Decizia nr. 4/2012
privind convocarea Senatului în sesiune extraordinară
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Având în vedere cererea Biroului permanent al Senatului,
în temeiul prevederilor art. 63 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, și ale
art. 81 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005 , cu modificările și completările ulterioare,
se convoacă Senatul în sesiune extraordinară, în data de 3 iulie 2012, ora 17,00, cu următoarea ordine de zi, pentru motivele arătate în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie:
1. revocarea președintelui Senatului;
2. alegerea noului președinte al Senatului.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI, IOAN CHELARU București, 3 iulie 2012. Nr. 4.
Anexa CERERE
privind convocarea unei sesiuni extraordinare în data
de 3 iulie 2012, ora 17,00, formulată de membri ai
Biroului permanent
În conformitate cu jurisprudența sa constantă din 1992 și până în prezent, Curtea Constituțională a statuat că președintele Senatului, în exercitarea funcției, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic, întrucât acesta nu poate reprezenta poziția politică și interesele unui partid politic, ci reprezintă Senatul în integralitatea sa ( Decizia Curții Constituționale nr. 45/1994
și nr. 46/1994, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994;
Decizia Curții Constituționale nr. 62/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 28 februarie 2005;
Decizia Curții Constituționale nr. 601/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, și
Decizia Curții Constituționale nr. 602/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005).
De asemenea, prin aceeași jurisprudență, Curtea Constituțională consideră că statutul președintelui Senatului, distinct de statutul celorlalți membri ai Biroului permanent, implică un plus de exigență în ceea ce privește actele care privesc acest statut, iar posibilitatea unui partid politic de a dispune în mod exclusiv și în orice condiții cu privire la această instituție, pe tot parcursul mandatului unei Camere a Parlamentului, nu este compatibilă cu această exigență, impusă de dispozițiile art. 64 din Constituție interpretat în corelație și în concordanță cu principiile statului de drept, prevăzute de
art. 1 din Legea fundamentală (Decizia Curții Constituționale nr. 601/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 28 februarie 2005).
Față de aceste considerente, majoritatea senatorilor opinează că, datorită contextului actual, președintele Senatului, domnul senator Vasile Blaga, a abdicat de la acest rol constituțional, utilizând instituția președintelui Senatului în scopul realizării exclusive a obiectivelor impuse de partidul politic din care face parte. Lipsa susținerii de către o majoritate în Senat a determinat o acțiune discreționară din partea acestuia. În acest context, considerăm că încetarea exercitării funcției de președinte al Senatului de către domnul senator Vasile Blaga este o consecință juridică a unor negocieri politice, compuneri și recompuneri de forțe politice.
Astfel, având în vedere că anumite atribuții pe care președintele Senatului are obligația să le îndeplinească - potrivit prevederilor art. 39 din Regulamentul Senatului, invocate și în jurisprudența Curții Constituționale - actualul președinte al Senatului nu le mai poate exercita în deplină imparțialitate, considerăm că este necesară revocarea acestuia și, pe cale de consecință, alegerea unui nou președinte al Senatului.
--------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.