Apã tare, bandã izolatoare, borax, carbid, electrozi pentru sudurã, oxigen industrial, sârmã de oțel pentru sudurã, sârmã de alamã, țipirig, lichid pentru rãcire scule așchietoare, stearinã, bandã sterling
- executarea lucrãrilor de întreținere și reparații în cadrul atelierelor auto
16.
Lichid de frânã
- completare nivel
17.
Petice calde
- pentru vulcanizare camere
18.
Petrosin
- producția podelelor de lemn în combinație cu bitumul sau pentru diluarea vopselei antifonice
Nr. Crt.
Denumirea materialelor
Activitatea pentru care se distribuie
19.
Vopsea ulei
- executarea retușurilor la protecția caroseriilor
din lemn
20.
Lichid antigel
- completarea sau înlocuire în sistemul de rãcire
21.
Aditivi curățitori și aditivi pentru carburanți și uleiuri minerale (motor, de transmisie , hidraulice)
22.
Bujii, becuri, curele trapezoidale, siguranțe fuzibile, element filtru de ulei, element filtru combustibil, element filtru aer, bucșe de cauciuc, cãpãcele valvã, ventile, șuruburi, piulițe, conductori electrici, șplinturi, cuie, gresoare, papuci electrici, apã de colonie (lavandã), garnituri, filtre capsulate, diuze
injector
- întreținerea autovehiculelor
-
întreținere instalație de alimentare (conform recomandărilor producătorului)
-
îmbunătățirea parametrilor de ardere a carburantului în cilindrii motorului, respectiv de îmbunătățire a ungerii motorului și sistemelor mecanice ale autovehiculului
Anexa 19
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE
CE SE EXECUTĂ CU OCAZIA TRECERII LA SEZONUL RECE SAU CALD
În vederea pregătirii autovehiculelor pentru sezonul rece sau cald se execută, de regulă, următoarele lucrări:
-
curățarea, verificarea și reîncărcarea, dacă este nevoie, a bateriei de acumulatori;
-
verificarea concentrației lichidului antigel, eventual înlocuirea acestuia (se execută toamna);
-
curățarea și verificarea pompei de lichid antigel din instalația de frânare (se execută toamna);
-
verificarea funcționării dispozitivului de pornire a motorului în anotimpul rece, dacă este cazul (se execută toamna);
-
verificarea funcționării instalației de climatizare (se execută toamna) și a instalației de aer condiționat (se execută primăvara);
-
verificarea dotării autovehiculelor cu huse, încălzitoare de geam sau ștergătoare manuale de parbriz, anvelope corespunzătoare, lanțuri antiderapante, lopeți și alte scule și materiale prevăzute pentru sezonul rece (sau a predării lor la trecerea la sezonul cald);
-
curățarea rezervoarelor de combustibil și a conductelor se execută odată pe an (de regulă toamna);
-
verificarea tubulaturilor de aspirație și evacuare a turbosuflantelor;
-
verificarea și curățarea supapelor compresorului din instalația de frânare, inclusiv a filtrului regulatorului de presiune;
-
verificarea funcțională și curățarea alternatorului și electromotorului de pornire;
-
la autovehiculele cu sistem de frânare cu aer comprimat, se va elimina prin purjare, apa din butelii;
Operațiunile la sistemele care asigură securitatea circulației (în special sistemul de direcție și frânare) vor fi obligatoriu executate de personal cu pregătire și calificare adecvată și verificate de șeful de atelier sau șeful de garaj.
Pentru evitarea producerii de avarii, prin îngheț, la motoarele autovehiculelor care folosesc apă în sistemele de răcire, la sfârșitul fiecărei zile de lucru, conducătorii auto și personalul de serviciu pe parcurile auto vor urmări eliminarea apei din întregul circuit de răcire și vor pune la loc vizibil (la oglinda retrovizoare din interior sau la parasolar) o plăcuță cu inscripția “FĂRĂ APĂ”.
Anexa 20
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
PROCESUL TEHNOLOGIC DE PROTEJARE ANTICOROZIVĂ A AUTOVEHICULELOR ȘI NORMELE DE CONSUM PENTRU MATERIALELE FOLOSITE
Introducerea în exploatare a autovehiculelor, care nu au caroserie protejatã și garantatã de constructor, se va face numai dupã efectuarea protejãrii anticorozive a acestora. Aceastã operațiune se poate executa în cadrul unitãții sau la agenți economici specializați.
I.
PROCESUL TEHNOLOGIC
Protecția anticorozivã a caroseriilor cuprinde totalitatea operațiunilor necesare combaterii sau diminuãrii acțiunii factorilor care favorizeazã procese corozive la acestea.
a)
Lucrãri pregãtitoare:
-
se spalã autovehiculul, acordându-se o atenție deosebitã îndepãrtãrii prafului din nervurile pãrții inferioare a caroseriei;
-
se aduce autovehiculul într-o încãpere special amenajatã, iar pentru operațiunea propriu-zisã, se vor folosi utilaje și agregate destinate acestui scop;
-
se demonteazã roțile, aripile, farurile, lanternele, scaunele și tapițeria ușilor, se scot covoarele din interiorul caroseriei și portbagaj;
-
se curãțã toate pãrțile metalice din interiorul caroseriei și portbagajului, suprafețele interioare ale ușilor și aripilor, precum și partea inferioarã a caroseriei, porțiunile corodate se curãțã cu o perie de sârmã sau abrazive pe suport;
-
se suflã cu aer comprimat pãrțile curãțate, urmând sã se elimine praful sau murdãria de pe suprafețele ce se vor acoperi cu soluții protectoare;
-
suprafețele metalice astfel curãțate se degreseazã cu deruginol sau petrosin, apoi se acoperã cu douã straturi de grund prin pensulare.
Pentru grunduirea suprafețelor metalice se folosește grund. Vopseaua antifonicã neagrã se aplicã pe suprafețe acoperite cu grund. Intervalul de timp la care se depun cele douã straturi de grund este de minim 8 ore.
b)
Tehnologia de aplicare a soluțiilor anticorozive
-
dupã 4-5 ore de la depunerea celui de al doilea strat de grund, se aplicã soluția anticorozivã (vopsea antifonicã neagrã sau alte soluții similare);
-
temperatura de lucru în perioada de realizare a protecției, trebuie sã fie de minimum +5° C și maximum 30° C;
-
înainte de utilizarea produsului, acesta se amestecã pentru omogenizare, în ambalajul original;
-
aplicarea produsului anticoroziv se face prin pensulare sau cu pistol special, numãrul de straturi de produs necesare pentru realizarea unei protecții corespunzãtoare fiind în funcție de pregãtirea suprafeței. În cazul când suprafața a fost grunduitã sau protejatã anterior cu alte substanțe anticorozive, care se mențin în stare bunã, se depun douã straturi de produs la interval de cel puțin 12 ore.
Atunci când curãțirea suprafeței de protejat se face prin sablare (pe timpul reparațiilor), nu mai este necesarã grunduirea suprafeței, în acest caz se depun trei straturi de soluție anticorozivã. În aceastã situație se deduce, dupã caz, o parte din cantitatea de grund prevãzutã, înlocuindu-se cu o soluție anticorozivã;
-
darea în folosințã a autovehiculelor protejate cu soluții anticorozive, se face dupã minimum 4 ore de la aplicarea ultimului strat;
-
cu ocazia trecerii autovehiculelor la exploatarea de iarnã, se va introduce sau pulveriza ulei ars în praguri și pe celelalte suprafețe ale caroseriei (enumerate la punctul ”c", care sunt supuse procesului de coordonare sau se vor acoperi cu un strat de unsoare.
c)
In vederea protejãrii anticorozive, se vor acoperi urmãtoarele:
-
partea inferioarã a caroseriei;
-
partea interioarã a aripilor;
-
podeaua caroseriei și a portbagajului;
-
partea interioarã a ușilor;
-
locașurile farurilor și lanternelor;
-
alte suprafețe supuse corodãrii, în raport de fiecare marcã și tip de
autovehicul;
d)
Mãsuri de protecția muncii și prevenire a incendiilor;
-
în timpul aplicãrii produselor anticorozive, se vor respecta mãsurile de protecție a muncii și de prevenire a incendiilor pentru substanțe toxice și inflamabile;
-
se va asigura o circulație intensã a aerului prin ventilație, fãrã a se provoca curenți interni de aer, care ar dãuna sãnãtãții celor care lucreazã, cât și antrenarea de praf, picãturi de apã etc.;
-
în interior, pe toatã perioada în care se executã protecția anticorozivã, se interzic categoric fumatul, aprinderea vreunui foc, lucrul cu cabluri metalice sau folosirea de unelte metalice, care prin lovire sau cãdere ar putea provoca scântei;
-
se interzice folosirea, pentru ștergerea suprafețelor, a materialelor din fibre sintetice sau din lânã, care pot produce scântei datoritã curenților electrostatici ce se formeazã prin frecare;
-
la întreruperea lucrului, personalul trebuie sã-și curețe mâinile cu acetonã, dupã care sã se spele bine cu apã caldã și sãpun și sã le ungã cu glicerinã;
-
pãstrarea alimentelor, precum și servirea mesei la aceste locuri de muncã sunt
interzise;
-
înainte de începerea protecției anticorozive, cu personalul care executã
aceastã operațiune se va face un instructaj privind respectarea regulilor de protecția muncii și de prevenire a incendiilor.
În cazurile când se folosesc ca produse anticorozive, altele decât cele prevãzute în prezentele norme, se vor respecta regulile de aplicare a acestora, stabilite de societățile furnizoare.
II.
NORME DE CONSUM
Protejarea pãrților metalice ale caroseriilor autovehiculelor supuse corodãrii, se face prin acoperirea lor cu vopsea antifonicã neagrã sau alte soluții similare, ulei ars și unsoare.
Pentru protejarea anticorozivã a unui autovehicul, se acordã urmãtoarele cantitãți de materiale:
Nr. crt.
Material
U/M
Consum specific pe 1 mp
Auto- turisme
Consum total
Auto- utilitare
Auto- buze și
autospe ciale
Autoca- mionete
1.
Vopsea antifonicã
kg.
o,600
8
7
152,5
7
2.
Petrosin
l
0,300
4
3,5
7,5
1,5
3.
Acetonã
l
0,015
0,100
0,100
0,200
0,050
4.
Glicerinã
l
0,01
0,100
0,100
0,200
0,050
5.
Perii de sârmã
buc
-
1
1
2
0,33
6.
Abraziv pe suport
textil
coli
1
10
10
15
5
7.
Grund
kg
0,110
1,3
1,2
2,5
0,5
8.
Diluant
kg
0,040
0,45
0,4
0,8
0,2
9.
Unsoare
kg
Conform prevederilor din anexa nr.18 a
Protejarea anticorozivã a caroseriilor se face numai la autovehiculele care necesită această operațiune (pentru cele care nu sunt garantate). Cu ocazia înlocuirii sau reparãrii unor elemente de caroserie se va reface stratul de protecție anticorozivã pe acestea.
Anexa 21
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
LUCRĂRILE CARE SE EXECUTĂ PENTRU CONSERVAREA AUTOVEHICULELOR
ȘI ÎNTREȚINEREA ACESTORA PE TIMPUL CONSERVĂRII
1.
Conservarea de scurtă durată
se referă la stocarea autovehiculelor pentru o perioadă cuprinsă între 2-6 luni și se realizează prin executarea următoarelor operațiuni;
-
se ung cu unsoare articulațiile capotei, balamalele ușilor cabinei, macaralele de geam, articulațiile tijelor de frână și de comandă ale carburatorului, pedalele ambreiajului și frânei, dispozitivele de remorcare, alte legături, cu excepția celor care au în componență elemente antifricțiune care nu necesită ungere;
-
se ung cu ulei cablurile de ambreiaj, accelerație și frâna de mână;
-
se demontează roțile autovehiculului, se curăță jantele de rugină, se îndreaptă și se vopsesc;
-
se spală anvelopele de noroi, se usucă, se umflă la presiune normală și se montează pe autovehicul;
-
se demontează bateriile de acumulatori, se curăță, se controlează, se completează nivelul electrolitului și se încarcă (pe timpul cât autovehiculele sunt păstrate în conservare, bateriile de acumulatori vor fi încărcate în fiecare lună).
După
încărcare
se
măsoară
densitatea
electolitului
și
dacă
aceasta
nu
este corespunzătoare, se va corecta sau se va folosi electrolit la densitatea prescrisă, în funcție de sezonul în care se stochează.
-
bateriile se vor păstra în încăperi separate, amenajate conform prevederilor normelor de protecția muncii pentru activitatea de întreținere, exploatare și reparare a bateriilor de acumulatori;
-
se curăță rezervoarele de carburanți și se verifică dacă nu sunt scurgeri. Pentru rezervoarele care nu au dop filetat de golire, acestea se demontează și se spală cu lichide speciale până la îndepărtarea completă a depunerilor, se umple rezervorul cu carburant apoi se asigură gura de umplere cu bușonul;
-
se curăță interiorul autovehiculelor, iar sub covoarele din interior, caroseria se va curăța de rugină, se va șterge până la uscarea completă și se va reface stratul de vopsea;
-
se face câte o pornire de circa 3-5 minute în fiecare lună.
2.
Conservarea de lungă durată
se referă la o perioadă de stocare mai mare de 6 luni și se realizează prin efectuarea operațiunilor prevăzute la conservarea de scurtă durată, la care se adaugă următoarele:
-
se curăță decantorul de benzină;
-
se scoate pompa de benzină, se demontează, se curăță, după care se montează la motor și se învelește cu folie de polietilenă;
-
se demontează filtrul de benzină, se curăță fiecare piesă componentă, după care se asamblează și montează pe motor.
Filtrul de benzină, pompa de benzină și carburatorul se montează în stare uscată, fără benzină;
-
geamurile farurilor se acoperă cu folie de polietilenă;
-
orificiul de turnare a uleiului în motor, ferestrele filtrului de aer și gura eșapamentului se etanșează cu hârtie îmbibată în vaselină sau cu folie de material plastic;
-
se completează instalația de răcire cu lichid antigel și se etanșează bușonul radiatorului și al vasului de expansiune cu folie de polietilenă ,după caz;
-
se slăbește întinderea curelei de ventilator și compresor (dacă autovehiculul este înzestrat cu compresor);
-
se ung cu vaselină legăturile cardanice;
-
se astupă cu hârtie îmbibată cu vaselină, spațiul dintre discul portsaboți și tamburul de frână;
-
pe geamuri se lipește hârtie sau pânză colorată pentru a împiedica pătrunderea luminii în interior (dacă autovehiculele nu sunt parcate în depozite amenajate).
Autovehiculul se așează pe butuci sau capre metalice, astfel ca roțile să fie ridicate cu 8-10 cm de la sol, respectându-se normele de protecția muncii privind suspendarea autovehiculelor.
-
arcurile se descarcă, așezând bucăți de lemn între ramă și axe;
-
maneta de schimbare a vitezelor și maneta reductorului se pun la punct mort, iar frânele se lasă libere;
-
capota motorului, rezervoarele de carburanți, ușile caroseriei și lăzile de scule se sigilează;
-
anvelopele se acoperă cu huse sau apărători, confecționate din pânză pentru a le apăra de razele solare (când depozitarea se face afară);
-
carterele motorului, cutiei de viteze, diferențialului, casetei de direcție se completează cu ulei până la nivelul normal;
-
bateriile de acumulatori se păstrează în încăperi pregătite special pentru conservare. Se execută conservarea cilindrilor motorului, în ordinea de funcționare a acestora,
procedându-se astfel:
-
se încălzește uleiul deshidratat la temperatura de 65-70 0 C;
-
se demontează bujiile sau injectoarele și se introduce cu ajutorul unei sprițiere în fiecare cilindru 50-60 cm 3
de ulei deshidratat și încălzit la temperatura motorului;
-
se montează și se strâng bujiile sau injectoarele după care se rotește motorul de 4-5 ori fără a se porni;
-
se ung cu unsoare mecanismele de reglare a pompei de injecție.
La deconservarea motoarelor cu aprindere prin compresie, se extrage cu o sprițieră corespunzătoare, uleiul din camerele de ardere ale pistoanelor, deoarece în acestea rămân aproximativ 25-30 cm cubi de ulei, care, dacă nu sunt extrași, la pornire, în combinație cu amestecul format din motorină și aer, produc o explozie de 4-5 ori mai puternică decât explozia normală, ceea ce poate duce la deteriorarea chiulasei, spargerea pistoanelor, flambarea bielelor sau alte deteriorări.
3.
Lucrările de întreținere
a autovehiculelor pe timpul conservării acestora; Lunar se execută verificarea și întreținerea bateriei de acumulatori.
Trimestrial, se efectuează întreținerea generală a autovehiculelor, care cuprinde următoarele lucrări:
-
verificarea exterioară;
-
se rotește motorul, fără a se porni, de 4-5 ori (la cele conservate de lungă durată);
-
porțiunile corodate se curăță complet de rugină și murdărie și se vopsesc;
-
se învârtesc de câteva ori roțile, iar volanul se rotește în ambele sensuri de 2-3 ori;
-
se controlează frâna de serviciu, ambreiajul și comanda carburatorului sau a pompei de injecție;
-
se controlează nivelul lichidului în pompa centrală de frână;
-
se verifică funcționarea instalației electrice;
-
se controlează, se șterg și apoi se ung (dacă este necesar) sculele, accesoriile și lotul de piese de rezervă;
-
se controlează nivelul carburantului și uleiului motor, precum și starea pneurilor.
