Decizia nr. 421/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Ilie Bratu în Dosarul nr. 1.147/85/2011/a1 al Tribunalului Sibiu - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.100D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 1.147/85/2011/a1, Tribunalul Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Excepția a fost ridicată de Ilie Bratu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate, care interzic temporar posibilitatea de a ieși la pensie anticipat, contravin dispozițiilor art. 47 alin. (2) și art. 53 din Constituție, dar și dispozițiilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminării și apărarea drepturilor omului recunoscute, precum și celor referitoare la proprietate. În acest sens, arată că drepturile restrânse prin dispozițiile

Legii nr. 118/2010

reprezintă "bunuri" în înțelesul art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția mai sus amintită, astfel că intră în sfera de protecție a acestui text internațional. Măsurile dispuse prin legea menționată nu întrunesc însă condițiile referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, mai ales din perspectiva cerinței existenței unui just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale cetățenilor, așa cum a precizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei, ori în Hotărârea din 15 septembrie 2009, pronunțată în Cauza Moskal contra Poloniei. De asemenea, nu sunt respectate nici cerințele art. 53 din Constituție. Totodată, arată că prevederile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât creează o diferență de tratament juridic între persoanele care au beneficiat de posibilitatea pensionării anticipate și cele care nu mai au această posibilitate, precum și între cele care s-au pensionat sub incidența

Legii nr. 19/2000

și cele care, după încetarea aplicabilității

art. 10 din Legea nr. 118/2010 , se vor putea pensiona anticipat, dar în condițiile mai puțin avantajoase ale

Legii nr. 263/2010 .

Tribunalul Sibiu - Secția civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, pentru considerentele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 872/2010 .

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 872/2010 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 10 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziții potrivit cărora: "(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în sistemul public de pensii, precum și în sistemele de pensii neintegrate acestuia, dispozițiile legale privind înscrierea la pensie anticipată și pensie anticipată parțială nu se mai aplică.

(2) Cererile de înscriere la pensie anticipată și pensie anticipată parțială, depuse în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor soluționa cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data depunerii."

Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi constituționale: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 47 alin. (1) și (2) referitor la nivelul de trai și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți.

De asemenea, invocă încălcarea dispozițiilor art. 14 și art. 53 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării și apărarea drepturilor omului recunoscute, precum și art. 1 din primul Protocol la Convenția amintită, referitor la proprietate.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica autorului excepției vizează nerespectarea condițiilor constituționale și internaționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și diferențele de tratament ce se nasc între pensionari în funcție de legea aplicabilă la momentul deschiderii dreptului la pensie.

În ceea ce privește primul aspect de neconstituționalitate invocat, Curtea observă că autorul excepției pune în discuție încălcarea dreptului la pensie - văzut și din perspectiva unui drept patrimonial, ca obiect al dreptului de proprietate - înainte de a fi obținut acest drept, făcând în acest sens o comparație cu condițiile în care persoanele au obținut dreptul la pensie anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 118/2010

.

Față de această critică, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie, ca și la alte forme de asigurări ori de asistență socială, se exercită în condițiile legii. Astfel, criteriile și condițiile acordării diferitelor tipuri de pensie, precum și modificările aduse acestora se stabilesc prin lege. Mai mult, în funcție de condițiile economice și sociale ale momentului, legiuitorul poate modifica aceste criterii, precum și să reașeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivității, fără ca aceasta să dobândească semnificația încălcării dreptului la pensie.

Din această perspectivă, a modificărilor legislative pe care legiuitorul le poate opera în materia pensiilor, încălcarea neconstituțională a dreptului la pensie poate fi pusă în discuție doar în măsura în care o persoană a devenit titulară a acestui drept, prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, iar, ulterior, legiuitorul modifică aceste condiții, cu afectarea dreptului câștigat.

De asemenea, în lumina celor arătate mai sus, încălcarea dreptului la pensie este evidentă atunci când condițiile prevăzute de legiuitor sunt stabilite cu încălcarea principiului contributivității.

Așa fiind, în situația textului de lege criticat, Curtea apreciază că nu se poate vorbi despre o încălcare a dreptului la pensie, de vreme ce legiuitorul nu a afectat prin măsurile dispuse principiul contributivității și nu a adus atingere unor drepturi câștigate. În acest sens, trebuie observat că

art. 10 din Legea nr. 118/2010

se adresează doar persoanelor care solicită deschiderea dreptului la pensie ulterior intrării în vigoare a legii.

Cu privire la pretinsa discriminare pe care textul de lege supus controlului de constituționalitate ar crea-o între diferiții titulari ai dreptului la pensie, în funcție de momentul obținerii acestui drept, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, a statuat că "situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Ilie Bratu în Dosarul nr. 1.147/85/2011/a1 al Tribunalului Sibiu - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 mai 2012.