O dată pe an, în timpul verii, se vor efectua probe de parcurs de 40-50km la 20% din numărul autovehicule, iar la restul se va face verificarea pe locul de staționare, cu pornirea motoarelor timp de 30 minute de fiecare;
- unitățile care au în depozitare mai puțin de 15 autovehicule, vor executa proba de parcurs la toate autovehiculele;
După executarea probelor de parcurs și a verificării stării tehnice, se face remedierea eventualelor defecțiuni constatate și se efectuează lucrările de întreținere în vederea conservării.
Înlocuirea carburantului din rezervoarele autovehiculelor și a uleiului din agregate se face, în funcție de calitatea acestora, la termenele prevăzute în anexa nr. 36;
Diversitatea de mărci și tipuri de autovehicule, autohtone și din import, creează obligativitatea deținătorilor ca, pe lângă lucrările prevăzute în prezenta anexă, să execute și alte lucrări specifice care se impun.
Anexa 22 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
INVENTARUL
completului pentru atelierul de reparații auto
Nr. crt.
DENUMIREA APARATURII, UTILAJULUI SAU SCULELOR
U/M
Necesar pentru
atelier
Tip 1
Tip 2
1.
Alezor progresiv prin tracțiune
buc.
1
-
2.
Alezor reglabil 6-30 mm
buc.
2
1
3.
Analizor de gaze
buc.
1
1
4.
Aparat comparator
buc.
1
1
5.
Aparat de gresat auto
buc.
2
1
6.
Aparat pentru pornit autovehiculul iarna
buc.
2
2
7.
Aparat pentru reglat faruri
buc.
1
1
8.
Aparat pentru verificat geometria roților
cpl.
1
1
9.
Aparat pentru verificat și reglat presiunea în pneuri
buc.
1
1
10.
Aparat portabil de sudură prin puncte
buc.
1
-
11.
Aparat portabil pentru verificat instalație electrică
buc.
2
1
12.
Aparat sincronizare motoare
cpl.
1
-
13.
Aparat universal de măsură
buc.
2
-
14.
Aparat verificat servo direcție
buc.
1
-
15.
Aparat verificat starea tehnică fără demontarea motorului
buc.
1
-
16.
Aspersoare de praf
cpl.
4
-
17.
Autostivuitoare
cpl.
1
1
18.
Aparat pentru controlul bujiilor
buc.
1
1
19.
Băi de săruri și ulei
buc.
1
-
20.
Băi pentru probat radiatoare
buc.
1
1
21.
Balanțe analitice
buc.
1
-
22.
Banc de verificat eficacitatea sistemului de
frânare
cpl.
1
1
23.
Banc de centicubat pompe injecție
cpl.
1
1
24.
Banc de rodat și încercat motoare
cpl.
1
-
25.
Banc pentru verificat pompă centrală de
frână
cpl.
1
-
26.
Banc pentru verificat demaroare și generatoare
cpl.
1
1
27.
Banc pentru verificat servomecanisme de
frânare
cpl.
1
-
28.
Banc de lucru cu sertare
cpl.
20
6
29.
Bormașină mecanică
buc.
6
2
30.
Burghiu spiral de găurit cu coadă cilindrică 1-12
set
6
2
31.
Burghiu spiral de găurit cu coadă conică 12-
30
set
6
2
32.
Butelii de gaze lichefiate (aragaz)
buc.
3
-
33.
Butelii de oxigen
buc.
50
10
34.
Butelii bioxid de carbon
buc.
4
-
Nr. crt.
DENUMIREA APARATURII, UTILAJULUI SAU SCULELOR
U/M
Necesar pentru
atelier
Tip 1
Tip 2
35.
Butelii de argon
buc.
4
-
36.
Calculator PC + imprimantă
cpl.
1
-
37.
Capră metalică telescopică
buc.
12
12
38.
Cărucior de canal
buc.
3
-
39.
Cărucior de lucru sub mașini
buc.
4
3
40.
Cărucior hidraulic pentru montare-
demontare
buc.
3
-
41.
Cărucior pentru transport acumulatori
buc.
1
1
42.
Cărucior pentru montare-demontare și
transport agregate
buc.
3
1
43.
Cheie pentru bujii de 14 mm
buc.
4
2
44.
Cheie pentru bujii de 18 mm
buc.
4
2
45.
Cheie reglabilă bilaterală 200 mm
buc.
4
2
46.
Cheie dinamometrică
buc.
4
1
47.
Cântare diferite
cpl.
1
-
48.
Ciocan de bronz a 1 kg
buc.
6
4
49.
Ciocan de lemn
buc.
2
1
50.
Ciocan de material plastic
buc.
4
2
51.
Ciocan de oțel a 0,5 kg
buc.
10
4
52.
Ciocan de oțel a 2 kg
buc.
10
6
53.
Ciocan electric de lipit
buc.
4
1
54.
Ciocan pentru tapițerie
buc.
1
2
55.
Clema crocodil
buc.
16
10
56.
Clește cu vârf (șpiț)
buc.
10
4
57.
Clește papagal pentru țevi
buc.
2
1
58.
Clește patent
buc.
20
10
59.
Clește pentru cuie
buc.
10
3
60.
Clește pentru demontat supape
buc.
2
1
61.
Clește pentru montat segmenți
buc.
2
1
62.
Compas pentru interior-exterior (diferite)
set
2
4
63.
Electrocompresoare mobile
cpl.
5
2
64.
Electrocompresoare stabile
cpl.
1
1
65.
Compresometre
cpl.
2
1
66.
Cric hidraulic de 3 t - 12 t
buc.
4
4
67.
Cric hidraulic tip crocodil
buc.
6
2
68.
Daltă (diferite)
buc.
10
10
69.
Damigeană (diferite)
buc.
6
4
70.
Decelerometre
buc.
1
1
71.
Defectoscoape ultrasonice portative
buc.
1
-
72.
Densimetru pentru acid
buc.
2
2
73.
Densimetru pentru lichid antigel
buc.
2
2
74.
Dispozitiv pentru frezat, rectificat și șlefuit scaun supapă
cpl.
1
-
75.
Dispozitiv pentru înlocuit și completat ulei
transmisie
buc.
2
1
76.
Dispozitiv pentru rectificat filete semitrompă diferențial
buc.
1
-
77.
Dispozitiv pentru verificat, centrat biele
buc.
1
-
Nr. crt.
DENUMIREA APARATURII, UTILAJULUI SAU SCULELOR
U/M
Necesar pentru
atelier
Tip 1
Tip 2
motor
78.
Dispozitiv de roluit ochiuri la foile de arc
buc.
1
-
79.
Dispozitiv de verificat sistemul de răcire
buc.
1
1
80.
Dispozitiv pentru curbat foi de arc
cpl.
1
-
81.
Dispozitiv pentru verificat ambreiaje auto
buc.
1
-
82.
Dispozitiv pentru verificat injectoare
buc.
2
1
83.
Dispozitiv pentru depresat anvelope de pe jante
cpl.
1
1
84.
Dispozitiv pentru verificat convergența
buc.
1
1
85.
Dispozitiv pentru rectificat ferodoul pe saboți
buc.
1
-
86.
Dispozitiv pentru sablat și încercat bujii
buc.
2
-
87.
Dorn (diferite)
buc.
10
10
88.
Fierăstrău circular universal
cpl.
1
-
89.
Fierăstrău cu panglică
cpl.
1
-
90.
Filiere pentru filet metric 43-12
set
4
2
91.
Foarfecă curbă pentru tăiat tablă
buc.
3
1
92.
Foarfecă manuală dreaptă pentru tablă
buc.
3
1
93.
Foarfeci ghilotine pentru tablă
buc.
1
1
94.
Foarfeci ghilotine pentru platbenzi și profile
buc.
1
-
95.
Fummetre
buc.
1
-
96.
Furtun acetilenă
m
30
20
97.
Furtun oxigen
m
30
20
98.
Generator acetilenă pentru sudură
cpl.
3
1
99.
Grup convertizor pentru sudură electrică
cpl.
1
1
100
Instalație acționată manual pentru gresarea
autovehiculelor
cpl.
5
1
101
Instalație de vulcanizare
cpl.
1
1
102
Instalație distilare apă
cpl.
1
1
103
Instalație pentru acoperiri metalice prin pulverizare
cpl.
1*
-
104
Instalație pentru curățare mecanică a suprafețelor
cpl.
1
-
105
Instalație pentru gresarea autovehicule
acționată pneumatic (electric)
cpl.
1
-
106
Instalație pentru curățat chimic și electrochimic a suprafețelor
cpl.
1
-
107
Instalație de sudură în mediu protector de
gaze
cpl.
1*
-
108
Lampă de benzină a 1 l
buc.
4
2
109
Lampă portativă
buc.
4
4
110
Lere pentru filete
buc.
2
1
111
Litrometre
cpl.
2
1
112
Lere auto
buc.
4
4
113
Macara hidraulică mobilă pentru
demontarea-montarea agregatelor auto
buc.
1
-
114
Macara portal
buc.
1
1
Nr. crt.
DENUMIREA APARATURII, UTILAJULUI SAU SCULELOR
U/M
Necesar pentru
atelier
Tip 1
Tip 2
115
Mașină de echilibrat dinamic pietre polizor
cpl.
1
-
116
Mașină de honuit cilindri
cpl.
1
-
117
Mașină de rectificat supape
cpl.
2
1
118
Mașină de alezat cilindri
cpl.
1
-
119
Mașină de ascuțit
cpl.
1
-
120
Mașină de bordurat tabla
cpl.
1
-
121
Mașină de cusut tapițerie
cpl.
1
1
122
Mașină de debitat alternativ
cpl.
1
-
123
Mașină de debitat cu disc abraziv
cpl.
1
-
124
Mașină de decupat tablă
cpl.
1
-
125
Mașină de echilibrat dinamic roți auto
cpl.
1
1
126
Mașină de frezat universală
cpl.
1
1
127
Mașină electrică de găurit portabilă
buc.
7
3
128
Mașină de găurit de banc
buc.
5
1
129
Mașină de îndoit profiluri
cpl.
1
-
130
Mașină de îndoit tablă
cpl.
1
-
131
Mașină de îndoit țevi
cpl.
1
-
132
Mașină de rabotat cu cuțit mobil
cpl.
1
-
133
Mașină de rectificat arbori cotiți
cpl.
1
-
134
Mașină de rindeluit la grosime
cpl.
1
-
135
Mașină manuală pentru îndoit tablă
buc.
1
-
136
Mașină pentru strunjit tamburi frână
cpl.
1
-
137
Mașină universală pentru tâmplărie
cpl.
1
-
138
Menghină paralelă - 100 mm
buc.
2
1
139
Menghină paralelă - 150 mm
buc.
2
2
140
Menghină paralelă - 200 mm
buc.
6
1
141
Menghină paralelă - 250 mm
buc.
6
1
142
Menghină cu excentric
buc.
3
1
143
Metru metalic pliant (ruletă 2 m)
buc.
2
1
144
Mâner cheie dinamometrică
buc.
4
1
145
Mașină de presat papuci
cpl.
1*
-
146
Mașină de rectificat plan
cpl.
1*
-
147
Mașină de sudură prin puncte
cpl.
1*
-
148
Mașină de frezat pentru tâmplărie
cpl.
1*
-
149
Nicovală 50 kg
buc.
2
1
150
Palane cu acționare manuală
cpl.
2
1
151
Palane cu acționare manuală
cpl.
2
1
152
Pensule (diferite)
buc.
10
10
153
Perie sârmă (diferite)
buc.
6
3
154
Pilă (diferite)
buc.
30
20
155
Pâlnie de sticlă (masă plastică)
buc.
2
2
156
Pânză pentru fierăstrău tăiat metale
buc.
30
20
157
Pantograf cu masă
cpl.
1*
-
158
Pipetă pentru acid
buc.
2
2
159
Pistol pentru vopsit
buc.
3
2
160
Planșetă desen (complete)
cpl.
1
-
161
Platformă ridicătoare pentru suspendat
cpl.
2
2
Nr. crt.
DENUMIREA APARATURII, UTILAJULUI SAU SCULELOR
U/M
Necesar pentru
atelier
Tip 1
Tip 2
autovehicule
162
Pod rulant monogrindă cu electroplan
cpl.
1
-
163
Polizor electric
buc.
5
1
164
Polizor portativ
buc.
5
1
165
Pompă de șprițuit (seringă)
buc.
2
2
166
Port filieră
buc.
4
2
167
Port tarozi
buc.
4
2
168
Preducea 6-16 mm
set
3
1
169
Presă extractoare (diferite)
buc.
8
4
170
Presă hidraulică 6-40 tf
cpl.
1
1
171
Ramă fierăstrău pentru lemn
buc.
3
2
172
Ramă fierăstrău tăiat metale
buc.
6
3
173
Redresor pentru încărcat acumulatori
buc.
6
2
174
Reductor tub oxigen cu manometru
buc.
3
1
175
Rindea (cioplitor) pentru lemn
buc.
2
1
176
Rindea dublă pentru lemn
buc.
1
1
177
Sabăr (diferite)
buc.
6
4
178
Stand complet pentru verificare, testare și
diagnoză autovehicule
cpl.
1
-
179
Stand pentru încercat și rodat transmisii auto
cpl.
1
-
180
Stand pentru încercat compresoare, pompe
ulei și apă
cpl.
1
-
181
Stand pentru verificat instalații electrice și aprindere
cpl.
1
-
182
Stand pentru verificat instalație alimentare la
autovehicule cu benzină
cpl.
1
-
183
Stetoscoape (defectoscoape)
buc.
1
-
184
Strunguri paralele
cpl.
3
1
185
Strunguri pentru lemn
cpl.
1
-
186
Strunguri pentru prelucrări fine
cpl.
1
-
187
Șubler (diferite)
buc.
10
4
188
Suporți de lucru pentru reparat organe transmisie
buc.
2
-
189
Șurubelnițe (diferite)
buc.
24
10
190
Șurubelnițe cu cruce (diferite)
buc.
24
10
191
Tarod pentru filet metric 3-12 mm
set
4
2
192
Tavă pentru spălat piese
buc.
6
2
193
Tejghele de tâmplărie
buc.
1
-
194
Transformatoare diferite
buc.
5
-
195
Transformator joasă tensiune pentru lămpi
portative
buc.
4
1
196
Trusă brenere sudură
set
3
1
197
Trusă chei cruce
set
4
2
198
Trusă chei cu clichet
set
4
2
199
Trusă chei fixe 6-36 mm
set
10
10
200
Trusă chei inelare drepte 6-26 mm
set
4
4
201
Trusă chei inelare cu cot 6-26 mm
set
4
4
202
Trusă chei tubulare 10-24 mm
set
4
1
Nr. crt.
DENUMIREA APARATURII, UTILAJULUI SAU SCULELOR
U/M
Necesar pentru
atelier
Tip 1
Tip 2
203
Trusă cu dispozitive pentru măsurat
compresia
set
2
1
204
Trusă freze pentru scaune supape
set
2
1
205
Trusă micrometre de exterior 0-100 mm
set
2
1
206
Trusă micrometre de interior 80-100 mm
set
2
1
207
Trusă pentru curățat supape
set
2
-
208
Trusă scule TSA
set
4
1
209
Trusă scule TSL
set
4
1
210
Trusă scule TSE
set
2
1
211
Trusă stetoscop
set
2
1
212
Trusă tinichigerie
set
2
2
213
Trusă compas, rotring
set
1
-
214
Ventilatoare centrifuge pentru gaze nocive,
explozive
cpl.
3
-
215
Ventilatoare exhaustor
cpl.
4
-
216
Vinci cu cremalieră cu acțiune manuală
buc.
3
1
217
Vinci hidraulic cu acționare simplă și corp unic
buc.
4
-
218
Vinci hidraulic cu cameră de pompare
separată
buc.
1
-
219
Voltmetru cu furcă
buc.
2
2
NOTĂ:
1.
Înzestrarea unităților cu scule, dispozitive și aparate care nu sunt nominalizate în inventarul completului pentru atelierul fix de reparații, se face cu aprobarea Direcției Economico-Administrative.
2.
Utilajele, dispozitivele și instalațiile care nu mai sunt necesare unității, vor fi comunicate, ierarhic, Direcției Economico-Adminuistrative.
3.
Atelierele de tip 1
sunt cele din cadrul Bazei de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații și Centrului de Reeducare Târgu Ocna.
4.
Atelierele de tip 2
sunt cele din cadrul unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu excepția celor nominalizate la pct. 3.
Anexa 23
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
NORME MEDII DE TIMP
PENTRU EXECUTAREA REPARAȚIILOR CURENTE
CATEGORIA AUTOVEHICULULUI
Norma medie în ore-om/1000km efectivi
- Autoturisme, autoutilitare și
9
microbuze
- Autocamioane, autospeciale
12
- Autobuze, autobasculante
16
Anexa 24
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
PROCES-VERBAL DE RECEPȚIE
Încheiat astăzi ...............luna................anul........
Noi, comisia de recepție, compusă din.
președinte
și........………………………………….
………membri,
am
efectuat
la
data
de
………………..recepția
auto……………………..,
nr.
de înmatriculare………………….introdus în reparație la…
în baza actului de
constatare tehnică nr……..din………………………..
În cadrul procesului tehnologic de reparație, s-au consumat următoarele materiale:
……………………………....................................................................................
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………….
Piese
și
subansamble
nereparabile
care
se
vor
retrage
în
vederea casării:…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………….... Autovehiculul
corespunde
din punct de vedere tehnic și se predă în bună stare de funcționare.
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.
PREȘEDINTE,
MEMBRI,
.......................................
....................................
……………………….
DELEGATUL UNITĂȚII BENEFICIARE,
.........................................
Notă: Se întocmește în două exemplare, având următoarea destinație:
-exemplarul 1 însoțește autovehiculul reparat, având valoarea de certificat de garanție;
-exemplarul 2 rămâne la unitatea care a efectuat reparația
Anexa 25
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
PROCES-VERBAL Nr........./.............
de predare-primire în reparație, a autovehiculului marcă
tip
............. cu nr.
de înmatriculare...................., serie motor.
km la
bord.............
1.
Piese și subansamble componente existente/lipsă:
Acumulatori....................
Lampă număr...................
Apărători soare...............
Lămpi int. plafon..............
Aparatură bord...............
Lămpi tablou bord............
Bare protecție.................
Mânere uși exterioare.......
Broaște uși.....................
Macarale geam.................
Bușon rezervor..............
Mâner portbagaj cu chei...
Bușon radiator...............
Mască radiator.................
Bușon capac tacheți.......
Mânere uși interioare.......
Brichetă.........................
Manivelă.........................
Contact cu chei..............
Microfon.........................
Calorifer........................
Plăci numere înmatriculare...........
Claxon...........................
Oglindă exterioară..........
Contact uși....................
Oglindă interioară..........
Covoare........................
Prelată...........................
Cârlig remorcare..........
Roată rezervă................
Cric..............................
Scrumieră.....................
Centuri siguranță..........
Semnalizator față.........
Chei uși........................
Semnalizator spate.......
Electromotor................
Stingător......................
Filtru aer......................
Suport roată rezervă....
Faruri...........................
Stație radio..................
Geamuri uși.................
Ștergător parbriz.........
Geam parbriz...............
Capac siguranțe..........
Contact general...........
Nuci manetă................
Inst.spălat parbriz.......
Carter ambreiaj.......... Lanterne față..............
Rame far....................
Lanterne spate............
Far proiector..............
2.
Alte piese și subansambluri lipsă :
- ..............................................................................................................
- ...............................................................................................................
3.
Sunt distruse (avariate) următoarele piese și subansambluri :
-
..............................................................................................................
-
...............................................................................................................
AM PRIMIT,
AM PREDAT,
...........................
Data.....................
.............................
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Anexa 26
Administrația Națională a Penitenciarelor
la Normativul privind asigurarea tehnică
de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
Unitatea:
SE APROBĂ :
COMANDA Nr.
Directorul unității,
Unicat :
rămâne la evidența de unitate
Duplicat :
se predă unității
beneficiare
Triplicat :
rămâne nedetașat în carnet
PROCES - VERBAL DE REPARAȚIE
(Primire, Predare, Recepție) PENTRU AUTOVEHICULE
I.
DATELE UTILAJULUI
(AUTOVEHICUL, APARAT)
1.
Felul
autovehiculului
2.
Marca
tipul
anul de fabricație
3.
Nr. de circulație
seria sasiu
serie motor
.
4.
Unitatea deținătoare
.
II.
CONSTATĂRI LA PRIMIREA ÎN ATELIER :
5.
Data
primirii
în
atelier
6.
Gradul profesional, numele și prenumele predătorului
7.
Felul
reparației
necesare
8.
Starea tehnică și gradul reparației necesare:
Nr. crt.
Elemente componente (agregate, sisteme, subansamble)
Starea tehnică
Reparații necesare
Bun
Degradat
Uzat
Mijlocie
Generală
Înlocuire
9.
Reglaje
necesare
.
11.
Lipsuri
și
degradări
constatate
la
predare
12.
Lipsuri
și
degradări
constatate
după
demontare
PREDĂTOR,
PRIMITOR,
Anexa 27
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
VERIFICĂRILE ȘI PROBELE CE SE EXECUTĂ LA RECEPȚIE
1.
Pe standul de frânare se verifică eficacitatea de frânare, care trebuie să aibă valorile prevăzute în documentația tehnică.
2.
Se execută examinarea exterioară, care constă în următoarele verificări:
-
starea de completare cu toate elementele constructive;
-
vopsirea să fie uniformă fără crăpături, bule sau scurgeri;
-
toate locurile de ungere să fie prevăzute cu gresoare, în stare bună și vopsite în culoare roșie (la fel jojele indicatoare de nivel);
-
ușile cabinei sau caroseriei să se deschidă-închidă ușor și etanș, să fie prevăzute cu limitatori și tampoane de cauciuc sau masă plastică;
-
broaștele și mânerele să funcționeze fără zgomot și înțepenire;
-
geamurile de la uși sau culisante să se închidă etanș, să coboare, să se ridice și să culiseze lin și progresiv și să nu prezinte urme de vopsea;
-
geamurile să aibă forma ramelor, muchiile și colțurile să fie rotunjite și șlefuite; acestea nu trebuie să prezinte valuri care să deformeze imaginea;
-
dispersoarele la faruri și lămpi să nu prezinte urme de vopsea sau să fie mate;
-
portbagajul să se închidă etanș;
-
scările să fie drepte și la același nivel;
-
obloanele să aibă toate armăturile metalice reparate și în bună stare de funcționare, acestea trebuie să se mânuiască ușor să fie asigurate, pentru
a nu se deschide în timpul mersului;
-
benele să aibă obloanele (pereții) și podeaua îndreptate, reparate și etanșate corespunzător;
-
caroseriile să fie etanșe;
-
toate asamblările prin șuruburi să fie strânse și asigurate;
-
toate aparatele de bord să fie în stare de funcționare;
-
cablurile de kilometraj și turometrul vor avea o prindere corectă și vor fi sigilate;
3.
Starea motorului montat pe autovehicul:
-
toate îmbinările prin care circulă lichide (carburant, apă, lubrifiant, antigel) sau aer să fie asamblate etanș, pentru a nu exista scurgeri. Conductele nu trebuie să prezinte torsionări, strangulări sau deformări;
-
paletele ventilatorului să fie fără fisuri și deformații și să nu lovească în ansamblele din jurul său;
-
curelele de transmisie să fie întinse conform documentației;
-
mecanismele de comandă ale carburatorului sau pompei de injecție să se acționeze ușor, fără înțepeniri și să revină în poziție de repaus;
-
să existe filtre de aer, ulei și carburanți cu elemenții înlocuiți;
-
componentele instalațiilor de aprindere electrică să fie bine fixate și izolate, iar cablurile să fie prinse în cleme, să aibă izolație bună, să nu atârne liber sau să fie prea lungi;
4.
Verificarea funcționării mecanismelor de conducere și iluminare:
-
pedalele de comandă și maneta frânei de ajutor să se deplaseze ușor, fără a se bloca în pozițiile extreme; revenirea în poziția inițială să se facă rapid și fără înțepeniri;
-
caseta de direcție să fie fixată rigid în suporți, jocul volanului să se încadreze în prevederile documentației tehnice;
-
ridicând autovehiculul de pe sol, se controlează:
a)
direcția să se rotească ușor, fără blocări sau zgomote și să fie divizată egal. În pozițiile extreme, anvelopele să nu atingă cadrul, racordurile, bara longitudinală de direcție, pârghiile fuzetelor sau aripile;
b)
capetele de bară să nu prezinte jocuri;
c)
articulațiile să fie prevăzute cu apărători contra prafului și noroiului;
d)
toate îmbinările filetate să aibă filetul în stare bună și să fie asigurate contra deșurubărilor în timpul funcționării;
e)
tijele comenzilor să aibă posibilități de reglare;
f)
roțile să nu fuleze;
g)
în timpul învârtirii roților nemotrice nu trebuie să se audă zgomote;
5.
Verificarea funcționării autovehiculelor pe parcurs:
-
se execută de către delegat o probă de parcurs, pe o distanță de 5-10 km;.
-
motoarele trebuie să pornească la demaror, în timp de 3-5 secunde;
-
se probează autovehiculul
în fiecare etaj al schimbătorului de viteză, cu viteza prescrisă în documentația tehnică de reparație;
-
se va controla funcționarea corectă a subansamblelelor și agregatelor, inclusiv instalația de încălzire a cabinei și salonului la autobuze și autospeciale;
-
motorul să treacă, fără întreruperi, de la turații mici la turații mari și invers;
-
temparatura lichidului de răcire să fie cuprinsă în limitele prevăzute de societatea constructoare sau documentația tehnică de reparație;
-
cuplarea ambreiajului să se facă progresiv; nu se admite patinarea ambreiajului;
-
maneta schimbătorului de viteză să se mânuiască ușor și să nu se decupleze de la sine sau se blocheze;
-
arborele cardanic să nu vibreze, crucile cardanice să nu producă zgomot la reducerea bruscă a accelerației;
-
se admite zgomot ușor și uniform la angrenajele transmisiei, determinat de rodarea acesteia; temperatura carcaselor să fie suportabilă la atingerea cu mâna;
-
la oprirea liberă a autovehiculului, tamburii de frână nu trebuie să prezinte încălziri excesive; la apăsarea pe pedală, sistemul de frânare să acționeze rapid și fără zgomot; pedala nu trebuie împinsă până la refuz sau de mai multe ori, pentru a obține frânarea;
-
la viraje, direcția să funcționeze ușor, fără puncte de blocare sau zgomote și să revină
liber;
-
nu se admite fularea roților;
-
nu se admite deschiderea de la sine, în timpul mersului, a ușilor, capacului
portbagajului, capotei motor, obloanelor platformei, coborârea geamurilor, precum și zgomote sau bătăi ale acestora.
Unitatea reparatoare este obligată să remedieze urgent deficiențele constatate cu ocazia probelor, astfel încât recepția să se poată face în cel mult 24 de ore de la sosirea delegatului.
Anexa 28
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
DEFECȚIUNI CE NU CONSTITUIE CĂDERI ÎN TERMEN DE GARANȚIE DIN VINA ATELIERULUI
REPARATOR
Nu constituie căderi în termenul de garanție următoarele defecțiuni:
-
ruperea foilor de arc și a curelor de transmisie (ventilator, compresor, alternator etc);
-
slăbirea fixării ventilatorului și a tensiunii curelelor de transmisie;
-
defectarea termostatului;
-
slăbirea sau înlocuirea colierelor la conductele de circulație a lichidului de răcire și a garniturilor de etanșare la pompa de apă;
-
înfundarea filtrelor sistemului de alimentare cu combustibil sau a carburatorului,
a
pompei
de
combustibil
și
a
conductelor
sistemului
de alimentare;
-
spargerea membranei pompei de combustibil;
-
defectarea bobinei de inducție, a bujiilor, a condensatorului, a capacului și rotorului distribuitorului de curent, arderea becurilor și oxidarea contactelor ruptorului distribuitor;
-
străpungerea conductorilor de înaltă tensiune;
-
pierderea de ulei, lichid de frână sau antigel pe la garnituri, cu excepția celor din zonele etanșate cu manșete de rotație (semeringuri);
-defectarea aparatelor de bord;
-defecțiunile provocate din următoarele cauze: exploatarea nerațională a autovehiculelor; nerespectarea regimului de rodaj; neexecutarea întreținerilor tehnice; accidente de circulație sau avarii tehnice; depășirea sarcinii de transport;
-
dereglările care se produc la unele mecanisme și dispozitive de comandă sau acționare, amplasare în exteriorul agregatelor importante (motor, ambreiaj, cutie de viteze, cutie de distribuție, punte motoare, mecanism de servofrână și servodirecție).
Anexa 29
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
PROCES-VERBAL
DE CONSTATARE A DEFECȚIUNILOR ÎN TERMENUL DE GARANȚIE
Încheiat azi..........între delegatul unității.
și delegatul unității
reparatoare .............................privind constatarea defecțiunilor în termen de garanție apărute la autovehiculul (agregatul) cu nr. de circulație........................(serie motor.
, km
la bord ................, ore funcționare......) ce a fost reparat cu comanda nr.
din data
de...............
Defecțiunea constatată...................................................................................
.................................................................................................................................
................................................................................................................................. Cauzele defecțiunii........................................................................................
.................................................................................................................................
Vinovat de producerea defecțiunii se face....................................................
.................................................................................................................................
Remedierea va fi executată de către..............................................................
.................................................................................................................................
Încheiat azi.
în 2 exemplare cu următoarea destinație:
-
un exemplar la unitatea de exploatare
-
un exemplar la unitatea reparatoare.
Delegatul unității
Delegatul unității
reparatoare,
de exploatare,
(semnătura)
(semnătura)
Anexa 30
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
MODUL DE SOLUȚIONARE A DEFECȚIUNILOR ÎN TERMENUL DE GARANȚIE
În caz de căderi în termen de garanție, comisia tehnică a unității de exploatare decide retragerea autovehiculului reparat sau la care s-a montat un agregat auto singular reparat general și analizează, fără nici o demontare, modul cum a fost exploatat și cauzele posibile ale defecțiunii, luându-se următoarele hotărâri:
1.
Atunci
când
defecțiunea
este
cauzată
de
o
exploatare
sau
întreținere necorespunzătoare, remedierea se execută de unitate. În situația în care defecțiunea s-a datorat unui caz de forță majoră, cheltuielile nu se impută.
2.
Când defecțiunea s-a produs din vina unității reparatoare sau când defecțiunea nu poate fi stabilită fără demontare, se anunță atelierul reparator în cel mult 24 ore de la producerea acesteia.
Unitatea reparatoare comunică în termen de 24 ore de la primirea sesizării, una din următoarele decizii:
a)
autovehiculul se trimite la unitatea reparatoare pentru constatarea tehnică, stabilirea cauzelor și remedierea defecțiunilor;
b)
unitatea reparatoare trimite delegat pentru cercetarea și remedierea pe loc a defecțiunii, În acest caz, delegatul se prezintă la unitatea de exploatare, în termen de 48 ore de la primirea sesizării defecțiunii, dacă se află în aceeași localitate cu unitatea de exploatare sau în termen de 72 ore, dacă cele două unități sunt din localități diferite;
c)
remedierea poate fi executată de către unitatea de exploatare, unitatea reparatoare asumându-și răspunderea pentru defecțiunea produsă. În acest caz, unitatea de exploatare înaintează la unitatea reparatoare devizul privind reparația executată.
Cercetarea defecțiunilor în termen de garanție, prevăzută la paragraful precedent (punctul 2), se face de către o comisie din care fac parte delegați ai unității reparatoare și ai celei de exploatare.
Comisia întocmește un proces-verbal în două exemplare (conform anexei nr. 30).
Un exemplar din procesul-verbal rămâne la unitatea de exploatare, iar celălalt la cea de reparații.
Atunci când membrii comisiei nu cad de acord asupra unuia din punctele procesului- verbal, acesta se încheie cu specificarea ambelor păreri, urmând ca eșalonul superior să hotărască, în termen de 10 zile, modul de rezolvare.
Valoarea remedierilor provenite din defectările în termen de garanție, care cad în sarcina unității reparatoare, se suportă de salariații vinovați de producerea lor, proporțional cu vinovăția fiecărui angajat, astfel:
-
10 % organele care au în atribuții executarea controalelor tehnice (șeful de echipă);
-
15% maistrul de producție (șeful de atelier) în sectorul căruia s-a produs defecțiunea;
-
75 % în părți egale, muncitorii care se fac vinovați de executarea lucrărilor necorespunzătoare.
Nerespectarea termenelor de anunțare a defecțiunii produse în termenul de garanție sau de comunicare a hotărârii luate de unitatea reparatoare, atrage asumarea răspunderii pentru defecțiunea produsă.
Valoarea reparațiilor efectuate (inclusiv cheltuielile de transport) la autovehiculele ca urmare a defecțiunilor cauzate de calitatea necorespunzătoare a exploatării sau reparării, se tratează ca o pagubă și se suportă de cei vinovați în conformitate cu instrucțiunile de răspundere materială.
Anexa 31
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
NORME MAXIME DE TIMP PENTRU IMOBILIZAREA AUTOVEHICULELOR ȘI AGREGATELOR ÎN ATELIERE PENTRU EXECUTAREA REPARAȚIILOR*
Nr. crt.
CATEGORIA AUTOVEHICULULUI SAU AGREGATULUI
Timpul maxim de imobilizare, în zile
1.
Autoturism de oraș
25
2.
Autoturism de teren, autocamionetă, autoutilitară, autofurgonetă, autosanitară și autospeciale derivate din acestea
30
3.
Microbuz
35
4.
Autocamion
40
5.
Autospeciale derivate din autocamioane
45
6.
Autobuz
50
7.
Motor cu mai mult de 4 cilindri
15
8.
Cutie de viteze pentru autoturisme, autoutilitare și derivate din acestea
5
9.
Cutie de viteze pentru autobuze, autocamioane, autospeciale și derivate din acestea
7
NOTA:
1. În cadrul timpului de imobilizare nu sunt incluse ziua primirii și ziua predării în și din reparație.
2.
Timpul de imobilizare se poate prelungi atunci când lipsesc unele piese din magazia unității sau atunci când reparația este întreruptă printr-o decizie superioară, situații care se vor menționa în docu- mentele de evidență a reparației.
102
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Anexa 32
Administrația Națională a Penitenciarelor
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a
a Administrației Naționale Penitenciarelor
și unităților subordonate
Unitatea:
R E G I S T R U
pentru evidența lucrărilor executate în atelier
Nr. de
Compartimen-
Atelierul
Categoria
Marca
înmatriculare
tul pe care îl
Felul lucrării
Data
Data
(persoana)
Nr.
autovehiculului,
și
și seria
deservește
RC, RT
intrării
ieșirii
care a
comandă
ansamblului sau
tipul
șasiului
precum și natura
în
din
efectuat
subansamblului
remedierilor curente
atelier
atelier
lucrările
Anexa 33
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
COMUNICAREA, CERCETAREA, MODUL DE REZOLVARE
ȘI EVIDENȚA ACCIDENTELOR DE CIRCULAȚIE
ÎN CARE SUNT ANGAJATE AUTOVEHICULE
DIN DOTAREA UNITĂȚILOR
ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
1.
Comunicarea
accidentelor
de
circulație
se
face
conform
prevederilor reglementărilor în vigoare.
2.
Unitățile Administrației Naționale a Penitenciarelor vor comunica, ierarhic, în termen de 12 ore de la producere, Serviciului Logistic din cadrul Direcției Economico – Administrative, toate evenimentele rutiere în care au fost angajate autovehiculele din dotare, indiferent de apartenența vinovăției, conform modelului de mai jos.
NOTA TELEFONICA
Nr.
din
privind evenimentul rutier produs în ziua de
In ziua de
, orele
, autovehiculul (categoria, tipul, marca, an de fabricație și rulajul)
, aparținând
(denumirea în clar a unității), condus de
(se va menționa gradul profesional, numele și prenumele conducătorului auto), posesor al permisului de conducere
, în timp ce circula (în misiune sau nu) pe ruta (oraș sau șosea), a fost implicat într-un eveniment rutier în următoarele împrejurări: (se vor menționa cauzele ce au favorizat accidentul, vinovăția, primele concluzii ale organelor de poliție rutieră, răniri de persoane, decese și principalele avarii).
Vom informa, de urmare, datele suplimentare privind cercetarea accidentului.
Semnează: directorul unității
3.
In cazul producerii unui accident de circulație, directorul unității este obligat să numească prin decizie zilnicăpe unitate, o comisie tehnică de cercetare competentă care, împreună cu organele de poliție rutieră, să cerceteze cauzele producerii accidentului, iar în cazul în care acesta s-a soldat cu victime omenești, răniri grave sau distrugeri materiale (pentru care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către organele de procuratură), să anunțe imediat organele competente.
Comisia de cercetare va fi alcătuită din 3-5 persoane din care, obligatoriu, vor face parte: șeful serviciului logistic
(similar), ofițerul inginer (auto sau similar), șeful de garaj, precum și alți specialiști care cunosc caracteristicile și modul de exploatare ale mijlocului tehnic.
Comisia de cercetare întocmește actul de constatare tehnică conform anexei nr.13 și hotărăște cum se va efectua cercetarea administrativă.
Actul de constatare tehnică va fi prezentat, pentru aprobare, directorului unității, care va dispune, prin decizie rezolutivă (după caz), componența comisiei de cercetare administrativă și termenul de finalizare a cercetării administrative, conform prevederilor legale în vigoare, privind răspunderea patrimonială a personalului pentru pagubele produse.
4.
Cercetarea administrativă a pagubelor, indiferent de valoarea lor, rezultate ca urmare a avarierilor sau deteriorărilor produse, este obligatorie în toate cazurile și se efectuează conform prevederilor actelor normative care reglementează circulația pe drumurile publice și instrucțiunilor privind răspunderea patrimonială a persoanelor din unitățile Administrației Naționale a Penitenciarelor, după caz.
In situația în care avaria sau deteriorarea s-a produs prin fapte ce constituie infracțiuni, directorul unității va lua măsuri urgente în vederea întocmirii dosarului cercetării administrative și trimiterea acestuia Administrației Naționale a Penitenciarelor, conform prevederilor legale în vigoare.
Totodată, directorul unității va înștiința și organul juridic competent.
In cazul în care avaria sau stricăciunea s-a produs de către terțe persoane (fizice sau juridice), dosarul cercetării administrative va fi înaintat organului juridic competent în vederea promovării acțiunii civile la instanța de judecată.
5.
Pentru prevenirea și înlăturarea cauzelor care favorizează producerea accidentelor de circulație, directorii de unități vor lua măsuri de:
-
întărirea disciplinei la nivelul compartimentelor auto și perfecționarea pregătirii de specialitate a personalului tehnic și a celor care folosesc autovehicule din dotare;
-
menținerea unei stări tehnice și de întreținere bună a autovehiculelor;
-
folosirea legală a autovehiculelor;
-
pregătirea conducătorilor auto și a autovehiculelor pentru exploatarea acestora în condiții grele de teren și de stare a vremii (vizibilitate redusă, gheață, polei, temperaturi scăzute, mediu cu praf etc.);
-
încadrarea în termen și pe rute precise a misiunilor ce se execută cu
autovehicule; în cursă.
- instruirea conducătorilor auto și a șefilor de autovehicule, înainte de plecarea
6.
Evidența accidentelor de circulație în care sunt implicate autovehiculele din
dotare, se ține în toate unitățile din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, în registre destinate acestui scop, conform modelului prezentat în anexa nr.57 .
Anexa 34
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
105
NORME DE CONSUM CARBURANȚI
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL CILIN-
DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
I. AUTOTURISME ȘI AUTOSTATIOANE
1.
AUDI
A6
QUATTRO
AUDI ASN
2976
162
V6
V
P b
F
5+1Hp
235/4
5R17
235/4
5R17
5(550)
2140
14,00
15,00
2.
BMW 325 i
256S2
2496
141
R4
V
P b
F
4+1- MT
205/6
0R15
205/6
0R15
5(460)
1790
11,50
12,50
3.
VOLKSWAGEN 7L TOUAREG
VOLKSWA GEN AZZ
3189
162
V6
V
Pb
F
5+1Hp
255/5
5R18
255/5
5R18
610
2945
20,00
21,00
4.
VOLKSWAGEN PASSAT
VR5
SYNCRO
VW AGZ
2344
110
R4
V
Pb
F
5+1MT
205/5
5R16
205/5
5R16
5(465)
1970
10,50
11,50
5.
MITSUBISHI L 300
MITSUBISH I 4D56
2477
51,5
R4
V
Pb
F
5+1MT
185
R14C
185
R14C
5(1040)
2505
11,00
11,70
6.
MITSUBISHI LANCER
4G92
1597
83
R4
V
Pb
F
5+1MT
175/7
0
R13
82H
5(1035)
2505
10,50
11,20
7.
DACIA 1300-1310
810-99
1289
40
R4
V
P
F
4+1-
155x1
155x1
5(420)
1360
7,50
-
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
MT
3
3
8.
DACIA 1300-1310 BREAK
810-99
1289
40
R4
V
P
F
4+1- MT
155x1
3
155x1
3
5(425)
1425
7,50
-
9.
DACIA
1310
(1410)
102-
1397
45,5
R4
V
P
F
5+1
MT
165x1
3
165x1
3
5(420)
1360
7,50
-
10.
DACIA 1310(1410) BK
102-
1397
45,5
R4
V
P
F
5+1
MT
165x1
3
165x1
3
5(400)
1380
7,50
-
11.
DACIA 1310
106-20
1557
53
R4
V
P b
F
5+1
MT
165x1
3
165x1
3
5(420)
1360
8,00
-
12.
DACIA
1310
BREAK
106-20
1557
53
R4
V
P b
F
5+1
MT
165x1
3
165x1
3
5(435)
1380
8,00
-
13.
DACIA 1310 4WD
106-20
1557
53
R4
V
P b
Hz
5+1
MT
165x1
3
165x1
3
5(430)
1510
8,50
-
14.
DACIA 1310 Li
102-
1397
45,5
R4
ES
B
F
5+1
MT
165x1
3
165x1
3
5(420)
1360
7,50
-
15.
DACIA 1310CLi
102-
1397
45,5
R4
ES
B
F
5+1
MT
165/7
0x13
165/7
0x13
5(420)
1360
7,50
-
16.
DACIA NOVA GL
102-
1397
45,5
R4
V
P b
F
5+1
MT
165/7
0R13
165/7
0R13
5(470)
1385
7,50
-
17.
DACIA NOVA GTI
106-30
1557
53
R4
ES
B
F
5+1MT
165x1
3
165x1
3
5(420)
1385
6,50
-
18.
DACIA SUPER NOVA
Renault E7J-A2
1390
55
R4
ES
B
F
5+1MT
165/7
0R13
165x1
3
5(435)
1385
6,50
7,20
19.
DACIA SOLENZA
Renault E7J
1390
55
R4
EM
P b
F
5+1
165/7
165x1
5(470)
1450
6,50
7,20
106
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
CLIMA 1.4MPI
MT
0R13
3
20.
DACIA LOGAN 1,4 MPI
K7J
1390
55
R4
EM
B
F
5+1MT
185/6
5R15
185/6
5R15
5(515)
1535
6,50
7,20
21.
DACIA
LOGAN
1,6 MPI
K7M-F7
1598
64
R4
EM
B
F
5+1MT
185/6
5R15
185/6
5R15
5(515)
1540
7,00
7,70
22.
DACIA LOGAN 1,6 16V
K4M
1598
77
R4
EM
B
F
5+1MT
185/6
5R15
185/6
5R15
5(540)
1600
7,00
7,70
23.
DACIA LOGAN 1,5 DCI
K9K
1461
50
R4
D
D
F
5+1MT
185/6
5R15
185/6
5R15
5(535)
1600
6,00
6,70
24.
DACIA
LOGAN
MCV 1,5 DCI
K9K
1461
50
R4
D
D
F
5+1MT
185/6
5R15
185/6
5R15
5(478)
1796
6,00
6,70
25.
RENAULT LAGUNA 1,8 I
F4PA760
1783
88
R4
EM
B
F
5+1
MT
195/6
5R15
195/6
5R15
5(635)
1900
8,50
9,20
26.
RENAULT LAGUNA 2,2D
68T-N7-92
2188
61
R4
D
D
F
5+1MT
185x1
4
185x1
4
5(590)
1925
7,50
8,20
27.
RENAULT
LAGUNA 2,0
F4r-87
1998
125
R4
EM
B
F
6+1MT
205/5
5R16
205/6
0R16
5(463)
1950
8,50
9,20
28.
DAEWOO LEGANZA
2,0 SOHC
1998
98
R4
EM
B
F
5+1MT
205x1
5
205x1
5
5(505)
1830
9,50
10,20
29.
DAEWOO ESPERO
1,5
DOHC
1498
66
R4
EM
P
F
5+1
MT
185/6
5R 14
185/6
5R 14
5(475)
1630
7,00
7,70
30.
DAEWOO CIELO
GLE/AC
G15MF
1498
74
R4
EM
Pb
F
5+1
MT
175
R13
175
R13
5(475)
1630
7,50
8,20
31.
DAEWOO
C18LE
1796
70
R4
EM
Pb
F
5+1
185x6
185x6
5(475)
1630
8,50
9,20
107
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
ESPERO
MT
5
x14
5
x14
32.
DAEWOO NUBIRA II
Daewoo A16 DMS
1598
77
R4
EM
B
F
5+1MT
185x1
4
185x1
4
5(508)
1720
8,00
8,70
33.
DAEWOO NUBIRA 1,6
A16DMS
1598
78
R4
EM
Pb
F
5+1
MT
165x1
3
165x1
3
5(435)
1380
8,00
8,70
II. AUTOCAMIONETE, AUTOFURGONETE, AUTOIZOTERME, AUTOFRIGORIFICE
1.
AUTOCAMIONET Ã
DACIA 1302
810-99
1289
40
R4
V
P
H
4+1
MT
165x1
4
165x1
4
2(550)
1950
9,0
-
2.
AUTOCAMIONET Ã
DACIA 1304
102-
1397
48
R4
V
Pb
R
5+1
MT
175x1
4
175x1
4
2(620)
2080
8,00
-
3.
AUTOCAMIONET Ã
DACIA 1304
106-20
1557
53
R4
V
Pb
R
5+1
MT
175x1
4
175x1
4
2(1150)
2230
10,00
-
4.
AUTOCAMIONET A DACIA 1307 1,6
106-02
1557
50
R4
V
Pb
F
5+1
MT
175x1
4
175x1
4
5(1055)
1970
10,00
-
5.
AUTOCAMIONET A/FRIGORIFCĂ DACIA 1307 1,6i
106-01
1557
50
R4
EM
Pb
F
5+1
MT
175x1
4
175x1
4
5(750)
1970
9,00
10,00(c
u agregat
frigorific
108
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
)
6.
AUTOCAMIONET A/FRIGORIOFICĂ DACIA 1307 1,9D
4WD
Renault FSQ
1870
45
R4
D
D
Hz
5+1
MT
175x1
4
175x1
4
5(750)
2060
7,00
8,00(cu
agregat frigorific
)
7.
AUTOCAMIONET A /FRIGORIFICĂ DACIA
1307
4WD/AC
106-10
1557
50
R4
EM
B
Hp
5+1
MT
175x1
4
175x1
4
5(765)
2060
10,00
11,00(c
u agregat frigorific
)
8.
AUTOUTILITARA
DACIA LOGAN VAN 1,6 MPI
K7M
1598
64
R4
EM
B
F
5+1MT
185/6
5R15
185/6
5R15
2(700)
1955
7,50
8,20
9.
AUTOUTILITARA DACIA
1305
PU/E3-F/PICK-UP 1,9
106-10
1870
45
R4
D
D
F
5+1MT
175x1
4
175x1
4
2(750)
1970
7,00
-
10.
AUTOCAMIONET Ã
ARO 320
L25
2495
61
R4
V
Pb
R
4+1
MT
6.50x
16
6.50x
16
2(1000)
-
16,00
-
11.
AUTOCAMIONET Ã
ARO 320
L25
2495
61
R4
V
Pb
Hz
4+1
MT
78JR
15
78JR
15
2(1000)
16,00
-
12.
AUTOCAMIONET
M208
2518
51
R4
V
P
H
4+1
650x1
650x1
2(1000)
16,00
-
109
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
Ã
ARO 320
MT
6
6
13.
AUTOCAMIONET Ã
ARO 324
L25
2495
63
R4
V
P
H
4+1
MT
650x1
6
650x1
6
5(1600)
3445
16,00
-
14.
AUTOCAMIONET Ã
ARO 320
D127
3119
50
R4
D
D
R
4+1
MT
6.50x
16
6.50x
16
2(1000)
10,00
-
15.
AUTOCAMIONET Ã
ARO 330
4CT90 ANDORIA
2417
63
R4
D
D
R
6.50x
16
6.50x
16
2(1000)
9,50
-
16.
AUTOCAMIONET Ã TV 14 C
D127
3119
50
R4
D
D
H
4+1
MT
750x1
6
750x1
6
#
12,00
-
17.
AUTOCAMIONET Ã TV 35
D127
3119
50
R4
D
D
H
4+1
MT
650x1
6
650x1
6
2(1900)
4000
12,00
-
18.
AUTOCAMIONET Ã TV 14 C ,TV 14
F
4C90 ANDORIA
2417
52
R4
D
D
H
4+1
MT
750x1
6
750x1
6
#
10,00
-
19.
AUTOFURGONE TÃ
TV 12 F - TV 12 C
L25
2495
61
R4
V
P
H
4+1
MT
750x1
6
750x1
6
#
16,00
-
20.
AUTOFURGONE TÃ
TVD 12 F - TVD
L25
2495
61
R4
V
P
H
4+1
MT
750x1
6
750x1
6
#
16,00
-
110
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
12 C
21.
AUTOFURGONE TĂ
TVD 12 F - TVD 14 F
D127
3119
50
R4
D
D
AZ
4+1
MT
750x1
6
750x1
6
#
12,00
-
22.
AUTOFURGON IVECO
50C13
DAILLY
SOFIM 8140 43S
2800
92
R4
D
D
H
5+1
MT
195/
75R1
6C
107/1
05R
3(2560)
5200
12,50
13,20
23.
AUTOFURGON TRANSPORT PÂINE
DAC
-
6135
5491
99,2
R6
D
D
H
5+1
MT
900/2
0
900/2
0
#
23,50
-
24.
AUTOUTILITARÂ
STEYR PYNZGAYER
p
23,20
-
25.
AUTOFRIGORIFI CĂ ARO 330 ANT
2417
47,10
R4
ES
D
H
5+1
MT
225/7
0R15
225/7
0R15
2(1380)
3620
16,50
17,50
(cu agregat frigorific
)
26.
AUTOFRIGORIFI CĂ AB 8130
ROMAN 392 L4 DTI
3920
190
D
D
H
5+1
MT
225/7
5R17,
5
225/7
5R17,
5
3450-
volum
util 14 mc
7495
19,00
21,00(c
u
agregat frigorific
111
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
)
27.
AUTOIZOTERMA DACIA 1302-1304
810-99
1289
40
R 4
V
P
H
4+1
MT
155x1
3
155x1
3
2(#)
11,50
-
28.
AUTOIZOTERMA DACIA 1304
102
1397
47,8
R 4
V
P
H
5+1
MT
165x1
4
165x1
4
2(#)
13,00
-
29.
AUTOIZOTERMA DACIA 1304
106-20
1557
53
R 4
V
P
H
5+1
MT
175R1
4
175R1
4
2(1150)
2230
14,00
-
30.
AUTOIZOTERMA ARO 320
L 25
2495
61,1
R 4
V
P
H
4+1
MT
IR
78x15
IR
78x15
2(1600)
3700
16,00
-
31.
AUTOIZOTERMA AM 320 i
D 3900 A VAMO
3860
61
R 4
D
D
H
4+1
MT
IR
78x15
IR
78x15
2(640)
3000
14,00
-
32.
AUTOIZOTERMA TV 12 F TV 12 C
L 25
2495
61,1
R 4
V
P
H
4+1
MT
750/1
6
750/1
6
2(#)
17,00
-
33.
AUTOFRIGORIFI CĂ TVD 14 F
D 127
3119
50
R 4
D
D
H
4+1
MT
750/1
6
750/1
6
2(#)
12,00
13,00(c
u
agregat frigorific)
34.
AUTOIZOTERMA AB 7120
797-05
5489
88
R 6
D
D
H
5+1
MT
750R1
6
750R1
6
2(3000)
7460
23,00
-
35.
AUTOIZOTERMA
D2156 MTN
10350
141,0
R 6
D
D
H
6+1
1100/
1100/
#
36,50
-
112
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
RD.10215F
8
MT
20
20
36.
AUTOIZOTERMA TV 35 AI
D 127
3119
50
R 4
D
D
H
4+1
MT
750R1
6
750R1
6
#
16,00
-
III. AUTOBASCULANTE
1.
AB 26.230 DFK
ROMAN D2156MTN
8-02
10.344
171
R6
D
D
H
10+2M T
825/2
0
825/2
0
15.000
26.000
40,00
-
2.
RD 8135
797-05
5491
99,2
R 6
D
D
H
5+1
MT
900/2
0
900/2
0
#
24,00
-
3.
R 10215 FK
D2156 MTN 8
10350
141,1
R 6
D
D
H
5+1
MT
1100/
20
1100/
20
#
35,00
-
4.
RD 12215 DFK
D2156 MTN 8
10350
141,1
R 6
D
D
H
5+1
MT
100/2
0
100/2
0
#
37,00
-
5.
RD 19215 DFK
D2156 MTN
8
10350
141,1
R 6
D
D
H
5+1
MT
1100/
20
1100/
20
#
41,00
-
IV. AUTOCAMIOANE
1.
SR 131
SR 211
5030
140
V 8
V
N
H
4+1
MT
750/2
0
750/2
0
3(#)
31,00
-
2.
SR 132
SR 211
140
V 8
V
N
Ap
4+1
975/1
975/1
3(#)
35,00
-
113
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
5030
MT
8
8
3.
SR 113
SR 211
5030
140
V 8
V
N
H
5+1
MT
825/2
0
825/2
0
3(#)
36,00
-
4.
SR 114
SR 211
5030
140
V 8
V
N
Ap
5+1
MT
900/2
0
900/2
0
3(#)
39,00
-
5.
SR DAC 6135
797-05
5488
154
R 6
D
D
H
5+1
MT
900/2
0
900/2
0
3(#)
23,50
-
6.
SR DAC 6135 R
797-05
5488
154
R 6
D
D
Ap
5+1
MT
900/2
0
900/2
0
3(#)
24,50
-
7.
RD 8135
797-05
5488
154
R 6
D
D
H
5+1
MT
900/2
0
900/2
0
3(#)
24,00
-
8.
RD 8135 FAM
797-05
5488
154
R 6
D
D
Ap
5+1
MT
900/2
0
900/2
0
3(#)
25,00
-
9.
AB 7120 F - 1AP
797-05
5489
88
R 6
D
D
H
5+1
MT
750R
16
750R
16
2(3000)
7030
19,00
-
10.
DAC 444 T
797-05
5489
R 6
D
D
Ap
5+1
MT
1400/
20
1400/
20
3(#)
30,00
-
11.
RD. 10215
D2156HMN 8
10350
141,1
R 6
D
D
H
6+1
MT
1100/
20
1100/
20
3(#)
32,00
-
12.
RD. 10215 FAM
D2156HMN 8
10350
141,1
R 6
D
D
Ap
6+1
MT
1100/
20
1100/
20
3(#)
32,50
-
114
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
13.
DAC 665 T
R 6
D
D
Ap
6+1
1400/
1400/
#
38,00
-
D2156HMN
10350
141,1
MT
20
20
8
14.
RD. 12215
R 6
D
D
H
6+1
1000/
1000/
3(#)
32,00
-
D2156HMN
10350
141,1
MT
20
20
8
15.
RD. 12215 DFA
158
R 6
D
D
Ap
6+1
1000x
1000x
2(10600
33,50
-
D2156HMN
10350
MT
20
20
)
8
16.
RD. 16230 FL
D2156MTN
10344
172
R 6
D T
D
H
6+1
MT
1100/
20
1100/
20
#
34,00
-
8
17.
RD. 19256
R 6
D
D
6+1
1200/
1200/
3(#)
34,00
-
D2156HMN
10344
141,1
MT
20
20
8
18.
RD. 26280
D2156HMN
10344
206
R 6
D T
D
6+1
MT
1200/
20
1200/
20
3(#)
34,00
-
8
V. AUTOSPECIALIZATE
1.
AUTOVIDANJER
797-05
R 6
D
D
H
5+1
900/2
900/2
3(#)
26,00
-
A DAC 8135
5488
99,2
MT
0
0
2.
AUTOCISTERNA
797-05
R 6
D
D
H
5+1
900/2
900/2
3(5000)
28,00
-
115
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
RD 8135
5488
99,2
MT
0
0
3.
AUTOCISTERNA DAC 665T
D 2156
HMN 8
10344
158
R 6
D
D
Ap
6+1
MT
1400/
20
1400/
20
3(#)
48,00
-
4.
AUTOCISTERNA
RD 12215
D 2156
HMN 8
10344
158
R 6
D
D
H
6+1
MT
1000/
20
1000/
20
3(#)
45,00
-
5.
AUTOCISTERNA RD 19215 DF
D 2156
HMN 8
10344
158
R 6
D
D
H
6+1
MT
1100/
20
1100/
20
3(#)
46,00
-
6.
AUTOVIDANEJR A RD 19215
D 2156
HMN 8
10344
158
R 6
D
D
H
6+1
MT
1100/
20
1100/
20
3(#)
41,00
-
7.
AUTOCISTERNA RD. 26280 DF
D 2156
MTN 8
10350
195
R 6
D T
D
H
6+1
MT
1100/
20
1100/
20
3(#)
46,00
-
8.
AUTOMACARA SR 113
SR 211
5030
103
V 8
V
N
H
5+1
MT
900/2
0
900/2
0
#
38,00
-
9.
AUTOMACARA
HIDROM 18 TF
10344
158
R 6
D
D
H
6+1
MT
1100/
20
1100/
20
#
44,00
-
10.
AUTOMACARA RD. 12215 AMT
12,5
10344
158
R 6
D
D
H
6+1
MT
1200/
20
1200/
20
#
42,00
-
11.
GRUP ELECTROGEN
75 KVA, 220/380 V
5,20
litri/oră
-
12.
GRUP
5,40
-
116
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
ELECTROGEN
125 KVA, 220/380 V
litri/oră
13.
AUTOINCARCAT
OR FRONTAL HERCULES 3195
D
D
H
#
20,00
litri/oră
-
14.
EXCAVATOR CU CUPA DE 0,6 M 3
P.801
D 118
59
D
D
H
#
10,00
litri/oră
-
15.
EXCAVATOR CU CUPA DE 1 M 3
P.1202-S
D
D
H
#
11,00
litri/oră
-
VI. AUTOVEHICULE TRANSPORT OPERATIV
1.
AUTOTURISM ARO
243
ANDORIA
4 CT 90-1 ME
2417
63,5
R 4
D
DA
A z
5+1
MT
215R
15
215R
15
#
13,50
-
2.
AUTOTURISM ARO 243,244
L 25
2495
R 4
V
P
5+1
MT
#
17,00
-
3.
AUTOTURISM
ARO 243, 244
L 30
3007
R 4
V
P
5+1
MT
#
22,00
-
4.
AUTOTURISM
D 127
R 4
D
D
5+1
10,50
-
117
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
ARO 243,244
3119
MT
5.
AUTOTURISM ARO 243,244
L-27
2660
R 4
D
D
5+1
MT
#
10,50
-
6.
AUTOSPECIALĂ GRUPĂ INTERVENȚIE
ARO 266
ANDORIA 4CT-901 ME
2417
63,5
R 4
D
D
5+1
MT
225/7
5R17,
5
225/7
5R17,
5
6
12,50
-
7.
MICRODUBĂ TRANSPORT DEȚINUȚI TV 14,
TV 35, TV 40
R 4
D
D
5+1
MT
14,50
-
8.
MICRODUBĂ TRANSPORT DEȚINUȚI
ARO
323
ANDORIA 4CT-901 ME
2417
63,5
R 4
D
D
5+1
MT
225/7
5R17,
5
225/7
5R17,
5
6
15,60
-
9.
MICRODUBĂ TRANSPORT
DEȚINUȚI IVECO 35.12
SOFIM 8140.47
2499
85
R4
D
DA
5+1
MT
175/7
5R16 C
175/7
5R16 C
11(1640
)
3500
13,50
-
10.
AUTODUBĂ TRANSPORT DEȚINUȚI
AB
8130 FL
3920
90
R4
D
D
5+1
MT
225/7
5R
225/7
5R
20(1500
)
8995
24,00
-
11.
AUTODUBĂ
D
D
5+1
900/2
900/2
#
28,00
-
118
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
TRANSPORT
DEȚINUȚÍ RD 8135
5488
MT
0
0
12.
AUTODUBĂ TRANSPORT
DEȚINUȚI RD 10.215
10.350
D
D
#
37,00
-
13.
AUTODUBĂ TRANSPORT DEȚINUȚI
RD
16.215,
RD
16.230
ROMAN D2156 MTN8-02
10.344
D
D
1100/
20
1100/
20
#
40,00
-
14.
AUTODUBĂ TRANSPORT DEȚINUȚI
AB
18.260 FL- var.
urban
și
interurban
ROMAN 1035 L6 DTI
10.344
191
R6
D
DA
10+2
MT
35
(3450)
18.000
42,50
-
15.
AUTOBUZ TRANSPORT DEȚINUȚI
GRIVBUZ 12 TSD
RENAULT
VI MIDR 06.20.45C4
9834
188
R6
T
DA
H
6+1
MT
305/7
0R
305/7
0R
43
17.000
43,00
-
16.
AUTOBUZ SCANIA
DC 12.10
11.705
250
D
DA
H
6+1MT
275/7
0R22.
148/1
45M
43
(8800)
23.800
29,00
31,00
119
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
K340 G12 TSD
5
17.
AUTOSPECIALA MERCEDES SPRINTER
515
CDI
646.986
2148
110
R4
D
D
5+1MT
195/7
5
R16C
107/
105R
16
(1920)
13,50
14,50
18.
AUTOSPECIALA MERCEDES G07 TSD/MB
4.8/GRIVBUZ
OM904LA.I
V/3
4249
130
R4
D
DA
5+1MT
205/7
5
R17.5
122/
120M
22
(2270)
8200
19,00
20,00
19.
AUTOSPECIALA SCANIA P 230/GRV
1D1/LB4X2HLA
DC 9.13
8867
169
R6
D
DA
H
6+1MT
295/8
0
R22.5
152/1
48M
33
(8020
18600
27,00
29,00
20.
AUTOSPECIALA IVECO
35.12
TURBO
/DAILLY
SOFIM 3711
2499
85
R4
D
D
F
5+1MT
175/
75R1
6
175
/75R1 6
2
(640)
3500
13,50
14,50
21.
AUTOBUZ TRANSPORT DETINUTI ROCAR
MERCEDES S 311-265
OM 442
15078
213
R6
D
D
F
10+2M T
12 R
22.5
12 R
22.5
46
(3060)
14700
42,00
-
22.
AUTOSPECIALA
F1CE0481H
2998
130
R4
D
DA
5+1MT
225/7
118
22
6500
20,00
21,00
120
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
IVECO 65C18/DAILLY
5
R16
/116N
(6500)
23.
AUTOSPECIALA IVECO 50C15/
GRV5D2/DAILLY
F1CE0481H
2998
107
R4
D
DA
5+1MT
195/7
5R16 C
107/1
05R
10(3750
)
5000
18,00
19,00
24.
MICRODUBĂ TRANSPORT DEȚINUȚI MERCEDES SPRINTER 413 CDI
MERCEDE S OM 611
DE 22 LA CDI
2148
95
R4
EM
DA
5+1
MT
195/7
0
195/7
0
16(2000
)
6600
12,00
13,00
VII. TRACTOARE , MOTOUTILAJE, AUT0BUZE ȘI MICROBUZE
1.
TRACTOR U400
MOTOR FILT.
2340
30
R3
D
D
#
7,00
litri/oră
-
2.
TRACTOR U445
2340
33
R3
D
D
#
6,50
litri/oră
-
3.
TRACTOR U650,651
4760
47,79
D
D
#
8,00
litri/oră
-
4.
TRACTOR
1010
D.T.
5393
75
D
D
#
11,00
litri/oră
-
121
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
5.
AUTOBUZ IKARUS
6800
D
D
#
23,50
-
6.
AUTOBUZ GRIVBUZ 12 TP
RENAULT VI MIDR
06.20.45C4
9834
188
R6
T
DA
H
6+1
MT
305/7
0R
305/7
0R
42
(10.900)
17.000
40,00
-
7.
AUTOBUZ
111
RD, 111 RDT, 112
RDT, 112 UD
10.350
37,00
-
8.
AUTOBUZ 117 UD
10.350
44,00
-
9.
AUTOBUZ
108,
109 RD
5.491
28,00
-
10.
AUTOBUZ LEYLAND
28,00
-
11.
MICROBUZ TV 14, TV 35
3.119
13,50
-
12.
MICROBUZ MERCEDES 208
D
2.402
92
EM
DA
14,50
-
13.
MICROBUZ IVECO
50C15/GRV5D3/D AILLY
F1CEO481F
2998
107
R4
EM
DA
H
5+1MT
195/7
5
R16C
107/1
05R
17(3250
)
5000
18,00
19,00
13.
MICROBUZ
215/7
215/7
3500
18,00
122
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULULUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREEA TOTAL
Ă cm 3
PUTERE MAXIMĂ KW
MODUL DE DISPU- NERE ȘI NUMĂ- RUL
CILIN- DRILOR
*
TIPUL ALIMEN TĂRII **
TIP CARBU
RANT ***
TIP TRANS
MISIE ****
NUMĂR TREPTE ȘI TIP CUTIE DE
VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCIN A UTILĂ
in kg)
MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBAN
litri/100 km
FAȚĂ
SPATE
fără AC
Cu AC
FORD TRANSIT
5R16
5R16
14(1225
)
17,00
123
VIII. AUTOSANITARE, AMBULANȚE, AUTOCARAVANE
Nr. crt.
CATEGORIA, MARCA ȘI TIPUL AUTOVEHICULU LUI
TIP/COD MOTOR
CILIN- DREE A TOTAL
Ă cm 3
PUTER E MAXIM Ă KW
MODU L DE DISPU
-NERE ȘI NUMĂ- RUL CILIN-
DRILO
R *
TIPUL ALIME NTĂRII
**
TIP CARB URAN
T ***
TIP TRAN SMISI
E ****
NUMĂ R TREPT E ȘI TIP CUTIE DE VITE-
ZE *****
DIMENSIUNI ANVELOPE
NUMĂR DE LOCURI (SARCI NA UTILĂ in
kg)
MASA TOTAL Ă MAXIM Ă AUTO- RIZATĂ
in kg
NORMA CONSUM VARĂ EXTRAURBA N
litri/100 km
FAȚĂ
SPAT E
fără AC
Cu AC
1.
AMBULANȚĂ
VOLKSWAGEN LT35MR/2,5TDI
13,00
14,00
2.
AMBULANȚĂ
F1CEO48
2998
107
R4
EM
DA
H
5+1MT
195/
107/1
5(1850)
5200
18,00
19,00
IVECO
1F
75R1
05R
50C15/GRV5G1/
6C
DAILLY
3.
AUTOSANITARĂ CHEVROLET CHEVY VAN 30
Pb
13,00
-
4.
AUTOCARAVANĂ MRF IVECO
5880
134
265/
70R
19,5
265/
70R
19,5
4050
4(14500
)
28,00
29,00
5.
AUTOSANITARĂ
DACIA 1310 BREAK
106-20
1557
53
R4
V
P b
F
5+1
MT
165x1
3
165x1
3
3(435)
1380
8,00
-
124
LEGENDA:
*
R – MOTOR ÎN LINIE
*** N – BENZINĂ NORMALĂ
PA – BENZINĂ ADITIVATĂ
(prevăzută
la
autovehicule
cu
injecție pe benzină)
V – MOTOR ÎN V
R – BENZINĂ REGULAR CO 90
DA – MOTORINĂ ADITIVATĂ
B – MOTOR BOXER
P – BENZINĂ PREMIUM CO 98
(pentru autovehicule de import cu motoare Diesel)
W – MOTOR WONKEL
Pb – BENZINĂ FĂRĂ PLUMB D - MOTORINĂ
Z – AMESTEC PENTRU MOTOARE ÎN DOI TIMPI
**
V – CARBURATOR
****
F – TRANSMISIE FAȚĂ ES – INJECȚIE MONOPUNCT
H – TRANSMISIE SPATE
EM - INJECȚIE MULTIPUNCT
Az - TRANSMISIE INTEGRALĂ COMUTABILĂ D – DIZEL POMPĂ DE INJECȚIE
Ap - TRANSMISIE INTEGRALĂ PERMANENTĂ DD – DIZEL INJECȚIE DIRECTĂ
T - TURBOALIMENTAT
*****
MT – CUTIE DE VITEZE MECANICĂ
AT – CUTIE DE VITEZE AUTOMATICĂ
# - functie de specificatia producatorului AC – INSTALAȚIE DE AER CONDIȚIONAT
NOTA :
a) instalațiile de aer condiționat montate pe autovehicule se vor utiliza în perioada sezonului cald, atunci când temperatura exterioară a aerului este T m
2: 27 0
C, urmărindu-se crearea în compartimentele destinate persoanelor a unor temperaturi optime cuprinse între 23 – 26 0
C;
b)
instalatiile de încălzire a aerului montate pe autovehicule (aeroterme tip salon, agregate independente de încălzire, etc.), se vor utiliza în perioada sezonului rece, atunci când temperatura exterioară a aerului este Tm ::19 0
C, urmărindu-se crearea în compartimentele destinate persoanelor a unor temperaturi optime cuprinse între 20 – 24 0
C;
Pentru justificarea folosirii instalațiilor de aer condiționat și de încălzire a aerului, cu respectarea condițiilor stabilite la pct. a) și pct. b), responsabilii economici ai sectoarelor auto din unități vor monitoriza, zilnic, prin folosirea unor instrumente etalonate (termometre de exterior), temperaturile exterioare ale aerului, ale căror valori vor fi consemnate în decizia de zi pe unitate din ziua curentă pentru ziua anterioară.
125
extraurban; nr. 35.
c)
normele de consum iarnă în regim extraurban se determină prin majorarea cu 10% a normelor de consum vară în regim
d)
pentru calculul normelor de consum în regim de trafic urban, se vor utiliza, după caz, coeficienții de corecție prevăzuți în anexa
126
Anexa 35
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
T A B E L
CU COEFICIENȚII (Z i ) DE CORECȚIE A NORMELOR DE CONSUM
Nr. crt.
Categoria conducătorilor auto
Autovehicule fără remorcă
Autovehicule ce tractează remorcă
Modul
de folosire al autovehiculelor
Incadrați pe funcții de coducători auto
profesioniști
Cadre care au primit dreptul de a conduce autovehicule din dotare
Incadrați pe funcții de coducători auto
profesioniști
Cadre care au primit dreptul de a conduce autovehicule din
dotare
1.
In afara municipiilor
-
Z 1
= 1,10
Z 3
= 1,20
Z 4
= 1,25
2.
In municipii
Z 1
= 1,10
Z 2
= 1,15
Z 4
= 1,25
Z 5
= 1,32
3.
In Municipiul București
Z 2
= 1,15
Z 3
= 1,20
Z 5
= 1,32
Z 6
= 1,38
4.
Pentru aprovizionare
In municipii
Z 1
= 1,10
Z 3
= 1,20
Z 5
= 1,32
Z 6
= 1,38
In Municipiul București
Z 2
= 1,15
Z 3
= 1,20
Z 6
= 1,38
Z 7
= 1,44
5.
In condiții deosebite *
Z 8
= 2,00
Z 9
= 2,40
6.
In misiuni deosebite
**
Z 4
= 1,25
NOTA:
*
Coeficienții se aplică în situația când autovehiculele circulă în zone din afara localităților (terenuri muntoase, mlăștinoase
sau inundate, drumuri neamenajate), pe timp de ninsoare abundentă sau viscol și când execută operațiuni de degajare a căilor de acces.
** Coeficientul se aplică pentru una din următoarele situații:
a)
când autovehiculele execută misiuni operative (pază, escortare, intervenții în situații de răzvrătire, evadare, etc.);
b)
când autovehiculele circulă în coloană de cel puțin trei autovehicule.
Anexa 36
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
EVIDENȚA ȘI FOLOSIREA BONURILOR VALORICE DE CARBURANȚI ÎN CADRUL UNITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
1.
Bonurile de valoare pentru carburanți auto se eliberează de societățile comerciale care practică acest sistem și cu care unitatea din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor încheie contracte de achiziție, conform procedurilor legale.
2.
Bonurile de valoare se folosesc în condițiile precizate de furnizor sau prin clauzele contractuale.
3.
La primirea (preluarea) bonurilor de valoare, se va
urmări ca acestea să fie ștampilate, fiecare în parte, cu ștampila unității emitente și denumirea societății comerciale furnizoare.
4.
Pentru asigurarea gestionării și circulației corespunzătoare a bonurilor de valoare, unitățile din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, au următoarele obligații:
-
să numească prin decizie zilnică pe unitate, gestionarul de bonuri de valoare;
-
să organizeze evidența bonurilor de valoare și corecta utilizare a acestora, în conformitate cu prevederile Instrucțiunilor privind evidența contabilă cantitativ-valorică.
5.
Evidența de gestiune a bonurilor de valoare se ține la compartimentul cu atribuțiuni pe linia gestionării bunurilor respective, unde vor fi deschise fișe separate și anume Fișa de magazie a formularelor cu regim special cod 14-3-8b.
Înregistrarea
în evidență se face în baza facturii emise de unitatea furnizoare și a documentelor contabile justificative în care se vor înscrie seriile, numerele și valoarea bonurilor procurate.
6.
Eliberarea de bonuri de valoare conducătorilor auto, se va face pe baza dispoziției date în scris pe foaia de parcurs a autovehiculului, la rubrica observații, de către responsabilul compartimentului auto sau persoana împuternicită prin decizie zilnică pe unitate.
Gestionarul bonurilor de valoare va elibera conducătorilor auto bonurile necesare, făcând simultan înregistrările, atât în fișa privind eliberarea și justificarea bonurilor de valoare, cât și în foaia de parcurs. Bonurile de valoare vor purta în mod obligatoriu, pe vârf, ștampila cu indicativul unității.
7.
După efectuarea alimentării, fiecare conducător de autovehicul va înscrie în foaia de parcurs la rubricile prevăzute, data, valoarea, cantitatea de carburant introdusă și seriile și numerele bonurilor folosite și va semna pentru confirmare în coloana destinată acestui scop, fiind răspunzător de folosirea legală a bonurilor care i-au fost distribuite.
8.
Cu ocazia alimentărilor cu carburanți pe bază de bonuri de valoare, la stațiile de distribuție, conducătorii auto vor preda numai vârfurile bonurilor și vor reține cotoarele acestora pentru justificare (decontare).
9.
Atunci când alimentările cu carburanți de la stațiile de alimentare se fac pe baza bonurilor de valoare, conducătorul auto este obligat să solicite punerea ștampilei cu mențiunea “LIVRAT”.
Conducătorul auto va alimenta, de regulă, numai atunci când în rezervorul autovehiculului poate fi introdusă întreaga cantitate de carburant corespunzătoare bonului de valoare predat vânzătorului de la stația de livrare.
10.
Conducătorii auto sunt obligați a deconta bonurile de valoare în termen de 24 de ore de la întoarcerea din misiune.
11.
Bonurile de valoare nejustificate se vor imputa în sarcina celor vinovați, conform reglementărilor în vigoare.
12.
Cotoarele bonurilor de valoare vor fi păstrate la evidența de unitate până la încheierea primului control de audit, după care o comisie numită prin decizie zilnică de unitate, va proceda la distrugerea lor prin ardere ori macerare, întocmind un proces-verbal în care va consemna sortimentul (benzină sau motorină), seriile, numerele și valoarea acestora.
13.
Lunar, înainte de efectuarea inventarierii carburanților-lubrifianților, contabilul de sector și gestionarul, vor verifica evidența bonurilor de valoare distribuite conducătorilor de autovehicule, retrăgând pe cele rămase neconsumate.
14.
La finele lunii, gestionarul va întocmi, pe baza datelor valorice din fișa privind eliberarea și justificarea bonurilor de valoare,
Situația centralizatoare
privind consumurile de carburanți pe bază de bonuri de valoare, care vor fi preluate în Centralizatorul realizării consumurilor de carburanți și lubrefianți de către organul tehnic.
Anexa 37
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
PRECIZĂRI REFERITOARE LA FOLOSIREA PETROLULUI SAU BENZINEI ÎN AMESTEC CU MOTORINĂ
PE TIMPUL SEZONULUI RECE
1.
În situația când unitățile nu au aprovizionat motorina corespunzătoare temperaturii mediului ambiant, în sezonul rece, se poate utiliza petrol în amestec cu motorină, în următoarele procente:
Temperatura mediului ambiant
(°C)
Motorină de vară
(%)
Petrol (%)
Motorină de iarnă
(%)
Petrol (%)
0 ... -10
80
20
100
-
-10 ... -15
70
30
100
-
-15 ... -20
50
50
80
20
-20 ... -25
-
-
70
30
sub -25
-
-
50
50
2.
În locul petrolului se poate folosi benzină conform prevederilor din notița tehnică a autovehiculelor.
3.
În situațiile prevăzute la punctul 1, cantitatea de petrol sau benzină va fi inclusă în calculul consumului normat de carburant pentru autovehiculul respectiv.
Anexa 38
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
DETERMINAREA NORMELOR DE CONSUM DE CARBURANȚI (Nc) ȘI A COEFICIENȚILOR DE CORECȚIE A ACESTORA (Z i ), VERIFICAREA ÎNCADRĂRII AUTOVEHICULELOR ÎN CONSUMUL NORMAT DE CARBURANȚI ȘI STABILIREA COEFICIENTULUI DE CORECȚIE A KILOMETRILOR EFECTIVI (K)
1.
Pentru autovehiculele nou intrate în înzestrarea Administrației Naționale a Penitenciarelor la care nu sunt stabilite normele de consum carburant, precum și pentru acelea care, în decursul exploatării, au suferit transformări importante, în măsură să le modifice normele
de
consum
prevăzute,
acestea
se
vor
determina
de
Direcția
Economico- Administrativă – Compartimentul Transporturi.
A.
Determinarea normei de consum carburanți
2.
Determinarea normei de consum carburanți se efectuează cu minim 3 autovehicule identice, iar rezultatele se consemnează într-un proces-verbal tip (model nr. 1) care se completează cu datele de identificare pentru fiecare autovehicul în parte.
În situația în care numărul de autovehicule existent este inferior celui prevăzut mai sus, determinările se efectuează cu cele de care se dispune, însumând însă minimum trei determinări.
3.
Condițiile tehnice și climaterice care trebuie îndeplinite la determinarea normei de consum carburanți sunt:
autovehiculele să fie rodate și să aibă o stare tehnică bună. În acest scop, înaintea începerii determinărilor, se verifică compresia în cilindrii motorului, reglajul distribuției, starea instalațiilor de alimentare și aprindere, reglajul frânelor, unghiurile de montaj ale roților directoare, transmisia etc;
presiunea
din
pneuri,
dimensiunile
acestora,
precum
și
calitatea carburanților și uleiului folosit trebuie să corespundă recomandările agenților economici producători;
motorul și agregatele transmisiei autovehiculului trebuie aduse la temperatura de regim, prin efectuarea unui rulaj preliminar.
Sectorul de drum trebuie să aibă o lungime de 10 km și se parcurge de două ori în ambele sensuri, efectuându-se astfel, pentru o determinare, patru măsurători ale consumului, pe un parcurs total de 40 km.
conducătorii autovehiculelor la care se execută determinarea normei de consum carburanți, să aibă nivel de pregătire diferit (un conducător foarte bun,
unul de nivel mediu și unul fără experiență).
Determinările se efectuează cu următoarele viteze:
60-80 *
km/oră pentru autotractoarele cu remorcă de mare tonaj;
90-120 *
Km/oră pentru autoturisme și derivate;
70-90 *
km/oră pentru autovehiculele destinate transporturilor de materiale
- limită de viteză admisă numai pe autostrăzi
(cu excepția autobasculantelor) precum și pentru autospecialele realizate pe șasiul acestora;
60-80 *
km/oră pentru autobasculante;
80-90 *
km/oră pentru autobuze, microbuze (autospeciale realizate pe sașiul acestora).
Se va urmări ca viteza de parcurgere a sectorului de drum să fie constantă și cât mai aproape de vitezele precizate mai sus.
Determinările se fac:
a)
la autovehicule cu 50% din sarcina utilă nominală și complet echipate pentru o exploatare normală (inclusiv plinul din rezervoarele de carburanți);
b)
la autospecialele care au montate instalații permanente, determinările se execută cu automobilele complet încărcate.
Alimentarea automobilelor cu carburanți în timpul determinărilor se face prin folosirea unui litrometru racordat la instalația de alimentare a motorului, cu o precizie de citire de ± 1%.
Consumul poate fi stabilit și cu aparatură electronică pentru determinarea consumului de carburant. Determinările se efectuează pe timp favorabil (fără ploaie sau ninsoare), la temperaturi ale mediului ambiant de la +5 0
C la +30 0
C și la presiuni atmosferice de 730- 765 mm Hg. Viteza vântului trebuie să fie mai mică de 3 m/sec.
În cazul în care nu pot fi îndeplinite condițiile climaterice de mai sus, determinarea consumului mediu se va amâna până la crearea posibilităților optime pentru efectuarea determinărilor.
4.
Pentru
determinarea
experimentală
a
consumului
de
carburanți
se procedează în felul următor:
-
se aduce autovehiculul la începutul sectorului de drum și se oprește motorul (în dreptul unei borne kilometrice indicator);
-
se racordează litrometrul la pompa de alimentare cu carburant a motorului;
-
în cazul folosirii aparaturii electronice pentru determinarea consumului de carburant, montarea, citirea și interpretarea datelor se fac conform instrucțiunilor de utilizare;
-
se deschide robinetul litrometrului și se pornește motorul automobilului, lăsându-se să funcționeze în gol, până în momentul în care nivelul carburantului ajunge la gradația zero; citirile se fac la tangenta meniscului concav al lichidului, cu tubul gradat al litrometrului în plan vertical;
-
se oprește motorul automobilului;
-
se pornește motorul și se pleacă cu autovehiculul de pe loc, accelerând și schimbând treptele de viteze, până se ajunge în priză directă la viteza precizată la punctul 3 care se menține pe cât posibil uniformă (în raport de circulația rutieră și de teren) pe toată lungimea sectorului;
-
se oprește autovehiculul și motorul în dreptul bornei kilometrice (indicatorului) corespunzătoare distanței de 10 km și se citește nivelul carburantului în litrometru;
-
se procedează similar în sens invers după care operațiunea se repetă, efectuându-se în același mod cele 4 măsurători: consumul mediu de carburanți (Cm) pentru fiecare măsurătoare în parte, se calculează cu relația:
Cm =
100 X C
S
ți (litri la 100 k
Cm = consumul mediu de carburan
m efectivi);
C
= cantitatea de carburant consumată pe timpul determinării (litri);
S = lungimea sectorului de drum (km)
Norma de consum carburant (în litri la 100 km) stabilită în urma determinării la un autovehicul, reprezintă media aritmetică a consumurilor medii rezultate în cele 4 măsurători conform relației:
C m1
+ C m2
+ C m3
+ C m4
N c1
=
4
Timpul de parcurgere a sectorului de drum se măsoară cu un cronometru. Indicațiile acestea servesc la calcularea vitezei medii de mișcare a autovehiculului (V m ) conform relației
m 1
=
60 X S
t
k
în care:
V
Vm
=
m/oră)
(
60 x S / t
Vm 1
= viteza medie a autovehiculului pe timpul determinării; S
= lungimea sectorului parcurs (km);
t
= timpul (minute).
În mod similar se vor determina normele de consum (Nc 2
și Nc 3 ) și vitezele medii (Vm 2
și Vm 3 ).
Norma de consum carburanți (în litri la 100 km) reprezintă media aritmetică a normelor de consum (Nc 1 , Nc 2 , Nc 3 ) determinate la cele 3 autovehicule și se calculează cu relația:
în care:
Nc =
Nc
1
+ Nc
2
+Nc
3
3
Nc 1
= norma de consum carburant determinată la autovehiculul 1; Nc 2
= norma de consum carburant determinată la autovehiculul 2; Nc 3
= norma de consum carburant determinată la autovehiculul 3. Rezultatele determinărilor se trec în procesul-verbal tip (Model nr.1).
B. Determinarea coeficienților de corecție a normei de consum carburant
5.
Determinarea experimentală a coeficienților de corecție a normei de consum carburant se efectuează de către Direcția Economico-Administrativă.
Rezultatele determinărilor efectuate se consemnează în procesul-verbal (model nr.2).
Determinările se execută pe un sector de drum cu o lungime de 10 km, cu minimum 3 autovehicule. În cazul când în condițiile respective lucrează un singur autovehicul se efectuează cu acesta 3 determinări.
6.
Înainte de începerea determinării coeficienților de corecție, se verifică norma de consum carburant la autovehiculele cu care urmează a se face determinarea, conform prevederilor de la punctul A.
Dacă în urma verificării se constată depășiri față de norma de consum prevăzută, autovehiculele respective vor fi excluse de la experimentare.
7.
Determinarea coeficienților de corecție a normei de consum carburant se face în raport de condițiile specifice de exploatare și influența acestora asupra autovehiculelor.
8.
Calculul coeficienților de corecție a normei de consum carburant se face cu relația:
=
Z i
100 X C
Z i =-------------------
S X Nc
în care:
Z i
= coeficientul de corecție care se determină;
C = consumul efectiv de carburant (în litri) pentru parcurgerea în ambele sensuri a întregului traseu pentru care se determină coeficientul de corecție;
S = lungimea întregului traseu pe care s-a făcut determinarea;
Nc = norma de consum carburant stabilită prin norme, în litri la 100 km efectivi.
Pe timpul determinărilor autovehiculele vor fi încărcate ca în situația reală de exploatare.
9.
Pentru determinările coeficienților de corecție se execută următoarele:
-
se aduce autovehiculul supus experimentării la începutul traseului respectiv, se oprește motorul și se efectuează operațiunile prevăzute la punctul 4, alineatele 2-5;
-
se pornește motorul și se pleacă cu autovehiculul de pe loc, accelerându-se progresiv și schimbând treptele de viteze, până se ajunge la treapta și viteza de circulație impusă de traseu;
-
se parcurge întreaga lungime a traseului, autovehiculul fiind folosit în condiții de lucru identice cu situațiile reale de exploatare;
-
se determină consumul efectiv de carburanți “C”;
-
se calculează coeficientul de corecție conform relației de la punctul 8.
10.
La stabilirea normelor de consum carburant și a coeficienților de corecție, se vor avea în vedere și datele rezultate din exploatarea autovehiculelor la unități.
C. Verificarea încadrării autovehiculelor în consumul normat de carburant
11.
Consumul normat de carburant se verifică obligatoriu la sesizarea conducătorilor auto sau a organului tehnic, când se constată depășirea acestuia la unele autovehicule și se întocmește proces-verbal model nr.1.
12.
Probele se efectuează de către comisia tehnică a unității în condiții reale de folosire a autovehiculelor pe un sector de drum (10 km) care se parcurge o singură dată în ambele sensuri, efectuându-se 2 măsurători.
Consumul mediu (Cm) realizat. se determină cu relația:
Cm =
100 X (C 1
+ C 2 )
S
care:
în
C 1
= cantitatea de carburant consumată pe timpul determinării (litri), la dus;
C 2
= cantitatea de carburant consumată pe timpul determinării (litri), la întoarcere; S = lungimea sectorului de drum (km).
Acesta (Cm) va fi comparat cu consumul normat de carburant (cn) care se determină cu relația:
Cn = Zi X Nc în care:
Zi = coeficientul de corecție al normei de consum pentru traseul pe care s-a făcut determinarea, conform anexei nr.37;
Nc = norma de consum pentru autovehiculul respectiv.
În cazul în care Cm Cn, se vor elimina cauzele care au dus la creșterea consumului de carburant, după care se face o nouă determinare.
Dacă nici în acest caz Cm nu se încadrează în normele prevăzute, câte un exemplare al proceselor-verbale al determinărilor vor fi înaintate la Direcția Economico-Administrativă, pentru soluționare.
D. Stabilirea coeficientului de corecție, a kilometrilor efectivi
12.
Funcționarea corectă a controlului ceasului de kilometraj se verifică la sesizarea conducătorilor auto sau a organului tehnic, când se constată erori de înregistrare a kilometrilor parcurși la unele autovehicule și se întocmesc procese-verbale, model nr.2.
13.
Probele (în număr de 3) se efectuează de către comisia tehnică a unității pe un sector de drum (10 km) marcat cu borne kilometrice, astfel:
-
se oprește autovehiculul la începutul sectorului de drum, cu bara de protecție față în dreptul unei borne kilometrice și se aduce contorul ceasului de kilometraj cu ultima cifră (0, 1,2...9) exact în dreptul vizorului de citire (prin suspendarea unei roți a punții motrice și funcționarea motorului cu cutia de viteze cuplată, într-o treaptă inferioară);
-
se parcurg 10 km după indicațiile contorului ceasului de kilometraj și se oprește autovehiculul în momentul când ultima cifră a acestuia este încadrată exact în dreptul vizorului de citire;
-
se măsoară, cu ruleta, distanța (D) de la bara de protecție față a autovehiculului, până la borna kilometrului 10, care se introduce în următoarea formulă, prin care se determină coeficientul de corecție (K) la 1 kilometru :
K 1
=
10
±
D
10
care:
,, în
D = se exprimă în km; se ia cu semnul (+) când autovehiculul s-a oprit, după parcurgerea celor 10 km, înainte de borna kilometrică 10; se ia cu semnul (-) când autovehiculul s-a oprit, după parcurgerea celor 10 km, după borna kilometrică 10.
În mod similar se vor determina coeficienții de corecție ( K 2
și K 3 ). Coeficientul de corecție (K) reprezintă media aritmetică a coeficientului de corecție (K 1
, K 2
, K 3
) și se calculează cu relația:
K 1
+ K 2
+ K 3
K =
3
Dacă, după efectuarea probelor, valoarea coeficientului de corecție a kilometrilor efectivi nu se încadrează în limita 0,95-1,05, unitatea va elimina cauzele care determină această situație, dacă nu este posibilă remedierea acestei defecțiuni valoarea coeficientului de corecție (K), astfel calculată, se introduce în formula de calcul a consumului normat de carburant (C n ), astfel:
C n
= K x
Pef
x Nc x Zi
100
Unitatea va urmări aprovizionarea pieselor de schimb și materialelor necesare remedierii acestei defecțiuni, în cel mult 60 zile. Dacă nici după această perioadă nu se poate remedia
defecțiunea,
se
va
comunica
la
Direcția
Economico-Administrativă
pentru soluționare.
În situația când valoarea coeficientului de corecție (K) este cuprinsă între 0,95-10,5 acesta nu se introduce în calculul consumului normat de carburant.
14.
În toate situațiile precedente, dacă diferența dintre rezultatele măsurătorilor consumurilor de carburant este mai mare de 5% față de valoarea medie, se vor efectua determinări suplimentare până la obținerea unei precizii de măsurare mai mică sau egală cu 5%. Dacă nu se poate realiza această precizie, autovehiculele vor fi verificate tehnic sau înlocuite.
MINISTERUL JUSTIȚIEI
MODEL NR.1
Administrația Națională a Penitenciarelor Unitatea....................................
Nr..........din ......................
VĂZUT :
Directorul unității,
.........................................
PROCES - VERBAL Încheiat azi .............................
1.
În baza prevederilor din normativul nr.................. din ............................., noi comisia tehnică compusă din :
a.
.................................................din.
;
b.
................................................din.
;
c.
.................................................din.
;
ne-am întrunit, în perioada
, pentru a determina
experimental.................................................................................................
norma de
consum carburnat (Nc);
....................................................................................................................coeficientul
de
corecție (Zi) a normei de consum;
......................................................................................................................
verificarea încadrării autovehiculului în consum normat de carburant)
la auto..............................., marca....................tipul.
, care se exploatează în
condiții..............................................................................
(condițiile care impun determinarea)
2.
Pentru
determinare
au
fost
folosite
următoarele
auto
............................marca..........................., tipul...........................:
a.
număr
de
înmatriculare................................conducător
auto
.
;
b.
număr de înmatriculare.
conducător auto
.
;
c.
număr
de
înmatriculare................................conducător
auto
.
;
(Pentru verificarea încadrării autovehiculului în consumul normat de carburant se vor înscrie numai datele acestuia).
3.
Caracteristicile tehnice ale auto...............................
-
tip/cod motor
;
-
dispunerea și numărul cilindrilor *.
;
-
puterea maximă (kW).
;
-
capacitatea cilindrică (Cmc).
;
-
raport de compresie.
;
-
tipul alimentării **.
;
-
tipul carburantului.
;
-
tipul transmisiei ****.
;
-
numărul de trepte și tipul cutiei de viteze ***…
;
-
numărul de locuri ……………. sarcina utilă (kg)
;
-
masa totală maximă autorizată (kg)
;
-
anvelope : ...........................buc, dimensiuni față: .....................spate ……….
4.
În timpul determinărilor s-au respectat condițiile prevăzute în normativ referitoare la starea tehnică a autovehiculelor, calitatea carburantului și uleiului, starea sectorului de drum, condițiile climaterice și de conducere a autovehiculelor.
Condițiile în care s-au făcut determinările:
-
vânt (sub 3m/s) ...........................
-
temperatura aerului ( -30
C - +30
C)........................
-
starea sectorului de drum
;
(asfalt, beton)
-
încărcătura.....................persoane,.
kg;
-
presiunea în pneuri:
-
față
at ;
-
spate.
at;
-
aparatura folosită la determinarea.
;
-
sectorul de drum pe care s-au făcut determinările
...................................................................................................................
.
(drumul național de
la km...........la km
, străzi, zonă)
se înscrie numărul de cilindri și modul de așezare al acestora astfel : R motor în linie, V motor în V; B motor boxer; W motor Wankel.
cu carburator; injecție monopunct, injecție multipunct; Diesel, cu pompă de injecție, injecție directă, supraalimentat.
mecanică; automatică;
transmisie față; transmisie spate; transmisie integrală comutabilă; transmisie integrală permanentă.
5.
În urma determinărilor au rezultat următoarele consumuri : la auto.
cu numărul
de înmatriculare....................
Numărul Determinării
Sensul
Consumul efectiv de carburant (C)
Consumul efectiv de carburant (Cm) (1/100 km)
Viteza medie (Vm)
(km/oră)
(1/10 km)
1
2
3
4
5
1
dus
C 1
Cm 1
2
întors
C 2
Cm 2
3
dus
C 3
Cm 3
4
întors
C 4
Cm 4
Norma de consum carburant (Nc1) ( media aritmetică a celor 4 determinări)
.................................................................................................
la auto.....................cu numărul de înmatriculare.......................................
Numărul Determinării
Sensul
Consumul efectiv de carburant (C)
(1/10 km)
Consumul efectiv de carburant (Cm) (1/100 km)
Viteza medie (Vm)
(km/oră)
1
2
3
4
5
1
dus
C 1
Cm 1
2
întors
C 2
Cm 2
3
dus
C 3
Cm 3
4
întors
C 4
Cm 4
Norma de consum carburant (Nc2) media aritmetică a celor 4 determinări).
la
auto.....................cu numărul de înmatriculare ........................................
Numărul determinării
Sensul
Consumul efectiv de carburant (C)
(1/10 km)
Consumul efectiv de carburant (Cm)
(1/100 km)
Viteza medie (Vm)
(km/oră)
1
2
3
4
5
1
dus
C 1
Cm 1
2
întors
C 2
Cm 2
3
dus
C 3
Cm 3
4
întors
C 4
Cm 4
Norma de consum carburant (Nc3) media aritmetică a celor 4 determinări)................................................................................................
...................................................................................................................
Nc 1
+ Nc 2
+ Nc 3
3
Norma de consum (Nc) este :
=
Nc =
1/100 km;
Pentru perioada de iarnă, norma de consum de carburant se majorează cu 10%.
Având
în
vedere
probele
efectuate,
comisia
propune
spre
aprobare,
pentru auto.
următoarele:
-
norma de consum pe timp de vară
1/100km;
-
norma de consum pe timp de iarnă
1/100km;
-
instalația de aer condiționat
l/oră;
-
carburant folosit
;
Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 2 exemplare.
COMISIA
.....................................................
.....................................................
.....................................................
Notă :
Cele două exemplare din procesul-verbal se repartizează astfel:
1.
Pentru determinarea normei de consum carburant sau a coeficientului de corecție a
acesteia:
-
1 exemplar la Direcția Economico -Administrativă;
-
1 exemplar la unitatea unde s-a executat determinarea.
2.
Pentru verificarea încadrării în
norma de consum carburant, în situația în care autovehiculele nu se încadrează în normele prevăzute:
-
1 exemplar la Direcția Economico -Administrativă pentru soluționare;
-
1 exemplar la unitatea care a executat determinările.
MINISTERUL JUSTIȚIEI
MODEL NR.2
Administrația Națională a Penitenciarelor Unitatea....................................
Nr..........din ......................
APROB :
Directorul unității,
.........................................
PROCES - VERBAL Încheiat azi .............................
1.
În
baza prevederilor din normativul nr .................. din .............................., noi comisia tehnică compusă din :
a
;
b
;
c
;
ne-am întrunit, în perioada ......................................, pentru a determina coeficientul de corecție a kilometrilor efectivi, la auto............... marca ............ tipul
serie
de motor ..................seria de șasiu............., număr de înmatriculare ...........................................
.
2.
Condițiile în care s-au făcut determinările:
-
anvelope : ..........................buc. , dimensiuni
;
-
presiunea în pneuri :
-
față
at;
-
spate
at;
-
sectorul de drum pe care s-au făcut determinările
...................................................................................................................
...................................................................................................................
(
drumul național de la km...............la km
)
3.
În urma determinărilor s-au înregistrat următoarele rezultate:
Numărul determinării
Distanța măsurată de la autovehicul la borna kilometrului 10
(
D)
Valoarea coeficienților de corecție a kilometrilor efectivi
( K)
1
2
3
1
D
1
K 1
2
D
2
K 2
3
D
3
K 3
Coeficientul de corecție K (media aritmetică a celor 3 determinări)
...................................................................................................................
4.
Având în vedere probele efectuate, comisia propune spre aprobare, pentru acest auto.
, coeficientul de corecție a kilometrilor efectivi, de
,
..................................
K =
care va fi introdus în formula de calcul a consumului normat de carburant și consemnat în carnetul de bord, la rubrica “ Caracteristici tehnice ale autovehiculului”.
Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 2 exemplare.
COMISIA
NOTA : Cele 2 exemplare ale procesului-verbal se repartizează astfel:
- 1 exemplar la persoana care prelucrează foile de parcurs;
- 1 exemplar la dosarul tehnic al autovehiculului.
Anexa 39
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor
și unităților subordonate
NORME PENTRU CONSUMUL DE ULEI PRIN ARDERE ÎN MOTOARE ȘI PENTRU COMPLETARE ÎN TRANSMISII
MECANICE
1.
Pentru autovehicule și autospeciale
(în litri la 100 km echivalenți)
Rulajul la care se încadrează motorul la data punerii în funcțiune ca nou
Capacitatea cilindrică a motorului
(cmc)
Până la
2000
2001-
5000
5001-
10000
Peste
10000
consumul normat
1
2
3
4
5
până la 25.000
0,075
0,125
0,175
0,225
25.001- 50.000
0,100
0,150
0,200
0,250
50.001- 75.000
0,125
0,175
0,225
0,275
75.001-100.000
0,150
0,200
0,250
0,300
2.
Pentru tractoare rutiere
(în litri pe oră)
Capacitatea cilindricã a motorului
în cmc.
Consumul normat
pânã la 2000
0,150
2.001 - 2.500
0,250
2.501 - 3.000
0,300
3.001 - 3.500
0,350
3.501 - 4.000
0,400
4.001 - 4.500
0,450
4.501 - 5.000
0,500
peste 5.000
0,550
3.
Pentru transmisii mecanice
Consumul normat de ulei pentru completare, în agregatele transmisiei și direcției este de maximum 20 % din capacitatea totalã a acestora, la fiecare 10.000 km. echivalenți.
Pentru autovehiculele de import, se vor respecta prescripțiile tehnice elaborate de producător, privind normele de consum, prin ardere și de completare a lubrifianților.
Anexa 40
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule
a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
CALCULUL PARCURSULUI ÎN KILOMETRI ECHIVALENȚI
I.
Nr.
crt.
Categoria autovehiculelor
Coeficientul cu care se înmulțește rulajul
1.
Toate mijloacele auto și remorci
1,18
2.
Când autovehiculele execută misiuni operative
1,25
3.
Autovehiculele amenajate
care
circulă
pe
drumuri
ne
2,0
4.
Autovehiculele care tractează remorci
1,2 coeficient cu care se corectează coeficienții de la pct. 1, 2 și 3 numai
pe parcursul cât autovehiculul tractează remorci
II . Autovehiculele dotate cu instalații speciale sau a căror motoare funcționează pe loc.
Nr. crt.
Categoria autovehiculelor
Prestația unitară
efectuată de instalația specială
Sporul
în km echivalenți
1.
Autobasculante
și
autocamioane
cu
platformă basculabilă
1 cu basculare
completă
1
2.
2. Automacarale, autocisterne ale căror motoare acționează pompe, autovidanjor, alte autovehicule ale căror motoare pun în funcțiune instalația montată pe ele sau ale căror motoare funcționează pe loc (pentru încălzire, pentru încărcare acumulatori, etc.)
1 oră de funcționare a instalației sau a motorului
25
Anexa 41
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule
a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
PERIODICITATEA ÎNLOCUIRII LUBRIFIANȚILOR
UZAȚI DIN INSTALAȚIA DE UNGERE A MOTOARELOR, DIN
AGREGATELE DE
TRANSMISIE ȘI DIRECȚIE
1.
Periodicitatea înlocuirii lubrifianților din agregatele de transmisie și direcție este cea prevăzută în cărțile tehnice sau instrucțiunile de exploatare emise de producătorii autovehiculelor.
2.
Periodicitatea înlocuirii lubrifianților uzați din sistemele de ungere ale motoarelor și intervalele la care se efectuează schimbarea filtrelor de ulei sunt de valoare egală cu cele prevăzute în cărțile tehnice și instrucțiunile de exploatare ale producătorilor autovehiculelor, inclusiv pentru perioada de rodaj și vor fi exprimate în “km echivalenți” (ex.: S.C.AUTOMOBILE DACIA S.A. Pitești impune efectuarea schimbului de ulei motor la intervalul de 5.000 km efectivi, deci în unitățile Administrației Naționale a Penitenciarelor, această operațiune se va executa la un interval de 5.000 km echivalenți).
3.
Norma de rulaj în km echivalenți pentru înlocuirea uleiului din carterul motorului se stabilește în funcție de parcursul efectiv, care se înmulțește cu coeficienții de transformare, la care se adaugă km echivalenți rezultați din numărul de ore de funcționare a motorului în diferite situații ( acționare instalații, număr de basculări etc.), conform prevederilor anexei nr.41.
4.
Pentru mijloacele de transport auto aflate în conservare, înlocuirea uleiului din carterul motoarelor se va face la interval de doi ani.
5.
La autovehiculele care sunt în exploatare, dar nu realizează în cursul unui an rulajul prevăzut pentru înlocuirea uleiului de motor uzat și a filtrului de ulei, aceste operațiuni se vor executa anual.
6.
Pentru perioada de rodaj a autovehiculelor reparate capital, periodicitatea operațiunilor de la pct.1 și 2 este cea indicată de agentul economic reparator.
7.
Condițiile minime tehnice și calitative pe care trebuie să le îndeplinească lubrifianții utilizați la mijloacele de transport din dotare sunt cele stabilite de producătorul autovehiculului.
8.
Uleiurile uzate înlocuite se vor colecta în butoaie pe sortimente și vor fi valorificate contracost la agenții economici specializați (ex.: unitățile S.C. PETROM S.A. etc.).
9.
Prevederile de mai sus se aplică în mod corespunzător și grupurilor electrogene. În lipsa precizărilor tehnice ale producătorului acestor bunuri, intervalul la care se efectuează schimbul de ulei și filtrul de ulei la aceste produse este de 250 ore de funcționare.
Anexa 42
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule
a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
FOLOSIREA, ÎNTREȚINEREA ȘI DEPOZITAREA BATERIILOR DE ACUMULATORI PENTRU AUTOVEHICULE
Durata de exploatare a bateriei de acumulatori depinde în mare măsură de modul în care aceasta a fost folosită și întreținută. Pentru exploatarea și întreținerea bateriei de acumulatori, trebuie să se țină seama de instrucțiunile date de fabrica constructoare, precum și de următoarele indicații:
1.
Folosirea bateriei de acumulatori.
La pornirea motorului, curentul absorbit ajunge la o valoare de patru ori mai mare decât cea nominală, din care cauză are loc o variație bruscă a volumului de masă activă care conduce la încovoierea plăcilor și la desprinderea masei active. Din această cauză durata de pornire nu trebuie să depășească câteva secunde ( max.5 sec.) și se va face pauză între pornirile repetate.
Motoarele vor fi bine reglate, astfel ca pornirile să se facă ușor.
La pornirea motorului, se deconectează ceilalți consumatori. Pe timpul iernii, prima pornire a motorului se face, dacă e posibil, cu manivela sua cu alte instalații specializate.
Se interzice scurtcircuitarea bornelor bateriei, deoarece aceasta se supune la suprasolicitări puternice.
2.
Intreținerea bateriei de acumulatori.
lucrări:
La bateriile montate pe autovehicul, săptămânal, se execută următoarele
-
se curăță de praf sau noroi, electrolitul scurs pe suprafața bateriei se șterge cu
o cârpă curată, după care se șterge cu o cârpă înmuiată într-o soluție de amoniac sau sodă calcinată și se repetă ștergerea cu o cârpă uscată;
-
se verifică strângerea clemelor pe bornele bateriei, se curăță bornele de oxizi (dacă este cazul) și se protejează cu unsoare;
-
se verifică fixarea bateriei;
-
se verifică și se curăță orificiile de aerisire a elementelor bateriei;
-
se verifică nivelul electrolitului în fiecare element, acesta trebuie să fie cu 10- 15 mm deasupra plăcilor.
Completarea electrolitului se face cu apă distilată sau electrolit, în funcție de densitatea acestuia și de starea de încărcare. Se procedează la măsurarea densității și tensiunii fiecărui element (cu voltmetru cu furcă).
Măsurarea densității nu se face imediat după o descărcare puternică sau după turnarea apei, ci după 1 – 2 ore de repaus sau în timpul încărcării.
Valorile densității și ale tensiunii măsurate la fiecare element indică gradul de încărcare sau descărcare, astfel:
Starea bateriei de acumulatori
Densitatea electrolitului (gr./cm 3 )
Tensiunea (V pe element)
50%
75%
100%
1,28 – 1,31
1,25 – 1,27
1,21 – 1,23
1,17 – 1,19
1,09 – 1,15
1,7 – 1,8
1,6 – 1,7
1,5 – 1,6
1,3 – 1,4
sub 1,3
-
încărcat 100%
-
descărcat 25%
Diferența de tensiune între elemente nu trebuie să depășească 0,1 V.
O baterie descărcată mai mult de 50% vara și 25% iarna se demontează de pe autovehicul și se încarcă cu ajutorul redresorului.
Periodic, se verifică (cu ocazia R.T.) tensiunea generatorului, care trebuie reglată la valoarea prescrisă (nu mai mare de 14,5 volți pentru bateriile de 12 V.
In cazul parcării pe timp mai îndelungat pe platforme descoperite, bateria de acumulatori se demontează de pe autovehicul și se păstrează într-o cameră cu temperatura mai mare de 0°C.
3.
Conservarea bateriilor de acumulatori demontate de pe autovehicule se face după cum urmează:
-
cele în bună stare se încarcă, se curăță bine și se depozitează într-o cameră răcoroasă, în care temperatura nu trebuie să scadă sub 0°C;
-
bateriile depozitate trebuie încărcate după 30-40 zile pentru a evita sulfatarea;
-
bateriile nu se golesc de electrolit, deoarece în acest caz se sulfatează în câteva zile; fără electrolit nu se păstrează decât bateriile noi, care nu au fost niciodată umplute cu electrolit.
Bateriile de acumulatori montate pe autovehiculele care nu circulă o perioadă de 30 zile, se supun obligatoriu procesului de încărcare.
Operațiunile de încărcare periodică se vor evidenția într-o fișă, din care să rezulte data încărcării și densitatea electrolitului la sfârșitul acestei operațiuni.
Intensitatea curentului de încărcare nu trebuie să depășească valoarea 1/10 din capacitatea acumulatorului, exprimată în A x h, la regimul de descărcare de 10 ore.
Normele de timp (păstrare) în ani pe autovehiculele de la stocul de mobilizare
și rezervă sunt ½ din normele minime de exploatare pentru cele de la uzul curent.
Bateriile astfel înlocuite se vor folosi, în continuare, la autovehiculele de uz.
4.
Sulfatarea se previne în mod normal dacă un acumulator descărcat se încarcă după cel mult 24 de ore, prin menținerea permanentă a acumulatorului în stare încărcată și a nivelului de electrolit normal.
Înlăturarea sulfatării se face prin încărcare de lungă durată cu intensitate mică de curent (1/2 din cea normală) și concentrație redusă a electrolitului (apă distilată sau electrolit cu densitatea de 1,04-1,06 gr./cmc). Încărcarea se oprește când densitatea ajunge la 1,15 gr./cmc, se înlocuiește electrolitul cu apă distilată sau electrolit cu densitatea mică și se repetă operațiunea până când tensiunea acumulatorului și densitatea rămân constante timp de 4 ore. Se scoate electrolitul și se introduce unul cu densitatea normală (1,28 gr./cmc).
Anexa 43
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule
a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
NORME MINIME DE EXPLOATARE PENTRU ANVELOPE
Nr. crt.
CATEGORIA AUTOVEHICULULUI
Norma de timp
- ani -
Norma de rulaj – km efectivi – (ore funcționare)
Adâncimea minimă a profilului benzii de rulare (mm)
0
1
2
3
4
1.
Autoturisme și autospeciale, până la capacitatea de 1 tonă exclusiv
5
24.000
1,6
2.
Autovehicule și remorci cu capacitate de încărcare de la 1
tonă la 1,5 tone exclusiv
6
30.000
1,6
3.
Autovehicule și remorci cu capacitatea de încărcare de la
1,5 tone la 3 tone exclusiv
6
36.000
1,6
4.
Autovehicule și remorci cu capacitatea de încărcare de 3 tone și peste 3 tone
6
40.000
1,6
5.
Microbuze
4
30.000
1,6
6.
Autobuze
4
45.000
1,6
7.
Tractoare rutiere pe pneuri:
- pentru anvelopele de la roțile din față;
6
1.200 ore
2.500 ore
2
- pentru anvelopele de la roțile din spate.
6
4
1.
Pentru norma de rulaj a anvelopelor montate pe autovehiculele și remorcile care lucrează în condiții speciale, se va adăuga rulajului efectiv, un spor procentual, după cum urmează:
-
10% pentru anvelopele montate pe autovehicule și remorci care lucrează în
șantiere, cariere, exploatări forestiere, miniere sau petroliere;
-
10%
pentru
anvelopele
ce
echipează
autostațioanele,
autobuzele, autofurgonetele, autocamionetele realizate pe șasiu de autoturism și autovehiculele operative;
-
15% pentru anvelopele ce echipează autovehiculele și remorcile cu instalații speciale montate permanent pe șasiu (autoateliere, autostații etc.).
Sporul care se adaugă la parcursul efectiv pentru autovehiculele și remorcile cu sarcini utile montate permanent pe șasiu și pentru autostațioanele, autofurgonetele și autocamionetele realizate pe șasiu de autoturism, se aplică pentru întregul rulaj al anvelopelor, fără a se menționa despre aceasta în carnetul de bord.
2.
Rulajul anvelopelor se stabilește cu relația:
n
Ra =
(Pef +K)
nt
în care:
Ra = rulajul realizat de fiecare anvelopă din dotarea autovehiculelor în km efectivi (ore de funcționare la tractoarele rutiere);
nt = numărul total al anvelopelor care echipează autovehiculul (inclusiv cele de
rezervă); rutiere);
Pef = parcursul autovehiculului în km efectivi (ore de funcționare la tractoarele K = sporul de kilometri (ore de funcționare la tractoarele rutiere), care se
acordă în plus față de rulajul efectiv al anvelopelor montate pe autovehicule, tractoare rutiere
și remorci care lucrează în condiții speciale;
N = numărul de anvelope montate pe autovehicul.
Anexa 44 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule
a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
NORME MINIME DE EXPLOATARE PENTRU ANVELOPE ȘI CAMERE DE AER PE AUTOVEHICULELE DIN GRUPA STOC DE MOBILIZARE SAU REZERVĂ
1.
Pentru utilizarea cât mai rațională a anvelopelor de pe autovehiculele din grupa stoc de mobilizare sau rezervă care nu îndeplinesc normele de rulaj în perioada stabilită ca normă de timp, se va proceda astfel:
a)
Anvelopele noi care se primesc în unitate, de regulă se montează pe autovehiculele din grupele stoc de mobilizare sau rezervă ale căror anvelope nu au îndeplinit normele de rulaj.
Normele de timp (păstrare), a anvelopelor montate, în ani, pe autovehiculele de la stocul de mobilizare și rezervă sunt ½ din normele minime de exploatare pentru cele ale autovehiculelor de la uz, conform anexei 44.
Anvelopele care au îndeplinit norma de rulaj se folosesc în continuare atâta timp cât asigură securitatea circulației dar fără a depăși norma de timp.
b)
Anvelopele și camerele de aer de pe autovehicule din
grupele stoc de mobilizare sau rezervă, care nu au putut fi înlocuite în condițiile stabilite la litera “a”, după îndeplinirea normei de timp se înlocuiesc cu altele noi. Anvelopele înlocuite se folosesc pe autovehiculele de la uzul curent, atâta timp cât asigură securitatea circulației, după care se vor propune la declasare și casare.
2.
Anvelopele ce echipează autovehiculele din grupele stoc de mobilizare sau rezervă și care nu au corespondent la celelalte grupe de la uzul curent, se vor menține pe acestea până la îndeplinirea normei de timp, în cazul când în această perioadă nu au îndeplinit normele de rulaj.
După îndeplinirea normei de durată, anvelopele și camerele de aer se verifică cu atenție, iar cele care sunt în stare bună, se vor utiliza în continuare atâta timp cât asigură securitatea circulației, după care se vor propune pentru declasare și casare.
Anexa 45 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule
a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
T A B E L
pentru corecția temperaturii de congelare a lichidului antigel la temperatura de măsurare la 20 0 C
Temperatura de Congelare indicată de termodensigel
( 0 C)
Proporția de antigel pur în amestec cu apă (%)
Corecția temperaturii de congelare pentru a se ajunge la proporția 1:1 (antigel-apă)
Se scoate lichid antigel (% din capacitatea instalației de rãcire)
Se adaugã lichid antigel pur (% din capacitatea instalației de rãcire)
- 40
50
-
-
- 35
47
10
10
- 30
45
18
18
- 25
40
20
20
- 20
35
26
26
- 15
28
32
32
- 10
20
38
38
- 5
12
se înlocuiește totul
NOTA:
1. Dacă după adăugarea antigelului pur nu se realizează umplerea instalației, se completează cu cantitatea necesară din lichidul antigel, scos, dar nu mai mult de 1 litru.
2. Lichidul antigel scos din instalațiile de răcire, în vederea corecției temperaturii de congelare, se va colecta și regenera prin fierbere, pentru evaporarea apei după care va fi refolosit.
Anexa 46
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule
a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
R E G U L I
PRIVIND PRIMIREA-DISTRIBUIREA, VERIFICAREA, PĂSTRAREA ȘI MANIPULAREA LICHIDELOR ANTIGEL
1.
Lichidul antigel se va livra numai în butoaie sau bidoane din plastic curate și sigilate, însoțite de certificate de calitate sau buletin de analiză, care să ateste calitatea, tipul și fabrica producătoare.
2.
Pe baza datelor din documentele însoțitoare se va face identificarea și recepționarea antigelului. În acest sens, un cadru tehnic al unității va verifica punctul de congelare al antigelului, folosind termodensigelul. În funcție de datele constatate, se va face înregistrarea antigelului în gestiunea unității. Se interzice amestecarea lichidelor antigel de diferite tipuri și calități.
3.
În situația când antigelul este fabricat pe bază de etilenglicol, se va inscripționa cuvântul “TOXIC”, cu vopsea, pe butoaiele sau ambalajele din plastic în care acesta a fost livrat.
Pentru a se evita otrăvirea cu lichid antigel pe bază de etilenglicol, se vor respecta următoarele reguli:
-
manipularea lichidului antigel pe bază de etilenglicol se face numai de personal instruit care cunoaște pericolul ce-l prezintă acest produs;
-
pentru transvazare, se vor folosi ustensile destinate special acestui scop, fiind interzisă absorbirea acestui lichid cu gura, prin intermediul furtunului;
-
după manipulare, mâinile se spală cu apă și săpun;
-
în cazul că s-a produs otrăvirea cu etilenglicol, până la intervenția medicului, se vor provoca pacientului vărsături, dându-i-se să bea apă până la saturare sau 3-4 pahare de apă cu săpun, ori un pahar cu apă caldă în care a fost dizolvat o linguriță de muștar, apoi i se va da să inspire oxigen medicinal.
4.
Temperatura de congelare a lichidului antigel și densitatea acestuia variază în funcție de proporția componenților săi. Din tabelul de mai jos, rezultă că prin concentrarea soluției, respectiv prin mărirea proporției de glicerină sau etilenglicol în apă, punctul de congelare nu poate fi scăzut decât până la o anumită limită (-47 0
C, respectiv -67 0
C). Depășirea acestor limite face ca punctul de congelare să crească, ajungând ca în stare pură, glicerina sau etilenglicolul să congeleze la temperaturi
de -17 0
C și respectiv -12 0
C.
Variațiile temperaturii de congelare și a densității lichidului antigel în funcție de concentrația componenților.
LICHID ANTIGEL PE BAZĂ DE:
G l i c e r i n ă
E t i l e n g l i c o l
Conținut
% (g)
Densitate la 20 0
C
Punct de conge-
lare
0
C
Conținut
% (g)
Densitate la 20 0
C
Punct de conge-
lare
0
C
apă
glicerină
apă
etilenglicol
70
30
1,0750
- 9
80
20
1,023
- 9
60
40
1,1010
- 15
70
30
1,043
- 13
50
50
1,1275
- 23
60
40
0,057
- 24
40
60
1,1560-
1,1570
- 35 la
- 40
45
55
1,073
- 42
33
67
1,1745
- 47
40
60
1,079
- 55
30
70
1,1805
- 40
33
67
1,086
- 35
20
80
1,2040
- 20
30
70
1,089
- 67
0
100
1,2650
- 17
21
79
1,099
- 49
-
-
-
-
0
100
1,1140
- 12
5.
Controlul nivelului lichidului antigel și completarea plinului pe timpul exploatării, se impune atât la plecarea, cât și la înapoierea din cursă, cât și atunci când se constată o funcționare anormală a instalației de răcire și a celei de ungere.
Scăderea nivelului lichidului antigel poate fi determinată de următoarele cauze:
-
evaporarea apei din compunerea antigelului. În acest caz se constată creșterea densității lichidului antigel, iar completarea plinului se face cu apă distilată;
-
pierderea lichidului antigel datorită neetanșeității instalației de răcire sau expulzării lui din cauza spumării, prin contaminarea cu produse petroliere. În acest caz, valoarea densității nu se modifică, iar completarea se face cu lichid antigel nou, de aceeași densitate.
Înainte de completarea plinului cu apă sau antigel, se va face verificarea densității lichidului din instalația de răcire și, pe această bază, se pot stabili și cauzele pierderilor.
Având în vedere proprietatea lichidului antigel de a-și mări volumul prin încălzire, instalațiile de răcire se alimentează cu cantități mai reduse, astfel, la instalațiile cu vas de expansiune, nivelul lichidului nu va depăși reperul maxim, iar la celelalte autovehicule care nu au vas de expansiune, nivelul lichidului antigel va fi cu 10 mm peste celulele de răcire ale radiatorului.
Anexa 47
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule
a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
NORME MAXIMALE ANUALE DE FUNCȚIONARE PENTRU AUTOSPECIALELE DE GENIU
Nr. Crt.
DENUMIREA TEHNICII
U/M
Consumuri maximale
anuale
Motokilo- metri
Motoare (ore)
0
1
2
3
4
1
Grup electrogen de 5 KVA
cpl.
-
50
2
Grup electrogen de 38 KVA
cpl.
-
100
3
Autoîncãrcãtor frontal IFRON
cpl.
-
350
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.